Utilizarea pompelor de caldura la incalzirea cladirilor partea II

In numarul anterior s-a facut o prezentare generala

a regimurilor de functionare a pompelor de caldura,
indicandu-se principii de dimensionare. De
asemenea, au fost descrise pompele de caldura
utilizand solul ca sursa de caldura.
Pompe de caldura utilizand apa ca sursa de caldura
Variatia temperaturii apelor provenind din rauri,
lacuri sau straturi freatice este relativ mica pe
parcursul sezonului de incalzire, existand cursuri de
apa a caror temperatura este cuprinsa intre 510C
in lunile anotimpului rece, sau panze freatice a
caror temperatura se mentine constanta in jurul
valorii de 10C. De aceea, pentru incalzire, nivelul
de temperatura trebuie ridicat relativ putin in comparatie cu alte surse de caldura.
Pentru cladiri de locuit cu unul sau doua apartamente este recomandabil ca apa freatica
sa nu fie pompata de la adancimi mai mari de cca. 15 m, intrucat in caz contrar costurile
pentru instalatia de foraj ar fi mult prea ridicate.
In afara de aceste surse, sunt de mentionat si apele calde uzate si apele geotermale cu
temperaturi mai ridicate.
Pompe de caldura utilizand apa freatica sau apa de suprafata ca sursa de caldura
Folosirea apei de suprafata sau a apei freatice ca sursa de caldura in cazul pompelor de
caldura pentru incalzire sau preparare a apei calde de consum, impune de regula
realizarea unor instalatii de tip bivalent, in care alaturi de pompa de caldura este
prevazuta o sursa clasica pentru asigurarea caldurii utile necesare.
In acest caz vaporizatorul pompei de caldura este parcurs de apa freatica ce se raceste
cu pana la 5 K, cedand caldura agentului de lucru, care se vaporizeaza. Vaporii
comprimati in compresor cedeaza caldura la condensator unui circuit de incalzire cu apa,
pompa de caldura fiind de tipul apa-apa.
Din necesitatea mentinerii eficientei pompei de caldura in limite acceptabile, intr-un
astfel de sistem se recomanda pentru temperatura de incalzire a apei la condensator
valori mai coborate, de ordinul 4045C, ceea ce conduce in mod firesc la adoptarea
unui sistem de incalzire adecvat temperaturilor joase.
Corpurile de incalzire clasice, dimensionate pentru a asigura incalzirea cu apa de 75
90C la temperatura exterioara de calcul, in sezonul de tranzitie (+2+12C) pot
functiona corespunzator chiar la temperaturi ale apei calde cuprinse intre 40C si 45C.
In general, calitatea apei freatice trebuie sa corespunda valorilor limita ale principalilor
indicatori, diferentiate in functie de materialele folosite in schimbatoarele de caldura (otel
inoxidabil sau cupru).
Extractia si recircularea trebuie sa se realizeze in directia de curgere a apei freatice,
pentru a se evita un scurtcircuit. Intre extractie (put cu pompa) si recirculare (put
absorbant) trebuie sa se mentina o distanta de cca. 5 m. Putul absorbant trebuie astfel
realizat incat scurgerea apei sa se realizeze sub nivelul apei freatice.
Conducta de alimentare si de evacuare a apei freatice spre pompa de caldura trebuie
protejata la inghet si amplasata cu panta spre put.
Debitul volumic necesar de apa freatica depinde de puterea de racire a vaporizatorului si
de gradul de racire a apei (sursei de caldura), fiind dat de relatia:

