Curs 1 DCI 5.02.

2014

Notiune
DCI = Totalitatea raporturilor juridice care reglementeaza relatiile comerciale
internationale.
-

Doua acceptiuni ale comertului international

Stricto-senso - comerul internaional cuprinde totalitatea operaiunilor de

import i export cu mrfuri, lucrrii i servicii pe care le desfoar persoane
fizice i/sau juridice avnd calitatea de subiecte ale dreptului comerului
internaional, cu parteneri de naionalitate strin sau cu bunuri aflate n tranzit
internaional (operaiuni pe piee strine).
Se desprind cateva elemente/idei definitorii:
- Operatiunile de comert international sunt operatiuni de import si export
inseamna ca ele se desfasoara in principiu peste frontiera unui stat.
- Subiectele participante sunt persoane fizice sau juridice comercianti
(profesionisti), iar raporturile juridice au in mod esential un element de
extraneitate, care poate consta fie in nationalitatea straina a cel putin uneia
dintre parti, fie, chiar daca rap jur se desfasoara intre persoane de aceiasi
nationalitate, marfa care face obiectul raportului juridic se afla in tranzit
international, adica in drumul ei de la o parte catre cealalta trece cel putin o
frontiera.
- In acesta acceptiune, comertul international poate avea ca obiect marfuri, dar si
produse si servicii. Aceasta acceptiune este strans legata de marfa. Si notiunea
de comert provine de la commercium (juxtapunere a cum merx-operatiune care
se desfasoara cu marfa merx-is, produs destinat schimbului)
Din punct de vedere juridic, comertul, in sensul restrans al notiunii, se exprima
de regula prin contractul de vanzare-cumparare de marfuri. Vanzareacumpararea de marfuri aflate in trafic international este pilonul relatiiilor de
comert international, alaturi de care apar normal si o serie de contracte
colaterale (asigurare, transport, intermediere, operatiuni bancare etc) toate
axate/circumscrise operatiunii pilon - vanzarea.
Lato-senso
De-a lungul timpului, au aparut si operatiuni care se circumscriu ideei de cooperare
internationala.
Lato-senso, comertul international nu cuprinde numai operatiunile cu marfa, ci
si ce intelegem din notiunea de cooperare economica internationala. Romania este
parte la peste 50 de astfel de tratate. In conditiile dobandirii statutului de tara mb a
UE, anumite norme specifice.... dar comertul Romaniei nu se reduce la nivelul relatiilor
cu celalallte state mb ale UE, deci raman aplicabile acordurile bilaterale pe care
Romania le-a incheiat cu alte state.
In esenta, Cooperare economica internationala - un ansamblu de relatii de
conlucrare, de colaborare intre persoane fizice sau juridice profesioniste comercianti,
de nationalitati diferite, operatiuni care presupun in esenta punerea in comun de catre
1

participanti a unor valori economice, bunuri, in vederea desfasurarii unei activitati

comerciale comune, aducatoare de profit si care nu inseamna, nu implica neaparat un
transport de marfa peste frontiera.
- Cea mai des intalnita forma de cooperare economica internationala Constituirea de societati comerciale cu capital mixt ne vom ocupa de
constituirea si functionarea lor atat in Romania, cat si participarea
comerciantilor romani in alte state
Constituirea de socitati comerciale in care fiecare varsa un raport nu inseamna
neaparat o tansportare a unei marfi, ci ..... in scop de profit profitul este in
mod neindoielnic scopul activitatii comerciale (finis mercatorum est ...).
- Alte forme de cooperare, de pilda: desfasurarea in comun de activitati de
marketing, desfasurarea in comun a operatiunilor de extragere de zacamant
natural, activitati de cooperare in domeniul bancar, activitati de cooperare in
domeniul desfacerii produselor pe anumite piete, cooperarea in domeniul
proprietatii intelectuale avand ca obiect comertul
Din punct de vedere juridic, haina pe care aceste operatiuni o imbraca este aceea
a contractului de cooperare economica internationala - contractul de constituirea a
unei societati cu capital strain este un astfel de contract.

Principiile care guverneaza relatiile comerciale internationale ale

Romaniei
1. Principiul libertatii comertului international poate fi foarte bine inteles
daca este analizat in antagonie cu pp care a guvernat rel ec internationale ale
Romaniei in perioada 1946-1989 principiul monopolului de stat. In aceea
perioada, comertul international al Romaniei nu era liber. Acest pp insemna ca
comertul international se putea efectua numai prin unitati de stat (se numeau
intreprinderi de comert exterior). Subiectele de drept privat, cate or fi fost, nu
aveau vocatia sa desfasoare operatiuni comerciale internationale. Pp
monopolului de stat asupra comertului international al Romaniei a fost printre
primele principii care au fost desfintate dupa revolutie. Chiar in primavara
anului 1990 s-au adoptata cel putin doua acte normative majore care au
spulberat pp monopolului de stat si au deschis calea catre pp libertatii
comertului:
- Primul a fost Decretul-Lege nr. 54/1990 privind desfurarea unor activiti
economice pe baza liberei iniiative, care a permis persoanelor fizice, care au
dobandit dreptul de a se organiza ca PFA, sa desfasoare operatiuni de comert
international. Acest act normativ, a crui aplicare s-a restrns la comercianii
persoane fizice dup apariia Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, a
fost abrogat prin Legea nr. 507/2002 privind organizarea i desfurarea unor
activiti economice de ctre persoane fizice.
- Al doilea a fost Decretul lege nr 96/1990 privind unele masuri pentru atragerea
investitiei de capital strain in Romania a deschis calea investitiilor straine in
Romania
2

Ambele legi au fost abrogata, mai intai prin Legea 31/1990 a societatilor. In mat
investitiilor straine cu Legea 35/1991 prinvind investitiile straine, care la randul ei a
fost abrogata si inlocuita cu alte acte normative.
Aderarea Romaniei la UE a insemnat un pas inainte in calea liberalizarii
comertului, am intrat asadar intr-o piata libera, guvernata de cele trei libertati
fundamentale libera circulatie a marfurilor, persoanelor si a a capitalului. UE nu e
numai o uniune politica la care statul a cedat ceva din suveratinatatea lui, dar este si
o uniune economica, vamala (nu sunt taxe vamale, exista un cod vamal comun
aplicabil intre raporturile dintre statele mb ale UE si statele terte). UE a preluat o serie
de atributiuni esentiale in materia comertului international si poate cea mai
importanta dintre ele este atributiunea de a incheia tratate comerciale internationale.
UE are tratate de liber schimb (tratate incheiate intre UE ca subiect de drept si statele
membre cu diferite state terte), de.... si mai ales tratate de cooperare economica.
Unul din tratatele importante de cooperare economica este cel cu Canada. Si se
negociaza in prezent un tratat cu SUA. Daca acest lucru se va realiza, desi sunt
probleme, va fi una din cele mai mari/
largi piete comune din lume.
Romania este parte a OMC (WTO), care a inlocuit fostul GATT, are ca scop
promovarea si dezvoltarea comertului international prin reducerea taxelor vamale,
eliminarea restrictilor asa numitor contigente care limiteaza libertatea comertului. In
cadrul OMC se desfasoara permanent negocieri in sensul gasirii solutiilor pt
favorizarea comertului international.
Continutul pp libertatii comertului inseamna in esenta esentelor doua lucruri
(poate fi privind in doua sensuri):
- Din exterior spre interior insemna capacitatea recunoscuta de legea romana
subiectelor de DCI de a participa in mod liber pe piata romaneasca.
Acesta latura a pp se materializeaza intr-o serie de institutii pe planul dreptului.
In primul rand in ceea ce numim regimul investitiilor straine in Romania.
De asemenea, se materializeaza prin posibilitatea comerciantilor/societatilor
comerciale straine in Romania de a deschide pe teritoriul tarii sucursale, filiale si
reprezentante.
- Din interior spre exterior insemna libertatea recunoscuta de lege subiectelor
de drept privat de nationalitate romana, comerciantilor de drept privat, fie ca
sunt societati, fie ca sunt PFA, sa desfasoare in mod liber comert international.
La randul lor, aceste subiecte pot deschide sucursale, filiale, reprezentante in
alte state, pot incheia contracte cu parteneri de alta nationalitate.
Pp libertatii comertului nu este insa nelimitat. Exista exceptii, restrangeri care
pot imbraca forme diverse. De vom ocupa de una din aceste forme principiul
autorizatiei de import-export impiedica marfurile sa circule liber. Sunt anumite
categorii de marfuri care implica siguranta circuitului comercial, implica sanatatea pb,
protectia mediului, protectia patrimoniului cultural, bunele moravuri, care nu circula
liber, ci, pt ca ele sa treaca frontiera, fie intr-un sens, fie in altul, este nevoie de o
procedura de autorizare. Statul exercita un control si supraveghere asupra comertului
cu aceste bunuri.
3

Regimul investitiilor straine in Romania

Temeiul juridic al regimului investiilor straine: primul act normativ care a
deschis portile economice ale Romaniei pt accesul investitiilor straine este Decretul
lege nr. 96/1990 privind unele msuri pentru atragerea investiiei de capital strin n
Romnia
Istoric, o incercare s-a facut si in anii 70 au fost doua decrete privind costituirea
si organizarea de societati mixte si chiar s-au constituit 6 societati in temeiul acestor
doua acte normative. Erau mai multe limitari, de ex min 51% tb sa fie participarea
statului roman.
D-L nr 96/1990 a fost inlocuit cu Legea nr 35/1991 privind regimul investiiilor
strine pe urma OUG 31/1997 privind regimul investiiilor strine n Romnia, iar
apoi acesta oug a fost abrogata prin OUG nr 92/1997 privind stimularea investitilor
directe care a fost aprobata cu importante modificari prin Legea nr 241/1998.
Notiunea de investitie directa dupa OUG nr 92/1997, investitiile straine sunt de
doua feluri:
1. Investitie straina directa reglm de OUG 92/1997, modificata de Legea de
aprobare. Acest act da o definitie a notiunii de invetsitie directa art 2
invetsitie directa inseamna urmatoarele aspecte:
a) Participarea investitorului strain la constituirea sau la extinderea unei
societati comerciale.
b) Dobandirea de catre un investitor strain de parti de interese, actiuni, parti
sociale, la o soc comerciala cu sediul in tara
c) Constituirea sau extinderea unei sucursale sau a unei filiale pe teritoriul
Romaniei de catre un investitor strain.
OUG 92/1997, dupa cum observam, se refera la o singura forma de investitie
directa. Defapt, investitiile directe la randul lor sunt de doua forme:
i)
Investitie directa in forma societara aici intra cele trei ascepte a, b, c, pe
care le-am mentionat. In forma societara inseamna ca in toata cazurile
consecinta este constituirea sau majorarea capitalului social a unui
societati cadrul in care investitia de realizeaza este cadrul socitar. Are de
principiu doua laturi o latura contractuala (ea este un acord de vointa a
asociatilor), dar si o latura institutinala (este o persoana juridica).
Neindoielnic, investitia. straina directa in forma sociatare este principala
forma de ISD, dar nu singura
ii)
Invetsitia in forma exclusiv contractuala, care nu se manifesta prin
nasterea unei persoane juridice, nu are o latura institutionala. ID in forma
exclusiv contractuala este reglm de alte acte normativa decat OUG
92/1997. De pilda, avem o lege a zonelor libere (legea 84/1992 privind
regimul zonelor libere), care reglm statutul acestor entitati care
beneficiaza de libertate a comertului, in sensul ca marfurile care sunt
depozitate/tranzitate acolo nu sunt supuse regimului vamal. Exista de
4

