VII.

PRODUSE DE IGIEN{
Igiena studiaz[ mijloacele de p[strare a s[n[t[\ii ]i de prevenire a bolilor.
Pentru men\inerea s[n[t[\ii ]i igienei corpului se recomand[ s[ se foloseasc[
s[punul, pastele de din\i, apele de gur[, prafurile de din\i, s[punul ]i cremele de
ras.
S[punul este sarea unui acid gras cu o baz[. El se ob\ine prin fierberea
gr[similor sau acizilor gra]i cu hidroxid de sodiu, potasiu, amoniu ]i calciu, c`nd
se ob\in s[rurile respective, glicerina ]i exces de hidroxid.
S[punul de sodiu, potasiu, amoniu sunt solubile @n ap[, produc
spum[ abundent[, iar s[punul de calciu este insolubil @n ap[ ]i nu produce
spum[. De aceea dac[ apa este dur[, bogat[ @n calciu, rufele nu se spal[ bine.
Prin ad[ugarea clorurei de sodiu sau alt electrolit s[punul se separ[ ]i se
ridic[ la suprafa\[, iar la fund r[m`ne un strat apos care con\ine hidroxid de
sodiu ]i glicerin[. Din aceast[ solu\ie se ob\ine glicerina prin diferite procedee de
separare.
#n func\ie de hidroxidul utilizat se ob\in s[punuri solide, moi ]i lichide.
Astfel avem:
- cu hidroxid de sodiu se ob\ine s[punul solid
- cu hidroxid de potasiu se ob\ine s[punul moale
- cu hidroxidul de amoniu se saponific[ par\ial
]i s[punul format serve]te la emulsionarea uleiului nesaponificat form`nd a]a
numitele linimente.
#n farmacie avem "Sapo Kalinus"- s[pun moale, care trebuie
s[ con\in[ 40-45% acizi ]i "Linimentum amoniatum", care este o emulsie de
tipul ulei @n ap[, av`nd ca emulgator s[punul de amoniu.
S[punul de fa\[ este solid, ob\inut din seu de calitate
superioar[ amestecat cu ulei de cocos, colofoniu, parfum ]i colorant. Uleiul de
cocos con\ine acid lauric datorit[ c[ruia s[punul produce o spum[ abundent[.
S[punul trebuie s[ con\in[ 75% acizi gra]i.
S[punul formeaz[ o spum[ care @ndep[rteaz[ celulele moarte ale stratului
cornos al pielii. Odat[ cu ele @ndep[rteaz[ praful, microorganismele ]i produsele
de eliminare ale glandelor
pielii. Saponific`nd sebumul s[punul
degreseaz[ pielea, fapt care este deosebit de util @n cazul pielii grase. Cu toate
acestea utilizarea prea deas[ a s[punului este d[un[toare at`t pentru tenul gras
c`t ]i pentru tenul uscat, cu at`t mai mult c[ @ns[]i apa este degresant[ ]i de
aceea usuc[ pielea.
Pentru scopuri terapeutice s[punul mai poate s[ con\in[ ]i alte produse
medicamentoase cum sunt: sulful, glicerina, Pix Cadi etc.
S[punul de fa\[ se prezint[ @n buc[\i parfumate de diferite forme ]i culori.
S[punul de rufe este un s[pun de sodiu care se prezint[ ca o
mas[ omogen[, tare care cu apa rece sau cald[ produce spum[. Se prezint[ @n
buc[\i de diferite forme ]i greut[\i de culoare alb[ sau alb-g[lbuie. El trebuie
s[ con\in[ 45-60% acizi gra]i.
1

#n prezent se studiaz[ introducerea s[punului cu 62-72% acizi gra]i

dup[ sistemul de fabricare al s[punului de fa\[.
S[punul de ras folosit la raderea b[rbii, se ob\ine dintr-un amestec de
s[ruri de potasiu ]i sodiu ale gr[similor selec\ionate, lipsite de ulei de cocos
fiindc[ acesta produce o senza\ie de usturime a fe\ei. El con\ine 60-79% acizi
gra]i ]i trebuie s[ fie neutru.
Crem[ de ras. Se ob\ine din ulei de palmier saponificat cu carbonat de
potasiu. Trebuie s[ aibe reac\ie neutr[ ]i s[ con\in[ 30% acizi gra]i. Se
prepar[ @nc[lzind uleiul p`n[ la topire, apoi se adaug[ pu
[ le]ie concentrat[ agit`nd bine p`n[ se formeaz[ o emulsie. Restul le]iei se
dilueaz[ ]i se introduce treptat @n emulsie, amestec`nd continuu ]i men\in`nd
temperatura de 500, pentru a favoriza saponificarea care dureaz[ 3 zile. #nainte
de a termina se adaug[ parfum pentru odorizare.
Cremele de ras au proprietatea de a se @ngro]a imediat dup[ preparare ]i
de a se lichefia din nou dup[ un anumit timp. Pentru evitarea @ngro][rii se
dilueaz[ crema proasp[t preparat[ cu diferite solu\ii, care con\in clorur[, acetat
sau sulfat de potasiu la care se mai adaug[ uneori ]i zah[r.
Crem[ de ras nespumoas[ (pe baz[ de steara\i). Fa\[ de s[punul ]i crema
de ras spumoas[ care necesit[ p[m[tuful ]i ap[ cald[ pentru a s[puni bine fa\a,
crema de ras nespumoas[ prezint[ o simplificare ]i un progres.
#ntins[ uniform pe fa\[ cu degetele, crema de ras nespumoas[ @nmoaie
barba, face pielea mai lunecoas[ mai pu\in iritabil[ ]i permite lamei s[ taie mai
u]or . Prin cantitatea de substan\[ gras[ pe care o con\in aceste creme de ras
evit[ formarea ridurilor, care pot fi ]i consecin\a folosirii s[punului de ras,
fiindc[ acesta @ndep[rteaz[ gr[simea natural[ a fe\ei ]i duce la consumarea
stratului de gr[sime din piele.
Cremele de ras nespumoase c`nd con\in lanolin[ sau uleiuri grase, pot
s[ dea un ras mai neted dec`t acela cu spum[ de s[pun sau cu cremele de ras
spumoase.
Crema de ras nespumoas[ r[mas[ dup[ b[rbierit nu trebuie sp[lat[ de pe fa\[
ci masat[ p`n[ intr[ @n piele.
D[m mai jos c`teva re\ete:
Sterian[ ............................................. 10 g
Ulei de parafin[ ................................. 10 g
Amoniac (d=0,97) .............................. 4 g
Borax ................................................ 0,5 g
Ap[ .................................................... 80 g

Stearin[ ............................................. 10 g
Ulei de parafin[ .................................. 15 g
Lanolin[ anhidr[.................................. 1 g
Unt de cacao ...................................... 1 g
Vaselin[ alb[ ..................................... 1 g
Borax ................................................. 1 g
Ap[ .................................................... 85 g
Amoniac (d=0,97) .............................. 4 g
Preparate folosite dup[ b[rbierit
S[punurile folosite la b[rbierit sunt uneori slab alcaline, fapt pentru care se
recomand[ ca dup[ b[rbierit s[ se spele obrazul cu solu\ii acide, care con\in ]i
substan\e antiseptice, pentru prevenirea infec\iilor.
Pentru evitarea irita\iilor s[punul de ras se va aplica dup[ ce @n prealabil
fa\a a fost uns[ cu crem[ de stearat semigras[ sau cu solu\ii care @nmoaie
barba (trietanolamin[ 10 g, glicerin[ 5 g, borax 1 g, ap[ de roze 85 g) ]i care
previne @ndep[rtarea gr[simii naturale a fe\ei care duce la ofilirea obrazului,
irita\ii ]i erup\ii.
Lo\iunile folosite dup[ brbierit trebuie s[:
- neutralizeze epiderma alcalinizat[ prin folosirea s[punului sau a cremelor
de ras alcaline;
- restabileasc[ aciditatea biologic[ a pielii;
- @nchid[ porii;
- calmeze pielea iritat[ prin b[rbierit;
- @nvioreze ]i r[coreasc[ pielea.
Pentru uzul practic d[m c`teva re\ete ]i solu\ii folosite dup[ b[rbierit:
Creme:
Stearin[ ........................................ 20 g
Ulei de parafin[ ............................ 20 g
Trietanolamin[ .............................. 3 g
Borax ............................................ 1 g
Ap[ ............................................... 60 g
Mentol .......................................... 0,05 g
Parfum .......................................... Q.S.
Solu\ii:
Acid salicilic .................................. 0,1 g
Mentol ........................................... 0,03 g
Alcool ............................................ 5 g
Ap[ de roze ................................... 45 g
Ap[ de hamamelis ........................ 50 g

