MINISTERUL EDUCATIE! $1 INVATAMINTULUI M. Petrescu-Prohova |. Buzu |. lorga-Siman FIZICA Manual pentru clasa a Vil-a Q Editura Didacticé si Pedagogicé ~ BucurestiMonuatul a fost eleborat. po basa Ministeral Bducafii gi Invafinintutur ew nm, Suigpia ry 190 si avizat de Comisia de fizick EE La detniiverea manusersyie- faut sem nevile unor profecori de tite dit fedeete ad 1 Argos Refeeni: Lacon és, A. COSTES Prof, I. MELNIC au Prof. §, MZ Redactor: ILEANA BARSAN Tehnoredactor: YLINCA PROSAN Copitolul 1 Obiectul si metodele fizicii A. Fizica — sting a naturii Ineroducere Fiica este o iin} « naturii; ea studiaai o categorie distinot de feno mene din naturs, numite fenomene frice (dati exemple de clteva eiemenen fenomene), Insigi denumires acestai quinfe deriva ie 1a. cuvintl groves sfisie care lateamnné natura, Fisica a apirut gi s-a dexvoltat ait din nevoin tie arczolva derive probleme, xvorite din viata 9 aclivitatoa practica a oame: nilony clt 9h conslere, propeio finger umanc. Pritnele stuait $i detooperisi su fost facuto in antichivate, ca de exemplu, eluctrizarea corps Tilbr prin frecare,refloxia gi lgilerollexil luminil§.8. Desvottaroe fiict ea int a fost posibilé datorith dexvoltari produofiet materiale care & permis Fealizarea primolor instramente de cercetare, cum sint de exempl Tuneta fi mieroscapal (apirute pe In 1000), gi pe baze acumulirii nor date culese din diferito observatii gi experimente, Csi care au adus fiziea la nivelul le cate ea se afl astési, cei care au patruns tainele ei, -au descoperit egile $i Aplicayile practice sit savantii, onmeni de geniu, ale ciror nume au ramas hepieritosre'o dats cu opera pe care au realzal-, Sa citam numele numai ale cltorva acemenes oameni de care sit legate, Jescoperiri fundamentole Achimorle, marele ineatat al antichitatit (287 —212 i,en,), G. Galle (1567 4042), 1. Newton (16431727), M, Faraday (1791 1867), J. Maxwell (1831 — 4879), A. Einstein (1879 1955} Tn fara noastré, fizica se studiari din a doua jumitate a socotutui al XVILee gia Tost predaté gi dezvoltata prin cantribujia unor oameni de reami cum sint: Teodor Stamati, Alexo Marin, Stefan Miele, Emanuel Baca- logy, Dinitrie Negreanu, Canstontin Miculescu, Dragomir Hurmuzescu s. in anit constructietcocialiste partidul gi statul nostru au aoordat 0 deo sobitéatentie denvottari bszei materiales sistemulul de organizare a Inv ‘mintului fiziis gi corcetaeit linfilice. A fost Infiinjat centrul de fizich de Ta Magarele (Bucuresti), numeroase site centre. de Invajarolnt $i corcetare, are lucreazi Tiricieni, ingineri, elf} specinlqti, Fiuiee oete conciderata ini o glinfa fondamentale enre, alaturl de celelelte guiinte, joncd un rol important tn desvoltarea economiei nationale, in educarea gt formarea stin- fifion « tinerlor, In pregatires lor pentru munca gi viata 3Metode de lueru. Metoda experimentulul guingifc Numeroase fenomene fizice re pot observa direet eu ajutorul simfurilor noastre, Aga tint: deformarea unui resort, reflexia Tuminii pe o oglinda, Inc zirea apei dintr-un vas ets. Alte fenamene nu se pot pune in evident direct eu ajutorul simfurilor, de exemphy propagarea luminii en 0 vilexA Tinita, tarea de magnetizare ®@ unui corp, migearea moleculelor din eae sint led ‘ite substantele etc, AUt inte-un cay clt gi in celélalt fenomenelo ee studiazi eu ajutorul unor aparate gi instalafii, eare permit s& se faci misurdti precise. Prin prelucrarea datelor culose in utma acestor misuréri se poate cunoaste Jogatura dintro diferite Jaturi ale fonomonului studiat, se trag conclusii, se ‘gisose 4i se formuleazi logi fixie, Acoasta motoda do hicru bazata pe experi mente de Iaborator se numegte metoda inductid sau experimental Exist4 gio alta cale de a ceroeta in firied. Pe baza anumitar date gi legt ceunoscute se deduc in mod logic, de cele mai multe ori prin caleul matematic, anumite consecinte caro sint formulate ca noi adeviruri gtiinfifice sau ca noi legi fizice, Aceasti metod’ se numeste metada deductio’ sau teoreticd Trebuie precizat insh cd gi rezultatele obtinute pe eale deductiva trebuie vorifieate experimental gi numai dack experimentul confirma regultatul obfinut teoretic acosta este definitiv admis ca adevir sau loge fixid. Dintre cele douk metodo cea mai mare pondore 0 are metoda experi mentali. Ea se foloseste pe larg atit In eeroetarea stiintific’ elt 51 tn labora torul geolar. Experimental eolar eo realizenza in mai multe etape asemin’ tor cu modul cum se realizeazi experimentul gliinfific utiliza in cereetare. Acesto elape sint urmitoarele: 1) fermularea ipotezei care trebuie verilicat’ experimental; 2) proteciarea expertmenmtut; 3) realizarea experimentalus $6 Iinregistrarea datelor; &) preluerarea datelor gi stabilirea conclustilo. entra a putea lucra cu ugurinté In laborator gi a realiza experientele de fined este neeosar si cunoagtem componenta trusei de fizied pentru gimnaziu, denumirea si rolul pieselor din trusd, modul lor de atamblare. Rezultatul unei misuriri dopinde de precizia aparatului cu care se Juereaza, de indeminarea celui care face experimentul gi de alfi fectori, Nu putem pretinde niciodati od rerultatul unei singure mésuréiri a unei marimi Teprerint& yaloarea adevienth a acolei marimi, Ca dovada, dacd vom face ‘acoeagi misurare de mai multe orisau dack o vor fece mai multi expesimenta tori se vorobtine rezultate pun diferite, De obiceise fac mai multe masuriri ale tunei mérimi, se inregistreazi valorile objinute Ie fiecare misurare gise eelou- leazé media aritmetick @ acector valori care se contiderd a fiind yaloarea ‘cea mai apropiati de valoarea adevirata a mirimil misurate 1.2. Marimi fizice. Unitai de misurd [Agi tnvigat tn clasa a Vi-a ce ge infelege prin mérime fizick (dati de nifia marimii fizice gi exemple de mérimi fizice cunosoute). Deserierea unui fenomen, a proprietajilor unui corp sau exprimarea unei logi fizico so fac cu ajutorul mirimilor fizice, Despre 0 marime fizick se poate vorbi in gene ral, fird si precizdim valoarea ei numeric’; de exemplu migearea unui mobil 4 se caracterizeozi Ja un moment dat printr-o anumitévitexé, interdefiunca to earactrizeazA prin forfa de interacfune, o lnllé co eavacterineast printro tnumité dittanja focalé ete. Unele mirimi fiico co definese pe besa unos rolalii matamatice de definic: de exemplu v = dit, ¢ = mi? Pontru a uniformiza modul de definiro 4 marimior fice gi @ unitilor de misuri s- introdus ,Sistemul Internajional de {initafi*, notat prescurtat SIL, Ia care « aderat i fara noastri din anul 1964. Tn eadtul fiecarat sistem de unit se atege un namie minim do mivimi fixie eu respoctivele unit nomite fundamentale, Toate celelaite mirimi gi unitafi so mumese mirimi fi vritafi derivate deoarece t0 deduo din unitjile fundameniale pe baca ralajilor care longi intze ele mirimilefizce. In S.l. se aleg sapte mir imi fice fundamentale: lungimea, timpa, masa, canitatea de subsanti, tempo: ratura, inenstaten curentuni cletri i intnsitaiea luminoasi.Uaitiile de m&suri ale acestor mimi snt reepectiv metral(m),sceunda (a, Filogramal (kg), mola (mo), etonal (K),amperul (A) sicandela (ed, unit fundamentae. De obice, unitatea de mésurd a unei marimi derivate ge stabilegte chiar din relia prin care se defineste acea mérime, Pentru # exprima tmitatea de masuri se folosgte 0 notatie specials, Si lujim, ca exempla, delniren unité {fide mieurd « vitezei, 1.1, Se pleact de le relatia de definitie a vitezci » =. Luind deplacarea d si timpul ¢ ogale eu unitaten rezulta aunitatea de misuri a vitezei, Vom eerie astfel: ley = 1" 1m _ ym Wass Moltipli i submultiplii, unitailor de micurk ce formeand eu ajutorul unor prefixe ale céror denumiri gi semnificatii le prczentém in tabelul de. mai jos. enw hese | alu Semnitiatia Semiticatia Tas BS deca | da [10 10 heoto| h 400 wil [| 10°= 1000 mil fm [102 = 0001 [aes | [ice to00000 fated a [10000001 €_|10°= 109000000. [ nano] n [40> opo000001 ters [T [1051060 00905000] rin [» [10> ,90000000000 Exemple: am = 108 mi; A um = 410 m = 0,000 004 1. § a ‘Va eat ct am sorte © gi nu S47 Rpticasin ete foarte simplt. dd rpresintt Aitorenga a doud distanje, far d este o distanfa. Unitaten de misura pentru distange §1 entra difeonfa distanelor este aoeayi(aistel), De ex. 8 m3 m= 5 m 51.3. Fenomen fizic, Lege fizick Si considerim un corp, de exemplu apa dinte-un vas, aflat Ino anumit temperaturé, Apa din vas se aflé intro anumita ystare fzic8" po care, cel pujin intr-o prim’ aprosimatie, 0 putem earacteriza astfel: ,apa este un corp lichid, are un anumit volum, 0 anumité densitate gi 0 anumitd tempe- raturi, Dac vom Incilzi apa ea'va trece tntr-o nouk stare fired, va avea un alt volum, 0 alti densitate, o alté temperaturd, Inctlind apa tn cont. nuare, la temperatura de 100°C oa va incope si fiarbi gi din nou se va modi- fica stara fziod« apei. La tnceput a avut toe fenomenul de incdeie iar apot fenomenul fizie de fierbere In general modifiarea starié fizice « unui corp in urma interacjiunié ew un alt corp se numestefenomen fisic. Am avait studial fenomenelorfizice 6 face de obicei po cale experimental, ciutindu-se legiturile care exist Intre mirimile fizice caracteristico conpurilor sau fenoimenclor studiate ‘Relgileinire marinile fizice se numese legi fizice (dai exemple de etteva ogi studiate in clasa a VI-a). Logile fizice represint& adovdruri tiinitice ‘objective. Acoasta inscamné ei ele na depind de voinfa oamenilor. Totodata tebuie subliniat faptul cé lege fiziee sint valabile in anumite condiii care trebuie dinsinve precizate, Astfel, de exemplu, loge do migcare d =f este Yalabilé numai tn migearea uniforms. Dacé migcaren este nouns (vitera se modifica in timpul migciri),acensté lege nu mai poate fi aplicaté pentru Intecaga déplasare a mobilului,ci numai pentrw un interval de timp foarte ign eare putem admite cf viteza mobitului a rimas netchimbata In multe cazuri legea fizicd se exprima printr-0 dependent calitativii {ntre mnumite marimi. Spunem atunci oi ea este o lege calitativ. De exempt tn clasa a Vi-a am invifat ei wn corp incdzit iyi mlregte volumal iar dact este ricit gi micgoreazd volumol. Lage calitativa prin care ae poate exprima acest renultat ste urmétoarea: ln erejereatamperaturit uni corp rokumul su se mireste iar la micjorarea temperaturii-voluml 46 micforeazi. Desigur nei of dorim gi este nesesar sk stim mai mult in legitura cu dila- tain anu contractia conpurior De exensplo,in cazul prelucririiuneipito la strung trobuie si cunoagtem ce temperatuei are piesa In timpul functiondri si tn funcfo do ageste dato pputom caloula dimensiunile ei la protucare. In acest soop so fag misurasi preciso alo dimonsiunilor gi sostaitete legitura Intro dimensiunite corputui $i tamperatura sa. So gitfte antfel o leg eantitativa. Lepile fice camitatoe te exprimd prin relat matematice, prin grafice sau prin tabele de valor. ‘Tem experimental Va propunem a, pe baza celor invijate tn acest capitol introductiv, 44 efeotuati unul sau mai multe din experimentele urmatoare, referitoare la uncle fonomene studiate in clasa a Vi-a 4) Si se studieze relate intre deplasarea d a corpului gi durata t a mig ivi In cazul unei migedti roctilinit unitorme. ) Si se studieze dependenta intre alungiren A? a unui resort gi greuta toa G a corpului suspendat de acel resort. ¢) Sicsestudieze relatia Intro unghiul de incidenta isi un hiul de reflexie r Ja willexia luminii po o oglindé. Pentru realizarea experimentelor propuse ‘oti urmiri s& parcurgeti toate etapele expuse In pagina 4 In cadrol proiee- tani experimentului va voji aloge si mijloncele (piese i aparate) de care avofi_nevoie. Pentru a va obignui af luerafi ordonat incercafi sf réspundel {n scris cum afi rezolvet etapele pe care vi lo-afi propus in eadrul experimen: tului realizat. Rezumat Firica este 0 sina naturil care stuionsfenomenel fice, Ea folseste deus metede de mudlu qi de cereetare! metoda expe tena sau Induct Siimetode teoreticd sou deductva.intr-un experiments parcurgciteva etape Principle: formulare ipotezl,proiecares experimental, eectueres expe- Fimentului si hregstravea datelor, preluearen datlor stable conc. lor. Firieaopereaz cu mirimi fie. Unitatea de misur a unei mir fizice M se noteaz [PM]. Uniti folsite pentru marimile zie fac parte din Sl. Unite file fundamentale ale Si sint:m, =) kg, mel, K, A cd. Relaile inte marimile fiice se rumesc life, LeieFizce pot fi csitative sau canttative. Lele faice cantitative se pot exprima prin tabele de valori prin grafice si prin reli matematice. Intrebari, exercitii, probleme 1, Studiafi in Iaborator, cu mate- rialele din trusa de fiziek pentra gimnaziv, fenomenul de reflexie ) Cum vi ginditi si roalizayi experimentul de_verificare a ipotezei propuse? peunint 2. Masurim de trei ori alungirea ) Co ipoteze putefi_propune unui resort gi gasim valorile spro a fi vetifieate experi- A, =32 em, A= 34 om, mental? a= 3 Care’ este’ valoa:rea cea mai apropiata de valoa. rea adevirati a alungirit acelui resort? Rs 9,96 om, (8! Densitater unvi corp se defi neste prin. relatia Zim step fa ‘este masa, V volumul eorpului), Stabilifi Unitatea de masuri a densitayii in SI Rita= 4M. A, Distanja de Ia Pémint 1a Soare este de 150000000 kam. Expri- mati aceasti distanfa in Mm si in Gm. Rs d= 150000 Mm — 150 Gm 5) Gite microsecunde sint Intro secund’? Dar inte-un minut? 1000 000; 60 009 coo. 6 Viteza unui autoturism este 72 kem[h. Si se exprime aceasta vitert in mje. Rw ™, 7 Viteza unui mobil este — 4 m/s Git este pitratul vitexei acelui mobil?’ 8. Unitatile de misuri apar ca factor dupa _vatoaren numorieh ‘2 marimilor fiziee. Ele se supun ‘poratilor de inmulfire, impair oto) Fig. 1. Grateul midst primal ‘noh"din_ problema 1h, fire, ridicare Ja putere, Cum putom si folosim acoast obser- Valie pentru a verifica, In primi aproximatie, corectitudinea unei roletii? (De exemphy m— Ve sans 0h) Seria in formule utile do ‘pis fan de vale mame fecluind operat aigeince parse Si asupre untaglon, Seba £2 bh fu ate de bor man | Un elev sustine ck 0 raz de umini nu poate iegi niciodatat ddin api in aer. Un al doilea elev susfine contrariul, cd o raxk de Jumind jose totdeauna din api ‘n aer. Stabiliti care din ei are dreptate (Loma experimentald). Temperatura unui corp Varina Im timp conform datelor din vermatorul. tabel @ 0 10 20 30,40 50 60 CO fit 1a 13 14 44a Reprezentafi grafic dependents temperaturii de. timp - Graficul objinat tn urma unui experiment." privind migearea {nt mobil este eel din figura 11 Enunoi eltova caractristii ale migtrt meh cena {ntrebare relativa Ia’ grafical din figura 41.2. ® TSE SBT EOD lg 1.2, Grateal.migetrii celui de-at ites mobil ain problema 11 Copitolul 2 Procese mecanice. Marimi mecanice. Echilibrul mecanic 24. Forta Efectele Interacguntt Po base obuervisi corpiloe din naurd precum 9 pin experenje seo tuats in laorn, te dager anal insu bf abit ck printers E | Experiment: O bili agezata pe o suprafats orizontali noted’ poate fi pst in migcare lovind-o eu v riglt (lig. 2-1, a), deci prin aofiunea altul Corp asupra ei, Daci bila se afld in migcare, lovind-o cu. rigla in sensul migoarit (fiz. 2, 2), observasi o creslere a vitezoi bilei, Lovind bila in fens contrar migedtii ei (fig. 2-1, e), 0 obsorvit o scadere a vitezei sau chiar oprirea bilei, Datonita opium viglei valoarea vitezei bilet a variat tinea unl corp) Hila posta fr pe In migeare; zl ein Tat se poate mou fica?