asemenea o lege a petrolului (legea 238/2004), o legea a minelor

85/2003, legea energiei electrice si a gazelor naturale nr 123/2012, o
legea a parteneriatelor pb-privat L 178/2010. Toate aceste acte normative
(sunt cele mai importante) reglm ID de natura exclusiv contractuala. De
pilda, concesiunile petroliere. In materia minelor, avem o agenie nationala
a resurselor naturale care autorizeaza aceste contracte de concesiune,
care contracte sunt forme de investitie straina, adica atrag aplicarea
intregului pachet de acte normative de investitii straine in Romania.
2. Investitie straina de portofoliu conform OUG 92/1997, reprezinta investitie
straina de portofoliu dobandirea de valori mobiliare de pietele de capital
organizate si reglementate si care nu implica participarea directa a
investitorului strain in administrarea respectivei societati comerciale.
O mai buna definire a investitiei straine de portofoliu, o mai limpede definire a
criteriului de distictie intre cele doua tipuri de investitie, gasim in Regulamentul
BNR nr 4/2005 privind regimul valutar (un regulament important!) se prevede
ca ccea ce particularizeaza o investitie directa, spre deosebire de investitia de
portofoliu, este vorba de faptul ca investitorul strain are in intentie (la nivel
subiectiv) si realizeaza (la nivel obiectiv) o legatura economica durabila
(notiunea este preluata din regulamentele europene) cu societatea comerciala
in care are loc investitia. Inseamna intentia, si materializarea ei, investitorului
strain de a participa la administrarea si controlul scoietatii respective. Din punct
de vedere al gradului de participare, reg BNR spune ca de principiu o investitie
de portofoliu are mai putin de 10% din capitalul social, dar nu procentul este
esential. Poate fi o invetsitie directa care sa aiba mai putin de 10%, dar sa
implica administrarea efectiva din partea investitorului.
Investitia de portofoliu este o investitie subiectiv speculativa, este o
investitie in care investitorul strain nu are interntia, si nici nu participa efectiv, la
administrare si control, ci scopul lui este de a cumpara actiuni, obligatiuni sau
alte titlui de valoare pt a le revinde si a castiga din diferenta de valoare.
Invetsitiei de portofoliu i se aplica in mod esential Legea 297/2004 privind
piata de capital, impreuna cu intreg cortegiul de acte normative care
configureaza regimul pietei de capital, atat din punct de vedere al participantilor
la piata de capital sau al operatiunilor care se pot efectua. Exista o serie de
instituii care supravegheaza activitatea. Fostul CNVM, actualul ASF, joaca rolul
de supravegherea de piata de capital. Exista si o serie de acte normative
speciale care reglm piata de capital, si mai ales cele care se refera la
cumpararea de titluri de stat. Exista Og 66/1997 prinvind cumprarea de titluri de
stat. Exista foarte multe regulamente ale BNR in materia circulatiei titlurilor de
stat. Aici statul actioneaza ca un comerciant pe picior de egalitatea cu
partenerul sau. Exista si institutii specializate pe arbitraj ex: centrul
international privind solutionarea disputelor cu privire la investitii cu sediul la
Washington
Ce este investitorul strain? OUG 92/1997 si regulamenul BNR 4/2005
reglementeaza notiunea de investitor strain in esenta, investitor strain este o
persoana fizica cu domiciul in strainatate, sau o persoana juridica avand sediul in
5

strainatate, care investeste in Romania in una din formele de investitie prevazuta de

lege.
Ceea ce particulazeaza asadar notiunea este elementul de extraneitate specific
domiciliul (!nu cetatenia) pt persoanele fizice, sediul in strainatate pt persoanele
juridice. Acestea sunt elemntele de extraneitate specifice.
Principiile regimului investitiilor straine in Romania:
1. Principiul libertatii formelor si modalitatiilor de investire in tara analizam
asadar doua aspecte
a)Pp libertatii formelor in oricare din formele prevazute de legea romana fie
intr-o forma societara (cu capitaluri, un srl..), poate imbraca forma unei asociatie
in participatie (reglm de NCC, inainte de codul comercial)
b)Pp libertatii modalitatii de investire in tara
Curs 2
12.02.2015
Principiul libertatii modalitatilor de investire in Romania
-

a.

b.
c.
d.
-

OUG 92/1997 ce reglem aceasta materie prevede ca investitorii straini sunt indreptatiti sa investeasca in Rom
in una din urmatoarele forme (aportul lor la o societatea comerciala romanesca poate imbrca mai multe
forme):
Aportul in numerar:
In valuta (sit cea mai frecventa in practica)
In moneda nationala (lei) ce poate fi dobandit in multiple forme:
Pret primit ca urmare a incheierii unui contract incheiat cu o firma romaneasca
Dividende pe care investoitorul le-a dob de la o alta investitie,
Rezultatul unui schimb valutar deoarece dupa 1 septembrie 2006 inainte de aderarea Rom la
UE s-a liberalizat complet schimbul valutar, leul a dev o moneda international convertibila
ce poate fi dob in tara/strainatate
Aportul in bunuri corporale
i.
Mobile masini, utilaje, instalatii, echipamente, etc
ii.
Imobile reg imobilelor sunt cateva aspecte speciale, mentionate mai tz
Aportul in bunuri incorporale (drepturi) sunt de reg dr de proprietate intelectuala pe care investitorii
straini le varsa ca aport, know-how, brevete de inventii, desene si modele industriale, dr de autor etc
Creante, dar in acele soc comerciale in care un asemenea aport este permis
OUG 92/97 permite orice alte forme de aport in dr si alte valori economice:
Poate fi vb de un aport in servicii constand de ex in tehnici si metode de organizare si conducere
(management),
In public relations,
Piete de desfacere,
Surse de materii prime,
Clientela,
Retele de aprovizionare si desfacere,
Obligaii de a nu face (ex. de a nu face concurenta produselor pe care investitia din Rom urm sa le
realizeze pe o anumita piata),
Simplul aport in numele comercial, firma comerciala
Numele poate fi evaluabil in bani ca elem al fondului de comert si orice e evaluabil in bani poate constitui
aport la o investitie
Concluzia: aporturile pot consta in orice valoare evaluabila in bani care poate fi astfel mentionata in K
respectivei entitati, soc pe care investitorul strain o constituie/extinde in Rom
6

Pp liberului acces al investitorilor straini in toate domeniile vietii economice din Romania
-

OUG92/97 prevede ca in Romania nu exista domenii de activitate ec inchise investitiilor straine asadar acestea
pot accesa orice domeniu ec (industrie, agricultura, explorarea si exploatarea resurselor naturale, transporturi,
infrastructura, comunicatii, constructii civile si industriale, comert, turism, servicii de orice tip, inclusiv
servicii bancare, de asigurari unde in alte sisteme de dr pot exista restrictii pt K strain, cerectare stiintifica etc)
Liberul acces al investitorilor straini nu ins ca accesul in toate domeniile e acelasi
Pt a constitui o soc bancara/asigurari e nevoie de un aport mai mare decat cel prevazut de L 31 ca L generala
pt acest tip de societate/ de an cond speciale constand in aprobari din partea BNR, din partea adm de
supraveghere fiscala etc
Dar acestea nu sunt discriminari pt ca ele se aplica pt toata lumea deopotriva fie ca e vb de investitori romani
sau straini indiferent de unde provin

Pp egalitatii de tratament
(pp nediscriminarii intre investitorii romanai si cei straini pe de-o parte si intre investitorii straini, de cealalta parte)
I.
-

Nediscriminarea intre investitorii nationali si cei straini

Aceasta prevedere a fist introdusa prin OUG 92/97
Pana la acea data, in lumina mai ales a L 35/1991 (precedentul act normativ in materia investitiilor straine) pp
era acela al regimului mai favorabil acordat investitorilor straini fata de cei nationali
Investitorii straini aveau termene mai lungi de scutire de diferite sarcini, mai ales in materie fiscala, avantaje
speciale in anumite domenii
In mom de fata pp este cel al identitatii de tratament al aplicarii reg national, in sensul ca atat investitorii
romani, cat si cei straini beneficiaza de acelasi regim jur

II.
Investitorii straini intre ei
- Pp egalitatii de tratament indiferent de tara din care investitorul provine, cu exceptia sit in care investitorii
provin din alte tari membre UE, din tari cu care Rom are incheiate acorduri speciale
- In aceasta materie fct si pp aplicarii legii mai favorabile - dc regimul investitiilor straine se imbunatateste, acel
regim se aplica si pt investitorii deja existenti, adica pt investitiile incheiate inainte de adoptarea respectivului
act normativ
Garantiile acordate investitorilor straini
Sunt 2 garantii majore:
A. Garantia impotriva indisponibilizarii investitiei
- Temeiul juridic rezida in prevederile constitutionale, in pr rand art. 44 CR: nimeni nu poate fi expropriat
decat pt o cauza de utilitate pub stabilita potrivit L cu dreapta si prealabila despagubire. Despagubirile se
stabilesc de comun acord cu proprietarul, sau in caz de divergenta - prin justitie
- In art. 44 (4) CR exista si o prevedere ce intereseaza direct investitiile straine: interdictia nationalizarii sau
oricarei alte forme de trecere in proprietate pub apartindand strainilor pe criterii discriminatorii
- S-a introdus in 2003 aceasta prevedere deo fen nationalizarii a fost cel mai dureros in ccp investitiile straine in
perioada de dupa al 2-a RM
- Ca acte normative speciale in materie: OUG92/97 ce prevede ca investitiile straine nu pot fi
nationalizate/expropiate/ supuse altor masuri cu efect echivalent, exceptand cazurile in care sunt intrunite urm
conditii:
i.
Sa fie necesara exproprierea pt cauza de utilitate pub
ii.
Sa fie nediscriminatorie
iii.
Sa fie efectuata in cf cu prevederile exprese ale L (nu prin analogia L)
iv.
Sa fie facute cu o prealabila, adecvata si efectiva despagubire
- Chestiunea esentiala este deci despagubirea, ea se poate stab prin conventia partilor asa cum prede CR si OUG
92, iar dc acest lucru nu se intampla - prin instanta
Prealabila = tb sa fie stabilita si platita inainte ca indisponibilizarea sa-si produca efectele jur
7

Adecvata = sa fie potrivita cu natura investitiei si cu valoarea de piata a investitiei

-

In pp despagubirea se acorda in numerar, dar nu e exclusa nici in natura prin acordarea unui bun echivalent
celui indisponibilizat

Efectiva = sa fie lichida, platita in moneda nationala/valuta, in toate cazurile cu posibilitatea transferarii in valuta si a
repatrierii ei catre tara de origine a investitorului strain
-

Este o practica abundenta in ccp aceast aspect al indisponibilizarii investitiilor straine si modului de
despagubire ce au fost acordate
OUG92/97 spune ca prin not de instanta pe care o foloseste CR si OUG92 se inteleg instantele romane, dar
se poate intelege (si de reg asta se intelege) un arbitraj comercial international
Dc e vb despre incalcarea unui tratat, acord privind promovarea si protejarea investitiilor la care Rom e parte
(Rom e parte la peste 50 de asem acorduri, se pune aceasta prb in rel cu state terte ce nu sunt in UE), dc exista
un litigiu (ca o clauza de schimb) se prevede competenta centrului international pt solut litigiilor relative la
investitii (ICSID cu sediul la Washington)
ICSID este o institutie cu un regulament de arbitraj specific,
In panerul de arbitrii fct arbitrii numiti de fiecare stat membru al FMI, 4 oameni sunt numiti din fiecare tara, in
ccp Rom unul din ei este el )

B. Garantia stabilitatii regimului juridic al investitiilor straine in Rom

Stabilitate = in esenta pp tempus regit actum => reg jur aplicabil in mom in care investitia este efectuata urmeaza toata
perioada de existenta a acelei investitii in temeiul legii sub incidenta careia s-a constituit
-

Dc L in mom in care am investit imi conferea an dr, in pp acele dr tb sa existe chiar dc sa presupunem ca
inainte de perioada in care se vor aplica, L s-a modificat si acele dr nu mai exista
Nu totdeauna acest pp (tempus.. )a fost aplicat, deo au intervenit o serie de aspecte noi in evolutia lucrurilor,
inclusiv intrarea Rom in UE ceea ce a inseamnat aplicarea unitara a reglem priv ajutoarele de stat si altele
Exista in aceasta ecuatie a garantiei temporaneitatii pp mitior lex ce nu vatama pe nimeni daca dupa efectuarea
investitiei apare o L mai fav, aceea se aplica si investitorului ce a investit inainte de adoptarea acelei L

Drepturile de care beneficiaza investitorii straini in Romania

-

OUG 92 reglem cateva drepturi pe care le putem considera ca fiind specifice pt regimul investitorilor straini
1. Dr la asistenta privind parcurgerea formalitatilor administrative pt constituirea si func ionarea investitiei
straine

Rom a avut pt mult timp o agentie speciala pt investitii: ARI(Agentia Romana pt Investitii)
Actualmente sunt departamente specializate ale ministerelor de resort ce se ocupa de reg investiilor straine, in
spec ministerul economiei
Exista si o asociatie mondiala a agentiilor de promovare a investitiilor cu sediul la Geneva la care Rom e
parte din 2004
Aceste autoritati pub imprastiate astazi din pacate - acorda sprijin pe parcursul investitiei
2. Dr la conversia in valuta si transferul in strainatate al profiturilor obt in tara