Acid lactic 80% .............................. 0,5 g

Acid boric ...................................... 0,25 g
Mentol ........................................... 0,05 g
Alcool ............................................ 40 g
Ap[ ............................................... 60 g
#ngrijirea din\ilor ]i a gurii
Cavitatea bucal[ are pe l`ng[ rolul de a introduce alimentele @n organism
c`t ]i rolul ca poart[ de intrare a multor boli infec\ioase. De aceea @ngrijirea
regulat[ ]i temeinic[ a gurii ]i din\ilor are un rol igieno-profilactic, de prevenirea
multor boli.
#ngrijirea din\ilor se realizeaz[ prin folosirea apelor de gur[, pastelor,
parfumurilor ]i s[punurilor de din\i.
Pastele de din\i sunt creme cu gust aromat, care con\in un abraziv, o
esen\[ volatil[ (mentol, ulei de ment[, ulei de anason, ulei de fenicul, carvon[,
cumarin[, etc.) ]i un agent emulsionant, ca substan\[ abraziv[ se
utilizeaz[ carbonatul de calciu, re\inut @n suspensie datorit[ con\inutului @n
s[pun de alcooli gra]i sulfona\i sau al\i emulsiona\i care dau propriet[\i plastice.
#n afar[ de componen\ii men\iona\i pastele mai pot con\ine perborat de
sodiu, peroxid de magneziu care prin oxigenul pe care-l degaj[, albesc din\ii;
substan\e astringente ca tanin, compu]i de aluminiu care @nt[resc gingia; s[ruri
mineralizante ca:
florura de calciu sau sodiu, clorofil[, care
dezodorizeaz[ cavitatea bucal[.
Se @ntrebuin\eaz[ pentru cur[\irea din\ilor de resturile alimentare ]i de
piatr[, @ndep[rt`nd microorganismele dezvoltate prin alterarea sau fermentarea
resturilor alimentare. Ele trebuie s[ aibe o arom[ r[coritoare ]i
persistent[ dup[ sp[larea gurii.
Men\ion[m c`teva re\ete pentru paste de din\i spumoase:
Mucilag tragacanta 5% ................................... 5 g
Glicerin[ ......................................................... 15 g
Ap[ ................................................................. 30 g
Carbonat de calciu precipitat ........................... 40 g
Fosfat de calciu ................................................ 6 g
S[pun medicinal .............................................. 2 g
Ulei de ment[ .................................................. 5 g
Zaharin[ ......................................................... 0,1 g
Ulei de parafin[ ............................................... 1 g

Past[ pentru albirea din\ilor

Peroxid de magneziu ..................................... 5 g
Carbonat de calciu precipitat ......................... 50 g
Glicerin[ ....................................................... 30 g
S[pun praf .................................................... 1 g
Ulei de parafin[ ............................................ Q.S.
Prafurile de din\i se prepar[ din amestecuri de pulberi minerale din
cret[ chimic pur[ (carbonat de calciu) bine pulverizate la care se mai
adaug[ pulbere de s[pun sau alcooli gra]i sulfona\i ]i substan\e aromatizante,
@n special ulei de ment[ care d[ o senza\ie de r[coare.
Se p[streaz[ @n locuri uscate ]i r[coroase.
Folosirea prafurilor de din\i este din ce @n ce mai rar[, fiind @nlocuite de
pastele de din\i.
D[m c`teva re\ete de prafuri de din\i antiacide:
I. Carbonat de caliu ........................................ 60 g
Caolin ......................................................... 20 g
Zah[r pudr[ .................................................. 5 g
Carbonat de magneziu ................................ 10 g
II. Carbonat de calciu ..................................... 50 g
Fosfat de calciu .......................................... 20 g
Bicarbonat de sodiu ................................... 14 g
S[pun medicinal praf .................................. 6 g
Caolin ......................................................... 10 g
Apa de gur[ este o solu\ie slab[ de alcool care con\ine un amestec de
uleiuri volatile, uneori cu adaos de s[pun lichid sau alcooli gra]i sulfona\i. Ea se
utilizeaz[ sub form[ de gargar[ la cl[tirea cavit[\ii bucale, ad[ug`nd la un pahar de
ap[ c`teva pic[turi din amestecul preparat.
Unele ape de gur[ con\in ]i substan\e care pun @n libertate oxigen. Se
conserv[ @n locuri uscate ]i r[coroase.
Recomand[m urm[toarele formule de ape de gur[:
I. Mentol ................................................2 g
Zaharin[ ........................................0,05 g
Salol ............................................... 1,5 g
Ulei de cui]oare ............................ 0,05 g
Ap[ .................................................. 17 g
Alcool ............................................... 80 g
II. Ulei de ment[ .................................. 1 g
Tinctur[ de melis[ .......................... 5 g
Alcool .......................................... 100 g

VIII. PRODUSE COSMETICE

Pentru conservarea ]i corectarea unor defecte ale pielii se
recomand[ s[ se aplice unele produse cosmetice. Ele se prepar[ pe baze ]
tiin\ifice, @n concordan\[ cu progresele dermatologice, din amidon, uleiuri,
vitamine, hormoni, lanolin[, cetaceum, colesterin[ etc.
Pielea omului adult reprezint[ o suprafa\[ de aproximativ 1,5 m 2 ]i are o
grosime de 1-4 mm. Ea cuprinde 15 glande sebacee, 1 m vase sanguine, 4 m
nervi, 100 glande sudoripare ]i mai multe milioane celule pe cm 2 ]i are un rol
antitoxic mai important dec`t ficatul.
Pielea este format[ din: stratul cornos, la exterior, stratul cu pigmen\i
(melanoblaste) spre interior, stratul epitelial, stratul malpighian ]i epiderma @n
care se g[sesc glandele sebacee ]i sudoripare, corpusculii lui Meissner, vasele
sanguine, r[d[cina p[rului ]i termina\iile nervoase. Urmeaz[ apoi derma propriu
zis[.
Din stratul exterior se elimin[ continuu celule moarte sub form[ de solzi
transparen\i care sunt @nlocuite cu celule generate de stratul malpighian.
Celulele vii ale oragnismului con\in s[ruri dizolvate @ntr-un lichid care str[bate
membranele celulare @n ambele sensuri. Perfecta permeabilitate a
membranelor celulare permite degajarea rinichilor ]i ficatului de func\iile
antitoxice.
Frumuse\ea pielii este @n func\ie de starea celulelor cheratinizate din
stratul exterior, de modul de func\ionare a unor glande cu secre\ie intern[ ]i de
starea \esutului dermic.
Exist[ o str`ns[ leg[tur[ @ntre aspectul pielii ]i alimenta\ie, lucru constatat
de altfel prin erup\iile urticariene ori de c`te ori p[trund @n s`nge proteine str[ine
sau toxine.
Pielea netratat[ cu produse cosmetice, privit[ cu lupa, prezint[ solzi
recurba\i, transparen\i cu col\uri ridicate ]i printre ei o mul\ime de ad`ncituri.
Dac[ se trateaz[ cu ap[ de trandafir ]i glicerin[ se observ[ o total[ netezire, iar
dac[ @n locul glicerinei se aplic[ o crem[ emulsie, cu particule mai mici dec`t
particulele organice din celule se constat[ c[ pielea absoarbe emulsia. Pe
aceast[ @nsu]ire se bazeaz[ fabricarea cremelor:
- cu simple amestecuri de ap[ ]i gr[sime, din care apa p[trunde @n piele,
iar gr[simea se depune la suprafa\[;
- cu emulsie din substan\e lipoidice care p[trunde @n epiderm[ prin
spa\iile intercelulare ]i @n \esuturi, hr[nind pielea ]i conserv`nd gr[simile de
rezerv[ din zona subcutanat[.
Dac[ se introduc hormoni @n creme - a c[ror secre\ie caracterizeaz[ @n
general
tinere\ea
ace]tia
@nt[resc
glandele
sudoripare
]i
compenseaz[ @mb[tr`nirea mu]chilor fe\ei, atrofia capilarelor ]i deficien\a de
nutri\ie a \esuturilor.
Efecte asem[n[toare hormonilor au ]i lanolina, lecitina etc. Lanolina se
ob\ine din l`na oilor ]i este bogat[ @n colesterin[, care conserv[ calitatea pielii ]i
6

activeaz[ cre]terea p[rului. De aceea ea intr[ frecvent @n compozi\ia celor mai

fine creme.
Lecitina se extrage din ou[ ]i hr[ne]te de asemenea pielea.
#n componen\a produselor cosmetice pot intra hormoni cu vitamine
pentru a ob\ine efecte mai complete.
Industria noastr[ de produse cosmetice folose]te pe l`ng[ lanolin[, lecitin[,
spermacetul (cetaceu) ]i gr[simea de g`sc[.
#ngrijirea ra\ional[ a pielii are ca scop s[ previn[ sau s[ @nl[ture unele
anomalii ale ei.
Pentru a func\iona normal, celulele pielii au nevoie de mediu slab acid
(pH=6). Fenomenele oxidoreduc[toare ]i secre\iile glandelor sebacee ]i
sudoripare la nivelul \esuturilor pielii modific[ pH-ul spre alcalin.
Prin sp[lare cu s[pun se elimin[ stratul slab acid format din sebum, iar
pielea prime]te reac\ie slab alcalin[, mai ales @n por\iunile pu\in aerisite unde
transpira\ia este mai intens[.
Pentru o @ngrijire c`t mai bun[ a pielii se recomand[ folosirea ra\ional[ a
cremelor, pudrelor, fardurilor, pastelor dermatografice, glicerinei etc.
Cremele. Pentru restabilirea mediului slab acid al pielii se folosesc
cremele ]i emulsiile pe baz[ de acid stearic saponificate cu hidroxid de potasiu,
amoniac, borax sau trietanolamin[ - (care se ob\ine din etilen[ ]i amoniac, ea se
prezint[ sub form[ de lichid v`scos, de culoare galben[ cu pf.=275 0, higroscopic ]i
insolubil @n ap[ ]i greu solubil @n alcool-eter).
Cremele preparate cu trietanolamin[ au putere mai mare de emulsionare ]i
stabilitate dec`t cele preparate cu hidroxid de potasiu, amoniac ]i borax.
La zona de contact cu alcaliile pielea se cheratinizeaz[ ]i @mb[tr`ne]te.
Aerul, soarele, praful ]i v`ntul se adaug[ la efectul d[un[tor al alcaliilor ]i fa\a se
zb`rce]te, iar pielea @]i pierde suple\ea. Alcalinitatea secre\iilor care se depune
pe piele ]i r[m`ne mai mult timp, poate s[ produc[ irita\ii ]i co]uri.
Pentru hr[nirea pielii ]i combaterea irita\iilor, co]urilor ]i ridurilor care
trebuie considerate ca rezultat al degrad[rii \esuturilor se folosesc cremele
nutritive.
#n comer\ aceste creme sunt aduse sub diferite denumiri ]i compozi\ii ca:
- creme cu colesterol
- creme cu lecitin[
- creme cu colesterol ]i lecitin[
- creme cu trietanolamin[
servind ca simple creme emoliente sau pentru masaje, fa\[, m`ini, gene etc.
Din punct de vedere fizic, cremele de fa\[ pot fi de 2 feluri:
1. Amestecuri de gr[simi ]i ceruri, f[r[ con\inut de ap[. C`nd con\in 70-92%
gr[simi sunt supergrase. Se folosesc pentru machiaje ]i creme de noapte.
2. Emulsiile cu gr[sime ]i ceruri cu con\inut de ap[, gr[simi ]i ceruri @n
propor\ii variate. Ele pot fi:
- cu s[pun metalic sau trietanolamin[ ca agen\i emulsiona\i;
- nesaponificate care au ca agent emulsionat, colesterina, lanolina
7

(substan\[ gras[ hidrofil[ cu grupe OH).