(la.zero sau la 0 valoare diferita de zero). Lovind bil lateral (lig. 21, ), 4 cresout (de Ia zero sau de la 0 valoare diferita de zoro) sau a scdzut observaji ci ea fyi schimbt directa migedrit. ; sults: $m toate ens stdite octal acini uni corp anu sluia este schimharea strié de migare a corp aqonat, rn een tut de mignteInjlgindto verlfe rolaie nurses oa camaro | bred dire mip fecal interaction intr corpuri, de a schimba sarea de migeare a corpurlor care intractioneast, ae nunaye der inane Dact un corp nt ae poate migca In emer, aural ceefet va aven tegiunea liu cory aspen hi? E Eaperimen: ) Apt in scl imp, eu righ, o ning de cacive 0 ilk doping, aezate pe un suport Olmorvat of alt son ap sie eat Se morn (igo), Dap oan pene, | ate deformata (tig. 2.2, 6). idee | ) Se mapendt de un sativum ser de ofel ig. 23, ). De eapatn Inferior al ves sativa ciigul pentru digs fp 2, Bee wore intndeea resort Dash se same cigs de took ease fojiunen Tat emupr rvortuliydeformaren dpa (igs Sao) 6) Teaafi mai mule In parle lngu um tub de eatelos, Fxai ‘in pat ig 24, a) grout eapatal et (g 24 8) Obeanreh coe | ‘Tilo tent, me on ined route, teformarentabet bet ce intact afin asta tubulin rin pasa, dot dete 2-0) 0 mange do canciuo fo blk do pasting so compris prin {ncetarn apiatildeformaren ming dispar, po lad a Mle de fsUie a ponte eta. 6) ne ovortul to" Tinde sub ofa nea ut camps tan nee: terior “defor, Pip 24 0) Un tab ae slat fatten Piso o © tr masa resratl capa rer bes, “bur se ° ra ‘ilormeac 10 | 24 marea dispare. Repetati acelasi experiment. cu_o hari de-plastilind Observafi ci dacd acjionafi In acelagi mod asupra harei ea se ristcoste, iar dup Incetarea actiunii, bara de plastilina rimine deformata, Cone 4) Interactiunes dintre corpuri poate avea ea efect_ mu numai modifi area stiri de migeare, cl si deformarea corpurilor. Comprimarea, intindereé, isucirea teprerinta. diferite feluri de deformani alo. corpurilor 2) Unele.deformiei dispar dup incotarea interactivnii (deformerea ringit de oaucito, a resortulni de ofel, a tubului de eauciuc), pe cind alte deformari se menjin gi dupa Incstarea intorac}iunis (a bili de plastilind, harel de_plasilina) Doforméile care dispar dupa incstarea interaoliunii care le-a provocat se numese deformari elastie. Deformarile care se mentin gi dupa Incetarea {nteracizanil ‘care Te-a provocat se numosc deformért plastice, Elootul de. deformare a corpurilor care interactioneaxa xe numete ‘fetal static al inter sofiuni Agadar interacfianea dintre corpurt poate avea allt un efeo dinamic, tt in efct static asupra corparilor care interactioneaxd. Pe baza wnvia dintre Loeste efecte, comparind efectele unor interacliuni diferite asupra.acehvagi orp, se poste stabilt de cite oni efectul Unei interectiuni este mai mare decit ‘tectul altel interactiuni, deci de elte ori o interactiune este mai mare decit falta. Interactiunea este 0 proprietate a coxpurilor, care se exprima cent tativ print-o manime fizick numité fort (). In practices, pentru masurarea fortelor so folosegte aparatal numit. dinamometru, bazat. pe efectul stati, die deformare & unui resort elastic. Unitatea de migurd stabilita pentsu Torta in Si se mumoste newton (XN), dupa numele fzicianului englez 1. Newton (16421727). Definifia newtonului a fost data pe baza efectului dinamic al fortsis un neinton este acea for{d care, ajionind asupra unui corp eu masa de Thy, i provoacd 0 variaie a vitezside 1 ms th ficare interval de imp de Ls Forfa — mirime vectorial Compara efecto unei forte ce actineazd asupra une bile tn migcary pe direcjn miguel ig. 34, Bou efocta forfel ce achoneaz& pe ala directs salt cea a migedi (Cig. 24,4). In primal caz'nu ee modifin dlrectia mised inal dolea car se sohimba’ drecia migoti bile. rectal forfel depinde deat Ue inet de anita fore Compara ofeetl orl eo acjioneazt arupra bile pe diretia qi tn sensul nngee (ig. 21,9) cu sfotalforfel ce acfloneart atupea bie, pe aosay Airelie eu migeare ol, dar in tens opus min (ig. 21, e). Beta ders Jn primal car vita bill eregte;in al doles caz tendo. Acfionind 0 0 fort dos Iungol woul resort In funcie de tensile} rexortl poste fi ating rae comprimat. Rezulti ca trebuie sa se find seama gi de sensul de actiune al forget. Agadar, forts este deplin caracterizat& prin valoare numeried, unitate de miisurd, direcfie gi sens. Directia gi sensul aledtuiese, Impreuns, orientarea. ‘Mrimile fice deplin earactorizate prin valoare numeric& si unitate de masuri (de ex.: masé, Volum, densitate ete.) se numese mdrimi sealare, Mati- mile fizice deplin earacterizate prin valoare numericé, unitate de misuri §i norientare (directie si sens) so numese ‘marimi vettoriale. Forfa. este ‘0 mitime ie vectorial, care se reprezint printr-un vector’ Simbolul vectorului forfi este F, spre deosebire de simbolul F, care reprozinta numai valoarea numeriei 4 forte. Dowd forte F si Fy sint opal, Fa, dnc an scons direc, aceag feng qi valor’ numerics pale, Fy = Re a Pig. 2.5, ) Rosortul este tras cu o for, pe directo oriontali, de Ia stinga In dreapt: 5} fori poate ft reprosontatlprat-un sgueat de drenped onestate © mirime vectoriala se poate roprezenta grafic printrun segment de Adrespti orienta. Astfl, pentru a representa grafic Torta F care trage reeortal din figura 2.5, a, do valoare numerick 4 N, pe drvc|iaorizontala, de a stinga la dreapta, se reprezintl ini drei, prntt-o dreapta orizontal 22 (ig 2.5, ). Se aloge pe aceasta direcfie un punet O, numit pune de aplicate at fore, ‘dick punctal de pe resort in care sctionennt forta. Ineapind din punctul de Aplicafie se represint& pe dreapts, de Ta atinga lu dreapta, un segment. do reap, de 4 ori mai lung deci un segment ales convenjional care s&reprezints 4 N. La capatul sogmentului care reprerintd valoarea numerica P= 4N@ fore, se figureazd un vit de sigeats, prin care se indici sensu! forte. Dreapta pe care se afld acest segment de dreapti oriental se numeste suportal fare. Forfa cu care este tras resortul din figura 26, a, de valoare numerie& 3 N, este reprezentata grafic in figura. 26, 6 printe-un segment. de dreapta orientt In figura 27, este reprezentata grafic printrun segment de dreapti oriental forfa F, de valoare numerici = 40 N, J eu caro un copil trage 0 sanie, eu aju- torul nei sfori care face un unghi de 30° cu oFizontala. Dooarvce valonrea FY-30) —- tomeriei ania mare, ara. ales conve f ional un segment are si reprezinte 1 40 N gi mu tN. Agadar, 0 mdrime vectoriald se poate reprezenta printr-un segment de drcapti Fig. 2.6 ¢) Resort esto tras ou 0 orientat, care are. urmatiarele elemente {or{a vertical, de sus In joe; 6) repre. ealoare mumericd, direc, sens si. punct eniagea forel peinte-un sekment” de devapla venta de aplicati. 2 a b Flg- 2.7. Roprozontarenforei ou cao copill trage sania (a), printran segment de dreapt ‘oentat (8) ‘Compunerea fortelor. concurente Rorultanti. Avupra unui oorp 20 pot exercita mai multe forje in acelagi timp. Astfol, doi elevi pot acfiona in facelagi timp asupra capstului liber al unui resort elastic, pe douai directii di- ferite, ca in figura 2.8, Dinamometrelo or indica valonia clue douk fore By, Forjele F, gi Pe on acelai punct Ga pliatn, Forjclo ou ecole punt P28. Fora EVeplinstie 0 numese fre concarenl” ae ca’ torial FF, tnpecen Deck F, — Fy, iar dircfile calor dour fort sot simetric fa de. verticals, felobtervi of resrtal ts tntinds pe verticall. Acceayldeformare« revrtal Heoate obtins dack ua sngar elev trage capAul rscrtlul prin intermedtul # produce aceeasi_ defor BR scraceten erticl in Fs ae toe Rvp F care produc ‘acelagi fect ca fortle F, gi Fs se numeste fort rezultanta, Pentru a gisi legi ura dintre dows forje concurente si rezultanta lor, trebuie efectuat. un experiment. Pxperiment: Se utilizeazt dispozitivul din figura 2.8 Menfinind aceeagi (de ex. 0,1 N) se modifies unghiul « valoare pentru forgele #, i 3intro ole, dindwi de exemplu va- Tonite 30°, 60°, 120%, 180". Le fiecare nou valoare a unghiului , se Iinlocuiese forfele F, gi Fy printr-o Goqust fared cand vk product te agi deformare & resortului (ig. 2.9) Se repetd seria masuritorilor gi pen- tru alte valori ale forfelor #, si Fs {do ex. pontru Fy = F,=0,5 N 8 pentru F, = Fr=1.N). Trooeli pig, 9.9, Representaron forjlor rerultatele in rubricile notate cu F 5. BaF prin wegmente de. araptt torul abel orentate : E | Experiment: Fixafi in trei puncte ale unci meso de laborator trei dina. ‘momotre (fig. 211, a). Logati 0 sfoara de 10—~20 om lungime la mijlocul unei alte sfori de 30 em. Fiocare dintre cele trei capete ale sforilor le fixafi la ctrligul a clte unui dinamometra, astfel ca sforile s& fie bin fntinse, iar nodul central s& stea In repaus. Dinamometrele vor indica ala teffoja Tie, Fy carer abbas eras odtha?* Pe fous agrHiie,ayeatA po meal ul bul teat dire eer te /dinae Rta fihd ndsl ae ta geet Pattee ai, present a iri-yoetntoc}d (igs (176) Goustr tat peraelgram euSYeotod F, 51 Fy oa laturi gi comparati diagonala Ini eu veetorul Fy, GCeiisbasit = rezultanta a dows forte concurente depinde autt de valorile numarice ale forjelor, cit gi de unghiul dintre direcile lor; —resultanta seade pe misurd ce ereste unghiul dintre direeite eelor dowd fortes forfe concurente. Agadar, rezultanta forfelor nu poate fi gisita, in eazul gonoral, prin fadunarea algebried a valorilor lor, ei trebuie stabilita 0 alta regula de com: pune a frfelor. Dack se reprezintl forjele #, #y ak rer tanta lor ¥ prin segmente de dreapté orientate, ou acelagi punet de aplicatie (lig. 210), se observ cf Intre acegti trei vectori este o legéturi geometricd: vectorul F este dia- gonali tn paralologromul construit ou vectort #, gis ca Fig. 210, Yecto- Jaturi. Inainte de a formula o regula de compunere a for- rutfeate dingo felor po baza acostei observa tebuie th se verfice. duck nalttn paracte, goastt legaturd dintre esle trei forfe Fi, Fy, F xe mentine ‘teu veto Btn azul tn care forfle F gi, nu mai au valori numerice iB ca laturi. egal. “4 —reaullanta creste pe masurd ce erese valorile numerice ale celor dowd Bevre, 6) Nat ws tnrspann rx ete slr fora fina ap acon pate as tate ui te en tapas one bobans hat Poca te teen seal ate eet eet er eater ‘compensat de efectul forfei Fs, astfel inett nodul este tn repaus. Operatia de ‘compunere (sau adunare) a doud forte te noteszi simabolie cae Rtn? Conclusie: diagonala parslelogramului construit eu vector mde ete fora resin (Aedar, rcltanta 0 dad fre cotarente pasty pitt, prin rape ee rainiiasc iin eeertec iors ot mt Inert ea a ee oe ce gomedia usc! de epicgia al ear dud fone (tg. 212) =, A Pig. 212. Re ‘ltatelogramt Pig. 218. Regula tra com {rtinghlal pentru Rava douttorte ompuneres & dou ‘coneurente . forje eoncurente 18In figura 242 se observa ot aceeagirezutanta #, a forjlor Fi Fa fo poste gsi construind numai triunghiul OAC. De soeea, pentru compu hnoron_a dovi forte concurents se poate folosi o alti rogulé, echivalenta, hs apt Vert #2 panes nomi regula trunehiulis se reprecintd vecorul tul de aplicatie tn virful lui F,; resultanta.B se obfine unind punctul de aplicatie al bni By cu tad tas Py (ig. 2.43. Din guile 2.2 gi 248 ao observa ed tn triunghil OAC latora OC este tsi ssbel doch amg btwibe GAG AC, odio <5, + (am oa onthe eu relafin vocioriald dP =F, +P. fee A € i 0 ee 7 a ; o Mie Rozltanta a dout fore concuront, eu acca divesta: a) de eslay sons; b do ‘onsur opus, tind, > Faye) desonaut opus cad > Pe Dac orale, 917, an aceagi directo gl aclai sens (i. 2.14, a), api ind regula triunghiului se objine o rezultanté F, a oiirei valoare numerica este F =F, + Fs $i care are direofia gi sensul forjelor F, si Fy. Verificali ‘cect rozultat,folo \d un roe0rt elastie gi dows dinamomotre In cam woe Harja, Fycaran acouy el, dr bial oan ‘fig, ZAG G, 2) pei régGla tvfunghiniet! bolobifine o Torultanth cafe are valaren nuneich = |, — Fs] gi see frjel mai mat. Veoatt newt eal prince epectnat Agadar, doud forfe concurente se compun (se adund) prin regula paralelo- | gramului sau prin regula triunghiului (F =F, + Fy); ealoarea numeric a rezultantei (F) este minima cind unghiul dintre ele este de 180° gi este mazima tnd unghiul dintre cle este de 7 F-MshchitFe Tipurl de forte a) Forfa de greutate. Daca tinefi in mink un corp (0 minge, 0 patra, un creion ete.) si il Risafi liber, el cade. Daci vreti sé ridieafi corpul, simi cc trebuie si Invingofi o forld orientat de sus in jos. Un resort de care afi suspondat un corp-se lungoste (Fig. 2-15), indicind actiunea unei forfe orien- tate de aus in jos. Observafile experimentale duc la concluzia ct Pamintul exercitd 0 fort de atractie asupra coxpurilo. Orize corp este atras de Pamint cu o for{a, numita ford de gravitajie sau fortd de greutate (pe scurt greutate). Ca orice forf, greutaten este 0 mirime 16 Fig. 2.17. Grow tala repre int ‘printieun epment de areapla orien ty pearls ‘verticals ens ful de'sus in joss 216, Un msort do, care en suspend Fig. 2416. Fira Tun orp astfel de fenomen se petrece ori de cite ‘ri un corp esto agezat pe suprafaja altui. Spre deosebire de cazul rosortului, defor- marea este atit de miei, inclt trece neobservati. - Pe lg. 2.85. Corpul apast etortal ex 0 tora F = &, iar resortul aofionenss asupra corpulul cu forfa.elastien F, ‘opine compra Rezumat Interactiunea dintre corpuri poste avea attt efect dinamic (schimbarea st8rll de migcare), cits eect Static (deformare elastca sau plastica) asupra cor- Durllor care interacyionesza Forta este pe deplin caracterizaté prin valoare numerich (jl unitate de misurd), punct de aplicatie si orientare (direcie, sens); forta este o mirime fizicd vectorials, Ea se poate reprezents grafic printr-un segment de dreapts orientat (vector). Forga care, inlocuind dou forge, produce acelai efect casi ele se numeste ford rezultantd. Rezultanta a doua forte concurente se obtine prin regula para Felogramulut sau prin regula triunghiull rice corp este atras de Pimint cu o forka numita greutate, Greutates ‘are punctul de aplicatie in centrul de greutate al corpulul, directie vertical, sensul spre centful Pamintulul, ar valoares ei numericl este direct propor Fionala cu masa corpului Foro elasticd, ce apare tntr-un corp deformat, are o astfel de orientare Inclt se opune deformarii corpului, iar valoarea sa numerics este direct pro- portionala cu deformarea, La suprafata de contact dintre doud corpuri ia nastere forta de frecare, ‘are se opune miscirii unui corp fata de celalalt Forte de frecare este orien: tatd In sens opus sensului de migcare a corpului. Penteu corpuri cu masele gel, foria de frecare de rostogelire este mal mich deci orf de frecare de alunecare Principal acpunilor recjoroce arata cé ta natura nu exist® actiuni izalst, i numai interacfuni: decd un corp actionea7a asupra altul carp cu o forts, cel deal doilea actioneazi esupra celui dintti cu alté forta de aceeayi valoare, pe aceeasi directie, dar in cens opus, 23Probleme rezalvate 2. Co forfi elastiot aparo Inte-un resort de constanta elastic& k fem? Reprezentati aceasta for cind eate alungit ou Al 1. Doi copii au Iegat dou sfori in acelosi punet al unui edrucior gi tragfiecare Rezoleare: Forta elastics din resort, are valoarea numerick Fy ‘A= 150 Nim-00L m= 1,5 N. Are punctul de aplicatie in pune cn cite o fori de 20 N, astfel ett intre sfori este wn