Pp fundamental prevazut de OUG 92

8

Se pot transfera liber in strainatate dupa plata impozitelor si taxelor prevazute de L romana orice profituri obt
de investitorii straini indif de forma in care sunt obt: dividente, preturi de la un contract, beneficiu de lichidare
ce apare at c soc este lichidata, despagubire pt expropriere de utilitate pub
3. Dr de proprietate asupra bunurilor din tara

In ccp bunurile mobile este aplicabil regimul national = investitorii straini pot dob dr de propr asupra b
mobile ca si cei romani
O anumita evolutie legislativa in ccp dr de proprietate asupra imobilelor-terenuri pt constructii e aplicabil
regimului national
In ccp terenurile a existat o evolutie legislativa CR 1991 prevedea ca cetatenii straini si apatrizii nu pot
dobandi dr de propr asupra terenurilor in Rom
Aceasta prevedere constitutionala echivala cu o lipsa a capacitatii de folosinta, aptitudine generala si abstracta
de a dob dr de propr asupra terenurilor in tara
La modificarea din 2003 a CR, art 44 a fost reformulat si prevede: cetatenii straini si apatrizii pot dob dr de
proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Rom al UE si din alte tratate
internationale la care Rom e parte pe baza de reciprocitate in cond prevazute de L organica, precum si prin
mostenire legala
Aceasta prevedere a rasturnat fundamental conceptia legiuitorului roman in ccp dr de propr al strainilor asupra
terenurilor
S-a trecut de la o lipsa a cap de folosinta de a dob -> la recunoasterea legislativa a cap de folosinta de a
dobandi, au capatat vocatie de a dobandi
Formularea este deci pozitiva, dar in cond prevazute de CR si de L organica
In CR se face o distinctie intre 2 modalitati de dobandire a dr de proprietate asupra terenurilor in tara de
investitorii straini:
I.
Dobandire prin mostenire legala CR nu prevede nici un fel de restrictie pt acest mod de dobandire a.i ea
este libera
II.

Dobandirea prin AJ fie ca sunt inter vivos/mortis causa exista 3 restrictii(conditii):

1)
Ca posib de dobandire sa rezulte din tratatul de aderarea Rom la UE/ dintr-o alta conv
internationala la care Rom e parte
2)
Pe baza de reciprocitate
Reciprocitatea e de 3 feluri:
a) Legislativa - at c e prevazuta in NJ interne din cele 2 state in discutie
b) Diplomatica at c izvoraste dintr-o conv internationala
c) De fapt - at c rezulta din practica autoritatilor competente din statele respective ( fie ca e vb de
instante de judecata, fie practica altor autoritati pub )
3)
Dob sa se faca in cond L organice
L organica la care CR trimite este L 312/2005 privind dob dr de propr privata asupra terenurilor de catre
cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre pj straine
Aceasta L a intrat in vig la 1 ian 2007 la data aderarii Rom la UE
L 312 a continut 2 pachete de relgementari:
1. Care au privit SM
2. Privind sit investitorilor din state terte

!!!!!! L 312 a avut ca OB exclusiv dobandirea de dr de propr asupra terenurilor prin AJ inter vivos/mortis causa, nu si
prin mostenire legala
-

Relatiile cu persoane din celelalte SM ale UE pf/pj - L 312 a prevazut un pp/ prevedere generala si 2 sit
speciale

Prevederea generala art. 3: pf si pj din celelalte SM ale UE dobandesc regimul national in ccp dr de proprietate
asupra terenurilor din Rom, adica le pot dob in ac cond ca si cetatenii romani/ pj romane
Reglementari speciale - au fost pt 2 categ de terenuri in fct de destinatia lor
9

1) Terenurile ce au avut drept scop constituirea de resedinte/sedii secundare pt aceasta situatie la 1 ian
2012 regimul s-a liberalizat, am avut un moratoriu de 5 ani
2) Terenurile agricole, padurile, terenurile forestiere am avut un moratoriu de 7 ani, pana la 1 ian 2014,
dupa care regimul tb reglementat dual
Acesta prevedere priv terenurile agricole nu se referea la fermierii ce desf activitati independente
A fost un fiatus? intre 1 ian 2014 aprilie 2014 cand a fost adoptata L 17/2014 privind unele masuri de
reglementare a vanzarii-cumpararii terenurilor agricole situate in extravilan
Aceasta L 17 reglem exclusiv dob dr de propr asupra terenurilor agricole din extravilan, nu din incinta
intravilana (orase)
L se aplica cetatenilor din celelalte SM ale UE, din spatiul economic european si din conferedatia elvetiana,
apatrizilor cu domic in ac state, precum si pj avand sediul in aceste state
L prevede posibilitatea cumpararii de terenuri de catre strainii mentionati in extravilan e o sg conditie
majora: dr de preemptiune al vecinilor, statului in ultima instanta
Dc acest dr e surmontat, terenul devine liber la cumparare
E una dintre cele mai liberale legi din UE in ccp cumpararea de terenuri agricole in tara
Alte state au fost mult mai restrictive in aceasta materie
Pt statele terte se prevede ca se poate dob dr de propr asupra terenurilor de investitorii straini in tara numai pe
baza unor traate internationale la care Rom e parte tb sa existe o prevedere explicita in tratate pe baza de
reciprocitate
Mai e o prevecere: nu poate fi acordat un regim mai favorabil unui investitor dintr-un stat tert fata de un
investitor dintr-o tara membre UE, spatiul economic euroapen, confedertia elvetiana
Pt state terte avem L 312
4. Efectuarea operatiunilor valutare

In materia fct Regulamentul BNR 4/2005 priv regimul valutar care a inlocuit alte reg adoptate inainte de 90
A existat din 1990 o evolutie permanenta in sensul liberalizarii accesului investitorilor straini la operatiunile
valutare pe teritoriul tarii, sau BNR a stab etape de liberalizare
Ultima etapa a expirat la 1 septembrie 2006 cand nerezidentii, strainii au dob dr de achizitionare de
instrumente financiare pe piata monetara romaneasca fara autorizarea prealabila a BNR ceea ce a marcat
liberalizarea completa a leului ca valuta liber convertibila
5. Posibilitatea angajarii de personal strain

L 35/1991 nu a permis societatilor constituite cu participare straina sa angajeze personal strain decat pe posturi
de conducere si de specialitate, nu si pe posturi de executie
Scopul reglementariil in 1991 ocrotirea formei de munca necalificata
OUG 92 a liberalizat piata in sensul ca a permis soc constituite cu participatie straina cu sediul in tara sa
angajeze liber personal strain indiferent pe ce post a fost incadrat
6. Dr investitorilor straini de a-si alege instantele competente pt solutionarea litigiilor pe care le au in
legatura cu investitiile cu autoritatile pub romane

Ne referim nu la litigiile de nat comerciala intre o soc cu K strain si o alta soc cu K strain
Ne referim la litigiile cu privire la investitie
Ex. ipoteza indisponibilizarii investitiei, expropierii pt cauza de utilitate pub, dar nu doar aceste motiv
Autoritate pub romana stat/autoritati pub locale
OUG 92 prevede posib investitorului strain la alegerea lui sa mearga in caz de litigiu in materie de investitii
fie la:
- O procedura interna (in pp L contenciosului adm 554/2005 coroborata cu prevederile NCC privind
competenta jurisdictionala a instantelor romane dupa abrogarea L 105/1992)
- Alternativ investitorul strain are dr de a apela la procedura de conciliere si de arbitraj a ICSID
Acest ICSID functioneaza cf unei conventii internationale de la Washington pt reglem diferendelor ref la
investitii intre state si pers ale altor state, 1965 la care Rom a aderat in 1975
10

Art. 25 din aceasta conv prevede infiintarea centrului si competentele lui generale pt ca exista un regulament
de arbitraj al centrului de solutionare a litigiilor
Competenta lui este numai in materie de investitii
Atributiile pt incheierea de tratate internationale in materie de investitii apartine actualmente UE, Rom nu mai
incheie tratate cu tertii, au ramas in vigoare cele vechi
Exista negocierea in curs cu SUA
Una din prb majore este dc mergem la un arbitraj/ nu in ccp litigiile relative la investitii
- O a treia posib este de a merge la un arbitraj ad-hoc portivit regulementului de arbitraj potriv Comsiei de
.UNCITRAL,
- Regulament de arbitraj din 1976

Facilitatile acordate investitorilor straini

-

A fost o involutie in ccp facilitatile

Dupa 1990, 1991, investitorii straini beneficiau de 2 categorii de facilitati
A. Facilitati normative prevazute in acte normetive ce ins ca e vb de facilitati ce se aplica la orice
investitor ce intra in ipoteza acelei facilitati, se aplica unui nr indefinit de sb de dr
B. Facilitati speciale acordate anumitor investitori

Facilitatile normative
-

F multe la timpul respectiv (scutiri de impozite pe profit pe perioade lungi) au ramas putine
Exista un act normativ OUG 85/2008 privind stimularea investitiilor care prevede in esenta o singura
facilitate: acordarea de ajutoare de stat, dar regimul acestora e stab de UE
Rom nu acorda ajutoare de stat propriilor sale sub de drept
Ajutoarele se acorda pe reglementari specifice Comisiei Europene, sunt putine cauze de minis in care se
acorda

Facilitatile specifice
-

S-au acordat f multe de-a lungul istoriei

Prima cu titlu istoric soc straina a fost Coca-Cola
Dupa care s-au acordat facilitati si altor soc comerciale straine, ultima investitia Renault la Dacia Pitesti
aici s-a aplicat regimul tempus regit actum si regimul stabilitatii pt ca prin contr de privatizare ale uzinei
s-au prevazuta aceste facilitati si pe timpul cat s-au prevazut, ele s-au acodat desi legile au involuat major,
ce s-a dobandit a ramans bun dobandit
In mom de fata au ramas oarecum ceva aspecte pe zonele libere si unele aspecte pe unele zone
defavorizate, f putine regimul e ca nimeni sa nu fie favorizat si te supui liberei concurente, daca rezisti
bine, daca nu - dispari

Garantarea investitiilor straine in Rom

-

Rom e parte din 1992 la o conventie f importanta: Conv de constituire a agentiei multilaterale de garantare
a investitiilor
Este conventia de la Seul din 1985
A fost adoptata sub egida BIRD, intrata in vig in 1988
Prin aceasta conventia s-a constituit agentia multilaterala de garantare a investitiilor pj cu sediul la
Washington
Agentia functioneaza ca o banca de investii si in acelasi timp ca o soc de asigurari imp riscurilor pe care
investitorii straini le pot intampina in cazul in care investesc intr-o alta tara
Dupa 1992 riscurile investitiilor straine in Rom, riscuri de nationalizare, de expropriere pe alte criterii
decat utilitate pub s-au redus la 0
Dar aceasta conventie se analizeaza f bine prin prisma investitorilor ramani in alte tari, Rom nu e doar
importator de investitie straina, ci si exportator
In ac sit ne intereseaza aceasta conv pt ce se intampla acolo
Sunt cateva riscuri eligibile, nu sunt singure, e o procedura intreaga pe care agentia le garanteaza
11

a) Riscul de transfer valutar = interdictia de repatriere a profitului risc major, nu mi se da voie pe ratiuni
de restrangere a schimburilor valutare, piedici adm sa reptariez dividendele, beneficiul de lichidare
b) Riscul de expropriere si de luare a altor masuri cu efecte similare
c) Riscul incalcarii contractului de catre autoritatea locala (stat, autoritate pub locala)
d) Riscurile de razboi
e) Riscul de tulburari civile
Regimul general al importurilor si exporturilor

Curs 3 19.02.2015

Regimul general al exporturilor i importurilor n Romnia

-

Una din limitele libertatiile comertului - unele marfuri pot fi supuse

importurilor si exporturilor numai in baza unui autorizatii
Una din metodele de supraveghere ale statului este procesul autorizarii