(7)
in care: rw este densitatea apei; cw caldura specifica a apei; twi, twe temperaturile
apei la intrare si iesire din vaporizator.
Se prezinta diagrama de putere pentru o pompa de caldura apa apa Vitocal 300,
produsa de firma germana VIESSMANN.
Pompe de caldura utilizand apa calda uzata sau apa geotermala ca sursa de caldura.
Apele termale cu potential termic scazut avand temperaturi cuprinse in domeniul 20
40C pot constitui o sursa de caldura mai eficienta pentru pompa de caldura decat cea
provenita din mediul ambiant (aerul exterior, apa de suprafata sau freatica).
In cazul utilizarii apelor menajere uzate in scopul recuperarii caldurii acestora cu pompa
de caldura, avand in vedere debitele disponibile reduse, se realizeaza instalatii de
preincalzire a apei calde de consum, aducerea la temperatura de 5060C facandu-se cu
ajutorul unei surse suplimentare. De asemenea, se recomanda prevederea unui rezervor
acumulator de apa uzata, datorita variatiilor in limite largi ale consumului de apa calda.
Aplicatii frecvente privind introducerea pompelor de caldura in schemele de alimentare
cu caldura in sistem local a unor cladiri se refera la utilizarea apei geotermale de
temperaturi scazute (sub 40C), provenind de la o utilizare anterioara (apa geotermala
evacuata din baze de agrement sau de balneoterapie).
In scopul mentinerii in timp a parametrilor productivi ai sursei geotermale si al
neafectarii echilibrului ecologic, apa geotermala trebuie restituita dupa racire in
vaporizatorul pompei de caldura intr-o sonda de injectie. Daca sursa este apa
geotermala uzata aceasta poate fi deversata in reteaua de canalizare existenta.
Pompe de caldura utilizand aerul ca sursa de caldura
Pompele de caldura aer-aer, derivate din agregatele de climatizare de fereastra, au
evoluat prin preluarea functiei de incalzire a unei incaperi sau a unei cladiri in intregime,
in perioadele cu sarcini de incalzire moderate sau chiar pe intreaga durata a sezonului de
incalzire.
In aceeasi categorie a pompelor de caldura utilizand aerul ca sursa de caldura se
incadreaza si agregatele aer-apa, care la condensator cedeaza caldura utila apei
vehiculate, de exemplu prin sistemul de distributie aferent unei instalatii de incalzire
centrala cu apa calda sau preparare a apei calde de consum.
Pompe de caldura utilizand aerul exterior ca sursa de caldura
Componentele pompei de caldura pot fi astfel amplasate incat sistemul rezultat sa fie de
tip monobloc sau, in cazul amplasarii componentelor la o distanta oarecare, sa fie de tip
split.
In regim de incalzire, caldura preluata din aerul exterior la vaporizator este transferata la
condensator si cedata aerului din incinta ce urmeaza a fi incalzita (pompa de caldura aer
aer).
Desi aerul este considerat una dintre cele mai convenabile surse de caldura sub aspectul
disponibilitatii nelimitate, avand in vedere faptul ca temperatura aerului exterior variaza
adeseori considerabil pe parcursul sezonului de incalzire, conceptia unui sistem de tipul
descris anterior necesita o optimizare atenta, tinand seama in primul rand de datele

climatice locale.
In cazul instalatiilor cu pompa de caldura, avand aerul exterior ca sursa de caldura acest
efect se traduce prin aceea ca pe masura ce temperatura exterioara scade, necesarul de
incalzire creste, iar capacitatea pompei de caldura de a asigura un debit constant de
caldura la parametrii termici solicitati, se diminueaza substantial datorita alterarii
eficientei. In figura 7 este prezentat modul de variatie a eficientei globale ep a unei
pompe de caldura avand aerul exterior ca sursa de caldura, in functie de temperatura te
a acestuia, in diferite perioade a sezonului de incalzire.
Una dintre metodele recomandate de evitare a efectului negativ pe care scaderea
temperaturii aerului exterior il are asupra eficientei pompei de caldura este cuplarea
pompei de caldura cu o sursa suplimentara de caldura. Alegerea tipului de sursa auxiliara
poate fi influentata, in mare masura, de raporturile dintre costurile de investitii necesare
si cheltuielile de exploatare aferente sistemului examinat. Dimensionarea se face astfel
incat pompa de caldura sa asigure numai o cota parte din necesarul orar maxim de
incalzire, corespunzator temperaturii exterioare de calcul specifice zonei geografice in
care se situeaza imobilul incalzit.
Avand in vedere sensul opus de variatie cu temperatura exterioara te a necesarului de
caldura Qnec si a puterii termice a pompei de caldura Qc, ilustrat in fig. 8, se constata ca
exista o anumita valoare a temperaturii exterioare la care aceste doua marimi devin
egale, denumita temperatura de echilibru. La valori ale temperaturii exterioare mai
ridicate decat valoarea corespunzatoare temperaturii de echilibru, pompa de caldura va
avea un regim de functionare intermitent, tinand seama ca ea poate furniza un debit
orar de caldura mai mare decat cel necesar, in timp ce la temperaturi exterioare mai
coborate decat valoarea temperaturii de echilibru este necesar un aport suplimentar de
caldura.
Una dintre metodele recomandate de evitare a efectului negativ pe care scaderea
temperaturii aerului exterior il are asupra eficientei pompei de caldura este cuplarea
pompei de caldura cu o sursa suplimentara de caldura. Alegerea tipului de sursa auxiliara
poate fi influentata, in mare masura, de raporturile dintre costurile de investitii necesare
si cheltuielile de exploatare aferente sistemului examinat. Dimensionarea se face astfel
incat pompa de caldura sa asigure numai o cota parte din necesarul orar maxim de
incalzire, corespunzator temperaturii exterioare de calcul specifice zonei geografice in
care se situeaza imobilul incalzit.
Determinarea consumului total de energie (al pompei de caldura si al sursei auxiliare) pe
perioada de incalzire a unei cladiri se poate efectua utilizand programul ordinator
METBIN [5].
Adoptarea unui sistem de incalzire cu apa calda de joasa temperatura permite
optimizarea functionarii pompei de caldura de tip aer-apa (fig. 9) in limite rezonabile ale
temperaturii de condensare (3545C). Astfel, cantitatea necesara de aer este dirijata
de catre un ventilator, prin canale de aer, catre vaporizator. Caldura extrasa din aerul
exterior la nivelul vaporizatorului este transferata, la condensatorul pompei de caldura,
apei vehiculate prin serpentinele inglobate in pardoseala spatiilor incalzite.
Din considerente economice si tehnice, pompa de caldura aer-apa poate fi dimensionata
pentru cca. 7080 % din necesarul maxim de caldura. Pana la punctul de bivalenta al
instalatiei (fig. 10) pompa de caldura preia intregul necesar de caldura utilizat. Sub
punctul de bivalenta, pompa de caldura ridica temperatura pe intoarcere a sistemului de
incalzire, iar sursa auxiliara de caldura incalzeste in continuare.