unghi de 90", a) Sa se reprezinte cele dout forte la scara 1 om = 10 N, b) Si se compare cei tal P, In capatul resoetului deformat (lig. 2.27) gi este orientata tn sens doi vectori forja. e) Ce fork de Trecare ae exereit& lntre rofile eérucioru ‘opus alunginii resortului, adiok spre punctul O, unde s-ar gisi capatul Toi si_asfalt, deck viteza Tui este constanta? resortului nedeformat, Se reprezint& forta elastic Fin lungul resortu- Rezoloare. s) So represintd suporturile forfelor, prin dowi drepto fui, cu punctol de aplieajie InP, cu sensul de la P spre O, printe-un care se inlersectenai inte-un punct gi care formeaza Intre ele un unghi sogment de lungime 4,5 em (la scara {om = 4 N). de 7 (fig. 2.26, a). Incepind din punctul de intersectie O ee reprezinta pe fiecare suport olte un segment. de dreapta orientat, eu lungimea de Intrebiri, exerciti, probleme lia ican OS nobel oe del Youle Fe sls 0) Veotnt Fo Fy au cua F, = Fy 20 N, wa uc punch de aptti, dar valori numer Ge se tntimplé cu vitexa unui mw corp In urmétoarele situa s/w glsonrar (orient) dilcrite..Do_acoea vecioni Fal 2) supra corpulsi_nu_acjo onan nie © Tori ae 3) asupra corpulu acfioneaza 0 ar produce acdagt elect ca gi tortle F, i, forjd, pe diecfia gn sensul motels 6) stupra corpulsi actionsari © fort po ceca ti p\Tndicehi care. din urmatoarsle eee cea greta fea unel singure forje asupra 1) regleren vtec; ciruciorului rimine con: b) mentinerea vitezei constante; sint egal: F, Fy, e) Viteza eiruciorului este constanta deci efectul forjelor F, gi F, esto epmpensat do efetal forjel de frcare Fy dintre roti gi asfalt. Forfa ¢ F, + Fe. Ba poste fi gisita eu ajutorul regulii iP este rezultanta lor paralelogramului: se construiegte paralelogramul care are vector ca Iaturi (ig. 2.26, a, ducind prin vintl Iu, o paratelé le 7 st prin sUlihat?olparable io-FDiagonala perclograrcte care tanya Sin panbel ete parietal alr 79) pF oem cosidera od uaepre clcloruli se oxercits dows fori: forfa 1 (ere Te Inlooueste pe F, si F,) gi forga de frocare F, Deoarace vite ee eraser ees sence eal tee eaten eer jusatara oxi roeutanta lr exto mult: H+ Fy = 0, Ace Incr eae posiilnumnai eee erence fea ea ta etcetera ge foe ‘egale, astfel incit H — Fy = 0 (fig. 2.26, 6). Se miisoara in figura 2.26, « 2) Cum sint forbele rpprezentate Ia Tungimea diagonalei gi se objin 2,8 em. ‘Jinind seam& de scara aleasa aceeagi ecard in figura 2.28. eee B e088, Ponta pblena 3 cm = 10 N), rezulti cf R—28 N. Agadar, forja de frecare este In figure 2.29 sint representate doua forte: F,, la scara 1 em = 10 N si F, In scara 1 om = 20 N. Care este valoarea numeric’ a celor dous forfe? Ce Pg. 2.98, Pontew problema rexolvat 4 ig. 2.97. Pontru problema zerolvald 2 elemente comune au cei doi Decker Ge eater Dar of Fy E ie ig. 2.80. Pentru problems 6 Yeotorii din figura 2.30 repre- inti, le acosagi card patra forfe. Ce elements comune au ‘aceste forke? Este corecta relalia ry Myo Fe Dar ¥, s Ff i a A ig. 2.90, Pentru problema 5. Suspendagi de eiligul unui dina- ‘mometru, unul sub eelilalt, dou corpuri de greutate G, = 5 N gi ON. Ce greutate G tre- Duie sk aibi un al treilea corp care, suspendat in locul celor oul, si producd aoclagi efeot? Verificati experimental. Scrieli relafia dint vector Gi, Go,i relatia dintre valorile lor nu- G4 Ge Tesla os eT Soe ere a eae na Poe Sip incase toe ET ae et ge te de F, i F; indiewto ae dinamo- Fa Nontcalt regula parale- ree ia pene compere celor out forjeconcurente Fy fi Fe Com trebuio wh fe rorul- tanta lor Haj do greataten tammy ind corp ete foram? Pentru probleme 7. Forjele F, Fa gi B din _pro- bleme 7 satisfac reasie: Fy + Fy — A. Dups doterminsron Saloni lor_momerceverfeal nod este adowdratt wi rlafia: FP, + Fy = R. Ince caz ar putes FPeatisttouth gi count reat? Agesalio monedt pe marginea © tect! Tmpingetio" brure, ps Tretie oroutald, ante In Seal tn aferaanezl,Observai Sinan mond pac" 2 tere suprafata de apsin Patten) fore eclionenah wed yb) oe orontare a seat fre Fh deri sia monedel; 0) co ofect Keene for, 10) Aruneafi 0. minge de In. sol Aol insu Obeervali ct Tedimpis cu viesa ei. Expliatt vetgbye determin acase Ye Shar ale migobr ming 11. Ce efect dinamio poate avon frevtevee ‘unui corp aupra Srepului? Ponte ven st afct sate 12, Paint are mask? Dar grow tate? 18, Ge. se intimpli cu _greutaten Seesseulul ack pleat Intro ‘seamen ung paral care Skeor prin punotal de plecare? Bar fungal moridianalat® 1A, In co condifii este posibil on dont corpuri, care au_masele fale, #8 Aiba greutiji diferite? 15. Este posibil ca doui corpuri, de ase diferite, si aibit greutaji cegale? 16. Un corp are masa de trei_ ori ‘mai mare decttaltul. Care este raportul greutitilor eelor dou ‘corputi, in aeelagi loc pe supra- fata Pamintul ig. 2.92. Pentru problema 1, n. 1. a. In figure 2.32 sat reprezentate out tuburt de eauelue. defor tate i forse easice care au tparut, Pretizafi-cum a fort format fovare corp: print Iungire sau" prin ‘comprimare? - 0 billi suspendats de un resort slastio este in repaus. ‘Trageti bila vertical in jos gi apoi lasaji sistemul liber. Urmiriti migea rea bilei de 0 parte si de alta a posifiel ei inifiale. Reprezentati forja elastica din resort. cind bila este in pozitia initiald, eind bila este densupre gi dodesubtul potitiet inifiale Care este alungirea unui resort elastic de constant elastica 4000 N/m, daca forja elastica este de 10 N? Bt om |. Ce for} elastic’ apare intr-un resort de constanti' elastics 200 Njm clnd este comprimat cu 2 em? Roprozentati aceastit Tort N Suspendafi un corp de greitate eunosouti, pe rind, de trei re torturi elastice diferite, Mau: rafi de fiecare dati alungiroo i determinaji constantele elastice ale resorturilor. a) Ce concluzie putefi trage cu privire Ia con: stantele elastioe ale unor resor. ‘uri diferite? b) Daca se schimbi resortul unui dinamometru, se pot astra notafiile de pe scara gradati? Pentru a impinge un dulap pe odes, cu vitor’ constanti, oste necosarii 0 forfti de 400 N. Ce fort de frecare eo exerci tntre dulap si poden? Reprezentati aceste dout forje prin sezimente te dreapti orientate. R: 400 N; 2%, Forfa de frecare dintre rofile ‘unut cdrucior si asfalt este de 80 N. Cu ep forfa trebuie tras eiruciorul pentru al deplasa ‘evo vitezd constanta de0,5 mjs? Dar pentru. a-1 daplasa cu-o vitor constant do 0,6 m/s? Reprezentati prin sogmente de dreapts orientate forja de fre- are si fora de tractiune ce cjioneaxi asupra efruciorului Rt 60 N. 24, Un corp ete tras cu 0 viter’ constanté pe 0 suprafatt ori zontal, prin intermedivl unui ddinamometen (Fig.2.33). Ce fork indict dinamometrul: greutatea vorpului sau forka de frecare? ig. 2.5. vent problema 26 25. In figura 2.34, compul A este age zat po un circior, iar greutatea corpului B trage de oapatul firalui. Reprezentati forjele de tractiune dintee coxpul A gi ciirucior. Descoperfi In_acest ‘at existonfa uni forfe de fe care care ni determine deplasa ren gi nu opriren unui corp? Verificaji experimental 4 ig. 2.84. Pentru problema 2526, Un om afta int-o bared trago corpului (fig. 2.35). Garo este, de o sfoard, lat de un stp in earul Snteratiunit-oomp Pa dle peal, Idontficaticorparile minty cea, de-a down. for}a? fans intoracfioneatd, for|sle de Reprosantati-a, Co efect are fcfiune si reaofiune, precum i for{a @? Dar forfa de reactiune? sfectalo acestor fore. Reprezen- tai forte f 27, 0 carte eate fn repaus po maxi. fi Se exercita forte asupra ei? In cnt afirmativ, indicati care sint fceste for{e gi reprezentaj-le prin segmente de dreapti orien- tale. 28, Corpul C este atras de Pémint ‘cu o forta G, numiti greutatea Pig, 2.85, Pentre problema 28, 2.2. Luerul mecanie si energia mecanics Miscarea mecanici. Deplasarea Ai obtervat adosoa mijearea unui automobil, In timp ee automobile se migea fata de cladirile sau arborii do po marginea goselei, rofile Iui_ se Toteeo In jurul osiior, volanul se rotogte in jurul axei lui, Pentru doterminarea Poritjei automobilului pe gotea nu este insi necesar sii se fini soama gi de Inigcarile difertelor lui parfi componente. Este suficient si se cunoasca dis- tanta de la un punet A, ales ea reper pe gosea, Ia un punct P al automobi- lulu (fig. 2.36). Pig. 2.98, Pentru a presien positia unui ftvlomobil, poste # inlocat-printe-un ut a Astle tn oe 9 urmésim deplasares automobiluli reprezentat tn figura 2.98 vom ttn mint punctalu PPrin rma, ne Pere cepa arinian puna caraa lu aibuim o mas gala cu masa crpului gi pe re Pn ened materi, Na una migetea nl automo poate Gece pen cugoaen unui punet ‘utero, et miele altor corpur arcnetsabiute pe un derdclug «uel mint fa le eopil care 0 arunck, a Sinuf’vapor fath de port a unt avion fafé de aeroport ete Dec ve nese posfile succesive $n care ae afl punctul material in timp migeue se obfine 0 linie nunita taiecori. Teaectorle pot fi curbl Tn sau retlinis © tinge lovita-de sn jueitor de fotbal are 0 trsiectorie ube, o\bsisout caro at. depleseasX paralel eu marginea trotuarult Gere: sca dreapta ore 0 traieetorie retilinie. Uneori taiectoria, poate Pong Vaile Aatfel ve intima, de exemplo, in cazul unel Biiclete cx Cauclucurile ue po o ote useatd Poxitia punctului material pe traiectorie poate fi precizata prin diatanta do la un punet de pe traiectorc, ales en reper, ping la punctul material. Di tanja de la reper Ja punctul material este mumiti coordonaid 9i se noveaza cu litera d. Tn cazul umsi automobil care circula intre douii localitati, A gi B, fe poate alege ea reper punctul 4, in prima localitate (lig. 2.37). Distanja stribiutd Intre douk puncte ae numeste deplasare. Deplasarea automobilului intre punctele M, wi Af eate ogula cu diferenfa coordonatelor punctulut final (ds) si a ponctului initial (d,). Folosind simbolul A pentru diferent, vom poten serie deplasarea intre Af, i Bla: Ad Iului intre panctul 4 si punctul Af, este egal tot ou diferonta dintre coordo- rata punctului final (2)) si eoordonata punctului initial (0). Cu ajutorul figurit 2.37 se observa c& deplasarea tolald Inte A gi 2 este egeld eu sume deplasiilor tntre punctele intermediare (de la A la My de IM, In Me 95 dela Me Ia B). ooh ow er ee ee ret ee eeleetoc a M rs 6 Lucrul mecanie In timpul migedrii, corpurile din natura sint acfionate de una sau mai multe forje. Migcarea unui corp sub acfiunea unei forge reprozinti un proces fizip, in care corpul treee de In poritia i viteza inifialé Ia pozigia si vitexa finala. In cazul cel mai simplu, forja F este constant gi aofioneazi pe directia fi in teneul migoirii corpului, care are o deplasare Ad, Intre punctele i, fi Ata (fig. 2.38). Asttel de procese se Intilnese de exemplu la un éutomobil, al extui motor dezvolt& o forta do tractiune constantd, la un edrucior fmpins de un copil, In © macara care ridiei 0 sarciné ete, Pentru caracterizarea cantitativa a acettor procese fizice se defineste 0 nous marime fizicd, numita Ineru meeanie, notati simbolic ou litera I. Lucrul mecanic efectuat de o fort ‘constanté, ce actioneaza asupra unui corp pe directa itn sensul migcdrit corpu: lui, este 0 marime fizid scalard definita prin produsul dintre valoarea mumeric& fa forjei gi deplasarea corpului pe direefia gi in vensul forfei: lg. 2.98 0 for constants care actionenxd taupe uiut corp. pa direcjia gia rental migeaP corpDin aceasta definitie rezult& eX 0 fort oe acfioneazs asupra unui corp care rémine in repaus nu efectueazi Tucru mecanic, deoarece in acest ca doplasarea Ad = 0. Asader, pentru ea o fortd st poatd efectua luern mecanie, ea trebuie sit-si deplaseze punctul de aplicati. ‘Trebuie precizat faptul c& termenul de lucru mecanie utilizat in fii reprerinta marimea fizicd definita prin relajia = Fd gi deci nu corespunde cuvintului ,Jueru* folosit in limbajul curent. Astfel, in. vorbirea eurentd se Poate spune cit un sportiv care fine in mind, in repaus, o halterd do 50 ke, Inereaza. Din punctul de vedere al fiziit sportivul mu efectueas meranic, conform relajiei L =F Ad. Sportivul va efectua lucra mecanic rnumai tn timp ce ridie& haltera Unitatea de misuri pentru luerul mecanic in SI a fost numita jonle, cu simbolul J, dupa numele fizicianului englez J.P. Joule (18181880) Ea se definoste pe baza relagiei L—=F Ad 4 J = [ls = [Ff Ady = 4 N+ m, Un joule represintt luerul mecanie efectuat de o forja constant de 4 N, al cireé punet de aplicatie se deplaseazit pe distanja de 4 m, pe direqia gi tn sensul forte ins lueru Exempla numeric a0 caller Iorul mesic efectuat de-un automebil Dacia 1900 care teu dela Bucurgt spre Mow tre urna hilomesion 6 borne Kilometricd 64, dack motor Ii deavol 0 ford de tracjiune.contanta de 2400 8, Reprezentim taiotovia automobitlulprini-o dreapté (tig. 2.9) po care notim prin M, gi My pozifia initial gi finala a automobilului gi cu 0 borna Kilometried aro. Coondonatele acestor. punct, Ted de. borna ile metrik 0, sint dj = 6 lem, respectiv de ~ 64 kn. Rezllé ef deplntarea automobilalui intr Af A este Ad — dy = &, = (64 ~ 6) km = 88 hen = 58000 m, Pentru @ putes calcula Iucrl mecanic cout, so poate eplica Ad celatia L =F. Ad. deoarece forta F f dezvoltata de motor este constant i orientata pe directia gi in sensul ged L=F- Ad =2400N-58000m = 39 - 200.000 J = 1,292. 