Mai multe categorii de autorizatii pe care legea le prevede:

a) licentele eliberate de catre Miniterul Economiei si se refera in esenta la
urmatoarele categorii de marfuri:
Arme si munitii
Marfuri care fac obiectul unor contingente tarifare la import a caror intrare in
tara este restrictionata cantitativ
Exista licente care sunt eliberate si de alte autoritati:
O categorie importanta reprezinta cele eliberate de Agentia Nationala de
Control al Exporturilor (ANCEX) in subordinea Ministerului de Afaceri Externe
de asemenea, este competenta pt licentierea anumitor produse militare si a
unor produse cu dubla utilizare, civila si miliara
Licentele se elibereaza individual, au caracter intuitu personae (pot fi folosite
numai de comerciantul care le solicita). Licnetele sunt limitate in valabilitatea lor
din 3 puncte de vedere:
o Limitate temporar (se alibereaza pe o anumita perioada de timp, de
regula pe un an calendaristic)
o Limitate din punct de vedere spatial (de obicei pt o anumita tara sau un
anumit partener extern)
o Din punct de vedere material (pt o anumita marfa sau marfuri inrudite)
Dupa aderarea Romaniei la UE, toate tarile aplica un tarif vamal comun, in
consecinta au si un nomenclator tarifar comun al marfurilor, care tarif vamal
comun este constituit in temeiul unei conventii internationale Conventia
Internationala privind Sistemul armonizat de Denumire si Codificare a Marfurilor,
connventie care a fost incheiata la Bruxelles in 1993, sub egida unui organism
neguvernamental (Consiliul de Cooperare Vamala) si, in temeiul acestei conventii,
s-a adoptat un sistem armonizat de denumire si codificare a marfurilor

12

b) Numeroase alte forme de autorizare, cu denumiri diferite - avize certificate,

autorizatii, permise indiferent de denumirea lor. Denumirea generica este de
autorizatii de import-export , pt multe alte categorii de produse, de pilda:
Animelele si produsele de origine animala
Plantele
Substantele stupefiante si pshihotrope
Produsele alimentare si agricole
Elemente ale corpului uman
Produsele medicale si farmaceutice
Produsele explozive si toxice
Deseurile de orice natura
Produsele periculoase pt sanatatea populatiei sau a mediul inconjurator
Bunurile din patrimoniul cultural national
Produsele din tutun si bauturile alcoolice
Organismele modificate genetic
Produsele chimice
Unele produse supuse accizelor
Metalele si pietrele pietrose etc.
- Acestea se elibereaza deobicei de Agentiile Nationale de Resort.
Autorizatiile insemna ca poti face comert cu acele produse.
Exista anumite categorii de produse strategice care sunt interzise la export (ex: arme
nucleare, alte categorii..., anumite categorii de deseuri periculoase, anumite categorii
de bunuri din patrimoniul cultural national etc)
Aspecte juridice cu privire la aurizatia de import export regimul intern:
Scopul autorizatiei:
o Fie ocortirea pietei interne, evitarea dezechilibrelor la produsele
contingentate
o Protejarea sanatatii publice, mediului inconjurator, patrimoniului cultural
Sunt proceduri foarte diferite de la o autoritatea la alta.
Problema din punct de vedere juridic apara cand autorizatia este refuzata situatii
cand se refuza eliberarea autorizatiei:
Cand solicitantul nu indeplineste conditiile legale pt a afectua respectiva
operatiune de import-export
Cand refuzul are caracter sanctionator (cand acel agent economic a savarsit o
fapta ilicita)
Cand marfurile sunt contigentate (limitate cantitativ) si contigentul a fost
epuizat
Cand marfa este supusa unei proceduri de supraveghere in Romania, intr-o tara
de tranzit sau in tara de destinatie si conditiile de autorizare nu sunt indeplinite
Cand marfa este interzisa la import sau export
Exista asadar cazuri obiective (ex: cand contingentul este depasit), si cazuri
subiective, ce tin ce autoritatea competenta sa emita autoriztaie aici apar
deobicei probleme)

13

Cai de atac contenciosul amdinistrativ ca drept comun (L544/2004). Exista si

reglementari specifice emise de autoritatiile in cauza.
Initial, tb facuta o cerere prealabila la autoritatea competenta... Aceasta tb sa
raspunda intr-un termen de 30 de zile. In cazul in care raspunsul este negativ
(cererea prealabila este respinsa), agentul economic se poate adresa
contenciosului adm (competenta; sectia de contencios a Curtii de apel in
circumscriptia careia isi are sediul fie solicitantul, fie autoritatea parata). Instanta
este competenta sa supuna obligarea agentiei la eliberarea autorizatiei, dar este
competenta de asemenea sa acorde despagubiri in cazul in care agentul economic
a fost prejudiciat prin refuzul eliberarii autorizatiei.
-

Acesta ar fi in linii mari regimul intern al autorizatiei de import-export

Romania este parte la numeroase conventii internationale in domeniul controlului

si supravegherii importului si exportului.
Exemple:
a) Cel mai vehci si important: un acord care a fost adoptat la Geneva in 1979 sub
egida fostului GATT Acordul privind procedurile in materie de autorizatie de
import. Rolul GATT a fost preluat de OMC (WTO), dar anumite acorduri adoptate
de GATT au ramas aplicabile.
Acum multe principii prevazute de acest acord par de la sine intelese, dar atunci
a fost un progres mare. Toate tarile membre GATT au fost obligate sa respecte
aceste principii. Ele au fost interesate ca aceste piedici in calea comertului sa fie
cat mai stranse
Aceste principii au ramas valabile pana in ziua de astazi:
1) Pp egalitatii intre solicitanti autorizatiile intre ag economic nu pot fi
acordate discrimminatoriu
2) pp simplificarii procedurilor procedurile tb sa fie cat mai simple, astfel incat
sa nu .... schimburile internationale
3) ....tb sa fie neutre in aplicarea lor, si aplicate in mod just si echitabil
4) pp publicitatii orice limitare prin autorizare a comertului international tb sa
fie in prelabil data publicitatii pt a fi adusa la cunostinta comerciantilor si tb
fixat un termen rezonabil pt intrarea in vigoare a acelor restrictii
5) procedura tb sa fie cat mai simpla cu putinta si efectuata in principiu de o
singura autoritate nationala exportatorul nu tb plimbat la mai multe
autoritati competente
6) autorizatia nu tb refuzata pt erori minore in cuprinsul cererii de autorizare, iar
eventualele penalitati care s-ar aplica (amenzi pt asemenea erori) nu tb sa
depaseasca nivelul uni simplu avertisment, cu exceptia situatilor in care este
vorba de frauda, intentie de frauda, sau de negligenta grava
b) Conventia de la Viena din 1971 asupra subtantelor pshihotrope
c) Conventia de la Basel din 1989 privind controlul transportului peste frontiera al
desurilor periculoase si al elimitarii acestuia
d) Protocolul de la New York din 2001 impotriva fabricarii si traficului ilegal de arme
de foc, piese si componente ale acestora, precum si de munitie
Etc
14

Natura juridica a autorizatiilor de import export acte amdinistrative cu

caracter individual asadar ele se emit pt o anumita persoana
Regimul juridic este, din punct de vedere al DIP, o norma de aplicatie imediata,
indiferent de lege aplicabila contractului (anterior aplicarii oricaror norme conflictuale,
sunt obligati sa respecte legea romana cu privire la autorizatie)
Cui revine si ce natura juridica are obligatia de obtinere a autorizatiei
problema partii contractante care are obligatia sa efectueze procedura pt obtinerea
autorizatiei de import-export este rezolvata in contract. de principiu, sarcina obtinerii
autorizatiei de import sau export revine agentului economic local.
Ce fel de obligatie este? de regula, obligatia agentului economic caruia ii
revine sarcina este o obligatie de mijloace adica le tb sa efectueze toate diligentele
(sa faca cererea, sa o documenteze, sa depuna in termen toate documentele etc.),
dar daca, in ciuda indeplinirii de catre agentul roman a tuturor obligatiilor, autorizatia
nu este emisa in final, agentul economic roman nu raspunde. Situatia este asimilata
regimului fortei majore. Daca insa este culpa, atunci nu vorbim de forta majora, si in
acesta ipoteza agentul economic raspunde.
- Acesta este ipoteza standard
Exista si posibilitatea in care eliberarea autorizatiei este o obligatie de rezultat
de multe ori se intampla acest lucru din greseala autoritatii romane. Ex: situatia unei
agentii romane publice, care a organizat o licitatie publica de grau si in caietul de
sarcini a zis ca se obliga sa obtina autorizatia pt importul graului. Autorizarea nu s-a
obtinut, datoritata depasirii contingentelor. S-a nasuct un litigiu pt ca agentul strain nu
si-a mai primit produsele si autoritatea publica roman a trebuit sa plateasca
despagubiri.

IZVOARELE DCI
-

Interne si externe.
Vom vorbi de izvoarele pt anumite institutii cand vb de ele
Conventiile internationale sunt foarte multe, vom vorbi de cele mai importante

Principiile contractelor comerciale internationale au fost adoptate de catre

o organizatie internationala cu sediul la Roma Institutul International pt unificarea
Dreptului Privat (UNIDROIT)
UNIDROIT este un institut interguvenamental, contituit in 1926. Romania este parte
la acest institut apropae de la inceput. Rolul instituttului a fost de la inceput de a
forma grupuri de lucru pt unificarea/codificarea/consolidarea DCI.
Sub egida UNIDROIT au fost adoptate conventii internationale, unele din ele au fost
ratificate si de Romania. De pilda, este o Conventie din 1995 privind regimul bunurilor
culturale furate sau exportate ilegal, la care Romania este parte. Exista si multe
conventii internationale la care Romanai nu este parte de ex, o conventie in
15

materia ............. de la Ottawa din 1985; o conventie din 1988 tot de la Ottawa privind
factoringul.
- Pp sunt cele mai importante
Principiile contractelor comerciale internationale
- Au fost publicate pt prima oara in anul 1994; au fost completate in anul 2004;
ultima varianta este din 2010
- Reprezinta un cod al contractelor internationale
- Varianta din 2010 are 211 articole si contine o reglementare a tututror
institutilor contractelor internationale - aspecte incepand cu incheierea
contractului, intermedierea (incheierea prin agenti, conditiile de valabilitatea ale
contractului, interpretarea contractului, continutul, protectia tertilor, regimul
executarii contractului, regimul neexecutarii contractului, daunele interese,
cesiunea de drepturi, prescriptia extintiva, pluralitatea de debitori sau creditori,
situatia impreviziunii (hard-ship)
- La nivelul anului 1994, din comisia de redactare a acestor principii, au facut
parte si cadre didactice de la Facultatea de drept din Bucuresti, sub coordonarea
profesorului Tudor Popescu (fondatorul disciplinei de DCI la facultatea noastra).
Doua nume internationale importante: prof... de la Sorbona si prof.. de la Londra.
Si Michael Boe... de la Roma
-

Nu sunt conventie internationale, nu sunt o lege asadar nu se impun partilor

prin propria lor forta.
- Ele se impun numai daca partile contractante au facut trimitere la ele in mod
expres sau implicit
- Principiile, in momentul in care partile fac referire la ele, sunt incorporate in
contract doctrina denumeste acest mecanism ?per relatione (prin referire)
- Pp devin astfel legea partilor
- Au asadar, un caracter facultativ
Sunt din ce in ce mai frecvente situatiile in care partile fac referire la aceste
principii.
Potrivit preambulului lor, aceste pp au si alte roluri, decat de a deveni legea
partilor:
- Ele constituie lex mercatoria (legea comerciantilor) ansamblu regurilor si
uzantelor aplicabile in comertul international, avand rolul de a completa si
eventual acoperi lacunele dreptului statal/national.
- Principalul rol: de substitui dreptul national atunci cand el lipseste sau este
impropriu
- De a crea o baza de interpretare a reglementarilor internationale/dreptului
uniform al CI
- Pot avea un rol de a completa si interpreta dreptul national
- Pp reprezinta un model pt legiuitorii nationali sau internationali in unele tari pp
au fost folosite ca sursa de documentare si inspiratie pt legiutorii nationali
Au existat incercari de unificare al dreptului contractelor si la nivel european. sa creat la inceputul aniilor 90 o comisie la nivelul UE, dupa numele profesorului
16

danez ?Orelando coordonatorul grupului. In anul 1998 ca o prima parte si in 2002, ca