Cremele emulsionate se @mpart @n:
- creme uscate, cu con\inut de 1-15% gr[sime
- creme semigrase, cu con\inut de 16-33% gr[sime
- creme grase cu con\inut de peste 33% gr[sime.
Cremele uscate, saponificate se folosesc ca ]i creme de zi, cele
semigrase saponificate ]i nesaponificate se utilizeaz[ drept creme de zi, @n
cazul c`nd epiderma este uscat[ sau crem[ de sport ]i de noapte, iar cele grase
servesc drept creme de noapte.
Ele trebuie s[ fie de consisten\[ moale, omogen[, f[r[ cristale ]i f[r[ separare
de ap[ ]i ulei ]i nu trebuie s[ prezinte miros r`nced. Ele trebuie s[ p[trund[ u]or
@n piele, s[ nu aibe alcalinitate liber[ ]i s[ nu astupe porii, pH-ul lor este
maximum 7. Se aduc @n comer\ @n diferite ambalaje: tuburi metalice, borcane
sau cutii. Se p[streaz[ la loc uscat, ferit de razele solare vara sau de @nghe\
iarna.
Dintre numeroasele formule de creme, men\ion[m doar c@teva care au
dat rezultatele cele mai bune:
Crem[ gras[:
Stearin[ ..................................15 g
Cear[ alb[ ............................... 1 g
Ulei de vaselin[ ....................... 2 g
Unt de cacao ........................ 0,5 g
Cetaceum ............................. 0,5 g
Vaselin[ ............................... 1,5 g
Creme semigrase:
Stearin[ ................................... 25 g
Cear[ alb[ ................................25 g
Unt de cacao ............................10 g
Cetaceum .................................. 5 g
Ulei de vaselin[ ....................... 25 g
Lanolin[ anhidr[ ........................ 5 g
Alcool cetilic .......................... 11,5 g
Borax ......................................... 3 g
Ap[ .........................................200 g
Amoniac .................................27,5 g
Stearin[ ................................... 13 g
Cear[ alb[ ................................. 2 g
Cetaceum .................................. 3 g
Ulei de parafin[ ....................... 45 g
Trietanolamin[ ........................... 3 g
Ap[ .......................................... 42 g
Parfum ..................................... Q.S.

Stearin[ ....................................14 g
Alcool cetilic .............................1,5 g
Lanolin[ anhidr[ ........................ 1 g
Cear[ alb[ ................................ 3 g
Ulei de m[sline ........................ 15 g
Ap[ .......................................... 60 g
Glicerin[ .................................... 5 g
Trietanolamin[ ........................... 1 g
Vitamina F (250.000 U.I./g) ..... 0,2 g
Borax ...................................... 0,5 g
Parfum .................................... 0,5 g
Lanolin[ .................................... 35 g
Vaselin[ .................................... 35 g
Ap[ de roze .............................. 30 g
Ulei de roze ............................... Q.S.
Lanolin[ anhidr[ ....................... 25 g
Unt de cacao ............................ 70 g
Cetaceu .................................... 5 g
Ulei de pafin[ ........................... 10 g
Parfum ...................................... Q.S.
Lanolin[ anhidr[ ....................... 25 g
Cear[ alb[ ................................ 10 g
Cetaceu .................................... 10 g
Ulei de parafin[ ........................ 65 g
Ap[ ........................................... 25 g
Borax ........................................0,5 g
Ulei de roze ...............................0,5 g
Glicerina fiind un alcool trivalent este foarte higroscopic[ ]i aplicat[ pe
piele o deshidrateaz[ repede ]i o usuc[, produc`nd iritarea ]i pigmentarea ei.
Acest fapt impune ca glicerina utilizat[ ca emolient s[ fie diluat[ cu ap[. Ea se
poate folosi ca atare numai dac[ pielea a fost @n prealabil umezit[.

Ingrijirea tenului
Pentru a ]ti ce preparate ]i produse cosmetice trebuie s[ utiliz[m, trebuie
ca @n prealabil s[ cunoa]tem natura tenului.
Un produs cosmetic destinat tenului uscat, dac[ se folose]te pe o piele
gras[, ob
un efect d[un[tor pentru tenul respectiv ]i invers.
Stabilirea naturii tenului se poate face cu ajutorul unei foi\e de \ig[ri,
dup[ ce @n prealabil fa\a a fost sp[lat[ cu ap[ ]i s[pun, apoi l[sat[ 2-3 ore p`n[ @]i
9

recapat[ aciditatea, c`nd putem aplica foi\a pe fa\[.

#n cazul c`nd foi\a nu se murd[re]te, tenul este normal.
C`nd este uscat, de culoare sp[l[cit[, lipsit[ de vitaminele A,D,F., foi\a nu
prezint[ nici o pat[ de gr[sime.
Dac[ tenul este gras, foi\a de h`rtie se p[teaz[ cu gr[sime.
#ngrijirea tenului uscat. Pielea uscat[ se poate @ntre\ine folosind o
crem[ moale pe baz[ de lanolin[ care con\ine vitamina A ]i D. Ea se resoarbe
repede f[r[ s[ lase urme de gr[sime.
Crema se utilizeaz[ @n felul urm[tor: se fric\ioneaz[ fa\a cu
vat[ @nmuiat[ @n crem[ sau se unge fa\a cu crem[, iar dup[ un sfert de or[ se
spal[ cu ap[. #n caz de inflama\ia pielii, dac[ nu se spal[ crema se recomand[ ca
dup[ uscarea ei s[ se pudreze.
Sp[larea deas[ cu s[pun nu numai c[ degreseaz[ stratul cornos al pielii ci
mic]oreaz[ ]i reac\ia acid[ a suprafe\ei acesteia. Deci este suficient ca odat[ sau
de 2 ori s[ se spele obrazul, pe s[pt[m`n[, iar celelalte zile, pielea se va cur[\a cu
ulei vegetal, u]or @nc[lzit de: m[sline, piersici, prun sau floarea soarelui, sau se
spal[ cu ap[ moale (de ploaie sau distilat[) f[r[ s[pun. Dup[ sp[lare fa\a se ]terge
bine cu prosop moale deoarece @n caz contrar apa r[mas[ pe fa\[ prin
evaporare r[ce]te pielea ]i produce o vasoconstruc\ie. De asemea
mic]oreaz[ secre\ia glandelor sebacee ]i produce usc[ciune, descuamare sau
prurit cutanat.
#n cazul pielii uscate se va folosi numai s[pun de toalet[ gras care con\ine
lanolin[ ]i acid boric, iar dup[ sp[lare se va aplica un strat sub\ire de crem[.
Persoanele care nu suport[ s[punul de toalet[ pot folosi s[punul sau crema
de ras care nu irit[ pielea.
Se @nt`lnesc cazuri c`nd pielea foarte uscat[ se descuameaz[ ]i @n acest
caz trebuie evitate apa ]i s[punul. Fa\a se va unge cu o crem[ nutritiv[ emolient[ - preparat[ pe baz[ de ulei de migdale, spermacet (cetaceu) ]i lanolin[.
C`nd starea pielii s-a ameliorat, ea se poate sp[la cu o parte lapte ]i 2 p[r\i
ap[ sau sm`nt`n[, chefir, iaurt, lapte acidofil sau g[lbenu] de ou frecat @n ulei
vegetal ]i ap[, p[r\i egale.
Sm`nt`na ]i celelalte produse lactate r[cesc ]i @nmoaie pielea prin
absorb\ia ]i evaporarea apei. Ele m[resc de asemenea aciditatea suprafe\ei
cutanate.
Sm`nt`na, iaurtul chefirul, laptele acidofil ]i crema se @ndep[rteaz[ repede
cu s[pun ]i ap[ cald[ ]i rece.
#n loc de sp[lat fa\a se poate fric\iona cu un amestec de 2 g[lbenu]uri de
ou cu 3/4 pahar fri]c[ ]i 1/4 pahar de rachiu ]i zeam[ de la o l[m`ie. Amestecul se
agit[, se ia din acesta cu un tampon de vat[ se fric\ioneaz[ fa\a de c`teva ori,
schimb`nd tamponul de vat[. Prin aceasta se cur[\[ pielea ]i se @nmoaie. Seara
se ]terge fa\a cu un tampon de vat[ @mbibat[ cu crem[ moale, dup[ care se
aplic[ o crem[ emoilent[.
Crema gras[ nu trebuie s[ r[m`n[ pe fa\[ mai mult de 40 minute, dup[ care
se @ndep[rteaz[ cu un tampon de vat[. #n acest timp, pielea a absorbit
cantitatea de crem[ necesar[ hr[nirii.
10