108 J, 0 he ig. 2.9. Pentru exemplul numeri Purerea mecanici _ Un troliu ridica un sae eu ciment, eu greutatea de 500 N, de pe sol la Inilfimea de 10 m. Indiferent dacii el executa aceasta operafie in citeva se- unde sau in clteva zeci de secunde, lucrul mecanie efvetuat are acceasi valoare, 30 de 5.000 J. Acelasi lucru mecanie poate fi efectuat mai repedo sau mai ince. De aceon este nevesar si putem exprima cantitativ nu numai Iucrul mecanic ‘total efeotuat, ci si viteza ou care a fost efoctuat. In acest seop se definogte 0 now mirime fiziek, numiti putere mesanied, notaté cu simbolul P. Puterea ‘mecanicl, P, este 0 mirime fisied egald en ettul dintre luerul mecanic L. efectuat dde un sistem fizie yi intervatul de timp tn care sa efectuat acest lueru mecanic Unitaten de mésuri in SL pentru puters, numita watt, eu simbolul W, ‘dup numele lui J. Watt, so definosto pe baza rolatiei P = Ljt (is 4 J 1W= [Pj — He a 3 Us In practick se mai foloseste o unitate tolerati, numiti cal putere, cu simbolul CP. Un CP este egal cu 736 W. Desi denumirea acestei mirimi sugereaza ci ea ar reprozenta puterea dezvoltata de un cal in realitate ea cette mai mare declt puterea constant pe care o poate dezvolta un cal inte-un interval de timp indelungat (do ordinul orelor). ‘Motorul unui autoturism ,,Dacia 1300* poate dezvolta o putere de 54 CP, deci de cea 40 kW, Locomotiva unui tren dezvolta o putere de 1 500—2 O00kW. Din relagia P= 0 observ oi Iucrul mecanie poate fi exprimat prin produsnl dintre puters i timp: Le Pos De aceea, In practict, luerul mecaniec se exprima uneori In unitati de putere inmulite eu unitaji de timp. Astfel, se foloseste pentru Iucrul mecanie uni- Latea numité kilowatt-ord, care se noteaxd kWh. Un kWh reprezint& lucrul rmecanie efectuat tn timp de o ora de un sistem care dezvolta 0 putere con- stanté de 4 KW. EI poate fi transformat in jouli 4 kWh = 4000 W + 3.600 3.600 000 3. Earbrear Un automobi Dacia 190" care Insintenrh ow vten contents» = sh uh dnl oft do traciune constants F120) N. St ml eee ee eee atc Ponts nell poe plist main P= , in care exprimiim Iuerul canie prin produsul dintre forta.cte tractiune F yi deplasaren automobilului ‘Ad, fiout& in intervalul de timp £ patag At 31Roportal dintre deplasarea Ad gi timpul ¢ in oars s-a deplasat automobilul reprezinté viteza v a avestuia, astfel inclt putem sorie: 54 000 P= F-9=1200N- 54 kmJh = 1200 N- Soon 3600 18 000 W = 18 kW. Pentru a exprima puterea in GP, jinem seamé ca 1 CP = 736 W deci 1 kW 0,736 KW, 1 + ep. Agadar 0,736 7 or 2A CP. 736 Se observii cl, in condifiile date In enunf, motoral automobilubui dervalta o putere mai mid decit puterea maxima pe care o poate dexvolte Mecanisme simple Tock din epoca prustorick, omul a eiutat nig wgureze mone, folosind itor yas atte, tapoare ete. In decureol timpului s-au inventat a nem qin din eo In ce mai complexe, mei porfectioats, soaneitcue Ia men varetato « masnor foloitatn ile noastre in pro- sere tates, In agietturd, in transporte, in goupoie ete. In com aa et nis nfront de complete ek ogremmiele Pane ore Ele sint laponuive care cervene Ia tranamitereaforelor ia i fala somental conductor al magia le elemental condus, Unde te ae A imple mocanisme ait: plrghle,scripei i plenul Incline, we ping. O rang cu are un moneltor rics wn corp grew, un cg do apart cio ponutd reprovntplrghi, Ptrghia ete 0 bard rigid care se a recta ual panel de prijin gc anpra cei eit do fre: Tora ear trou vine, nuit fof reistent (Fg frka on ajoral drain ene tnvind fofa reitent, numits ford activ (F Poncat de apejin O, n jurul oiuia se roteqlepirghia, poate fl agezat sn ter nis fayt"de punctate de apiati ale eelor doud frfe, A, al fort tative F gi B, al forfeiresistente FE (ig. 2.40) ") Panetal de aprifin ae ft intro punctele de aplicficale elor dou for eeuvd ot rxintonth (ig. 240, a). Aces aranjumont 6 Sates, de ae ee Sane pea vi capS se apash entra aiden un omy, afeat ari anat the 2%), no foartect (ig, 242), lao balan ete. Se ob- wee in aca ca cle doud forje au acelagi sons 1) Ponetal de apeijn ext situl tx unol din eapet, iar puncte a catie pu torn acive Ia collet capt (ig, 240, 6). Axtol de plghi etn Ca at aabe ig. 24), leq de apart nue (lg. 244), pedal de 32 ig. 2.42. Roaba_este 0 pipe, ca punetul "de Spin Jaan capt foo ‘ativs fa cla i, 240, Ponta, punta de ‘lle nee Bein on AP eaten: 4) la un capat al, plrghiel, a fiat ap tina poe de Sale af fore acy) le ante at ile ot Sanat tn pete aplicaie alent revatens ee Wig, fd Clesteo depart sete eam oud ping pune Sdesprin ian Gat fora aotiva ia cada Fig. 241. Ranga este o pinghie fring a unui antomobl (in punetul O este fxs, Ia eapatal A se actoneans tein punctol Beste-artuusta ev tu pistons din clindrl deh fig, 2.45). Se observa o& forla activi esto do sens opus celei rezistente. ‘) Panctal de epain et leo la wnul din capete, Sar puncte de ap catia fora rosstonte la cla eapat (Fig. 240, e). O attel de. pep sets do exempla penseta (ig. 240). Fora ative eto, scent can, de sens pus forjl renetentes 3 Pises ek viteig. 2.45. Pedale de frind ‘nul cutomobil este @ plshie ou punetal dep Tinta in! capa for atv fab e248, Hosta ate an puna de SpA tn apa afore re UentiTia felialt capa Pentru orice pirghio, distanta de la punctul de sprijin Ia suportul uneia din forye este numita brajul forfei respective, Astfel, segmentul OA din fig rile 2.40 a, b sau ¢ reprezint& rafal forlei active, notat bp, iar sogmentul OB reprerint& brajul forfet resistente, notat br. Intre mirimile fortelor gi mirimile bratelor lor so poate giisi 0 rolatie, cu ajntorul urmitorului experiment. E] Experiment: So sprijind mijlocul unei bare de metal, divieata in pérfi gale, pe un ax orizontal, fixat pe un suport. (ig. 2.47). De o parte $i de alta a punctului de sprijin se agafa douk cinige pentru dncuricrestate $i 90 agaat po erligo dicour, pink o bara divinati rémine tn repaus, Auch pink In echilibru. Le echlibro, bara divizata este in pozfie or ontalé. Greutaten unvia dintre clslige gi a discurilor crestate de l constituie forja activa, iar greutatea eeluilalt constitu forte resi tenta. Bratele forlalor se determina cu ajutorul numarului de diviziuni dle In centrul bare pind la crlgul corespunsitor. Se aleg 4—5 posit diferte pentru cole douk elrlige side ficeare data se echilibréaad bare dlivizata In tabel se dau rezultatele unei serii de patru determinasi: FiR| baibe Acoastit relatie a fost descoperité pe cale experimentali de tnvatatul grec al antichitatii Arhimede (287—212 t.enn,). Relafia poate fi enuntata astfel: daek o pinghie este in echilibru, raportul forjelor este egal eu raportul invyors al brajelor. Pe baza acestei relatii constatiim of o fort rezistent& poate fi echilibrati de o forta activa mai micd, dack brajul forfei active este mai mare decit al celei rezistente, Se pot echilibra forte rezistente eu forfe active mai mici, Ulilizind pirghii de tipal celor din figura 2.40 a, 6, do exemplu: ranga, foarfeca, pedala de find, In timpul rotatici acestor pirghii in jurul punctulwi de sprijin, punctul de aplicatie al fortei active se deplaseazi mai mult decit punotul de ‘aplicafie al forfei rezistente. Agadar, prin utilizares acestor pirghii se poate miogora forja, dar deplasarea punctului ei de aplicatie creste. ‘Si comparim Iucrul mecanic efectuat de forfa activ’ cu lucrul mecanic efectuat de forfa rexistentd, Pentru a putea aplica formula L = F « Ad pentru faleulul Iucralti mecanie, vom considera e& doplasarile punctelor de apli al forte active din Am A’ (ig. 248) 9 al fore rezntote 7 din i" BF i fomrte mi, asifel lols velo A yi BB pot fl confundate cu coardcle AA’ gi BBY, iar acesten pot fi considerate pe dnefia fortlor#, reipeciy I) Avani, forya activ efeotuenst un fuera eeanio Lp= FAA’ iar forja rezistentd efeetueazi un Iueru mec BR. BB a lor: ig. 248. Deplasarea, pune {elbe de" apitate ale for {itor Ino pghie In triunghiurile isoscele asemenen 04.’ si OBB’ putem sorie raportul de asemiinare: AA’ _OA BB OB astfel inelt raportul Iucrurilor mecanico se poate serie: Teo) Teach OR Dar OA poate fi considerat brajul forfei active, by, iar OB bratul forfei rez tente, bp, astfel inclt, pe baxa relatici £ | se poate serie: by E F_oB 0a tao, eplind. propietaten propor F:0A=R- OR. 38Rezults of raportul Iuerurilor mecanice: cE Ly Agadar, la pirghie, Zucrul mesanic al fori active este ggal eu lucrul mecanie al forlei rezistnte, Daci Torta activi este mai mies decit cea reristenta, re rmiregte deplatarea punotului ei de aplicatie. La pinghiile de tipul eolei din figura 2.40, ¢ bratul fortei active este mai ‘mie, deett al eolei rezistente, deci forta activa este mai mare declt forja rezis- tenti. Cu o astfel de pinghie, o fort rezistents mai micd este echilibrata de o forfi activi’ mai mare, dar forfa activa tsi deplaseazé punctul de aplicatie pe o distan}a mai micd decit cna rezistents. Lucrul mecanie al forfei active este gi in acest enz egal ou eel al fortei rezistonte. Asadar, plrghiile pot fi foloste pentru a micgora fora activ sau deplasarea i, dar nu pot micgora luerud mecanic efeciuat de forta actéd. Aproape toate tipurile de magini contin pirghil 2 B. Soripotele. Pirghin are o migcare de rotatio limitati la un are de cere. Un mecanism simply care Inlitur acest dozavantaj, oferind posibilitatea id unei migeisi de rotaie continue, este seripetee Un scripete este format, dints-o roatk eu san} pe ‘muchie, mobil fm jural axului e treoe prin central sau. Axul este montat. Ino func’, previzuta on lun crlig (fig. 249). Prin ganjul scripotelui esto ‘recut un eablu 1m timpul funefionari seripetele poate fi fix sau mobi. Pentru el folosi 6a seripete fix, so suspendi farea de o grind, In un eapst, al cablului se leaps corpul de ridieat, iar de colalalt capat al eablului se trage In jos (lig. 2.50), Diametral orizontal al scripeelui fix (fig. 254) poate fi considerat 0 pleghie cu punctul de sprijin in 0 si eu brajele OA gi OB ogale. Rexulté cf Ie echi- Bro, fort recintentd otto egal et tora activa Fe lg. 29, Seripete Se poate verifiea experimental aceesti conclusi. E | Pzporiment: Se suspendi un seripete pe o baré orizontalt (Fig. 2.52). Se treee 0 sfoard peste seripote. De un eapit al sforii se leag’ clrligul pentru diseuri eu un disc, iar de celilalt eapat se trage prin intermediut unui dinamometru. Trigind dinamometrul dupi diferite divvctii, se observa ei de fiecare dati ol indica o fork egalé eu groutatea elligulut | si a discul Concluzie: la un seripete fix, la echilibro, forta acti este egal eu forta rezistentd, dar directia gi sensul de acfiune ale forfei active pot fi schimbate, in ‘mod convenabil. Figura 2.53 prezinté un scripete fix utilizat la un excavator. 36 4.281, Dimetra apa ol srg Ply. 2.60. Sevipete {or unel pirghil cu Mig. 2452. Dispoativ pontra Th ajo eae Studia erjlor Insorpetele ti, Seripetele mobil are furca Indreptatd tn jos, de ea fiind legat eorpul eare ‘twebuie ridicat; un eapit al cablului este fixat de o grindi, iar Ia celilalt capa al cablului so aplies forja activa (fig. 2.54, a). Diametrul orizontal al ° ° Be Septet, mob 2) toectonssrpeteat nod, 5) diametraorentaataer: aia mobiles asemdnttor Pig. 262, Folate. scripeteit Sie phe uncial de fr ia un excavate, bain tun apa sexipetelui mobil poate fi considerat o plaghie, ew punctal de sprijn la capa: tul O (fig, 2.54, 6), eu brajul forjeirexistonte OB = r (rfid raza seripe telui), iar brajul forjei active OA —2r. La echilibru, conform relate FResult F.— R/2. Agadar, 1a un seripete mobil forja actid este de dowd ori ‘mai mic dectt forfa resistenta pe care o echilibreazd. Acest rezultat poate fi vverificat. experimental. Experiment: Se monteazi soripetolo ea tn figura 2.55. De furca seri potelui se suspendi clrligul eu digouri, iar do capatul liber al sforii se pprinde dinamometrul. Se agazi pe cttlig din ce In ce mai multe discuri si se compari de fiecare data forja indicat de dinamometru cu greu- tatea ofrligului cu ditouri. So constata c& forfa indicat de dinamo- metru este de dows ori mai mica decft greutatea elrligului ou discuri. M4, tobe ompeele wo re Soe Pontru a tmbina ambele avantaje, att lal scripetelui fix, ot i pe ol a soripetetui mobil, x0 utilizensi wn seripete compus, realzat, prin asorieren “unui sorpete fix eu umul mobil (fig. 2.56). In acest fel, forfa activa este jumi- tate din coa rexistent iar sensuli de aefiune este ndroptat convenabil in jos. In-cazul seripetelui fix forfa activa gi cea rexister igi doplaseard pnctelo de aplcajie pe distante exale. Daoi mu so in in oonsderatie frecarea, forta activk cae egal ou forja rorstonta, Remultd ef ucrul mecanic al forfe active este egal ow Ineral mecanic al fort Terisiente. La scripetelo mobil, daplasarva punctalat do aplicati al forkt active eate de dout ori mai mare decit deplasarea eonpuluiatimnat de furek (lig. 257), dle dou ori mai mio deci forga frvcinil, Produsol dintre fort fi deplasere eato scaly, att pentru. forfa activa, ft fi pentru forja rezstenté. Hig. 287, Depa Felice umernt —Agadar, prin wtiizarea seripeiar tue’ mecanic rig sate ABI al fore actioe nu poate ft mat mic det Icral mecance fei elttentes al forfet resistente . Planul fnelinat. Orice plan care formeazi un unghi ascufit. ou planul orizontal reprezintit un plan inclinat. Ali observat, desigur, situafii In care, cu ajutoru planului inclinat, corpurile pot fi ridicate cu un efort mai mic decit Ia ridicarea lor pe verticali. Pentru Incircarea unor corpuri grele in ‘camioane, se folosese sclnduri, agexate cu un capat pe sol si cu celilalt capat pe platforma camionului. Deumurile in panta, searile, benzile transportoare fle unor magini sint de asemenea plane inclinate. Pentru a gisi relafia dintre forja activa F, necesard pentru echilibrarea uumvi corp, agezat pe planul inclinat, si greutatea @ a corpului, vom repre- zenta prin yeotori forfele e# acfioneaxs asupra corpului aflat in eckilibru pe planul inelinat (fig. 2.58, a): greutatea G, orientatt vertical in jos, forja F, orientata in Iungul planului inelinat gi fora NW, eu care suprafata jin actioneaza asupra corpului, ea reactiune Ja apsarea corpului asupra planului. Forja W este perpendiculars pe plana inclnat. Se va nega fora Ae Trecere dinue corp i planul Inckinat. La echiibra, forjele mentionale dav rezultantd nul G4 F4W=0. Groutates Z poate fi nlocuité prin dout forje: Hegel ea maime gi de aena opus fori F, gi Feegliven mivimo gi de sens opus forji Hi, aatfel tot Fy = —F i Fy = —W. An acest cazcorpu exten chile sub aofiunea fort lor F, F yi Fa, doud clie dou ogal gi de sensuri opuse (lig. 2.58, 2) Cu ae cuvinte @ poate fi consieraté rerultanta a dous fori: F, parle cn plamal tena! gl opan fort aotiv, oF, parpendoolark pe plan e+ nat ide sens opus forfei H, do resctinno j plamuli, Cale dou’ forte Py Fig. 2.58, Planul nclinat: 2) Forjle oe actlonea asupra corpu tn eciliba pe plemul {nolinat, tn absenfa freciti. 6) Greutatea poate fi tnlocuita prin forjele F, yi Py. ©) Porjele ‘F, gi F pot fi sito on ajutoral ropuli paraelogramuli 39Fy pot pinto ov ajotoral peralelogramalui care are en diagonal, veo toral @ (tig, 25, ¢), Pantra a constr acest parlsoyram, xe due din viful Hoo piralols la pal {médica 6 expenidigdl po'Hlace slinal, Mast smoa forat care trobuiecilibrat do forja activa F poate fi gsi din Telatia de proportionalitate dintre latorle amoloege ale tsiunghfurilr axe- tmonea LMI gi ABC: BC MN IN’ In aceasta relatie BC — Fy, AC =G, MIN = h (indltimea planului inclinat), EN =I (ungimea planvlui incinat). Cu aceste notatii se poate serie: ne 7 dew le rerult, jintnd seama cl F = F, h F=G. TRelajin demonstrata arati of, noglijind frecarile, frfa activi necesard echili- drarit unui corp pe planul tnclinat este de atttea ori mai mict dectt greutatea corputui, de clte ori lungimea planului este mai mare dect indljimea lui. ‘Agadar, pentru ridicarea unui corp pe planul inclinat este nocesarit 0 forfi mai mic deott pentru ridicarea Iui pe verticald, Pentru ‘a compara Tucrul mecanic efectuat- pentru ridicarea unui corp pe planul inclinat gi pe verticald, seriem relatia prooedenti sub forma: Pl=G-h Se observa ek produsul F-1 roprezinti lucrul mecanic al fortei active F, care ar ridiea un corp pe planul inclinat de lungime J, In absena freciri, iar produsul Gh reprezinti Iuerul mecanic efectuat pentru ridicarea corpului, de greutate G, pe verticals, Ia inlfimea A a planului inclinat. Agadar, fuerul rmecanic sfectuat pentru ridicarea unui corp pe planul inclinat, fra frecare, este egal cu lucrul mecanic efectuat pentru ridicarea corpului pe vertical, la ‘aceeagi indifime, Cu ajutorul planului inclinat se miogoreaza forta, dar eroste distanga, astfel inelt Iuerul mecsnic nu se schimbs. In concluzie, prin folosirea mecanismelor simple Iuerul mecanie al for(ei active nu poate fi mai mie deett Iucrul meeanie al forfei resistente. Randamentul mecanic Experiment: Sprijiniti-o tablie metalicd plank eu un capat pe 0 bari (fig. 2.59) gi cu celalalt eapat pe masd, pentru a aleitui un plan inclinat Fixati un scripete la capitul de sus al tabliei gi agezayi pe ea un corp 40 paralelipipedic, De cirligul corpului legati un capat al unei sfori, iar celalalt capat al sforii 11 troeofi poste scripete gi legati la capatul lui un tinlig pentru discuri. Agezati diseuri po ctelig, pind ce corpul paralelipi- pedio ured uniform pe planul inelinat. Groutatea ofrligului cu discuri reprerint fora activa F. Masurafi cu dinamometrul greutatea G @ corpului, Misurati lungimea U si indlyimea ha planului inclinat, Repe- tai determiniile pentru 4—5 tnclindti diferite ale planului incline. 