o doua parte au fost elaborate principiile dreptului european al contractelor.
- Nu au avut succes. Mult mai mic oricum decat pp unidroit de aceea s-a
abandonat lucrul, nu s-au mai adaptat
- S-a incercat o revitalizare initial in adoptarea unui instrument neconstrangator,
cu un rol facultativ, cum sunt principiile nu au fost rezultate
- Acum se lucreaza la un Regulament european privind contractul de vanzare
common european sales law
Un izvor de drept specific DCI de care ne ocupam sunt uzantele comerciale
internationale
Definitia practici sociale care prezinta un anumit grad de vechime, repetabilitate si
stabilitate aplicate intr-un nr nedefinitv de parteneri comerciali, de regula pe o
anumita zona geografica sau un anumit domeniu de activitate comerciala, practici
sociale care pot avea sau nu caracter de izvor de drept.
- Rezulta elementele esentiale ale uzantelor:
1) Sunt practici sociale inseamna un ansamblu de acte juridice si de fapte
materiale care au capatat caracterul de practica datorita aplicarii lor repetate
intre participantii la comertul international intr-o anumita perioada de timp.
Asadar elementul timp este de esenta uzatelor. Uzanta nu se creaza peste
noapte, ci in ani.
Repetabilitatea, continuitatea si stabilitatea sunt trasaturi esentiale
2) Ele au un carcater colectiv caracter de generalitate si impersonalitate. Din
acest punct de vedere, uzanta se aseamana cu legea. Dar legea este
expresia autoritatii publice, pe cand uzanta este expresia vointei
comercinatilor insasi.
3) In functie de forta lor juridica, se clasifica in doua mari categorii:
Uzante conventionale, are au forta unui contract
Uzante normative, care au forta unor legi
In acest context, tb sa definim si notiunea de obisnuinte stabilite intre parti
- uzantele au eseltiamente un caracter general si impersonal.
Obisnuintele se deosebesc de uznate prin faptul ca nu au un caracter general si
impersonal ele se aplica intre doi sau un nr limitat de parteneri comerciali le mai
numesc uzante ale partilor
Obisnuitele stabilite intre parti apar in proprtie in DCI, pt ca in comertul
international majoritatea contractelor sunt incheiate pe termen mediu si lung. Cele pe
termne scurt sau uno icto sunt putine. In contractele pe termen mediu si lung, fie in
incheierea contractului, fie in executarea, intre parti apar anumite practici/obisnuite
au si ele caracter de continuitate. Repetabilitate si stabilitate chiar daca nu asa
pronuntat.
Codul comercial uniform al SUA dau o deifnite frumoasa a obisnuitelor (codul a fost
adoptat in etape si este aplicabil in toate statele federatiei, cu exceptia Louisiana,
care are un cod de sorginte franceza) ei fac o diferenta intre usages si cos of dealing
(practica de comert, pe care noi o inter ca obisnuita) o serie de activitati intre parti
anterioare sau ulterioare incheierii unei tranzactii care pot fi considerate in mod
17

rezonabil ca stabilind intre ele o baza comuna de interpretare a expresiilor si actelor

lor.
Rolul obisnuitelor de a crea o baza comuna de interpretare si de aplicare a
contractului
Curs 4 26.02.2015

Clasificarea uzantelor
Continuare
Clasicare:
A) Dupa sfera lor de aplicare:
a) Uzante locale se aplica numai pe o anumita zona geografica, pe o anumita sfera coemericala, in un
anumit port.
b) Uzante speciale - se aplica numai ptr o ramura de activitate coemrciala (uzantele comerciale cu cereale,
cu fructe, cu lemn, etc) SAU ptr o anumita categotie de profesionosti ai comertului ( uzantele agentilor la
bursa).
c) Uzante generale - care se aplica la nivelul intregului comert si sunt, in genere, uzante normative.

B) Dupa forta lor juridica:

a) Normative regasite si sub alte denimiri: cutume sau uzante de drept. Sunt intanite nu numai in DCI, in
dr privat, ci si in dr international public, la niv relatiilor dintre state.
Au cele 2 elem definitorii ale tuturor uzantelor:
-

un elem obiectiv => reprezinta o practica sociala, cu un grd sporit de vechime, repetabilitate si stabilitate
si de accea se exprima de obicei prin adagiul longa, invederata , diuturna cosnsuetudo.
au un al doilea un element. : de generalitate si impersonalitate= se aplica catre un nr indefinite de raporturi
de DCI.
ceea ce le particularizeaza este al 3-lea element : elem subiectiv - caracterul lor de izvor de drept.

Uzantele normative au un elem pshilogic, subiectiv : comerciantii care intra sub incidenta lor le aplica cu convingerea
ca ele li se impun intocmai ca si legea, ca sunt obligatorii. Acest elem subiectiv este dat de adagiul oppinio iuris
sive neccessitatis = ideea de drept sau necesiatate.
Deci uzantele normative sunt aplicate prin juxtapunerea celor 2 elemente. Uzantele burselor, spre exmplu. Cand un
agent de bursa merge la bursa de valori, intelege sa respecte aceste uzante, intocmai ca un text de lege.
Elem subiectiv este o conditie necesara, dar nu si suficienta. Ptr a dob caracter normativ, trebuie ca uzantei sa
ii fie recunoscuta aceasta forta de catre lege. Conditia subiectiva este dublata de o conditie legala. Nu toate sistemele
de drept rcunsc forta juridica uzantelor.
Dr romn a avut o evolutie din acest pct de vedere. Vbim mai tarziu.

Rolul uzantelor normative:

-

Pot reglementa rap juridice pe care legea nu le prevede, nu le reglementeaza. Acest rol este jucat frecvent in
DCI, unde leguitotul nu intervine tocmai ptr a lasa libertate comerciantilor. Aceste uznate se numesc
consuetudo praeter legem.
Cand ele joaca rolul de interpretare sau de completare a legii si se numesc consuet secundum legem.
Exista si uzante care se aplica impotriva unei disp legale, dar care nu este de oridine publica constietudo
contra legem.

Ce forta jur au uz normative?

R: Cea a unei legi supletive speciale.
18

Consecinte:
a) Fiind o lege suplevia, ea se aplica daca partile nu prevad explicit atlfel. Ptr ca ctractul primeaza, daca el
deroga de la uz normative. Partile le pot inlatura de la aplicare.
b) Ptr ca au caract unei legi speciale, ele deroga de la legea generala pe care sistemul de drept aplicabil ar putea-o
avea in aceeasi materie spec.generalibus derogant.
Fiind un element de drept, li se aplica principiul : iura novit curia. Efectul este pe planul cailor de atac, curtile
Supreme, judeca in drept nu si in fapt. Daca este incalcata o uzanta normative, am dr sa ma prezint in fata
curtii, altfel nu.
Ca nr ele sunt putine. Cele mai frecvente : uz corpurilor, uz burselor, uz in material titlutilor de valoare. Exista
si uz nornative generale, aplicabile la niv intregului comert, dar multe din ac au fost preluate de legiuitor :
ex.:solidaritatea pasiva a debitorilor in comert ( prev de C. Com si apoi de NCC ), anatocismul conturilor bancare,
punrea de dr in intarziere a deb commercial, efectul suspensiv al fortei majore.
Exista si uzante ce nu sunt suficient explicite de legiut : obligatia partilor de a coopera ptr.reducerea
prejudiciului.
b) Uzantele conventionale sunt cel mai des intalnite.
Cotin si ele primele 2 elem ale celor normative, dar nu sunt izvor de drept.
Forta juridca?
R: Cea a unei clauze contractulae.
Ele se aplica ptr ca partile trimit la ele expres (prin o prevedere din ctr. De multe ori partile in ctr trimit la
uzante codificate regulile codificate in mat vz internationale de marfuri. Nu au o forta juridica de sine statatoare, dar
capata ptr ca partile trimit la ele. Insa exista si uz necodificate, aceata caracteristica fiind de natural lor ptr ca sunt
pratici nescrise) sau implicit ( in acest caz, jud sau arbitrul tr sa extraga, sa interpreteze vointa partilor, prin anumite
indicii : trimiteri indirecte, termeni, expresi ale partilor, etc)
Aplicarea uzantelor este prevazuta in Conv. Internationale Conv de la Viena in art 9 prevede ca partile sunt
legate prin uzantele la care ele au consimtit. Partile sunt legate si de celelate uzante, chiar daca nu au facut referire in
mod explicit , la acele uzante care sunt cunoscute sau ar trb sa fie cunoscute in legatura cu comertul in dom respetiv ce
sunt larg aplicate de parti legate in conventii de acelasi tip.
Deci Conventia de la Viena accepta si trm implicita si explicita la uzante.
Rolul uz conventionale :
-

De a interpreta si completa contractul. Ele se pot referi la orice mom din viata unui contr : faza negocierii,
faza pre contractuala ( oblugatia de a divulga anumite elem ref la viitorul ctr., ), in fza executarii ctr
( executarea, livrarea , preluarea marfii, ambalarea ei, etc)

Uz conventionale au o forta juridical egala cu contractul. De aceea ele pot inlatura o lege supletiva.
CAUZELE CARE EXPLICA ROLUL UZANTELOR
A) Dinamica rel comerciale internationale modificarile rapide fac ca legea sa ramana in urma si comerciantii
aplica uzantele. Daca sunt modificate, le aplica pe acelea si chiar le lasa asa.
B) Elemental de adaptabiitate, specificitate a pietii/ relatiilor comerciale - sunt lucruri de specificitate in
dom concrete unde legiut nu intervine.

Fixarea uzantelor:
19

a) Ele sunt prin natura lor practici nescrise, dar ac natura tinde sa devina una istorica ptr ca ele se fixeaza si
pot fi si probate. Sunt fixate prin Cond Generale, prin Contracte cadru, etc.
b) Pot fi codificate de Organismele Internat Neutre: UNCITRAL, GAFTA, etc. Ele sunt asoc profesionale,
nu soc comerciale. S
c) Pot fi codificate prin hot arbitrale sau hot judecatoresti.
d) Prin certificatele de cutuma - camerele de comert, bursele emit la cerere certificate prin care atesta cum se
aplica respective uzanta.
e) Prin orice alte mijloace; ceea ce inseamna si ideea ca o uzanta poate fi dovedita prin orice mijloace.

Situatia uzantelor in dreptul roman:

-

In dr intern romn, in vechiul cod commercial, legiut roman nu recunostea forta nomativa uzantelor, ci
recunoastea doar uzantele conventionale in masura in care partile trimiteau la ele : expres au implicit. Aceasta
a fost o conceptie a legiut roman in mom adoptarii C comenrial. NCC in art.1 incadreaza uz in categ
izvoarelor de drept. Dar NCC prevede ca ele se aplica daca este vba de un domeniu reglementat de lege,
numai in masura in care legea trimite la ele in mod expres. In mod traditional, in materia burselor, titlurilor de
valoare s-au aplicat uzantele.

SUBIECTELE DCI
A) Societatile comerciale de nationalitate romana- ca sub de DCI.
PFA pot afce comert internat, dar nu sunt ppalii actori. Com internt necesita capitaluri mari si f mari, pe care PFa-urile
nu le detin.
Pot desf activitati de Com Internat SOC COM fara participatie straina, dar statistic, ppalii actori pe piata com internat
din Rom sunt SC cu participatie straina.
Societatile comerciale de nationalitate romana cu participare straina sunt definite in OUG 92/ 1997= soc com
ce au participare straina la capitalul social. Nu sunt socotite cele ce au numai managgeri straini, numai cenzoori
straini.
Cf art 286 din LS, acestea sunt supuse LS, dar si legilor privind regimul invetsitiilor straine si legilor prinvind
rap de DIP.
Soc com cu participare straine sunt o specie de SC.
Capacitatea SC cu participatie straina de a face acte de Com internat - art 135 Ctie- reglem principiul libertatii
comertului, carre implica si lib oricarei SC romane de a face comert international. Trebuie ca ob de activitate al soc sa
identifice ramura de comert in care e va depune activitatea. Se face referirea in actul constitutiv al SC la codul CAEN
cu indicare codului specific activit pe care SC o sa il desfasoare.
Codul CAEN nu permite ca o SC sa poata face orice acrivitae de comert.
Domeniile in care se pot constitui SC cu capital strain:
R: In orice domeniu al comertului. Nu exista restrictii. Se pot constitui inn orice forma prev de lege : SA,
SRL, etc.
Dpdv al constituirii lor, se urmeaza regulile din LS, dar exista si o serie de particlutaritati tinand de
participarea la capitalul strain al asociatilor straini, in ceea ce priveste precizarea atributelor de identificare a acelor
asociati, numirea reprezentantilor, subscriptia si varsarea cap strain, solutionarea eventualelor litigii, fuziunea ,
divizarea, lichidarea.
Ele se inreg in Reg Com ca orice SC romana, si li se aplica legea 26 si exista si acte normative emise in
aplicare legii ordinal Min Justitiei nr 2594/ C/ 2008 privind apararea normelor metodologice ref la tinerea RECOM
si elib informatiilor.
20