#ngrijirea tenului gras. Pentru tenul gras sunt necesare urm[toarele

@ngrijiri:
- diminea\a la sp[lare se folose]te s[punul, l[s`nd pe fa\[ 1-2 minute spuma
acestuia, dup[ care se spal[ alternativ cu ap[ cald[ ]i rece. Pentru o degresare
mai bun[ a pielii se adaug[ la 1 litru ap[ jum[tate linguri\[ borax sau bicarbonat de
sodiu.
Tenul cu porii dilata\i sau cu tendin\[ spre acnee se @ngrije]te aplic`nd pe
fa\[ un amestec din 1/4 linguri\[ sare ]i cl[buci de s[pun, l[s`nd pe fa\[ 1-3
minute, @n func\ie de sensibilitatea pielii, apoi se spal[ alternativ cu ap[ cald[ ]i
rece ]i se ]terge bine cu un prosop moale. Dup[ aceasta pielea trebuie acoperit[
cu crem[ lipsit[ de gr[simi peste care se pune pu\in[ pudr[. Se recomand[ ca
@naintea sp[l[rii s[ se aplice iaurt, lapte acru, care m[resc aciditatea pielii ]i
astfel @mpiedic[ dezvoltarea microorganismelor.
Pentru degresarea ]i dezinfectarea pielii, precum ]i pentru prevenirea
erup\iilor acneice se recomand[ ]tergerea fe\ei de 2-3 ori cu o solu\ie de 0,250,5% amoniac sau cu o solu\ie apoas[ de rezorcin[ 2% sau cu o solu\ie alcoolic[
de acid salicilic 1-2%. Se pot aplica de asemenea comprese pe toat[ fa\a cu
tinctur[ de calendula 30-50%, l[s`nd 5-10 minute.
#n cazul tenului gras cu orificiile glandelor sebacee astupate, trebuie s[ se
elimine sebumul din glandele sebacee ]i s[ se amelioreze circula\ia s`ngelui @n
piele aplic`nd seara pe fa\[ o compres[ cald[, dup[ care se unge fa\a cu crem[.
Pentru tratarea tenului gras cu porii dilata\i se aplic[ m[]ti cu albu] de ou,
@n care se adaug[ c`teva pic[turi zeam[ de l[m`ie, dup[ ce @n prelabil s-a
sp[lat fa\a. Imediat dup[ uscare se spal[ alternativ cu ap[ c[ldu\[ apoi cu ap[ rece.
O ac\iune binef[c[toare asupra tenului gras o au m[]tile cu albu] de ou ]i
sare, care albesc totodat[ fa\a. Amestecul se las[ pe fa\[ 15 minute, dup[ care se
spal[ alternativ cu ap[ cald[, s[pun ]i ap[ rece.
Tenului gras i se mai pot aplica ]i m[]tile cu drojdie de bere, preparate din
25 g drojdie de bere cu lapte sau ap[ oxigenat[ 3% p`n[ se ob\ine un amestec
de consisten\a sm`nt`nei, iar dup[ uscare se spal[.
Pentru tenul gras cu porii dilata\i se mai recomand[ comprese cu infuzie
de flori de tei, mu]e\el, barba ursului (Equisetum arvense) m[rar ]i izm[.
Compresele @nmuiate @n infuzia cald[ se aplic[ pe fa\[, schimb`ndu-le pe
m[sur[ ce se r[cesc, timp de 15-20 minute apoi se spal[ fa\a.
#n caz de degresare excesiv[ \esutul gras poate deveni uscat, fapt pentru
care la @ngrijirea pielii trebuie s[ se \in[ seama de starea ei @n momentul
respectiv.
De re\inut c[ dup[ aplicarea mijloacelor degresante, fa\a trebuie tratat[ cu
crem[ care con\ine mult[ ap[, astfel c[ dup[ evaporarea apei r[m`ne pe fa\[ un
strat sub\ire de crem[, f[r[ s[ fie gras ]i la care ader[ bine pudra.
Men\ion[m c`teva re\ete pentru tenul normal, uscat ]i gras:
Crem[ pentru tenul normal:
Cear[ alb[ ..................................... 15 g
11

Colesterin[ ................................... 0,6 g

Ulei de parafin[ ............................ 60 g
Ap[ distilat[ ................................. 25 g
Borax ............................................. 1 g
Parfum .......................................... 0,3 g
Crem[ pentru ten uscat:
Lanolin[ .......................................... 15 g
Butyr cacao (unt de cacao) ..............15 g
Vitamina A ....................................... 1 flacon
Vitamina F ....................................... 1 flacon
Colesterin[ ....................................... 2 g
Parfum............................................Q.S.
Lanolin[ ......................................... 50 g
Vaselin[ ........................................ 50 g
Colesterin[ ..................................... 6 g
Ap[ distilat[ cu 2% acid benzoic .. 250 g
Ulei de parafin[ ............................ 150 g
Ulei de l[cr[mioare ........................ Q.S.
Cear[ alb[ ..................................... 12 g
Lanolin[ ......................................... 2 g
Ulei de parafin[ .............................. 23 g
Colesterin[ ....................................... 1 g
Cetaceu .............................................5 g
Vitamina F 25.000 U.I. ..................1perl[
Borax ..............................................0,3 g
Ap[ ................................................. 20 g
Creme pentru tenul gras:
Cetaceu ............................................ 5 g
Stearin[ ...........................................15 g
Ulei de parafin[ .............................. 40 g
Vitamina A ................................. 1 flacon
Lecitin[ ...........................................0,3 g
Trietanolamin[ .................................. 5 g
Ap[ de roze .....................................35 g
Parfum ............................................. Q.S.
Creme diverse:
Cetaceu ..........................................18 g
Ulei de parafin[ .............................115 g
Cear[ alb[ ..................................... 18 g
Glicerin[ ........................................ 20 g
G[lbenu] de ou ............................ 1 buc.
12

Parfum ............................................Q.S.
Suc de ro]ii .................................... 20 g
Vitamina A .................................1 flacon
Ap[ .................................................. 5 g
Vaselin[ colesterinat[ ....................75 g
Parfum ............................................ Q.S.
Preparate contra pistruilor ]i petelor
Pistruii se prezint[ sub forma unor pete mici, rotunde cu marginea
nedelimitat[ Ele sunt cele mai frecvente pete ale tenului ]i se datoresc unei
pigment[ri anormale.
Colora\ia lor variaz[ de la galben deschis la brun @nchis. Pistruii sunt mai
frecven\i la femeile blonde, ro]cate ]i ]atene. Se pot @nt`lni ]i la femeile brunete
care au pielea sensibil[ la razele solare ]i la v`nt.
Pistruii se localizeaz[ @n special pe frunte, nas, obraz ]i m`ini.
Petele pielii au un aspect ]i o form[ care difer[ dup[ originea lor. Sunt
cunoscute petele sarcinii, a]a numita "masc[ a sarcinii".
Aerul ]i soarele provoac[ de asemenea o pigmentare brun[, iar @n timpul
iernii pistruii dispar.
Pentru prevenirea pistruilor se va evita expunerea la soare, iar seara
@nainte de culcare se va ]terge fa\a cu urm[toarea solu\ie:
Clorur[ de amoniu .................................0,50 g
Ap[ de sulfin[ (melilot) ............................ 10 g
Ap[ de hamamelia ................................... 20 g
Ap[ de roze ............................................ 70 g
#n cursul zilei se poate aplica urm[toarea crem[:
Perborat de sodiu ..................................... 17 g
Acid citric .................................................. 8 g
Coldcrem[ ............................................... 75 g
Aceast[ crem[ se las[ pe piele timp de 1/2-1 or[, apoi se ]terge ]i se
pudreaz[ fa\a cu pudra urm[toare:
Peroxid de magneziu ............................. 30 g
Talc......................................................... 50 g
Oxid de zinc ........................................... 20 g
Tot ca tratament preventiv se recomand[ folosirea cremelor ]i a pudrelor
antisolare.
Substan\ele active din cremele ]i lo\iunile contra pistruilor ]i petelor sunt
13

substan\e oxidante, cum avem: perboratul de sodiu, perhidrolul, peroxidul de

magneziu ]i s[rurile de bismut ]i mercur.
S[rurile de bismut ]i mercur inactiveaz[ - probabil - diferi\i pigmen\i ai pielii
care produc melanina, prin ac\iunea lor asupra tirozinei ]i dioxifenilalaninei,
substan\e premelanice care se g[sesc @n piele.
#n lo\iunile ]i cremele preparate cu substan\e oxidante se adaug[ acizi ca:
acid citric, acid fosforic, acid boric, acid salicilic, care au ac\iune stabilizant[.
IX. PRODUSE PENTRU COSMETICA DECORATIV{
P`n[ aici ne-am ocupat de diversele mijloace care ajut[ la men\inerea st[rii
bune a pielii, precum ]i de eliminarea lipsurilor ei.
#n cele ce urmeaz[ ne vom ocupa de produsele care corecteaz[ anumite
tr[s[turi ale fe\ei cu ajutorul mijloacelor cosmetice, pentru a o face mai
frumoas[ sau de a-i ascunde anumite lipsuri. De aceea preparatele cosmetice
decorative nu trebuie folosite @n a]a m[sur[ @nc`t s[ aibe o ac\iune
nefavorabil[.
Folosind aceste preparate trebuie s[ \inem sema ]i de v`rsta ]i starea
tenului ]i trebuiesc armonizate la culoarea pielii, p[rului, ochilor, @mbr[c[mintei
etc. De asemenea trebuie s[ \inem sema ]i de perioada din zi pentru ca
produsele cosmetice s[ nu fie b[t[toare la ochi.
Produsele pentru cosmetica decorativ[ sunt: cremele fard, fardurile,
creioanele ]i pastele dermatografice, pudrele ]i rujurile de buze.
Cremele de fard servesc ca fond de substan\e aderente, neiritante,
aromatizante care @mpiedic[ transpira\ia.
Ele se prepar[ din: stearat de trietanolamin[ 150 g, vaselin[ 150 g, glicerin[
70 g, lanolin[ 100 g.
Fardurile aplicate pe fond de crem[ aderent[ au consisten\a cremelor de
fa\[, preparate din vaselin[, colesterin[, oxid de zinc, oxid de titan sau caolin[.
Fardurile de nuan\[ mai deschis[ sunt folosite pentru persoanele blonde,
iar cele mai @nchise pentru ]atene ]i brunete.
Fardurile grase sunt mai pu\in d[un[toare ]i sunt folosite la tenul uscat, iar
fardurile lichide ]i uscate usuc[ foarte repede pielea. De aceea ori de c`te ori se
aplic[ fardurile lichide ]i uscate se va unge fa\a cu un strat sub\ire de crem[ mai
pu\in gras[, iar dup[ 10 minute se @ndep[rteaz[ crema cu un tampon de vat[,
apoi se pudreaz[ u]or ]i @n final se aplic[ fardul repartizat uniform. La alegerea
fardurilor trebuie s[ se \in[ seama de culoarea p[rului ]i a ochilor.
D[m mai jos c`teva re\ete pentru fardurile lichide albe ]i colorate:
Farduri albe:
Caolin[ ............................15 g
Oxid de zinc ..................... 5 g
Oxid de titan .................. 2,5 g
Glicerin[ ........................... 5 g
Ap[ de roze .................... 75 g
14

Farduri colorate:
Carmin ............................. 2 g
I.
Amoniac ........................... 2 g
Ap[ ...............................100 g
Alcool ............................... 4 g
Eozin[ ..........................0,10 g
II.