5 2489. Dispeltiy pentru stu Pie SA? placa asia ‘Treoefi rerultatele intr-un tabel: fk penteu fiecare inolinare # a Coneluzie: valorile produselor F «1 gi planului inelinat, desi apropiate tntre ele, sint putin diferite gi anume produsul F. Leste mai mare decit produsul G- h corespunzator. Cum se explick aceastit difereni faa de regultatul ealeulelor, exprimat prin relajia FU Gk? Si ne amintim ck aceasts relatie a fost demonstrat’ considerind ei nu exista frecare, astfel inclt forfa activa necesard. pentra echilibrarea corpului pe planul Inclinat este egal cu componenta F, @ greu Lafit corpului, In realitate, penteu ridicarea uniforma a corpului pe planul inclinat este necesafa .o for} activa, #, mai mare in marime decit F, deoarece Luebuieeohilbrota gi forja de frente intro comp gi lanl incina, fork care, opunindu-se migeési, este indreptata In acelagi seme cu 7, (ig, 260) PaR+F aLacral meses relies in conformitate x soopul mecanismului este numit.lucru mecanie til Dyy ar Iucral mecanic efsctuat de. forja activa este numit lucru miecanic consumat’ Ly. nln lana int, era ean ineoesar pentra riicarea corpulul de greutate In Ijin 8 ets 6" lr eal a nie consumat (efectuat do etre forfa de tactiune Fpedintanfa ert Ip = Fel. Deon teed Jucral mecanic consumat este mai mare dealt Iu. crul mecanie util (o parte din lcrul consumat ser. veste le invingorea frecirilor). Intotdeauna, la orice magin& Iuerul mecanic util, este mai. ‘ni cit Iurul mecanio contumaty deo in tinpal fonelionte ree masini apr frj de rece cae rbuieInvinse_ dora activ. Calan rmecanil a une magn, n general ete oat mai bunk cult Ir me. cane util are 0 vaoue mal aprolats de ota Tuer mecaie comme, mace lor variazi de la o magina la alta gi poate caracteriza calitats . ‘mecanica a maginii. Raportul dintre Inerul meeanit wll sf Iuerul mecanie conrunat 6 nee rndaiment'mecnnie. Handementl te notes ou litera greceasoi y (eta) gi se defineste prin formula: a yas 2.00, Forfoo ce so exer cil “tsupra” eorputut care ‘red unform, ou frecare, pe lana tnlina. fel de marimi, randaméntul se exprima pri ‘ean sami, feb vii do msn Deore yee Inatdesne ma mie det Lay randamentalunet apni ete tntdceunasubuniar (n-<1) lamentul se exprimé printr-un numa zecimal sau in procente. Deexemph Jn cal plana icin din experimental deveris anton, ao maseriears See ee es sett ae A mai iit randament do e688 au $59. In an ntul maginilor mecanice este mult, mai scdzut. In cazul unci magint ar fi 4 sau 100%. (De asemenea, in cazul problemelor in eare se negiieari frecarea, se considers 4 = 1). os Energia mecanled’ — mirime de stare Un corp tn igre poat ects bate un cui efectueazii Iucru mecanic. Viteza ae ; ide yO pr a efectuarea de lucru mecanic ciocanul igi modifi aia beards canal I modified arn ei mecaneds So Donte stabi olpstord Inte vieencorull ate seounatd lr mera 44 marimea lucrului mecanic efectuat, printr-un experiment. ane 2 7 ee ee Experiment: Pe 0 mass orizontali foarte lucioasi se agazii un eirucior (fig, 2.64). La dous capete ale cdruciorului te leaga dout sfori, trecute fievare posta cite un scripete fixat. de masi. La eapatul uneia din sfori te suspenda un cirlig eu diseuri crestate C, care se sprijing pe un suport “pritor 5, fixat la masa. Cealalta sfoard se treca prin orficul unui dop de caucive D, sprijinit pe un inel opritor 0, fixat le masi. La capétul faceatel sfori se leaga un nasture eu diametrul mai mare decit orificiul dopului D. Clrligul cu discuri orestate C este ridieat Ia o niljime {att de suportul 5 gi apoi este lsat liber. In c&dere, el antreneazd cfr tierul, Dupa incetarea acjiunii corpului C, prin oprirea sa pe supor tul 5, cdruciorul mai parcurge o distant. Cind nesturele de la capatul sforit'ajunge sub dopul D, il ridica de pe inelul opritor. Corpul D va Fi ridicat Ino anumita inilfime datorith aofiunii ciruciorului. In felul facesta, cdrucioral efectueaz’ Iucra mecanic pentra ridicarea corpu- Iai D. Se observ c& in timpul ridicarii corpului D viteza cdruciorului seade, Ridiclnd corpul C la Indljimi A din ce in ce mai mari, vitera fn momentul opriri corpului C pe suport este din co In ce mai mare. So observa of, pe mAsurd ce viteza cAruciorului este mai tnare, distanga pe care este ridicat. dopul D este mai mare, deci Iucrul mecanio efectuat de eérucior pentru ridiearea dopului.este mai mare. cdracioru Fie, 2.61. Dispostiy pentru studi! ToSulel imecanestectust de un OTP in migeae. Conctusie: wn corp in migcare poate efectua un Tueru mecanio ou allt ‘mai mare, cu elt are viteza mai mare. Prin efectuarea de lueru mecanio, un ‘corp in migcare gi modifica viteua, deci tpi modificd starea mecanics. Pentru a exprima cantitativ proprietatea unui corp in migcare de a efoctua lucra mecanie, se introduce 0 now mérime fizici, nomité energie finotieX, notaté cu simbolil £,, Cuvintul energie provine de la cuvintul fgrecese yencrgheia“, care inseam’ ,activitate’, iar cuvintul ,cinetio* provine de la cuvintul grecesc ,kineticos", oare inseamné ,migodtor*. ‘Fieetirel stiri mecanice a unui corp in migeare fi corespunde o energie ‘ineticd. Un corp in migeare eu o anumith vitexd aro o energie cincties ‘egald cu Iucrul mecanie efectuat de acel corp tn procesal de treeere de 1s vitesa corespunzitoare acelet stiri pink la oprire. 43——————— LL ttstst—t Energia cinetiod a unui corp erepte pe mAsurk ce crogte vitera sa. Un corp in repaut nu are energie cinetic’. Greutatea corpului C din figura 2.64 efectueazi un luoru mecanio, dup ce corpal a fost lisat liber de Ia 0 indlfime h fad de suportul S, deoarece tsi Geplateard punctul ei de aplicatie pe distanta f. Grevtates unui mat (unealll folosta la baterea pavelelor pentru construirea drumurifor), lsat liber de Ie a inaljime deatupra Plmintufui, va putea efeotua tn cidere un Ivor mocanie eu atft mai mare, cu cit moiul a fost ridicat initial mai sus, Pentra vTestwaree seestui Iueru mocanié pozifia maiulvi fafx de Pamint se schimbi, Geel a modificat starea mecanicd a sistemului mai-Pémint. Un resort comprimat, prin destindere, impinge un corp aflet le unul din capote, cullaltcaplt find fix (g- 2.26) Forja elastic pi va deplasa puncto} eapleati deci va efectua un Iucru mecanio. Acosta va fi ex atit mai mare, ou at resortul «fost comprimat mai molt. La efectuarea Iucrului mecanic ovitia spiralor resortului se modificl, deci se schimbitstarea Tui mecaniot. Pentru a exprima cantitativ proprietatea unui sistem firie de a efectua Jucru-moceinie prin schimbarea poriiei parfilor sale componente, intre care no exereta interacjiuni, se introduce o alté form& de energie, numiti energie poten(lal, cu simbotul B Fieodrei stiri mecanice a unui sistem fine, cnrse Terinat’ printr-o anumité pozifie & pirfilor Tui componente, ti corespunde © numitd energie potentiald. Sistemul ponte trece dints-o stare intial, cfreia ig. 2.62 Dupi co a fost, comprimat, P&S cah mpge un corp, pein destindere, Si cormpunds energia potential By Sntro stare final, frei fi eorexpunde energia potential E,,, prin etectuare do Iucru mecanic. Diterenja dintre cole dowk valori alo energiei potentiale « unui sistem fato egal en Iuerul meeani¢ efectuat de sistem In tocerea din stares inigiald in starea final En — Fm Pe baza acestei relafii se poate calcula modificarea energie! potentiale & ‘unui sistem. In com sistorului aloatuit-dintr-un corp de mask m si Pamint, eind corpul se aflé le 0 Indllime h fay de suprafaja Pémintulul (Hg. 2.63), feml, tn starea infill 1, are energia potential’ Bp, iar dups oe corpel & ‘aeot pe suprafaja Pamintului, sistemul, in stare final 2, are energis poten finlé Ene Diforenja Bp, — By este ogelk ou lucral mecanio efectuat de forte fe greviate G— m-g care fra deplasat punctul de aplicatie pe distant Ep — Ep = b= Gh gee “4 i ee Dack se alege conventional on stare de referinga, ou energie poten tiala nuld, starea 2, elnd corpul este pe tol, E,, = 0 se poate obtine ener ia potenfialé Ea unui corp (Intr-o Share onrecare 1) aflat Ja 0 tnalfime ft fafa do suprafata PSmintului: 5, TTT ig, 2.62. Sistemyl corp-Pimint in dow mg star) diet. Rezultk ok energia potenjiald a sistemutui corp: Pémint este eu ait mai mare, seat indljimen la care se ofl corpulfajd de suprafaja Pamintulwi ese mai mare. ‘Analizind orice sistem fizic a putem trage urmatoarele conclu staren meeanich «unui sistem fisie se poate schimba prin schimbarea citesei sau prin sohimbarea poztiei parfilr componente ale sistemulai; ve recenca unui sistem fisie dinlr-o stare mecanied in alta se efectue Iuera meeanic poate efeetua Tueru-mecani vn wistem poate efectua un tuerimecanie mai mare sau mai mic, tm funetie de starile lui mecaniee, initila gi final i sna mecanicl este 0 marime fisi, prin care se caractrizeasa staréa een ema sistem fisie. Energia mecanicl Ea unui sistem fisie este egal saaria energie cincticeE, i a energie potentiate By a sistemului: B= Be + By Georgia se exprimd, ca gi tucrul mecanic, in jou (J). Un sistem fire, tnt carers stare mecanicd, este caraoterizal prin energie mecanicé (nu. prin Tam NNeeanieh Lucrul ‘mecanie caracterizeaxh procesul de trecere. a sistema soartintea sare mecanicd tn alla gi este 0 masurd a eariatietenergtei mecanice @ sistemnlui Ta anale stiri sistemul poate avea numai energie cinetio&, tn alle st&ri oumal energie potential, iar in altele ambele forme, cinetick i potential. CConservarea energlel mecanice $8 analizim din punct de vodore al energiei stirile unui corp, mio st frou, suspendat de un fir T] Faporiment: Realizati un pendvl gravitajional, suspendind 0. sferk Fe Pifa a capt unui fir legat de-o it fixat pe un suport (fig. 2.64, sr anlage era din poziia vertcalé firului(poztia de echibbro) cx ee eeet teat liberd, Veli observa cf afera se deplaseaz8 de o parte gi alte a posites do echibbro, fectuind oscilai, Pe un carton agerat see aa bpatale pendululu, Inregistrali, f&eA sA atingehi pendulul, Jorita de eetlibra O (ig. 2.64, 6)» poxtia initia A 9 pendululat Pomiia , la care se vidick penduil de ceslalth parte ponifiet de tchilibr Voti eonstata 8 cele douk puncte A gi B aint 1a acoeay inllime fab de Pamist’ Revulté of In pozitia B pendutul are aceeasi energie potontialé' cx Ain poztia A. In sceste poritil, pendulul, ind in repaus, no are st energie asa 6 ig: 2.4. Pondulal gravitafonal: a) disposiiv experimental; 6) panetal Ble sare Foe ee eer eda esentutl ea panetal Ay in cate oat sat Uber cinetio dei energia lui mecanid tn starea A este egal cu energia tui mecanic in etarea B (oumai energie potential). {hn timput migodri pendulului din posifia initial A (unde » — 0) spre posiia de eohilibra O (unde v este maxima) inaljimea Tui faf8 de Pimint scade, deci la scade. In acelagi timp, viteza pendulului Pe miuri oe pendulul se indepirteazK de poritia de echilibru, de la 0 spre B (unde » — 0), Indljimea Iui fai de Pimint eregte, deoi cragte energia potentiala. In acelagi timp, 0 data cu sciderea vitezei Iui, scade si energia cineties. Agadar, orice eregtere a energiei cinetive a pendulului gravitational este Insofit deo scddere a energiei potentiale, iar orice scddere a energici sale cinetioe este Insofita de o cragtere a energiei potentiale. Se poate spune oi tn timpul migearii pendulului gravitational, energia cineticd $i potentiald se transforma reeiproe, dintr-o forma in alia. ‘Transformarea reciprovl # enengici cinetive gi potentiale se Intiineste ¥i la alte sisteme. Energia potenfialé a apei din lacul de acumulare al unui baraj te transforma in timpul céderi In energio cinetic&, ce poate fi utilizata pentru Punerea in funcfiune @ turbinei unei hidrocentrale. Energia oinetiodi a unui orp care loveste capitul unui resort elastic, fixat Ia colélalt capi, se trans- forma in energie potential in timpul comprimarii resortului (fig. 2.05, 4). ‘Cind resortul Incepe si se destinds, onergia potenfilé so transforma in energie cinetied si corpul capata viterA din oe in ce mai mare (fig. 2.05, 2) Daci n-ar exista frecarea, datorita cireia migearea pendulului gravita- ional este Trinatd, pendulul sar ridica de fiecare data Ia aoeasi distanja maxima, do o parte i de alta a posifiei de echilibru, in punctele A 3i B (Hg. 2.64, 4), Aatfel energia mocanic& a pendulului, egalé cu energia Iui poten- {iald maxims, ax-rémine constanta in timpul migcari. Prin studierea energisi Inocanice # oricdrui sistem care nu interaofioneaxi ou corpurile din jur gi in 46 ‘care forfole do frecare sint neglijabil ins 1a aceeasi concluzie, ca gi aera onalaat mal bun, ol pendolutal gravitate ‘Aceast concluzie poarts numele de legea conservaril energiat mecanice poate enunta astfel Energia mecanied a unui sistem fizie eare nu interactioneasi cu corpurile din jur gi tn eare freedile sint meglijabile ri stant (se eonserv) {n cursul transformirii ei din energie cineticd in potengialA gi din energie potengials tn ciinetied. ind forfele de frecare sint-mari gi nu se pot neglija, se constatd eli energia ‘mecanied a sistemului soade treptat si diferitele par{i ale sistemului se incél- ‘ese. Acest aspect al transformérii energiei se va studia in capitolul 4 See rea ree : Ginfiall so transforma tn onergie cinetia Rezumat 6 Lucrul mecanic efectust deo forts conctantt, c@ acfioneaza asupra unul corp. pe directa gi in senaul migcirilcorpulul, este o mérime fizicd scalara, {defnita prin produsul dintre valoarea numeric forfei si deplasarea corpulu Pentru cao fort si poatdefectua lucru mecanic ea trebuie sisi deplaseze punc- tul de aplicatie. Puterea mecanicd este cul dintre lucrul mecanic efectuat de Sistem $1 intervalul de timp tn care s-aefectuat acest lucru mecanic. Ea exprima Cantitatv viteza eu care un sistem efectueazi lucru mecanic. Unitatea de mi- Sutd pentru Tucra mecanic este joule (). iar pentru putere watt (W). Pirghia, scripetele, planul Inlinat se numesc meconisme simple. Prin folo- sirea mecanismelor simple s© poate obtine 0 micjorare a forjei active sau a deplesirii, dar lucrul mecanie al forgei active nu paste fi mai mic decit eral mecanic al fortei rezistente, La orice magi, datorité frecdrilor, randomentul fete totdeauna subuniter. Staree mecanicé@ unui sistem firi se poate schimba prin schimbarea vitezei sau prin sehimbarea pocitiei pacylor sale componente. La trecerea unui sistem fizie dintr-o stare mecanicé In alta se efectueszi lucru mecanic. Fiecrei stiri Imecanice @ unui corp in migcare cu o anumita vitezd i corespunde o anu: mmitd energie cinetich, Flecirei stiri mecanice 2 unui sistem fizic, caracteri= {AIG printr-o enumita pozpie relativl a pértilor lui componente 1h corespunde 6 anumita energie potentials, Energia mecanica este o marime fizicé prin care Se caracterizeasdsterea mecanici a unul stem fizic. Ea se compune din ener~ fle cineticd si enerple potengiald. Energia mecanicd a unui sistem fizc izolat {itera frecari ramine constanta in cursul transformérii energlel cinetice tn potentials si a energie! potentale tn cinetics. aEO ti—“‘i Probleme rezolvate 1. Pentru cintatirea unor corpuri grele se foloseste balanja zocialé. Ea poarti acest nume deoarece necesit& pentru echilibrare un etalon de mask ‘be 10 ori mai mie deott masa corpului care trebuie cintarit, In ce raport ‘ete imparjta tija acestel balanfe de punctul ei de sprijin? © plrghie, ou punctul de tare Tija balan rca cont ; i z , forte: greutatea corpului. sprijin 0 intee punctele de aplicatie ale cefor do de aos, Helton etalon do mans, F (ig 260. Dern siatea und “oop eate direct, proporjonslé ou masa Tui, raporta e ‘M[m dintre masa M a corpului de Cintiit yi mese m a etalon este Mt m egali cu raportul greutatilor lor: MoR mF 0. I Pontra a gisi raportul segmentalor ® OBIOA in care punctul de sprijin Imparte tija balangei, aplicm Tegea plrghie: ig. 2.66. Pontra problema rezolvath A. 1 jorge uni corp. do 2. ce puter stent treba dervlats petro ric . oe es Nic infmen = 10m ntrun inp t= 20 fein Sr raipte mobil ev randamental 0%? ezleare, Perea mesanck dervoltat P, a6 exprimé in funte de Tuer mecanioconsuma, Ly, # de timp prin rai: pale t Lucrul mecanic consumat se poate exprima in funcfie de Tucrul mecanic util, Za, ou ajutorul randamentubui de unde Ly = Te 7 n= Dar Ly represint& lucrul mecanic efectuat pentru ridicarea corpului de reutate G, pe verticald, In intltimea hz Ly=G-h 0 oa fi revenind le expresia puter, - presi ps 360 N «10 m 090-208 7? W eel evetan cm conh ot posto Gest ne an ay ree ees Sea ees en @ sistem corp'Patmint prin ndicarea coral in" ul plana Tecnoare. Viva corpuli este constant, deci rezultantaforteloreare ioneazi supra Tui trebule at fie nut.’ Reproventam aces. fortes 1) groutaten @, po care o inloeuim prin eele dou componente F, xi Fy contrat eu ajutora reguliparalogeamohis {ign Both) farts renctione Va planulu, egal on marime gi de sons opus fori Fx; 3) forta de trocare F,,indreptaté spre bara planului; 4) forta cane trebuio sk echitbroze forfole F, si By, care are deci miximea: F'— F, + Fy. Mig. 267. Pentru problema rezalvath 2 Results of forta de frecare poate fi gisiti din relatia Fr = F — Fy, dacs ougim sd aflim forta F,. In acest, scop, putem folosi raportul de asemhinare Gintre laturile omoloage ale Lriunghivrilor dreptunghice asemenca ne F ah sptunghi ABC Be _ Ac MN ~ EN ft, folecind notaile de pe fgur m6 oe B58 a cam mony Eckl hor - a t Agadar, forja de frecare ary expresia 60 Nn —100.N- 4m Zim Ja inalyimen h este: ee ee Fo 2= =10N. nah. 49aaa eEE Intrebari, exercitil, probleme 1. Un om taie lemne eu un frds- rau, La flecare curate impinge flontatetul cu 0 fora de 80-N il deplasenzh cu 040" m. Co fheru'meconie efectueauh Ia fe: care impinge? Ba J 2. Un tramvai are forta de trac- fiune de 2-108 N, Intre dowd Stafii, aflate la ‘distanta de 300° im, condueiitorul wtilizeazi Torja de tractiune numai pe prima treime a acestei distante, framvaiul mergind mai departe in virtuteainerfiei. Co. lueru mecanie efeetueaz electromo- toral. tramvaiuloi intre dows stagii? Bs 2408 8. Cu ajutorul unei pompe se rides © cantitate de apa cu greutaten de 30000 N intr-un rezervor, Ja tndltimea de 10 m, Ce Tueru mecanio efectueazi pompa? Re 8.4084 4. Un corp este impins ou 0 Forti de 1000 N pe o distant de 500 m, Intii poo supratays Tucioasl si apoi pe o suprafatat cou asperitiji, Ine caz lucrul mecanic este mai mare? 5. Asupra corpului din problema precedent se exerciti forte de frocare diferite. Hfectuenza aceste forte lucru mocanie? In eax afir- rmativ, care dintre aceste Iucruri mecanice este mai mare? Ce putere trebuie si dexvolte motorul unui ascensor cu grew tatea totali de 10000 N care ‘urod la etajul 10 in 20 6, distanja dintre etaje fiind de 3 m? Rs 1otW. a 2 un. Gare este puterea mecanict a ‘unui halterofl eare ridied halte- rele on groutatea de 1 200 N de Ja podea Ia indlfimea de 2,2 m in 5a? Rs 528 W, . Care este puterea unei locomo- tive care dezvolls 0 fort do tracfiune de 75.000 N la viteza dv 108 km/h? Re 2.25408 W. Un tractor so deplaseazi sub ‘aofiunea motorului siu de 60 CP ou viteza de 3,6 kmjh, apoi eu 5A km/h. Caro sint fortele de tractiune dezvoltate? Ce. disp zitiv din aleituirea tractorulut permite modificarea forlei de tractiune la putere constanta, co data cu modifioarea vitezelor3, Rr 4446-408 N;, 2.984108 Ny |. Un cal trage o aru ou o fork 80 See” de ON’ Inte bonsai ellie 7 9 0 Pie Bn 0 uotcle sae maar dl» fr Sh teins Go 0 N, porous Pe ogidintanl ‘in 20 min. Cine gickend myloromoeagionss morale sau moval to: Silt? Cin ae putsee mal 1 Sl seit i Becta ae ae ee are Pe andra wi Dalaiga, de Sytel tre copy iar decane parte umes dol, avind eoare Eproximativ acctagi rovlale Can true sso yen Tat do fx co uh ne posts cumpani? 1. Un acrobat. sti in picioare la ceapatul unci seinduri, sprijinita Ta’ mijloc pe un suport. Cum trebuie si fie greutatea unui al doilen acrobat Tata dea prin Ini, pentru oa, sarind pe celal capt al soinduri, primal aor Det si fi azvielt in sus? 18, Si s0 realizere un montaj expe- imental ou ajutorul ciruia 8 0 poati verifica logea pirghilor {n eazul unei pingist cu punctul dl sprijin Ia unul din capete. St se efectuere experimentel Y. Co oar defer lang do 1,2.m Hila un bigs do lint sam pe eapatel bare ei 0 fonja de 1 000:N, Punctal de spr al bari este la 20. crn deeapatl Cu se for trebure pian peal eapht a Rs 200 N, 15, Un om sapa in gridink ou o cazma; Iungimen pirfii meta. lice este de 24 om iar a coi de 1,20 m. Pentru ridicarea fie eirei brazde el infige partea motalieg tp intregime tn ps mint (fig. 2.68), Cu ce fora F (3, Pentru proble trebuie i apese perpendicular po oad cazmalei pentraridicarea raze, duck reriatenta opus do brasdd este 800 N? Se va considera punctul de aplcale fore resistant Fan centul Ri 60 N. (10. Un goter apask pe pedala de frink cu 0 fortt F de mivime 20°N (ig: 245) Tj pstonad din clndral dette ois are Inte bral AO al pode Prnotal Bl tafe pune {olde spain 6 le osincite iy Magne ttl ba Gu oe fort eta ‘apanat pastoral sitindew de teint? Rs 100 N, 17. Cu sistemul de dows pirghii ar ulate in P (fig, 2.69) Ia. care 40, = 0,0; = 0; ‘Bo, se cauta 88 se invings (see 0 Se eer 7 # ig. 2.60. Pentru problema 17 retistenta Tou forfa #. Do cit ont este mai miva forya 7 decit forta H? Dar dack se muti punetul de aplicaia al. prime’ irghit din O, in 0; x R: P= R; In al doen car # =" ‘ 18. Co gretitate maxima poate ridica un “om, avind greutatea de 500 N, cu ajutorul unui seripete fix? Dar ou ajutorul unui seri pete mobil?. In ambele eazuri se hoglijeaz’ forfele de frecare. 1s 500 N; 1000 N. 19. Doi oameni ou groutatile G = = 800 N gi Gz = 700 N trag do ccapetele unel fringhit treouta esto un seripete fix. Cel de-al loilen poate dozvolta 0 Forté musculara de doud ori mai mare decit primul. Care dintre ei poate ridica pe colilalt? 20, Cu un seripote mobil se ridied 0 gileatit cu greutatea de 100 N Ja 10 m. Git do mare este forjaee, eee a. 29, mM, activa? Cit din lungimea ful fC tost trea? Care eato Tucrl Ineounie sfectuat? 50 N; 20 ; 100 1 cu on sistem ool seripei Cul mobil galtul fix, un om fides "om balot de 200 "N (hig, 2.70) Ta inafimen de 10m Grice fort trebuie sh rag de tapatal fal? Gare ete Tocrl imecanie feotual2 v0 Ni 2000 3. ig, 2.0, Dente probloma €n proutate maxima poate ica wate apa in figura proselon, dack row tatee propre exta do 800 NP TE 1600 X - Un bute’ eu greutatea de 1 500 N este urcat find frecare pe un jan ‘inclinat cu Ingimen de mle Indltimea de 1'm. Cu ce Torti trebuie impins? Care este Ierul mecanie efectuat? Re 500 N; #500. Dowd corpuri de groutate G sint legate cu un fir treeut peste un seripete montat In. virful unui plan inclinat (fig. 2.71)-,Poate fi ridicat corpul de pe planul inclinat ow ajutorul celuilalt? vig. 21, Pentru probleme 24 28) Pe un plan inclinat de lungime 2 are fae oad eet aetna me Rs 250 N; 80%, 26. 0 siniubi coboar’ pe derdelus. Ge fel de energie are siniuja ‘ind se aflé: a) in virful derdelu- fgului, Inainte de Iansare; b) la Inijlocul derdelugului; ) la baza derdelugului? 0 bili cade po-capatul unui re- sort (fig. 272), de la Indlji- mea h, La oe inaltime maxim’ poate fi aruneata bila, dupa ce A cdzut pe resort, prin destin- flerea acestuia? Analizafi trans- formarile de energie in acest neglijewzi frecirile. a7, ig. 2.22. Pontew pro ‘ema 27 28. Un inotstor sare in apa de pe trambolina. Care sint variatiile dle energie in acest proces? Unde va avon energie potentialé ma- xima? Dar energie cineticd ma- 29, Cu cit va eregte enongia cinetica ‘ unui edrucior, daca esto impins dde un copil cu 0 fort bonstanta ide 10 N pe distanta de 5 m. Forfa de frecare ette neghijabila. Rs 50 5 30, Un jucitor sidied 0 minge, cu greuitates de 3 N, dela sol pina Ia indlfimen de 2m. Cu elt reste energia potential. a sis: temului minge-Pamint? 1 52 Echilibrul mecanic al solidului Momentul forget orice corp aflat in repaus fata de un reper se spune cA este in echilibru. Ciirtile = er eee a eae Hive cote ui SE veri, au afeoral no examen daa ser : Eesperinen: Un da, petra nll daratrlr, wo montest afl nla pon. rot tn url unui ex tac prin cntral et Tragl in sonar opine do out dinemontre ov cpu fcta In acray perforate «diculut (273, arf nals dinnmometile nde toon vant Rerltanta eel douk fore‘ cur einai esupee Sisal eaten acsearle Vf obera of dacl Fimiae tn cer br, dndferent nee Poncr faa capeale ctor doud dnamomete Fig, 2.78. Asupra unui dise. perfornt scfloneasi dows forte exale loneard doug, forte eyale gi de sensuri opuse 4) Torjele au alas punct de aplieaie; 5} fare ou sere super. de puncte de apie “diterites c} forjele‘aw suportun gi puncte de apical diet ek 53Aofionati apoi eu acsleagi dous forte egal in tens cavaloare, po acceasi direotie, i (forke opuse), deci cu rezultanta nuli, dar schimbindu-le punctele de aplicafi, ca tn figura 2.73, b, Voji observa ed discul ramine {in echilibru. Apoi schimbati punctele de aplicatie ale celor dou’ forte ‘egale ca valoare gi de sensuri opuse oa in figura 2.73, ¢, astfel incit Airectiile color dou forfo sx fio diferite. Veli observa cf diseul nu mai imine in echilibru, ci este pus in migoare de rotatie, Conclusie: dack dou forje co actioneazs asupra unui corp au suporturi (directi) gi puncte de aplicatie diferite, pentru realizarea echilibrukui nu este suficient ca rezultanta celor doug forjo sa fie nuld, oi mai trebuie indeplinita o conditie, Pentru a giisi acensté condifie, vom generaliza condifia de eckilibru, stabilita experimental In cazul pleghiei, anume eX raportul forfelor F/R esto egal cu raportul invers al bratelor bybx In acest scop vom utiliza diseul pertorat. E| Experiment: Forjele caro acjioneax& asupra discului vor fi groutatile uunor clrlige eu diseuri, pe care le agatati de disoul perforat, cu ajutorul lunor sfori. Directia de acfiune a forjelor poate fi schimbata, trecind aceste sfori peste scripeti fiesi (lig. 2.74, a). So suependé corpuri do o parte gi de alta a disculvi, in punete oaraeare A, B (lig. 2.74, 6). Pentru ficoare pereche de puncte se alog forlo F,, Fe, aatfel Ineit discul perforat, sd fie in echilibru, Se determin distantsle 2, gi 4 de la punctul de rotatie O la suporturile color doud forge. Se tree rezultatele intr-un tabel. ‘lg. 2.74, Studi cchilibralal unt disc pestorat: a) dispoal- fivil experimental; #)forjlo st braele fore. 54 Tata, de exemplu, un tabel ou rezultate: Atm] aA | a lm] me zi 4 aba 6 Conclusie: La echilibra, produsul Fb, corespunaitor forysi care roteste disoul intr-un gens este egal cu produsul Fb, corespunzitor forlei care rotegte disoul In sens contrar: yb — Faby Distanja de la punctul do rotatio O la suportul forfei se numeste braful fore. Produsaldintre valoaten une frjeF gi bral i dfinsto 0. nouk rmavime fini, numita, momenta fore F fold de punctul 0, notata simbolc ay = Momentul unei forte descrie efectul de rotafio al forlei. Unitatea de masuré tn SI a momentului forjei este: [Mlx—([Flaif6ly— 41 N-m, numits newton-metru. Condi fe echlibra La echilibru, efectele de rotate ale forfelor oe actioneard asupra. unui corp te compenscasd reciproc, even ex se poate exprima eantitati eu ajutoral Imomentelor castor fore: fa echiltbru, momenta frjet care roteste corpul intr ene irebuie fie egal eu momenta ford care rotetecorpul in sens contrar. Agadar, pentru ea un corp asupra catia aefioneara sultan mai multe forfe si fe in echilibru, tute Indeplnive urmatoarele eondi(i de echilira: 1. rerulianta forjelor care aeioneax8 asupra corpului trebuie s& fe mult (Conaiyin do echiibru pentru migearea de trataa(ie); 2, momenta forfel eare roteste eorpul trun sens true sh fe egal eu ‘momenta forfel care roteste corpul in sons opus (condifia de echilibe entra migearea de rota) In cazul pirghiei (a edrei groviate o neglijim) din figura 2.75. snt inde plinite ambele condifi de echlibra, Astl, roculanta ferelor ce eofioneazd {supra plrghiei este nuli, deoarece arupra pirghie! ac{ioneaza In punctal de Fig. 2.76. Rexiltanta forjelor F, HE gl Fe ce aotioneaxa ‘asupen pleghiel este hull 55‘orjin o fork de roactione Fy de mivime opal eu sua mivimilor fori active Fi a cole rexistente H, paralolé dar de sens contra acetora, en rip. Punt Ia apénarea oxorcitatx de pirghie anupra sprijaulol (Hg 270) Toe ‘menea, momentulforjl active aff de punetul de spin Oeste egal wee ta forerexistente fa de punctal , iar momenta fori de reafine Fy fafa'de punctul O esto mul. Forfa activa i fora ritantvotene eeanaa fensuri opuse, festle lor anulinue; tind tndeplinie umbels cent ghia ete In ecb. z F Probleme rezovate e 1. Diseul din figura 2.76 se poate roti tn jurul ponctului 0 gi este actionat de o 5 N, al carei punot de aphi ' este Ia 2'om de 0. Tn timpul r0- tafieidiseuli forja rimine pe acoeasi - ; direofic sin acelagi sens. SK se ae ‘momentul forfei fa} de punctul O in Mig. 226, Pentru problema rexolvata 1. cele dou cazuri din figurd Rezolvare, Pentru a afla momentul fortei fafa de punctul 0, se deter- ‘mind braful fortei, ducind din O 0 perpendiculara pe direcfia Tore, 8) Bratul forjei este OA = 2 om, iar momentul forfei fata de O va fi M, = F-0A =5 N-002 m=04 Nm. ») Braful forjei va fi nul, deci momental forfei fafa de O este nul: Mo- ‘mentul fortei fof de un punct aflat, pe suportul ei este nul, In worst az forfa F nu roteste discul. Asupra unui disc op se poate roti in jurul centrului sku O, avind raza 7 = 1m, aolionea in planul discului, doud fore F, — 50 N gi Fe = 30 N, cu brafele b; = 50cm gi by in sensul acelor de ceas. Este posibil ca discul si fie in echitibru, daci actioneazi gio a treia forta F, = 13 N, care ar roti disoul In sens invers acslor de Resolvare. La echilibru, momentele forjelor B, i Fy, care rotese ical in soneul acclor de eas, trebuie si fie compemote. de. montentel forji Fy, care rotetediscul tn ens invers. Condi fia de echitieu se serie: Fb + Faby = Fy de unde renal t fora Fy ar trebui ak abi bral j= Fit Pe Fig. 2:7. Pentru. proble ‘ealvata 2 50 N- 0,5 m+ 30 N- 0,25 58 pee Acost Tucru nu este posibil, deoarece brajul forjei nu poate depaigi raza discului r= 4 m! Ar insemna c& forfa Fy si acfioneze inte-un punct tn afara digoului, deci n-ar mai putea actiona atupra lui. Cuplu de forye Prin experimental din figure 2.73, se constaut este ekiee of oct pore ee tensari opwe, un corp ae pote roti. Aneambial « Good forte paralte, eat ca talare da sennriopuse 4 ce agioncanh acura un corp este nuit cupla de Se aa a exprima cantitativ efectul de rotatie 1 nul expla do fore, trcbuisceloalate momentele Fg. 2, Cala dette calor douk forjo F, gi Py (ig. 2.78) Alogem un Fanct P oarecaro, tn planal forjlor. Din scuet poact duoem 0 perpendl- colar pe suportel fori F, pentea a ala bral ei, &, fo porpendloulart po roportal frjei Fy, pentru a aflabrajal cj by Forja Py va avon fat de panel sesteoeent ie) ac, seit