Personalitatea juridica - SC respective sunt PJ romane. Criteriul ppal de determninare al nationalitatii in dr

roman il consttuie sediul social, dar exista criterii speciale de determinare a nationalitatii : crit controlului, cand
conform unor acorduri bilaterale se consideera ca, desi are nationalitate romana, nu este o PJ romana din cauza
controlului execitat de actionari din alta tara. Ex: Conv de la Washington relativa la investitii.
Schimbareea nationalitatii:
a) Mutarea sediului
b) Fuziunea internationala.
Trebuie indepl cond din ambele legi in prezenta ptr ca aceste operatiuni sa fie legale.
Capitalul social: poate fi constituit din aporturi sau si din apporturi ale investitorului strain. Problema este
aceea a subscriptiei si varsarii capitalului social. Subscriptia cap social se poate face numai in moneda nationala.
Legea 82/1991 cu modif.ulterioare prevede ca SC inclusiv cele cu capital strain, sunt obligate sa isi conduca
contabilitatea cf legii romane. Acel capital subscris este un element contabil, se scrie ca pasiv al bilantuilui contabil al
societatii.
Subscriptia este o obligatie de a face, de a varsa.
Varsarea cap social este o obligatie de a da, ptr ca ea ppune transferal, implica efectiv o plata.
Trebuie facuta o distinctie : daca asociatul este strain, nu este problema ca aportul sa fie fct in valuta, insa
romanul va varsa in moeneda nationala, ptr ca cf regulam Bancii national : platile intre rezidenti tr facute in moeneda
nationala.
Aportutile pot avea orice interval, pana la 100%.
Patrimoniul: SC cu participare straine li se plica reg national iccp dob de B mob si imob cladiri pe terit tarii.
Iccp terenurile, sub incidenta legii 195?/ 1991 s-a consid ca SC cu capital str nu puteau dob dr de prop asupra
terenurilor in Rom, in corelatie cu ctia de la mom resp. OG 92/1997 prevedea posib SC romanesti cu participare
straina de a dob dr de prop asupra terenurilor, dar numai cf cu obiectul lor social si in masura necesara activitatii.
Organizarea si functionarea reprezinta specificitate ptr considerente de natura practica ptr ca ele au de cele
mai multe ori manageri straini. Dpdv al functionarii se pun probleme iccp operatiunile valutare regulametul Bancii
Nationale => defineste operat valuatare dupa 2 crit :
a) In rem = sunt opratiuni valutare cele ce se efectueaza in valuta
b) In pers = cele ce se efecuteaza in lei, dar la care participa un.???
c) TIPURI :
Operat valutarre curente (implica o contraprestatie. Se efectueaza intre rezidenti si nerezidenti. Poate fi
afectata si de un termen.) si de capital (Sunt cele care nu ppun o coontrprestatie imediata. Aici intra : investitiile
directe ale str in Rom si ale rom in strainatate; Societatile comerciale de nationalitate romana de capital actiuni,
obligatiuni, alte itluri de valoare. Aceste operatiuni, f mult timp necesitau o autorizatie din partea B nationale, care
anum nu mai este necesara, dar acum sunt relem f strict prin normele bancii natiomale).
Reguli ce li se aplica:
Societatile com cu participare strina:
- pot deschide liber conturi in valula si lei in Rom si strainatate.
- Cap soc poate fi depus in Rom sau strainatate. Au dr absolut de utilizare a valutei din conturi.
Data viitoare : Aspectele de munca si de personal ale SC cu participare straina

21

Curs 5 26.02.2015
Regimul juridic al angajatilor societatii comerciale romane cu participatie
straina distictie intre:

Personalul din celalalte tari membre ale UE in cazul acetora sunt aplicabile
dispozitiunile OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, ordonanta
modificata in 2007 prin OUG 55/2007 si apoi a fost adoptata OUG 56/2007
privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei
- Cu ocazia modificarilor din 2007, notiunea de strain a fost modificata se
inteleg numai persoane provenind din state terte, nu si persoanele din state mb
UE
- Asadar, regimul angajarii este liber, persoanele din state mb UE au acleasi
drepturi ca cetatenii romani beneficiaza de regimul national
Circulatia acestor persoane pe teritoriul tarii este aplicabila OUG 102/2005 privind
libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor mb UE, spatiul
economic european si a cetatenilor Confederatiei Elevetiene

Persoanele din statele terte pt ele se aplica dispozitiunile OUG nr. 56/2007
privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei,
potrivit careia strainii, pt a putea desfasura activitati la o societate romaneasca,
tb sa beneficieze de ceea ce astazi se numeste autorizatie de munca. Nr de
autorizatii de munca este stabilit anual prin HG, iar aplicarea dispozitiunilor
legale privind autorizatiele munca intra in competenta Oficiului de Munca pt
Imigrari

Plata salarilor in valuta reprezinta tot un aspect de munca

Pt personalul roman, plata salarilor si altor drepturi salariale se face in
moneda nationala, chiar si la societatile comerciale cu participatie straina,
pt ca, potrivit Regulamentului BNR nr 4/2005 privind regimul valutar,
platile pe teritoriul Romaniei intre rezidenti se fac in moneda nationala.
2 exceptii importante de la plata in moneda nationala:
1) Zonele libere pt zonele libere se aplica L 84/1992 privind regimul zonelor libere
legea ne prevede expres ca salariatii romani pot dobandi salarii si in valuta.
2) Personalul reprezentantelor societatilor comerciale straine - se aplica HG
1222/1990 privind regimul impozitelor si taxelor aplicabile reprezentatelor din
Romania ale societatilor comerciale si organizatilor straine, precum si drepturile
si oblgatiile lor legate de salarizarea personalului roman. In acest act normativ
se prevede posibilitatea repzentantelor de a-si plati personalul in valuta.
Pt straini, plata salarilor este libera. Nu intra in regimul de restrictie al
Reg BNR 4/2005
Dizolvarea si lichidarea societatile comerciale cu participatie straina OUG
92/1997 privind stimularea investitilor straine directe prevede dreptul societatilor cu
participatie straina de a repatria beneficiul de lichidare in caz de dizolvare al societatii
(bunurile care raman dupa lichidare)
22

In ceea ce priveste insolventa transforliera, in raporturile cu celalalte state mb ale UE

se aplica Regulamentul Consiliului 1346/2000 privind procedurile de insolvabilitate
(aspecte discutate partial la DIP)
Solutionarea litigilor la care participa societatile comerciale romane cu participatie
straina OUG 92/1997 permite, in cazul in care este vorba despre investitori straini,
solutionarea litigilor:
- fie de instantele judecatoresti nationale
- fie pe cale arbitrala:
o la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de
Comert si Industrie a Romaniei (din iulie 2014, curtea are noi reguli de
procedura);
o sau exista posibilitatea de a apela la un arbitraj sub egida Curtii de
Arbitraj de pe langa Camera de Comert Iternational din Paris
o sau la un arbitraj ad-hoc sub incidenta regurilor de arbitraj ale UNCITRAL
din 1996 (cu modificari).

Societati comerciale straine in Romania

- Cea de a doua latura a pp libertatii contractuale (dinspre exterior spre interior)
Societatile comerciale instituite in strainatate pot sa desfasoare in Romania activitati
comerciale in forma neinstitutionalizata, prin incheierea de contracte cu parteneri din
Romania
- Ceea ce ne intereseaza reprezinta formele institutionalizate ale societatilor
comerciale straine in Romania in esenta sunt 3 forme:
1) Constituirea de filiale
2) Sucursale
3) Reprezentante
1) Filiala unei societati comerciale straine in Romania
Definitie - pers jur cu personalitate romana, distincta de societatea-mama din
strainatate, dar care se afla sub controlul societatii-mame din punct de vedere
economic si juridic, in diferite forme prevazute de lege
Din acesta definitie sumara rezulta doua elemente definitorii ale filialei
societatilor comerciale straine:
a) Filiala are personalitate juridica proprie, distincta de societatea-mama din
strainatate este un subiect de drept de sine statator rezulta o serie de
consecinte juridice: are un ptrimoniu distict de cel al societatii-mama si poate
partiicpa in raporturile cu tertii in nume propriu si pe seama ei insasi. Nimic nu o
impiedica sa actioneze ca reprezentant in baza unui contract de mandat, dar nu
sunt specifice
Pe planul DIPr, filiala este supusa legii statutului sau organic are un lex causae
proprie legea pe teritoriul statului in care isi are sediu, indiferent de legea
aplicabila statutului organic al societatii mama.
23

b) Filiala se afla sub controlul societatii-mama (filiala vine de la filius fiu)

societatea-mama exercita un control asa cum parintele exercita asupra
copilului. Controlul se poate exercita in forme extrem de variate. De regula, se
exercita prin capitalul social, care este detinut in majoritate de societateamama, mergand pana la 100%. Mai pot fi si alte forme de control ale societatiimama de pilda, prin organele de conducere, prin.. de administrare...,
drepturile pe care le are in adunarea generala, prin organele de control
Relatia dintre filiala si societatea mama analizam acesta relatie pe doua planuri:
Pe plan juridic filiala este independenta de societatea mama prin faptul ca are
personalitate juridica proprie, dar este dependenta de societatea mama datorita
formelor juridice de control, pe care societatea-mama le exercita asupra ei.
Din punct de vedere economic, filiala are o autonomie economica si financiara
fata de societatea mama, in sensul ca ea are o contabilitate proprie (intocmeste
documente contabile proprii ei, un buget de venituri si cheltuieli, bilant contabil,
conturi de profit si pierdere), pe care filiala este obligata sa le inregistreze la
autoritatile fiscale proprii.
Ex este dependenta din punct de vedere eocnomic, deoarece obiectul de
cativitate si modul de organizare sunt stabilite de societatea-mama
Constituirea filialei urmeaza regurile din L31/1990 oricare din formele
societare admise de legea romana. Dar L26/1990 privind Registrul Comertului si acel
Ordin al Ministrului Justitie nr 2594/2008 pt aprobarea normelor metodologice privind
modul de tinere al Registrului Comertului, de efectuarea inregistrarilor si de eliberarea
informatilor, prevad ca in actul constitutiv al filialei tb prevazut in mod explicit
carcaterul de filiala si modalitatile in care societatea-mama exercita controlul asupra
ei.
Functionarea filialelor sunt persoane juridice romane, au sediul in tara, au
personalitatea juridica romana. Ele sunt din pct de vedere valutar, sunt rezidente. In
consecinta, toate operatiunile pe care filiala le efectueaza in relatia cu alti rezidenti,
se considera relatii inte rezidenti, cu consecinte pe planul platilor (care tb facute in
lei), pe planul colectarii TVA-lui (pt ca nu se socoteste un export si nu se aplica TVA-ul,
este o operatiune nationala)
Filiala este o forma de investitie in tara din punct de vedere al regimul
investitilor straine, pt ca implica aducere de capital si, in consecinta, filialei i se aplica
tot pachetul de legi care configureaza regimul investitilor straine in Romania
2) Sucursalele
Definitie este un sediu secundar al societatii mama din strainatate, lipsita de
personalitatea juridica proprie, care beneficiaza insa de un capital ce ii este afectat in
exclusivitate de catre societatea mama si care poseda o anumita autonomie juridica si
economica fata de scoietatea mama - se desprind 2 elemente:
a) Sucursala nu are personalitatea juridica prorpie, nu este un subiect de drept
distinct de societatea-mama din strainatate. In consecinta, ea nu beneficiaza de
un patrimoniu propriu in sensul juridic al notiunii, dar are o masa de bunuri care
24

este afectata in exlcusivitate de societatea mama, dar care apartine societatiimame