Alcool ............................... 8 g
Glicerin[ ......................... 10 g
Ap[ ................................. 92 g

Creioanele ]i pastele dermatografice servesc

pentru machierea
genelor ]i spr@ncenelor. Ele sunt compuse din pulbere de pigmen\i netoxici
cafenii, alba]tri sau negrii, pe suport preparat din s[pun praf 88%, cear[ galben[,
ulei de ricin, glicerin[, vaselin[, lanolin[ ]i uleiuri volatile. Au consisten\[ ceroas[ ]i
aspect lucios - rimel sau batoane.
Au o durat[ de conservare de 6 luni de la data fabric[rii.
Pentru ca genele s[ par[ mai lungi se folose]te rimelul negru sau albastru.
Dac[ se aplic[ mai mult rimel la unghiurile externe ale ochilor ei par mai mari.
#nainte de culcare, rimelul trebuie neap[rat @ndep[rtat, fiindc[ altfel produce
iritarea ochilor.
Se conserv[ la loc uscat, ferit de lumin[.
Pudrele sunt amestecuri din amidon de orez, talc, cret[, oxid de zinc ]i
alte substan\e purificate ]i foarte fin pulverizate, la care se mai adaug[ coloran\i
netoxici, care se folosesc pe scar[ larg[ al[turi de creme.
Pentru asigurarea caracterului sicativ al pudrei se adaug[ pe
l`ng[ ingredientele de mai sus ]i mici cantit[\i de amidon de orez, gr`u, porumb ]i
spori de licopodiu.
Pudra se folose]te pentru protejarea pielii de influen\a d[un[toare a
expunerii prelungite la v`nt, praf ]i iradia\ia solar[. Fiind higroscopic[,
fixeaz[ sudoarea, sebumul ]i usuc[ pielea, iar prin efectul s[u r[coritor are ac\iune
antiinflamatoare. De aceea pudra se recomand[ s[ fie @ntrebuin\at[ dup[ ras,
@n intertrigo (op[real[) sau @n tratamentul regiunilor cu transpira\ie exagerat[.
#n cosmetica decorativ[ pudra se folose]te pe scar[ larg[ datorit[ faptului c[
mascheaz[ cicatricele ]i dilata\iile vasculare de pe fa\[. De asemenea mascheaz[
]i luciul pileii grase sau al cremei aplicate pe fa\[.
Un inconvenient al pudrei @l constituie faptul c[ usuc[ prea tare pielea
@ntr-un timp foarte scurt. Din aceast[ cauz[ se va unge fa\a cu crem[ @nainte
de a folosii pudra.
#n comer\ sunt aduse:
- pudre de toalet[, pudre sicative pentru copii, pudre pentru frizerii
Calitatea pudrelor se garanteaz[ timp de 1 an de la data fabric[rii lor. Se
conserv[ @n locuri uscate ]i r[coroase.
Dintre pudrele folosite frecvent amintim:
Pudre de zi:
15

Amidon de orez ................................... 50 g

Carbonat de magneziu ........................ 20 g
Caolin[ ................................................ 10 g
Sterat de magneziu ............................. 10 g
Talc ..................................................... 10 g
Colorant ............................................... Q.S.
Parfum ................................................. Q.S.
Pudre de sear[:
Amidon de orez .................................. 15 g
Caolin[ ............................................... 53 g
Oxid de zinc ........................................ 30 g
Oxid de titan ........................................10 g
Stearat de magneziu ...........................10 g
Parfum ................................................ Q.S.
Colorant .............................................. Q.S.
Stearat de magneziu ........................... 35 g
Caolin[................................................. 25 g
Amidon de orez ................................... 15 g
Talc ..................................................... 15 g
Oxid de zinc ........................................ 10 g
Parfum ]i colorant ............................... Q.S.
Rujul de buze este fabricat din acid stearic purificat, cear[ alb[ de albine,
lanolin[, unt de cacao ]i un colorant netoxic (carmin).
Consisten\a rujului de buze depinde de punctul de topire al
ingredientelor ]i se alege @n raport cu climatul regiunii pentru care se prepar[.
Se folose]te la colorarea buzelor. Femeile blonde folosesc rujul de buze de
nuan\[ mai deschis[, iar cele brunte ]i femeile @n v`rst[ vor @ntrebuin\a rujul de
buze mai @nchis.
Produse de protec\ie @mpotriva razelor solare ]i a transpira\iei
Pielea omului are totdeauna pigmen\i care-i confer[ o culoare sau alta. #n
urma ac\iunii @ndelungate a razelor solare pielea se @nchide la culoare ]i
cap[t[ o nuan\[ brun[.
Pigmentarea pielii se intensific[ nu numai de la ac\iunea razelor
ultraviolete ]i razelor infraro]ii, care dau o pigmentare neuniform[, dar durabil[.
Grecii antici considerau bronzarea pielii ca semn al puterii fizice ]i al unei
s[n[t[\i deosebite, al rezisten\ei ]i al b[rb[\iei.
#n condi\ii identice la unii oameni bronzarea apare foarte repede ]i este
mai puternic exprimat[, @n schimb la al\ii, cu toat[ expunerea @ndelungat[ la
soare, bronzarea este slab[. Acest lucru se explic[ datorit[ faptului c[ la unii
capacitatea de formare a pigmen\ilor din piele este mai mare, iar la al\ii mai
mic[. Celor care se str[duiesc s[ se bronzeze cu orice pre\ trebuie s[ li se
aminteasc[ pericolul de iradiere solar[ prea @ndelungat[, care poate duce la
16

supraexcitarea sistemului nervos ]i cardio-vascular.

La oamenii debili b[ile de soare pot duce la agravarea unor procese
patologice latente, care au evoluat p`n[ atunci neobservate, a]a cum este cazul
tuberculozei pulmonare.
Deci helioterapia trebuie s[ fie folosit[ cu precau\ie, deoarece razele
ultraviolete pot fi d[un[toare dac[ ne expunem dintr-o dat[, @ntre orele 11-14.
De aceea se va face o cur[ progresiv[, @ncep`nd @n prima zi cu o expunere la
soare de 5-10 minute, major`nd zilnic cu c`te 10 minute durata expunerii,
p`n[ c`nd pielea devine brun[.
Este cunoscut c[ razele ultraviolete transform[ provitaminele D,
ergosterolul ]i dehidrocolesterolul care se g[sesc @n secre\iile glandelor
sebacee, produc`nd vitamina D liposolubil[.
Pentru aceastea se pot face ]edin\e lungi de expunere la soare, dup[ ce
pielea a devenit brun[, care trebuiesc obligatoriu @ntrerupte cu repaosuri la
umbr[, pentru a preveni supraexcitarea sistemului nervos ]i cardiac-vascular.
#n timpul b[ilor de soare capul trebuie s[ fie protejat la umbr[, iar ochii se
protejeaz[ cu ochelari speciali de soare, care nu permit radia\iilor ultraviolete
s[ treac[ prin ei.
Baia de soare nu trebuie s[ fie urmat[ de baia de ap[, c`nd razele
ultraviolete ale spectrului solar sunt mult mai penetrante dec`t cele ultraviolete
emise de lampa de cuar\, s-au cu vapori de mercur.
Expunerea la soare, excesiv[ poate s[ produc[ arsuri @nso\ite de febr[,
agita\ie, delir, eczeme sau insola\ii care pot fi chiar mortale. De aceea trebuie
s[ ne ferim ]i s[ ne ad[postim sub umbrele sau corturi, care filtreaz[ razele
d[un[toare; s[ ne ungem cu gr[simi cu compozi\ii c`t mai apropiate de compozi\ia
cerurilor elaborate de glandele sebacee, care permit s[ intre @n piele circa 33%
din razele ultraviolete, ne@mpiedic`nd bronzarea.
#n comer\ se g[sesc produse cu rol preventiv ]i curativ, sub form[ de
preparate de sulfat de chinin[ ]i calamin[ (amestec de carbonat de zinc ]i oxid de
zinc), creme cu trietanolamin[, la care se mai adaug[ ulei vegetal, vitamine ]i ulei
de lavand[, fiindc[ acesta are propriet[\i cicatrizante ]i antiseptice.
Ca produse pentru aceelerarea bronz[rii, cu care se unge pielea @nainte
de expunere la soare sunt: uleiurile vegetale, spermacetul, untul de cacao sub
form[ de creme sau emulsii.
Prin transpira\ii se produc procese de descompunere care r[sp`ndesc
miros nepl[cut, datorit[ descompunerii chimice a substan\elor organice sub
influen\a bacteriilor. Transpira\ia se poate combate cu substan\e astringente clorur[ de aluminiu anhidr[, sulfat de aluminiu anhidru - ]i produse antiseptice
care s[ combat[ descompunerea biochimic[ a lipoidelor - borax,
aldehid[ formic[ - care se aplic[ mai mult la subsuoar[.
Pentru combaterea transpira\iei pe fa\[ se folosesc lo\iuni de trietanolamin[
1 g, glicerin[ 5 g, alcool 34 g, ap[ distilat[ 60 g.