Pompe de caldura folosind aerul extras ca sursa de caldura. In cazul cladirilor prevazute
cu sistem de ventilare mecanica, pompa de caldura poate utiliza ca sursa de caldura
aerul evacuat din spatiile ventilate in scopul incalzirii apei de incalzire sau a apei calde de
consum.
Pompa de caldura poate acoperi total sau partial necesarul energetic al cladirii in functie
de temperatura exterioara si consumul de apa calda. In vederea unei functionari
corespunzatoare se prevede, ca sursa de caldura suplimentara, un cazan de joasa
temperatura utilizand combustibil gazos. De asemenea, pentru perioadele cu necesar
redus de energie termica, apa calda este stocata prin intermediul unui rezervor de
acumulare, incarcat fie de pompa de caldura, fie de cazan.
Concluzii
Adaptarea corecta a sursei de caldura si a sistemului de distributie a energiei termice la
regimul de functionare al pompelor de caldura, conduce la functionarea sigura si
economica a instalatiilor de incalzire cu pompe de caldura.
Pompa de caldura ofera premisele tehnice necesare pentru a folosi eficient energia solara
sub forma de caldura ecologica pentru incalzire si preparare a apei calde de consum.
Instalatiile de incalzire cu pompe de caldura realizeaza consumuri energetice minime in
exploatare si reprezinta cu siguranta o solutie de viitor pentru optimizarea energetica a
cladirilor din tara noastra.
Bibliografie
1. Ochsner, K. Ochsner Wrmepumpen, Handbuch Wrmepumpen, 2001/2002.
2. Radcenco, V. s.a. Instalatii de pompe de caldura, Editura Tehnica, Bucuresti, 1985.
3. Recknagel, H. - Sprenger, E. - Schramek, E. Taschenbuch fr Heizung+Klima Technik,
Ohdenbourg, Verlag, Mnchen, 1995.
4. Sarbu, I. Instalatii frigorifice, Editura Mirton, Timisoara, 1998.
5. Sarbu, I. - Kalmar, F. Proiectarea asistata de calculator a instalatiilor, Editura Mirton,
Timisoara, 2000.
6. Sarbu, I. - Kalmar, F. Optimizarea energetica a cladirilor, Instalatorul, nr. 7, 2001.
7. Sarbu, I. - Kalmar, F. Criterii de optimizare a solutiilor si sistemelor de incalzire a
cladirilor, Conferinta Instalatii pentru Constructii si Confortul Ambiental, Timisoara,
2001.
8. * * * Sisteme de pompe de caldura Viessmann. Instructiuni de proiectare, 2002.
Prof. dr. ing. eur. ing. IOAN SARBU
Universitatea Politehnica din Timisoara