Sucursala efectueaza acte juridice pe seama societatii mama efectele se
produc in patrimoniul soc mame; dar poate actiona si intr-o forma tipica in nume
propriu, intr-o forma societara.
Pe planul DIPr, faptul ca nu are personalitate juridica proprie, face ca ea sa fie
supusa ca lex causae, legii societtaii mame; are nationalitatea societatii mame.
b) A.Exista o dependenta din pct de vedere juridic si economic a sucursalei fata de
societatea-mama. Tb sa vedem prin ce se exprima aceasta dependenta care
este relatia dintre sucursala si societatea mama
Sucursala este dependenta de societatea-mama din strainatate, prin faptul ca
capitalul ei este constituit in exclusivitate de societatea-mama, societatea-mama ii
stabileste obiectul de activitate, care nu poate fi mai larg decat obiectul de
activitate al societatii-mama, pt ca societatea-mama nu poate face in strainatate
mai multe acte juridice decat face in propria ei tara (mai putin sigura ca da).
Neavand un patrimoniu propriu, sucursala nu are nici creditori sau debitori proprii,
ci ea actioneaza numai pe seama societatii-mame, fie in numele si pe seama soc
mama, ca un mandatar, fie in nume propriu, dar pe seama soc mama, pe temeiul
unui contract specific/relatii specifice de comision (comision de tip societar, nu un
comision de tip contractual)
B. sucursala are o anumita autonomie fata de societatea-mama din strainatate.
In ce consta in mod esential autonomia juridica:
i)
Sucursala are o capacitate de subiect de drept limitata, in sensul ca poate fi
actionata in justitie in mod direct pt actele juridice si faptele pe care le-a
savarsit in tara.
NCC, ca si vechea L105, predeve in mod explicit dreptul paertenerului roman
al sucursalei (cocontractantul sucursalei) de a actiona direct sucursale la
instantele judecatoresti sau arbitrale din Romania, fara nevoia de a se duce
la sediul societatii mame.
ii)
Sucursala poate fi supusa unei proceduri proprii de dizolvare si lichidare, unei
proceduri de insolvabilitate proprie este un caz de insolventa secundara,
independenta de societatea mama. Sucursala asadar poate fi supusa unei
proceduri de lichidare, fara ca societatea mama sa se lichideze reciproca nu
este insa valabila.
Din punct de vedere economic, sucursala are o autonomie gestionara (in limbaj
contabil) si este obligata sa tina ,,documente contabile proprii, pe care le depunde
la autoritatii fiscale si contabile romane, dar care intra intr-un sistem de raportare
consolidata al societatii mama, care sunt obligate sa depunda in tara proprie si
situatile din sucursalele din alta tara.
Constituirea sucusalelor in primul rand, ca sa se constituie o sucursala a unei
societatii straine in Romania, trebuie ca societatii mama sa i se recunosca acesta
capacitate de folosinta in propria ei tara (sa i se recunosca drepturile)
Daca o asemenea capacitate exista, urmeaza conditiile din tara de a constitui o
sucursala supuse legii romane sunt in acest caz aplicabile dispozitiunile L 26/1990
25

privind Registrul Comertului trebuie inregistrata la Registrul Comertului; ea are un

Act Constitutiv care se intocmeste de societatea-mama, care nu tb sa respecte
L31/1990 inregistrata la Reg comertului in temeiul L26 si Ordinului Minstrului.../2008
Potrivit legii romane, sucursala tb sa aiba mentionata denumirea de sucursala in
denumirea firmei, cu indicarea societatii mama si a caracterului de sucursala. (ex: ING
Bank Rotterdam sucursala Bucuresti)
In ceea ce priveste cap de folosinta a sucursalei si conditia ei juridica in Romania,
sunt doua notiuni esentiale care trebuiesc retinute:
- In primul rand, pe capul sucursalei se intalnesc doua legi legea straina a
societatii-mama, care ii confera capacitate de folosinta (ii da limitele dr de a
actiona), dar pt ca sucursala actioneaza in tara, pe capul ei se aplica si ceea ce
se numeste conditia juridica a strainului, persoana juridica in Romania, care o
obliga sa respecte legea romana
1. Lex societatis a societatii-mama din strainatate consecinte importante:
In primul rand, ea nu poate face in Romania mai multe acte si fapte decat poate
face soc mama in propria ei tara (mai putin da).
In al doilea rand, capacitatea de folosinta fiind guvernata de legea straina, poate fi
diferita de cap de folosinta prevazuta de legea romana pt societatile romanesti. Daca
nu este un impediment de ordine publica, nu e nicio pblm da aiba mai multe drepturi.
In al treilea rand, daca inceteaza capacitatea de folosinta a societatii-mama din
strainatate, inceteaza si capacitatea de folosinta a sucursalei din tara.
2. Conditia juridica a strainului pe teritoriul tarii conditiile ca sucursala sa poata
sa activeze pe teritoriul tarii, trebuie sa respecte legea romana. Functioneaza
asadar in coordonatele prevazute de legea romana. Care sunt principalele
aspecte:
a) Din pct de vedere al regimului contabil, L contabilitatii nr 82/1991 zice ca
subunitatile fara personalitate juridica din Romania, care apartin unor
persoane juridice cu sediul in strainatate, au obligatia sa organizeze si sa
conduca contabilitatea proprie potrivit legii romane rezulta ca sunt
supuse regimului contabil din Romania. Anumite diferente poate fi anul
fiscal diferit, anumite registre pot avea mod de prezentare diferit
b) Din pct de vedere valutar, potrivit Regulamentului BNR nr 4/2005,
sucursalele, desi nu au personalitate juridica romana, sunt rezidente din
pct de vedere valutar. Asadar, daca o societate are o sucursala in
Romania, chiar daca operatiunea se efctueaza prin sucursala, ea devine
rezidenta cu toate consecintele: in moneda nationala, cu TVA platit ca si
cum ar fi un raport juridic intern
c) Din pct de vedere al aspectelor de munca si personal regimul juridic al
societatii-mama din strainatate
d) Din pct de vedere al drepturilor asupra terenurilor din tara regimul
juridic al societatii-mama din strainatate (pot dobandi terenuri doar daca
si societate mama poate sa o faca)
e) Din pct de vedere fiscal, sunt obligate sa respecte Codul Fiscal Roman si
Codul de Procedura Fiscala roman. Sucursala este inclusa in mod explicit
26

de Codul fiscal, prin art 8, in categoria sedilor permanente ale persoanelor

juridice straine in tara. In consecinta, ea este obligata sa se inregistreze la
autoritatile fiscale romanesti si plateste impozit pe profitul obtinut din
activitatile pe care le desfasoara in tara.
3) Reprezentatele
Definitie - reprezentanta este un sediu secundar al societatii-mama din strainatate,
lipsit de personalitate juridica proprie, care nu are un capital social distinct de cel al
societatii-mama si care poate efectua numai operatiuni de reprezentare a societatii
mama in fata partenerilor ei comerciali din Romania.
Elementele definitorii rezultate din aceasta defintie (vom face si o comparatie
cu celalalte forme):
a) Reprezentanta nu are personalitate juridica proprie nu are un patrimoniu
distict de cel al societatii mama, nu are calitatea de subiect de drept distict de
cel al societatii mama - i se aplica lex causae/lex societatis a societatii mame
din strainatate.
Din acest punct de vedere, reprezentanta se aseamana cu sucursala, dar se
deosebeste fundamental de filiala.
b) Reprezentanta nu este abilitata sa faca acte de comert in nume propriu, ci poate
actiona numai in calitate de reprezentant, adica in numele si pe seama societatii
mame, in calitate de mandatar intermediar intre societatea-mama si partenerii
ei din tara intotdeuna actioneaza pe seama societatii-mama
Din acest punct de vedere se deosebeste major de filiala, dar se poate deosebi si
de sucursala, care poate actiona intr-o forma de comision societar, ceea nu este
cazul aici
c) Reprezentanta nu are un capital propriu, distict de cel al societatii mame din
strainatate. Ca urmare, ea nu poate efectua decat operatiuni concordante cu
obiectul de activitate al societatii-mame din strainatate. Reprezentanta nu este
o forma de investitie straina in tara, nu se inregistreaza in Registrul Comertului.
Acesta este deosebirea majora, atat fara de filiala, cat si fata de sucursala
sucursala are un capital propriu, este o forma de investitie straina in tara, se
inregistreaza in Registrul Comertului
Temeiul juridic al reprezentantelor beneficiaza de una din cele mai vechi
reglementari sunt in vigoare doua acte normative din 1990: Decretul-Lege nr.
122/1990 privind autorizarea si functionarea in Romania a reprezentantelor
societatilor comerciale si organizatilor economice straine si HG nr 1222/1990 privind
regimul impozitelor si taxelor aplicabile reprezentatelor societatilor comerciale in
Romania, precum si drepturile si obligatile legate de salarizarea personalului roman
Constituirea si organizarea reprezentantelor - societatea-mama trebuie sa
ceara autorizarea pentru deschiderea reprezentantei in tara pot fi si mai multe
societati-mame care sa deschida o reprezentanta in tara. Precedura este supusa legii
romane.
27

Ce trebuie sa mentioneze societatea-mama in cerere obiectul viitoarei

reprezentate pe care doreste sa o deschida, nr si functiile persoanelor care urmeaza
sa incadreze reprezentanta, sediul reprezentantei in tara, durata de functionare pe
care o preconizeaza. La cerere trebuie anexate o serie de acte, documentele
constitutive ale societatii-mame din strainatate, apoi o atestare din partea Camerei de
Comert si Industrie a societatii mame prin care sa se certifice existenta legala a
societatii-mama in acea tara, obiectul de activitate si capitalul ei social. Apoi trebuie
un certificat de bonitate care se elibereaza de catre o banca ce deserveste respectiva
societate-mama, din care sa rezulta ca ea nu este in faliment, nici in incetarea platilor.
Trebuieb si o imputernicire in forma autentica pt persoanele care vor reprezenta
societatea.
- Cererea se adreseaza Ministerului Comertului care are atributia de a elibera
autorizatia Ministerul trebuie sa raspunda in 30 de zile. Daca cererea este
respinsa, respingerea tb motivata societatea-mama are dreptul la o
contestatie pe calea contenciosului amdinistrativ.
- Daca cererea este admisa (regula), se emite autorizatia de functionare in care
se mentioneaza in afara de atributele de identificare a societatii mama, obiectul
de activitatea aprobat, conditiile de exercitatare a activitatii in tara, durata de
functionare (care se poate prelungi), sediul reprezentantei in tara
Odata autorizata, reprezentanta tb sa se inregistreze in 15 zile la Administratia
fiscala locala de la sediul din tara.
Inainte de... tb sa te inregistrezi si la Camera de comert si industrie era o
inregistrare cu scop statistic si de publicitate. Inregistrarea la min finantelor.....
Desi din 1997 nu mai exista o asemenea obligatia, f multe reprezentante continua
sa se inregistreze si Cam de Comert emite un buletin al reprezentantelor sunt
peste 100 de reprezentante
Obiectul de activitate al reprezentantelor au obiectul stabilit prin autorizatia de
functionare - Depasirea obiectului se sanctioneaza cu retragerea autorizatiei
Fac acte juridice si materiale in numele si pe seama societatii mame, mai ales:
- emit oferte si comenzi
- Negociaza si incheie contract in numele si pe seama societatii-mame
- Fac informare si reclama comerciala pt societatea-mama
- Acorda asistenta tehnica si service pt produsele pe care societatea-mama le
vinde in tara
- Presteaza servicii similare celor pe care le presteaza societatea-mama, aici intra
mai ales reprezentatele societatile de transporturi internationale
- Marile agentii de presa straina sunt reprezentante
- Orice alte acte, fapte in scopul promovarii si sprijinarii societatii-mama
Cursul 6
CAPACITATEA DE FOLOSIN A REPREZENTANELOR
Se analizeaz n termeni similari celor discutai la sucursale. Reprezentanele nu au o
personalitate juridic proprie.
Efectele legii naionale sunt n esena urmtoarele: capacitatea de folosin este dat
de legea societii mam, deci nu poate face mai multe acte juridice dect societatea mam
n propria ei ar i acioneaz n numele i pe seama societii mam
; obiectul
28

reprezentanei de activitate trebuie s fie n concordana cu cel al societii mam : actele i

faptele se desfoar n numele i pe seama mamei ; ncetarea societii mam ca subiect de
drept are drept consecin ncetarea automat a calitii de subiect de drept a reprezentanei.
n ceea ce privete ce-a de-a doua latur, intervenia legii romne adic, ea se aplic
pentru c reprezentana i desfoar activitatea pe teritoriul rii, iar pachetul de legi de
acte normative care i se aplic reprezentanei constituie condiia juridic a strinului persoan
juridic pe teritoriul rii . Consecine: reprezentana poate efectua n ar doar actele juridice
stabilite n autorizatia eliberat de autoritile romne care poate fi mai puin dar nu mai
mult dect poate face mama n propria ei ar
Apoi, dpdv al activitii contabile,
reprezentana este supus legii romana, legea 82/1991-a contabilitii, care se refer n mod
explicit i la reprezentane, ele avnd obligaia de a ine contabilitatea n moneda naionala i
potrivit legii romne.
Din punct de vedere al regimului valutar, reprezentana este rezident prin
regulamentul 4/2005, al Bncii Naionale i deci, societatea mam care are o reprezentan
pe teritoriul rii devine rezident dpdv valutar. n consecin, ea trebuie s i desfoare
activitatea n ar prin intermediul reprezentanei , iar operaiunile se desfoar n moned
naional daca are raporturi juridice cu ali rezidenti, i nu se aplic regula reverse payment
n ceea ce privete TVA-ul, adic ea trebuie s l plteasc .
n ceea ce privete regimul de impozitare, este supus Codului fiscal romn, unui
impozit forfetar de 4000 euro pe ani, fiscal. La un moment dat ea pltea n funcie de
personal, dar acum e forfetar, dar, n momentul n care reprezentana face i activitate
economic proprie i are venituri proprii cum se ntampl de exemplu n cazul n care face
asisten juridic i service pentru produsele mamei ,ea pltete impozit pe venitul obinut
din activitatea desfurat n ar. Este acelai art. 8 din Cod.
Personalul reprezentanei poate fi romn sau strin, dac este strin din state tere
,adic nemembre UE, se cere permisul de munc. Pentru persoane din alte ri membre UE,
se aplic regimul naional, OUG 194/2002 care prevede acest lucru. Este obligat s
nregistreze contractul de munc la autoritile fiscale romne, deci se pltesc impozite
pentru salariile acordate personalului su, persoanele straine pot opta pentru sistemul de
asigurri sociale romn. 1992/1990 prevede posibilitatea plii salariilor n valut ,excepie de
la regula potrivit creia salariile ntre rezideni se fac n moned naional, este una dintre
cele dou excepii prevzute.