17

X. #NGRIJIREA P{RULUI
#ngrijirea p[rului trebuie s[ asigure, @n primul r`nd, cur[\enia pielii
capului ]i a p[rului prin sp[larea lor regulat[.
Un alt obiectiv @n @ngrijirea p[rului este men\inerea hr[nirii lui naturale ]i
a func\iei normale a glandelor sebacee ale pielii.
Pentru realizarea acestui deziderat se va \ine seama de natura p[rului:
uscat, gras, normal.
P[rul uscat este lipsit de luciu din cauza insuficien\ei gr[simii. #n acest
caz folosirea s[punului este contraindicat[, fiindc[ acesta con\ine substan\e
alcaline care iau p[rului gr[simea lui natural[, @ntr-o cantitate mai mare dec`t
este necesar, ceea ce duce la albirea ]i degenerarea timpurie a p[rului. #n locul
s[punului se recomand[ sp[larea cu g[lbenu] de ou.
P[rul gras este unsuros, se @mb`cse]te repede, de aceea se
recomand[ sp[larea lui cu s[pun sau ]ampon, cel pu\in odat[ pe s[pt[m`n[.
S[punul nu trebuie frecat direct pe p[r deoarece se fixeaz[ pe fire unde
este greu de @ndep[rtat, chiar dup[ mai multe cl[tiri cu ap[ , s[punul r[mas astfel
produce cu timpul c[derea p[rului.
Pentru evitarea c[derii p[rului din aceast[ cauz[, se dizolv[ pu\in s[pun @n
ap[ ]i cu cl[bucii forma\i se fric\ioneaz[ pielea capului ]i p[rul sau se folosesc ]
ampoane.
Nu se va folosi sod[, fiindc[ decoloreaz[, usuc[ ]i distruge p[rul.
Produse pentru tratarea p[rului
Produsele pentru tratarea p[rului au rolul de a hr[ni epiderma capului ]i de
a combate c[derea p[rului. Ele pot fi decocturi, sulf coloidal, colesterol, ]
ampoane, lo\iuni ]i brillantin[.
Pentru c[derea p[rului se utilizeaz[ decoctul de urzic[ sau ieder[. Tot @n
acest scop se mai folose]te sulful coloidal, dispersat @n ulei de m[sline, suc de
l[m`ie, boraxul ]i colesterolului.
}ampoanele sunt preparate folosite pentru cur[\irea energic[ a p[rului ]i a
pielii capului.
Spre deosebire de s[pun, ]ampoanele prezint[ avantajul c[ substan\ele
componente pot fi dozate @n a]a fel @nc`t p[rul s[ nu fie degresat dec`t at`t c`t
este necesar.
S[punul neutru cu un mic adaos de borax este un ]ampon bun, care cur[\
[ pielea capului ]i p[rului, degres`ndu-l foarte pu\in f[r[ a-i @ndep[rta gr[simea
natural[.
Exist[ ]i ]ampoane f[r[ s[pun care con\in extracte din unele plante cu
saponine, care au proprietatea de a produce spum[ cu apa ]i care cur[\[ bine,
dar nu pot fi folosite continuu din cauz[ c[ saponinele au ac\iune hemolitic[ lizeaz[ globulele ro]ii.
Exist[ de asemenea ]ampoane f[r[ s[pun care con\in diferi\i detergen\i,
18

care produc o spum[ abundent[ ca ]i s[punul dar prezint[ dezavantajul

c[ degreseaz[ prea intens p[rul.
C`nd apa utilizat[ la sp[larea p[rului este dur[, calcaroas[, formeaz[ cu
s[punul obi]nuit un s[pun de calciu isolubil, care @n[spre]te p[rul. Pentru a evita
aceasta se adaug[ la ]ampoane 3-5% hexametafosfat de sodiu, raportat[ la
greutatea s[punului praf care intr[ @n compozi\ia ]amponului sau 0,7-1% fa\[ de
cantitatea de ]ampon lichid gata preparat.
}ampoanele se @mpart @n ]ampoane care nu fac spum[, ]ampoane
semispumante ]i ]ampoane care fac spum[ mult[. Cele mai r[sp`ndite ]ampoane
sunt cele nespumante, slab acidulate, care prin hidroliz[ devin neutre.
}ampoanele semispumante se ob\in prin amestecarea a 30% s[pun de
ulei de cocos cu 70% ap[, iar la 1 litru amestec se adaug[ 100 g sulforicinat de
bun[ calitate ]i o esen\[ volatil[.
#n comer\ se g[sesc ]ampoane semispumante pe baz[ de lecitin[, de ou
sau de soia ]i ]ampoane de colesterin[. }ampoanele de colesterin[ au urm[toarea
compozi\ie:
Ulei de ricin care nu hidrolizeaz[ ........................ 350 g
Ap[ distilat[ ........................................................ 650 g
Lecitin[ ............................................................... 5 g
Colesterin[ .......................................................... 5 g
Carotin[ .............................................................. Q.S.
Ulei volatil ............................................................. Q.S.
}ampoanele spumante pot fi solide ]i lichide.
}amponul spumant solid se prepar[ din:
Bicarbonat de sodiu ............................... 850 g
S[pun moale ......................................... 150 g
Ulei volatil ............................................. 10 g
Se amestec[ bine se macin[, apoi se ambaleaz[.
}amponul spumant lichid este o solu\ie apoas[ de s[pun moale de
potasiu ]i are urm[toarea compozi\ie:
Ulei de migdale ....................................0,91 kg
Ulei de Palma ...................................... 1,83 kg
Ulei de cocos ...................................... 1,82 kg
Hidroxid de potasiu .............................. 1,13 g
Alcool denaturat ................................... 1,14 kg
Ap[ ...................................................... 22 litri
Se ambaleaz[ @n plicuri de nylon sudate ]i de capacitate 10-30 g (urzic[,
mu]e\el, etc.)
#n afar[ de aceastea se mai folose]te ]i sulforicinatul care se ob\ine din
ulei de ricin de la a doua presare, care se trateaz[ cu acid sulfuric @n bazine cu
agitator ]i cu fund dublu, pentru r[cire la temperatura de 20 0. Se saponific[ cu
hidroxid de sodiu, hidroxid de potasiu sau amoniu, c`nd se ob\ine sulforicinatul
de sodiu, potasiu sau amoniu.
19

}ampon de g[lbenu] de ou. Se amestec[ 2 g[lbenu]e de ou cu

30 g rom ]i 30 g ulei de ricin. Se fric\ioneaz[ piela capului, se las[ un sfert de
or[, apoi se spal[ cu ap[ ]i s[pun. Se cl[te]te bine cu ap[ se adaug[ pu\in o\et @n
ultima ap[ de cl[tire.
Brillantinele, sunt preparate cosmetice care au scopul de a unge p[rul
pentru a-l face lucios ]i moale ]i totdoat[ ajut[ la fixarea lui.
Fixativele de p[r, sunt preparate folosite pentru men\inerea ondula\iilor
p[rului. Ele pot fi creme pe baz[ de steara\i la care se adaug[ 1%
gum[ tragacanta sau fixative lichide pe baz[ de gelatin[, agar-agar, dextrin[,
gum[ arabic[ sau substan\e plastice, men\ion[m c`teva formule de fixative pentru
p[r:
Crem[ fixativ[:
Stearin[....................................15 g
Acid oleic .................................. 5 g
Trietanolamin[ .......................... 6 g
Lanolin[ .................................... 1 g
Gum[ tragacanta ...................... 1 g
Nipagin ................................. 0,20 g
Borax ..........................................1 g
Benzoat de sodiu ...................0,20 g
Ap[ distilat[ ............................. 90 g
Parfum................................... 0,50 g
Fixativ lichid:
Nipagin .................................... 0,5 g
Alcool ......................................... 5 g
Gum[ tragacanta ........................ 1 g
Ap[ distilat[ ............................ 100 g
Parfum ....................................... Q.S.
Gum[ tragacanta .......................... 1,5 g
Gum[ arabic[ ................................0,5 g
Alcool ............................................. 20 g
Ap[ distilat[ .................................. 100 g
Agar-agar...................................... 50 g
Gelatin[ .......................................... 2 g
Acid salicilic .................................. 0,5 g
Glicerin[ ........................................ 20 g
Ap[ ................................................ 75 g
Alcool 700........................................ Q.S.
Lo\iunile ]i apele de p[r. #ngrijirea p[rului s[n[tos prespune cur[\enia lui ]i
folosirea unor preparate care s[-l @nt[reasc[ ]i s[-l hr[neasc[. Ele mai con\in
alcool care are o ac\iune tonic[ ]i dezinfectant[. Concentra\ia alcoolic[ a acestor
20

prepararate nu trebuie s[ fie mai mare de 70 0, deoarece are putere dezinfectant[