oie eared Deoareceambele forfe rote corpul in accayl sens, efetsl lor de rottie se adund. Efectul de rotajie al cuplului de forte va fi descris de suma momentelor celor dowd fort, numitd momental cuplului, notat M, My = My + Ma = Faby + Faby Forlele find egale in mirime, se poate nota F, = F,—F, astfel inclt mo- mentul cuplului se poate scrie: M, = Fby + Fos = F(b, + by). orturile color douk forte, Se observa oi by + by reprezint& distanfa dintre suporturile calor doud forte, rumita rajul eupludui, care se noteazi b = by + bs Se obfine My = Pb. isis Rela eat of momenta cap dei ental do rt pod ie ee eh CE Te ale aera je eed aaa aceaeat People pers tceie usec ce ie tnd ca a Paaitt ansidtjaaed aleucgscie cscoarns cir atc eee : Cag age geese aera es eee pak Ghai fue tu gaia faa posse ae ta Fee teers ee ere a fi Bt alee bade Ses doa aR Care dintmomete (i. 270 37Centrul de greveate Un corp sold poate fi tmpartit,min- tal, intrun nomir extrem de maro de pitti, de dimensiuni atft de miei, inet 54 lo putem considera punctual. Fieare parte @ corpului este ateesd de. Pamint cw 0 fork, co va roprezenta. greutatea nt acelei parti. Forele de gretate, 0 act gn pain i tneazdasupra fiecstei pirti In care. 36 so ae considers impirtit-corpul,sint toate. pa p ralele Intee ele (ig. 2.80). Rezultanta acostor forte roprezinté grevtatea @ a intregului corp. Punctul de aplicaie 4 acestei rezultante se numeste eentru de greviate, C (tig. 28). Ponitia centrului de greutate al unui corp poate fi determineté experi- ‘montal, pornind de 1a urmétoarea observatie: un corp suspendat de wn fir este tn echilibru mamai dactgreuttea lui & gi reacfiuneafiralui Te tn prnctat de sustinere sint pe acceagi verticald (fig. 2.81, a). In acest caz, fortele @ gi A find in prelungire, braful cuplului este nul si corpul nu se rotege, Daca fortle@ gi nr ipo acai vetoala (lig, 2.8, 0) ele a forma un eupha eu rafal fet de zero, deci cu moment ifr de zero nub acffunea carta ‘onpol rar roti pind or frjlo ar ajunge in prelongte. La ech, forte Gi Hsin po aooag verticalt; tot pe acsengiwertialé vor fii punctate lor de opicpie’ conral de grostate C9! punctul do usfinere O' (by 2, 6) ‘Agader, un corp suspendatexte tn echiira cind eral ste de greta 1H punctal de susinore sit pe aceas eral, Daci se suspend cori in at pune" (fig, 2.8, ela eehiibro, central de groatae trebui fe pevertican cave tees prin Rel ot central de rotates gael ntracin vera dae, lair, rn pun tele de suntnere = Ply. 2.80. Contrul de oe utd apie : Pe baza acestei conclu putefi determine experimental posit centrului de groutato al unor plici subtivi, de diferite forme: patrate, discuri, triun- ghiuri, dreptunghiuri, forme neregulate ete B | Experiment: Suspendati placa cu un fir, asta inclt 8X fe in echilibra i trasofi pe lack vertiola cobort prin punctul desustinere (fg. 2.82, a) Suspentaji apoi place din alt punct si trasati din now pe ea vertoala cobosta prin punctul de suafinere (Sg. 2.82, 8). Punctul C, alla la interseotia color dowd drepte trasate, repretinta centrul de greutate al plici. Suspendatifiocare placa din 3—4 puncte diferite si verificati c& toate Yerticalele cobortte din punctele de susfinere se fntlinese in pune tal C, eontral de greutate al plicii respective. Cunongtarea pozfie oentrului de greutate este important in construc- file de clidiri, poduri, mogini ete. pentru « se asigura echilibrul parlor componente ale acestor construc Pig. 282. .Determinarea exporimontalk a contrulys de freutate Al ane! pel Echilibrl corpurilor eub setiunes greutiit a . Agezafio bill pe fundul unui vas de form semisericg (fig. 2.89), Bila va fitn eciibra sub acjinea greutitii xia fortei de renctivoe 7 a supra fefei de sprijn, egal ca mirime gi de sensuri opuse. Momentee oelor dowd forke fafa do punctal de epriin int mule. Sint realizate deci cale douk eonditiy de cchiibra, Ayezafi apoi bila pe 0 suprafota aferid, de exemplu pe o minge, asifol ict i fo tn echilbra (ig. 2.84). Forjle gi Hf sint ogale ea valor fide sensur opuse, momentele lor fai de ponctal de xprijn aint nue. Con- Aiile do echilbru vor fi indoplinito si ind agezai bila pe o mand orizon- tal gi plant (lig. 285). Dock deplasali pin bila fatd de poritia de ech 7 ie o S i 298, Bila este tm Figs 204 Dl este nlp. 286. Ble eate tn Mie lib stab dirs nab Satta Fart 59a operon fy toms (i 2.89), dL dicotnes ia mai de poe celal ps St, imine n ores pout a agra pe masa plan oka 4) Se spune of un corp so aft tn cehlira stabil dae revine la. pozfia to echlbra ‘dup co fost Seo din a. me Tablourile suapondate po perete,haineleagijate In cuir, orig suspen- data ou ajatoral unui cui trocr pri oil prindee (g, 28% 6) at corpurisuspendate tn echlibru stabil. Se obwory cy ln eal orpuror sure endo, echiidrul stabil se realized dct contra de greuate Cot afte ‘uncial de sustinere 0, pe accagtvertcalé (ig 2.86, a) Cind compl ere seas din porta de ecitibr, grovtten @ gi frja de reacfune TE care apare in Punetal de sofinere fornaaa wn ouply, care reves corp is pote de echilibru (fig. 2.86, 6). E ca cea In echilibru stabil poate fi gi un corp sprijinit pe o bazi de sustinere. ‘Baza de suxfinere este suprafata obfinuta prin unirea punctelor sole marginale. Do exemple, basa de susfinere « unui cub este un pate, fan ane bees de oustinere'a scaunulu ene dreptunghiul rodsginit ae pasos separa (fg, 288}, Inza de musfvere s'umet adn ale on See fin, Aaya lg, 2.86, ehlibral stabil, al ‘un corp suspendat: 0) poxiie Pie ae ekibrns cup Format pe - Basa de sustinare a {de forjoleG gi Treaduce corpul Tn poajia de ctl, Mig. 2.88, Basa Ply. 2.50. Baza de sustinere a ‘anal end n interiorul bazei de ind verticala eaborit din centrul de greutate cade susfinere, corpul este in echilibru stabil (fig. 2.90, a, i reacfunea suprafjai do aprijin Hf aut po acoeagi verticals. La 0 uyoerd Takai a'corpeiaiyronsjnten are pouctal do'sekayie Gavan POS ce inal al supraefei de spijn, astfel ict reutatenG gi forja de reactine faaall en eapiatac geal ea ore apie nee eT) Deed vertcaa coborttt din central de greutae onde tn afara bezel de sa eater sia nere, groutatea G gi reactiunea H formeazi un cuply, care ristoarnd corpul (Gig. 2.90, ¢). Gam sy wi) laad® Me f a b c Pig. 2.90. a) Corp speljnit, tn echilibru stabil; b) ouplal format ae grutten & i feta de racine ready la posiin de Pentru ca verticala dusi prin central de greutate si cada tn interiorul bazei de susfinere, suprafata bazei trebuie si fie elt mai mare si centrul de groutate eit mai aproape debaza de sustinere. De aceva, un corp estetn echilibra stabil, dacdta miei devieri fata de positia de echilibra eentrnl si de greutate ured. b) Starea do eehilibra i ccarncterizeasa prin faptu seos din aceasti stare, nu mai rev tm ea. O vergea sprifiniti pe doget este in echilibru instabil. In acest on, centrul de greutate C se gasrste deasupra punctalui de sustinere, pe acceasi. ver tical (Vig. 2.91, a). Cind corpul este Fig. 291, 6) 0 ver scos din aceasti posifie, greutaten @ yi; 4) ouplal format do forjele ZH Me Indeparteaes corpul de In poaiia™ de 4 reactiunea F in punctul de sprijin cone {neha insta 61formeazit un cuphi care ristoarna corpul (fig. 2.01, 8). Se observa cd la mini devieri ale corpului fold de postia de echiliora inatabil, central stu de grew. tate coboard. ©) Duel un corp rimine in eehilibru ovieum Lam ayesa, so spune eo esto ‘m echilibra indiferent. In acest caz, momontul euplului format de greutates orpului i reacfinea in punctul de sprijin este, in orice poritie « corpula, nul Acest lucru so initmpla, dact central de greutate gi punctul de sustinere ag ‘isese mereu pe aceeagiverticald. Un eorp suspendat sat sprijinit chiar In cen tral sku de greutate ste in echiliru inditerent, dooaroce fone @ gi HE formeazd un cupla de moment natn ores posfie w orpul (ig. 299) Peis realiza echilibra indiferent, suspendind -o.riglf pe un eal oder chief imterseoia diagonalelor seu’sprijinind © buoata dreptunghiulers de cares ® un ae infipt la interwctiadiagoneloor (tig. 298), ° Ply, 2.98. Un corp spi jini sau’ suependat tn fentrulsau de greta stein eehlies Ind i fovent Pig. 2.9. Rebiibra inaltorent, Rezumat Un corp aflat in repaus fad de un reper este tn echilibru, Efectul de rotafe al unei forte este descris de momentl fare, marime fzica defini prin Produsul dintre valoarea fortei gi bratul el. Un corp actionat simultan de met ‘multe forfe este tn echilibru, dacd: rezultanta fortelor este nuff; momental forfei care roteyte cofpul tntrun sens este egal cu momentul forfei care rotejte corpul in sens contrar Ansamblul a doud forge paralele, egale ca valoare gi de sensuri opusé ce {actioneazd asupra unui corp este numit cuply de fore. Ffectul de rotate al uplulul este descris de_momentul cyplla, egal cu produsul dintre valearea nei forte 51 brapul cuplului Sub actiunea greutagii, un corp suspendat sau sprijnit poate fi tn echili- bru: a) stabil, dacé la mici devieri fata de pozitia de echilibru centrul stu de grevtate urct; b) Instabil, daca la mici devieri fapa de pozitia de echilibra f si prin urmare exista presiune atmostericd.. Masuraren presiunii atmosferive te poate face cu ‘ajutorul tubului lui Torricelli (ig. 2.112). B | Experiment: Se ia wn tub de stick lung de aproximatiy 80 cm gi se umple eu mereur, apoi se astupé eu degetul gi se scufunda in- ‘trun vas mai larg eu mercur*, Se constath oi ‘mercurul nu cobosrd in intregime, ci rimine o ceoloand de inilyime h, care in mod obignuit fare yaloarea k= 76 em, Fg 2012, Selena expe ‘meniulul Mut Tore * dina tsb cate toe Imbricald inr-o mAnugl de caucive sau plastic, deoareee mercurul, 0 Si interpretim rezultatul acestui experiment. Atmorfera apasit asupra morcurului din vasul mai larg cu prosiune pp. Pentru mercurul din vas aceasta este o presiune extorioara care, conform legii lui Pascal, se transmite integral, In toatd masa mercurului gi in toate airecfile. Prin urmare, ea se va transmite si tn tub astfel cf, la nivelul AB din tub, acelasi eu nivelul mercurului din yas, presiunea atmosferici py se transmite de jos in sus. Aceastit prosiune este echilibrata de presiunes hidrostatica a coloanei de mercur din tub, coloandi de inalfime h. Deci: presiunea hidrostatiex a colon de mercur din tubul lui Torviceli este egali ou presiunea atmosferick p> kg ‘hog. Inloouind eu valorilo numerice: k= 0,76 m, ene ~ 13 600 8 & objinem pp = 101 292,8 %.. Aceasti valoare se numegte ,atmo- sfera normalat gi se noteaza 4 atm. Pe baza unor determinari mai precise s-a stabilit pentru presiunea atmosferica normal valoarea de 101.325 Nim. Presiunea atmosferic& se mAsoari ou ajutorul barometaslor, care pot fi mercur sau metalice, Barometrele eu mercur sint construite pe principivl ‘ubului lui Torricelli. Barometrele metalice ke haveaud pe deformaren uneia sau a mai multor cutii motalice sub acfiunea presiunii ntmosferice (fig. 2.113). Masurind presiunen atmosferied In acelagi loc o datk tn fiecare wi sa chiar de citeva ori pe #i, vom constata et éa prezinta unele varia(ii In jurul valorii_nor sooo pots male. Aceste veriatii sint legate de starea atmosfere. pane pees Daca se fac misurétori ale presiunti, 4 < atmosferice Ia diferite inalfimi in acelagh moment (urcind, de exemplu, un munte), se constat ei presiunea atmosferiey scade ‘on elt indllimen este mai mare, ig, 2.118, Borometrul metaie. 2.5. Echilibrul corpulul scufundat tn fluid Legea lui Arhimede Un dop de pluta lasat liber tn aer cade, Agezat pe ap’, pluteste. De ce? Experiment: Suspendati un cilindru metalic de ctsligul unui dinamo- rmetru gi aflafi greutatea corpului. Scufundati corpul in apa si observafi indieafia dinamometrului. Dinamometrul indica o fort mai mie& declt _greutatea corpului, Aceast observatie ne permite si afirmam ci asupra corpului scufundat se exerciti 0 for} de impingere de jos in sus Dar elt de mare este aceasta for}a? aPxperiment: Vom folosio balanta si doi clindri de metals un itindre inadiy (pln), Cy care poste intra in intregime gi exact inten lind nC (ig, DAL). Legim elds nul de alt gp amindoi de. un Boor al belanjel pe cae © eciibrim (Hig. 2145) Seutundm eindeat C.inte-un pahar x aps. Balan se deseeibbreass (ig. 2-146) Uimplem fh apd llndral Cy. Vom observa. echilbeul balanei se. restabilemte Prin urmare greulaten apei din ellndrul Cy este egald ou forja. de Im: pingere de js in sus care actioneaz4 asupra lindrulii Cy (pe care n Fount s-0nvingit, anulind efectol i). Dae wolumol cilindtulst Cy este Seat cur volumul clindrlvi Cy gi deci este egal ou volumel de ap ‘Fslocut do ciindrul scufundat C, Prin seufundarescilindrulyt Cy in orice lich gi umplindl pe Ca ea chide acelagi fel se-obline roth : {}[ Pig. 2414. Cling, 2.145, Balan on clin: Fig, 2:18, Dajan denec Tot Arhimede iTalent ore rh ibe aie Misuritori efectuate si in eazul corpurilor seufundate tn gaze ne conduc la cenuntaren Tegii lui Arhimede: Un corp seufundat intr-un lichid sau fats-un gos este impins de jos in sus eo for{d egal numerie eu greutatea yolumului de lichid sau ga Aeslocuit de eel eorp. Fora do impingere de jos in sus, ce acfioneari asupra unui corp scufundat se numeste far{d arhimedicd E ie ‘Se poate da o explicatio a legii Iui Arhimede baz pe echilibrul mevanie al corpurilor. Fie un vas care footie un lich In echibna, Consider 9 porione dinlihid (ig. 2417), Acoust portune ere © anni F | reutate G. Deoarece acoastd portiune de lishid se PFA | ania in echitibru, rezulta ef asupra ei mat nclionenzt 7H 510 alta forta egala gi de sens contrar eu groutaten @. Aceastit for{a este tocmai forja arhimedicd gi este determinata de forjelo de apisare produse de. presi- lunea hidrostatica. Dacd in locul portiunit de lichid considerate introducem un corp de acceagi forma ji i. 2412 Farle levapisare oxen tate ase nel ashi “de de acelasi volum, forta arhimedi a acces ehid afot in Yatonre. Prin urmmaee, forfe ark sta opal i tu greutaten Hehidulus deslocut de ace corp. 2 Aplicayt ale legit ul Arhimede oun corp scufundat in Intogime inten Hichid,@ grootaes tui gi By forja eshimodiek. Dack G >F,, corpul te scufundl, Dach G =, corpul Sti echilibr I ori adincime in chi. Dao G < Fg, coral rela ropre- {aft nBiine in ephilbra Gnd paral seufondat ig. 2.118, Navi maritima romlneasct. Se observit linia de pluie Portiunen scufundata deslocnieste 0 cantitate de lichid a ctrei greutate este ogalt cu greutatea coxpuli. In aoest fel grentatea corpulu si forfa arbi medica ce acfioneazd asupra portiunii scufundate se echilibreazd si corpul pluteste. Plutirea vapoarelor (ig. 2.118), oa gi posibilitajile submarinelor (Hig. 2119) doa pluti sau de a se senfunda sub nivelul ape, sit aplicali practice de 0 mare importanl ale legit Tui Arhimode ‘Acroslatole se pot ridica in aer tol pe basa forfei arhimedics. Balonsl scrostatului este umplut cu un gaz mai putin dens decit aerul astelinctt fora athimedic& si fe mai mare sau egalé ou greutatea Dalonului gi a tnoar caturi Fig. 2.119, Submarin, 3© aplicatie practica de laborator a legit Iui Arhimede este determinarea densitaii ¢ a unui corp solid omogen eu ajutorul balantei. Fie un corp oar. care pe care il eintarim in aer eu o balanfé cu brave egale i fie m masa corpolui. Legim corpul eu wn fir de ata gil seufundaim inte-un lichid eu den. sitatea p, cumoscuta, de exemplu apa. Cintarind din nou eorpul scufundat, el va fi echitibrat cu un corp de masi m’