mai mare dec`t alcoolul concentrat.
Concentra\ia mai mare @ndep[rteaz[ gr[simea p[rului, pe care-l face
aspru
]i
f[r[
luciu.
Folosirea
glicerinei
nu
este
recomandabil[ fiindc[ @ncleiaz[ p[rul, @l murd[re]te prin re\inerea prafului.
O lo\iune bun[ trebuie s[ produc[ u]or o spum[ intens[ f[r[ a @ncleia p[rul.
Ea nu trebuie s[ con\in[ substan\e alcaline (borax, bicarbonat de sodiu etc.) sau
s[pun pentru c[ ele pot influen\a culoarea p[rului.
D[m mai jos c`teva re\ete cu lo\iuni tonice ]i @nvior[toare, precum ]i
@mpotriva c[derii p[rului:
Lo\iuni tonice ]i @nvior[toare:
Alcool ..........................................80 ml
Tinctur[ de china ......................... 5 ml
Tinctur[ de quilaja .......................10 ml
Ap[ de colonie .............................10 ml
Tanin ..........................................0,05 g
Tinctur[ de cantarid[ ...................... 1g
Lo\iuni contra c[derii p[rului:
Alcool .............................................1 g
I. Tetraclorur[ de carbon .................. 5 g
Colesterin[ ............................... 0,15 g
Ap[ .............................................. 25 g
Colesterin[...................................... 1 g
II. Alcool ........................................... 98 g
Ulei de ricin ................................. 0,5 g
Parfum ......................................... 0,5 g
Produse cosmetice pentru picioare ]i
pentru combaterea b[t[turilor
Pentru @ntre\inerea cur[\eniei ]i pentru c[lire se recomand[ s[ se fac[ zilnic
baie la picioare cu ap[ rece sau alternativ rece ]i fierbinte.
Transpira\ia pileii este un fenomen fiziologic normal. Pielea omului adult
are @n toate p[r\ile corpului glande sudoripare care secret[ un lichid ce provine
din s`nge, din vasele care @nconjoar[ por\iunea interioar[ a glandei.
Transpira\ia devine evident[ atunci c`nd viteza secret[rii ei @ntrece viteza
ei de evaporare @n aer. Acest lucru se @nt`mpl[ @n cazul unor eforturi, al
c[ldurilor mari sau al unor excita
psihice.
#n caz de transpira\ie excesiv[ a picioarelor se spal[ zilnic cu s[pun ]i b[i
cu solu\ie de permanganat de potasiu. #n baia de picioare pentru dezodorizare
se recomand[ s[ se foloseasc[ carbonatul de sodiu, boratul sau perboratul de
sodiu, iar pentru reducerea alcalinit[\ii se adaug[ bicarbonat de sodiu ]i se
aromatizeaz[ cu esen\[ de mu]e\el, sau de pin maritim.
21

Alcalinitatea anormal[ a transpira\iei - alcaloza - produce macerarea

epidermei ]i distruge treptat pielea. Pentru evitarea alcalozei trebuie s[ se
schimbe c`t mai des ciorapii ]i s[ se presare pudr[ sicativ[ format[ din amestecuri
de urotropin[ ]i talc sau amestec de pulbere de acid boric ]i talc, p[r\i egale. #n
acest scop se mai poate folosi pudra care con\ine:
Acid salicilic ....................................... 3 p[r\i
Acid boric ........................................... 4 p[r\i
Alaun de potasiu ................................ 9 p[r\i
Oxid de zinc...................................... 40 p[r\i
Talc .................................................. 40 p[r\i
Aplicate extern mic]oreaz[ secre\ia glandelor sudoripare.
Pentru tratarea picioarelor cu r[ni, @mpotriva fermenta\iei se pudreaz[ cu
talc, cu adaus de alaun, tanin, acetat bazic de aluminiu, oxid de zinc, acid boric,
perborat de sodiu, peroxid de zinc, iar pentru activarea circula\iei s`ngelui, @n
baie se introduce mu]tar sau piper.
Pudr[ dezodorizant[, sicativ[ ]i astringent[:
Talc .................................................... 25 g
Oxid de zinc ....................................... 20 g
Acid boric .......................................... 2,5 g
Alaun ................................................. 2,5 g
Acid salicilic .......................................... 1 g
Acid salicilic ...................................... 1 g
Acid boric .......................................... 3 g
Acid tartric ......................................... 3 g
Oxid de zinc ..................................... 45 g
Talc .................................................. 45 g
Lo\iuni dezodorizante ]i antisudoripare:
Formol ............................................ 15 g
Ap[ ................................................. 85 g
Acid boric ....................................... 10 g
Acid tartric ....................................... 3 g
Alcool 700.........................................87 g
Hexametilentetramin[ ......................10 g
Ap[ ................................................. 90 g
Alaun .............................................. 7,5 g
Formol ............................................... 1 g
Glicerin[ ......................................... 3,5 g
Ap[ .................................................. 75 g
Hipersecre\ia glandelor sudoripare ]i imposibilitatea ei de evaporare @n
regiunea acoperit[ de @nc[l\[minte impermeabil[, @ntre\ine umiditatea piciorului
22

]i @mbibarea lui cu s[ruri cu purine ]i sulf, fapt care favorizeaz[ fermenta\ia, iar
produsele cosmetice sunt mijloace prea slabe pentru combaterea ferment[rii la
picioare. De aceea se recomand[ ca @nc[l\[mintea s[ permit[ aerisirea
picioarelor, s[ se schimbe des ciorapii, s[ se cure\e ]i s[ se usuce picioarele c`t
mai des.
La noi se fabric[ creme pentru picioare, pomade ]i pudre de picioare, cu
con\inut de tanin, clorur[ de aluminiu, alaun, acetat de aluminiu tartrat de
aluminiu, amestec de alaun cu borax ]i perborat de sodiu,etc.
Uneori exist[ transpira\ii excesive @n regiunea inghinal[ ]i axilar[. Ea
trebuie sp[lat[ zilnic cu s[pun ]i pudr[ cu produse care combat transpira\ia, fiindc[
@n caz contrar sudoarea devine alcalin[ ]i favorizeaz[ apari\ia piodermitelor ]i a
bolilor produse de ciuperci.
Produse pentru combaterea b[t[turilor
Pentru @mpiedicarea form[rii b[t[turilor trebuie avut[ grij[ asupra @nc[l\
[mintei care trebuie s[ corespund[ piciorului ca form[ ]i dimensiune, pentru a
ajuta mu]chii ]i ligamente s[ men\in[ bol\ile piciorului @n pozi\ie normal[. #nc[l\
[mintea nu trebuie s[ jeneze mi]c[rile degetelor, deoarece @n caz contrar se pot
forma roz[turi, picior plat, deformarea degetelor sau b[t[turi la degete sau talp[.
#nc[l\[mintea nu trebuie s[ aibe fe\e str`mte, fiindc[ ap[sarea prelungit[ asupra
pielii, vaselor sanguine ]i nervilor produce dureri, iar uneori chiar formarea
ulcera\iilor greu de vindecat. Tulburarea circula\iei normale favorizeaz[, @n
timpul iernii deger[turi.
Pentru tratarea b[t[turilor se folose]te colodiu sau seul cu acid salicilic ]i
acid lactic @n anumite propor\ii.
Pentru @nmuierea stratului cornos se recomand[ zilnic baie fierbinte cu
ap[ ]i s[pun, iar dup[ uscarea piciorului se aplic[ @n jurul b[t[turii vaselin[ boricat[
pentru ca pielea s[n[toas[ s[ fie protejat[ de ac\iunea seului sau colodiului
salicilat. Cu o baghet[ sau cu un tampon de vat[ pe o baghet[ se @nmoaie @n
colodiu ]i se aplic[ pe b[t[tur[ sau se ia o bucat[ de seu cu acid salicilic ]i acid
lactic ]i se aplic[ pe b[t[tur[, repet`nd opera\iunea timp de c`teva zile, c`nd
b[t[tura este extirpat[ de la r[d[cin[.

XI. APE MINIERALE

Din timpurile cele mai vechi oamenii au folosit, pentru vindecarea
anumitor boli, factorii naturali ai mediului @nconjur[tor. Aceast[ folosire ]i
cunoa]tere a factorilor naturali s-a f[cut, la @nceput, @ncetul cu @ncetul ]i a
trecut printr-o perioad[ mistic[. Mai t`rziu c@nd datele ]tiin\ifice au fost
suficiente, ac\iunea acestor factori a fost scoas[ din empirism ]i pus[ @n mod
23

co]tient @n folosul omului.

Folosirea sistematic[ ]i organizat[ a factorilor naturali @n scopul
prevenirii ]i trat[rii unor maladii ale omului, a primit numele de cur[ balneoclimateric[.
Cura balneo climateric[ folose]te aerul, apa simpl[, ]i apa mineral[, soarele
cu razele calorice ]i ultraviolete, mi]carea fizic[, alimenta\ia pentru c[ ei transmit
organismului anumite forme de energie care ac\ioneaz[ ca excitan\i.
Excita\iile prin care ac\ioneaz[ ace]ti factori pot s[ fie slabe medii sau
puternice, @n raport cu sursa lor ]i cu reactivitatea individual[.
Folosirea @n mod progresiv a excita\iilor furnizate de ace]ti factori
naturali, creeaz[ @n organism condi\ii de antrenare - adaptare - ]i de
favorizarea proceselor de vindecare ]i astfel cre]te rezisten\a @mpotriva bolilor,
cre]te puterea de munc[ ]i de efort a organismului.
Balneofizioterapia studiaz[ ]i aplic[ ]tiin\ific ace]ti factori naturali. Ea
cuprinde 4 grupe de factori ]i anume:
1. Apa simpl[, administrat[ @n cura extern[, de care se ocup[
hidroterapia.
2. Apele minierale @n cura extern[ ]i intern[ precum ]i n[molurile a c[ror
ac\iune o studiaz[ balneoterapia.
3. Factorii climatici ]i efectele lor asupra organismului, care constituie
capitolul climatoterapiei.
4. Curentul electric sub diversele sale forme de radia\ii care constituie
capitolul electroterapiei.
#n cele ce urmeaz[ ne vom ocupa @n special asupra balneoterapiei care
constituie o surs[ de tratament @n cele mai diverse aspecte ale patologiei
umane. Apele minerale se @mpart @n mai multe categorii, purt`nd numele
substan\elor chimice, astfel:
- ape oligominerale, foarte slab concentrate
- ape carbogazoase, con\in`nd CO2
- ape alcaline
- ape teroase, p`m`ntoase
- ape feruginoase
- ape s[rate
- ape iodurate
- ape arsenicale
- ape sulfuroase
- ape sulfatate
- ape radioactive
Ac\iunea apelor minerale este corespunz[toare con\inutului @n substan\e
chimice ]i calit[\ilor lor fizice, dar ele nu sunt ape pure ci mixte, cum sunt de
exemplu apele de la Sl[nicul Moldovei, care sunt alcaline, s[rate,
carbogazoase ]i sulfuroase, ceea ce face ca ac\iunea apelor minerale s[ fie mai
complex[ dec`t ar fi aceea a unei ape mineralizate artificial.
Apele minerale se administreaz[ @n cura intern[, dac[ nu dep[]e]te
concentra\ia de 15 g s[ruri la litru ap[.
24