S-ar putea să vă placă și

• Canoanele Maicii Domnului

  

  Document403 pagini

  Canoanele Maicii Domnului

  biltac_catalin4313

  100% (1)
• Catisma 9

  

  Document6 pagini

  Catisma 9

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 1

  

  Document5 pagini

  Catisma 1

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Catisma 17

  

  Document6 pagini

  Catisma 17

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 19

  

  Document6 pagini

  Catisma 19

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 12

  

  Document6 pagini

  Catisma 12

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 20

  

  Document5 pagini

  Catisma 20

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 18

  

  Document6 pagini

  Catisma 18

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 15

  

  Document6 pagini

  Catisma 15

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 10

  

  Document7 pagini

  Catisma 10

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 14

  

  Document6 pagini

  Catisma 14

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 11

  

  Document7 pagini

  Catisma 11

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 13

  

  Document6 pagini

  Catisma 13

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 16

  

  Document5 pagini

  Catisma 16

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 3

  

  Document6 pagini

  Catisma 3

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 4

  

  Document6 pagini

  Catisma 4

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 1

  

  Document5 pagini

  Catisma 1

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 8

  

  Document6 pagini

  Catisma 8

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 7

  

  Document6 pagini

  Catisma 7

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 6

  

  Document7 pagini

  Catisma 6

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• LEGE nr.416 2001, Reactualizate 052015

  

  Document42 pagini

  LEGE nr.416 2001, Reactualizate 052015

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 2

  

  Document6 pagini

  Catisma 2

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Catisma 5

  

  Document6 pagini

  Catisma 5

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Legea nr.277 2010 Reactualizata La 24.10.2013

  

  Document13 pagini

  Legea nr.277 2010 Reactualizata La 24.10.2013

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Anexa 3 - Anexa 4 - Lista Bunuri

  

  Document1 pagină

  Anexa 3 - Anexa 4 - Lista Bunuri

  Ioana Taranu

  Încă nu există evaluări
• Stocuri 3

  

  Document60 pagini

  Stocuri 3

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• Hot 38, 2011, Norme de Aplicate A Legii 277, Reactualizate La 24.10.2013

  

  Document14 pagini

  Hot 38, 2011, Norme de Aplicate A Legii 277, Reactualizate La 24.10.2013

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• LEGE nr.416 2001, Reactualizate 24.10.2013

  

  Document171 pagini

  LEGE nr.416 2001, Reactualizate 24.10.2013

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• HG 1024 2004

  

  Document16 pagini

  HG 1024 2004

  rbornac

  Încă nu există evaluări
• HG 151-2012

  

  Document9 pagini

  HG 151-2012

  Cosmin Cosmin

  Încă nu există evaluări