Prescrierea apei @n cura intern[, indiferent pentru ce stare patologic[ s-ar

indica, trebuie s[ fie cunoscut @n prealabil starea chimismului gastric, prin
analizarea secre\iei gastrice recoltate cu sonda.
Apele minerale pot fi prescrise ]i @n inhala\ii sau aerosoli, la Govora, @n
bron]ite ]i astm.
Ac\iunea terapeutic[ ]i indica\iile diverselor categorii
de ape minerale
Ape alcalino-s[rate: Bixad, Bohol\, C[lim[ne]ti, Sl[nicul-Moldovei,
caracterizate prin con\inutul de bicarbona\i de sodiu ]i potasiu. De obicei ele
sunt ]i carbogazoase. Se folosesc pentru neutralizarea secre\iilor gastrice, fiind
recomandate @n gastrite hiperacide, boala ulceroas[. Nu se administreaz[ @n
crizele boalei ulceroase.
Apele alcalino-s[rate favorizeaz[ eliminarea bilei din c[ile biliare, care se
fluidific[. Se recomand[ @n colecistopatie.
Ape alcalino-teroase: Bibor\eni, Borsec, C[ciulata, Covasna, S`ngeorz.
Sunt recomandate @n cura de diurez[, @n bolile inflamatoare renale, cronice ]i
litiaz[, @n colite ]i entero-colite.
Ape arsenicale: Covasna, - izvoarele din valea Porumbelu, Sarul-Dornei
- izovorul principal, con\in arsen sub form[ de ioni hidroarseniat. Apele
arsenicale sunt de obicei ]i carbogazoase. Ele scad arderile din \esuturi,
cresc`nd astfel asimilarea ]i favoriz`nd depunerile de gr[sime. Sunt indicate @n
debilitate, mai ales la copii, @n anemii, hipertiroidism.
Ape carbogazoase: Bibor\eni, Borsec, Buzia], Lipova, Ca]in-Iacobeni,
Bicaz, Harghita, Sarul-Dornei, S`ngeorz, Tu]nad, Vatra Dornei, Zizin, con\in
bioxid de carbon liber. Sunt indicate @n dispesii cu aciditate sc[zut[,
enterocolite, boli cronice inflamatoare urinare, fiindc[ m[resc aciditatea, secre\ia
gastric[, peristaltismul intestinal ]i m[re]te diureza.
Sub form[ de b[i ele provoac[ o ro]ea\[ intens[ a pielii ]i scade tensiunea
arterial[, m[rind diureza. Se recomand[ @n miocardit[, hipertensiune arterial[,
boli ale sistemului nervos central ]i periferic.
Ape feruginoase: Buzia], Covasna, Dorna, Chindreni, Homorod,
Iacobeni, Suceava, Lipova, Malna], Sarul-Dornei, Tulghe], Tu]nad, Vatra-Dornei,
V`lcele, con\in fier sub form[ de bicarbonat de fier, clorur[ de fier sau sulfat de
fier. Ele sunt de obicei ]i carbogazoase.
Se folosec pentru cre]terea metabolismului ]i stimulente ale sistemului
hemato-poetic.
Ape iodurate: Bazna, Govora, Ol[ne]ti sunt ape s[rate care con\in iodul
25

sub form[ de ioni. #ntrebuin\ate sub form[ de b[i @mbog[\esc cantitatea de iod
din organism.
Au ac\iune vaso-dilatatoare, stimuleaz[ rezorb\ia inflama\iilor. Se
recomand[ @n arteroscleroz[, tulbur[ri tiroidiene cu metabolism sc[zut,
reumatism cronic, boli ale sistemului nervos periferic, scrofuloaz[,
tuberculoz[ osteoarticular[.
Ape oligometalice-reci: C[lim[ne]ti izovorul 7, Ol[ne]ti - izvorul 11, 12, 24,
Sl[nicul Moldovei - izvorul 300 sc[ri, Tg.Ocna - izovorul feruginos. Con\in
substan\e chimice foarte slab concentrate, sub 1 g la litru.
Sunt utilizate @n cura de b[ut cu ac\iune diuretic[, @n boli urinare
cronice, inflama\ii ]i calculi.
Ape oligometalice-calde: Geoagiu, Herculane, C[lin, C[l[cea, Moneasa,
Topli\a, Victoria.
Sunt folosite @n cura de b[ut ca diuretice, @n boli urinare cronice,
antispastice, @n colite ]i afec\iuni hepato-biliare.
Sub form[ de b[i au efect sedativ, antispastic, rezorbtiv. Se recomand[ @n
reumatism cronic, inflama\iile organelor genitale la femei, boli ale sistemului
nervos periferic, boala hipertonic[ ]i boala varicoas[.
Ape radioactive: Herculane - 7 izvoare, S`ngeorz - izvorul 4, 5, Borsec izvorul Curie.
Elementele radioactive se g[sesc @n cantit[\i variabile. Se g[se]te @n
special Radon, din care cauz[ se numesc ]i ape radonice. La noi @n \ar[ apele
minerale radioactive sunt @n general slabe.
Ele cresc tonusul nervos, mic]or`nd activitatea glandei tiroide, scad zah[rul
din s`nge, desensibilizeaz[ organismul.
Se recomand[ ca ape de b[ut, sub form[ de b[i ]i @n inhala\ii. #n boli
reumatismale, ale sistemului nervos periferic, boli alergice, endocrine, digestive,
miocardit[, boli de piele, boli genitale feminine.
Ape s[rate pentru cura intern[: Sl[nicul Moldovei, S`ngeorz, Zizin. Con\in
clorur[ de sodiu sau potasiu @n concentra\ii variabile. Sunt indicate @n cura de
b[ut ca excitant al secre\iei gastrice, @n bolile de stomac cu aciditate sc[zut[.
Ape s[rate pentru cura extern[: Tg.Ocna, B[l\[te]ti, Ocnele Mari, S[rata,
Sl[nic Prahova, Telega ]i lacurile: Amara, Sovata-Ursu, Techirghiol. Con\in
substan\e chimice p`n[ la 80 g/litru, iar lacurile sunt foarte concentrate p`n[ la
satura\ie.
Sunt folosite sub form[ de b[i ca stimulente, dau o vasodilata\ie cutanat[,
m[resc rezisten\a organismului, m[resc rezorb\ia inflamatorilor. Se
recomand[ @n: reumatism, boli endocrine, sechele dup[ traumatisme ]i
dup[ inflama\ii cronice genitale feminine.
Ape sulfatate: B[l\[te]ti, Ia]i-Izvorul Breazu ]i Mircea, Ivanda. Con\in sulfa\i
26

de sodiu sau magneziu de fier sau de calciu.

Se folosesc @n cura de b[ut ca ape purgative, dezintoxicante,
excit[ secre\ia gastric[ ]i a bilei. #ndep[rteaz[ balon[rile abdominale.
Se recomand[ @n colecistite, colite cronice, obezitate, constipa\ii atone.
Ape sulfuroase termale: Herculane, Mangalia. Con\in hidrogen sulfurat
liber, sulf, sulfa\i, tiosulfa\i. Se utilizeaz[ @n cura extern[ ca vasodilatator
cutanat, coboar[ metabolismul bazal prin reducerea activit[\ii tiroidei. Se
recomand[ @n reumatism cronic, boli cronice ale sistemului nervos periferic,
hipertensiune arterial[, boli de piele, boala varicoas[, tuberculoza osteorticular[.
Sub form[ de inhala\ii sunt folosite ca antiseptice, desensibilizante,
regenereaz[ \esuturile. Sunt indicate @n bron]ite cronice ]i astm bron]ic.
Ape sulfuroase-reci: B[i\a, C[lim[ne]ti, Govora, Ia]i-Nicolina, Ol[ne]ti,
Sl[nicul Moldovei, Pucioasa. Con\in acelea]i substan\e chimice ca ]i cele calde.
Se folosesc @n cura de b[ut, @n colite cronice, hepatite cronice,
colecistite, calculi renali, diabet, gut[, intoxica\ii cu metale grele ca: plumb,
mercur.
Au ac\iune de a m[ri secre\ia gastric[ ]i peristaltismul intestinal,
@mbun[t[\e]te func\iile hepatice, neutralizeaz[ substan\ele toxice ]i
stimuleaz[ secre\ia biliar[ ]i scade zah[rul din s`ngele diabeticilor.
Ac\iunea terapeutic[ ]i indica\iile nu pot s[ ne suprind[, deorece este
cunoscut faptul c[ nu numai substan\ele chimice ale unei ape sunt cele care-i
confer[ un efect sau altul ci ]i raporturile reciproce @n care se g[sesc aceste
substan\e, precum ]i calit[\ile fizice pe care le are apa, condi\iile @n care ea
este administrat[.
Tehnica de administrare a apelor minerale ]i indica\iile sunt date de
medicii sta\iunilor balneare ]i variaz[ de la caz la caz, @n func\ie de diagnostic ]i
de starea bolnavului.

27