RSPUNDEREA CIVIL A REPREZENTANEI

Se face o distincie n decretul 122/1990 ntre rspunderea societii mam i
rspunderea personalului reprezentanei. Societatea mam rspunde pentru actele i
activitatea reprezentanei sale din Romnia n condiiile legii romne. n al doilea rnd,
societatea mam rspunde solidar cu angajaii reprezentanei pentru daunele pe care le-ar
putea produce terilor n realizarea activitii lor n ar. Aceasta apare ca o form de
rspundere a comitentului pentru fapta prepusului, deci o rspundere solidar cu a persoanei
ncadrate a reprezentanei. n legatur cu competena de soluionare a litigiilor n care sunt
implicate reprezentanele, ca i n cazul sucursalelor, legea 105/1992 i actualul Cod Civil
prevd c reprezentana are o mic calitate de subiect de drept prin actele pe care le
ndeplinete aici, are calitate procesual activa i pasiv, poate aciona n numele i pe seama
societii mam ,dar poate fi i acionat n ara la sediul su de aici de ctre cocontractantul
care formuleaz o aciune n justiie care nu e obligat s mearg, deci, la sediul societii
mam din strainatate.

CONTRACTELE COMERCIALE INTERNAIONALE

29

Sunt caracterizate prin cele dou elemente care rezult din denumire:
- elementul de profesionalitate, adic faptul c la contract particip cel puin un profesionist
comerciant;
- dar mai ales elementul de internaionalitate care este dat n esen de dou elemente de
extraneitate specifice pe care am ntalnit-o atunci cnd am definit raporturile de comer
internaional, adic prile s aib sediile, domiciilile sau reedinele obinuite n state
contractante diferite sau marfa care face obiectul contractului s fie n trafic internaional,
sunt cele dou elemente care se particularizeaz cel mai bine in materia contractelor, marfa
s fie n tranzit internaional( trece cel puin o frontier). Acestea sunt elementele de
extraneitate relevante pentru a califica un contract ca fiind de comer internaional. Alte
elemente de extraneitate nu intereseaz, sfera internaionalitii n comer internaional este
mai restrnsa dect sfera internaionalitii n dreptul internaional privat. Sunt guvernate de
principiul libertii contractuale ,de la care exist si excepii, desigur (care sunt probleme de
master). Exista limite ce tin de protectia consumatorului, incheierea contr in forma
electronica, la distanta, dar exista si conditii contractuale impuse de o parte-ex:adeziune.
DPDV al continutului, au doua mari categorii de clauze analizate dpdv stiintific, teoretic:
clauze generale(cele care s eintalnesc in toate contractele, nu pot sa lipseasca). eSTE VB:
CELE PRIVIND PARTILE contractante, obiectul contractului care poate fi un obiect material
-prestatia vanzatorului- sau un obiect pecuniar- prestatia cumparaturului care plateste un
pret, un tarif pentru un servicu, o dobanda, un comision, un navlu. Exista si clauze specifice
care se intalnesc in anumite tipuri de contracte .
CLAUZELE SPECIFICE N CONTRACTELE COMERCIALE INTERNAIONALE NCHEIATE PE TERMEN
MEDIU I LUNG
Marea majoritate a contractelor sunt ncheiate pe acest termen. Spre deosebire de
contractele civile care se ncheie, de obicei, uno ictu, cele internaionale sunt cel mai des cu
executare succesiv. Probleme care se pot ivi acestor contracte internaionale, adic riscurile
sunt foarte , datorit evenimentelor care se ntmpl n comerul internaional.
Termen mediu- noiune cvasi relativ, din legi, mai ales regulamentul bncii naionale, ar fi
ntre 1 i 5 ani i pe termen lung, este peste 5 ani. Datorit acestei situaii, ntre momentul
ncheierii contractului i momentul executrii contractului, pot aprea evenimente
imprevizibile la momentul ncheierii contr, independente de culpa vreunei dintre pri de
natur a perturba echilibrul contractual -riscurile. Am i antamat definiia riscurilor
-evenimente posibile de a se produce dup ncheierea contractului, independent de culpa
vreuneia dintre pri i care dac se realizeaz pot influena prestaia uneia sau chiar a
ambelor pri contractante, perturbnd astfel echilibrul stabilit iniial de pri. Care sunt
eleentele definitorii ale riscurilor? Pi, n primul rnd, ele sunt evenimente, fapte materiale i
juridice. n al doilea rnd ,ele sunt evenimente posibile de a se produce dup ncheierea
contractului, aadar exist o posibilitate, deci este un eveniment viitor i nesigur, seam cu
condiia,dar nu e condiie. n al treilea rnd, riscul trebuie s se produc n timpul vieii
contractului, nu anterior ncheierii i nu dup ncetarea efectelor. ntr-o alt particularitate,
riscul trebuie s fie independent de culpa vreuna dintre pri, adic s fie imprevizibil. Dac
este previzibil,deci este culp, este rspundere pentru culp, nu este risc. Dac e culp, e
rspundere contractual. Apoi, ideea este c riscul sau mai precis culpa i lipsa culpei se
apreciaz in abstracto, nu n funcie de comerciantul n cauz, ci n funcie de un comerciant
rezonabil i prudent aflat n aceeai situaie, este o concepie anglo-saxon, preluat i de noi.
O alt particularitate definitorie este aceea c riscul trebuie s aib consecine asupra
contractului, adic s perturbe echilibrul contractual iniial stabilit de pri ngreunnd de
principiu executarea contractului , exemplu: situaia de rzboi din Ucraina. Paguba trebuie s
fie,deci, efectiv cu privire la contract. Prejudiciul trebuie s fie semnificativ, o ngreunare
substanial .
Exist asemnri i deosebiri ntre risc i fora major. Fora major nu se ntlnete n dreptul
anglo saxon, are origini romaniste, l avem i noi n NCC. Riscul este un concept universal.
30

Asemnri:
- elementul de imprevizibilitate : ambele sunt independente de culp;
- ambele afecteaz contractul, produc efecte asupra executrii contractului.
Deosebirile sunt eseniale:
- fora major, prin esena ei, presupune imprevizibilitate i insurmontabilitate. Riscul nu e
insurmontabil, nu se cere condiia asta pentru risc, doar cea a imprevizibilitii. De aceea,
cazurile de risc sunt mai numeroase dect fora major.
- riscul, prin natura lui, nu duce la ncetarea efectelor contractului, el perturb echilibrul
contractual i exist mijloace de remediere. Nu exludem ipoteza ca el s fie dirimant, dar nu
este de natura lui. Fora major este invers, ea e dirimant pentru contract, efectul ei
principal este ncetarea efectelor contractului i exonerarea de rspundere a prii. i fora
major poate implica un efect suspensiv dar nu este de natura instituiei.
Clasificarea riscurilor:
- riscuri comerciale sau economice sunt de dou feluri: riscuri valutare i nevalutare.
Riscurile valutare au o configuraie proprie pentru c sunt zilnice. Sunt cele ale
schimburilor cursului monedei de plat din contract care poate duce la ngreunarea sau
uurarea sarcinii cel puin uneia dintre prile contractante, care este cumprtorul sau cel
care a primit un credit bancar i trebuie s plteasc n franci elveieni sau dolari.
Este,aadar, un risc pentru cel puin una dintre pri.
Riscurile nevalutare se pot petrece pe durata vieii contractului: modificri ale
cursului materiilor prime ,materialelor, combustibilului, energiei; modificri la nivelul preului
forei de munc (salariilor);al comisioanelor bancare; al tarifelor de transport; al comisioanelor
percepute de ageni; riscul tehnic- schimbarea raportului dintre cerere i ofert sau anumite
produse ies din uz.
- riscuri necomerciale sunt de dou feluri: politico-administrative i calamiti naturale.
Riscurile politico-administrative sunt situaiile politice i sociale majore care pot afecta
contractul : rzboaie, blocade economice, modificarea regimului politic, conflicte de munc,
tulburri civile, neacordarea licenelor sau a altor autorizaii de import export, restricii
vamale, msuri anti dumping, restricii n transferul monedei peste froentier.
Calamitile naturale: cutremurele ,inundaiile ,seceta sunt mai puin ntlnite i mai
puin importante pentru c obictul contractului este ,de regul, un bun fungibil.
Ca s se evite efectele negative pe care riscurile le pot avea asupra contractului, prile
ncheie clauze asigurtorii mpotriva riscului. Acestea se pot clasifica n trei mari categorii
dup trei criterii:
- dup felul riscului la care se refer:
1. clauze asigurtorii mpotriva riscurilor valutare (clauze de variaie a schimbului) :
clauza aur, clauzele valutare, mai sunt i altele (le facem la Master).
2. clauze asigurtorii mpotriva riscurilor nevalutare: clauza de revizuire a preului, clauza
ofertei concurente, clauza clientului celui mai favorizat i clauza de impreviziune. A
3. clauza de for major care se refer la riscurile politico-administrative i la calamitile
naturale.
- dup obiectul lor:
1. clauze de meninere a valorii contractului care au ca obiect prestaia pecuniar din
contract, salvgardarea echilibrului prestaiei pecuniare: clauza aur, clauzele valutare,
clauza de revizuire a preului.
2. clauzele de adaptare a contractului sau de readaptare i care privesc ntreaga
economie a contractului, nu numai prestaia monetar: clauza ofertei concurente,
clauza clientului celui mai favorizat, clauza de hardship i clauza de for major.
- dup modul de a aciona:
1. clauze cu aciune automat: clauze care ele nsele conin un mecanism de calcul care
permite oricreia dintre pri s aplice clauza adic s readapteze contractul n funcie
de noile mprejurri, este situaia mai ales a clauzelor valutare i a celor aur .
31

2. clauze care acioneaz numai prin renegocierea contractului: clauza de impreviziune

hardship implic de esena ei renegocierea. Celelalte, n funcie de voina prilor, mai
mult sau mai puin, pot aciona automat sau prin negociere.
Necesitatea clauzelor asigurtorii:
Sub egida VCC, principiul care a guvernat 150 de ani regimul contractulul a fost cel al
supremaiei principiului pacta sunt servanda, nsemna c judectorul sau arbitrul nu putea s
modifice preului contractului,indiferent ce se ntmpla. n acea perioad, existena unei
clauze asigurtorii era esenial, fiind singurul mecanism pentru readaptarea contractului.
Teoria impreviziunii, adic introducerea elementului de risc s-a produs treptat n filosofia
juridic romneasc.
NCC reglementeaz aceast teorie.
Convenia de la Viena din 1980 nu a prevzut aceast teorie.
"Principiile contractelor comerciale internaionale", n varianta din 1994, nu cunoteau
aceast teorie, dar a fost introdus n 2004.
Azi, judectorul sau arbitrul poate interveni n contract , dar aceste clauze continu s fie utle
pentru c prile trebuie s reglementeze ele ipoteze, nu s lase s se produc riscul i apoi
s mearg la judector sau arbitru.
CLAUZELE ASIGURTORII MPOTRIVA RISCURILOR VALUTARE- sunt :
1. clauza aur este de dou feluri: clauz moned aur- n care preul contractului este
exprimat ntr-o anumit cantitate de aur, exist asemenea tranzacii care se pltesc n
lingouri de aur, sunt puine i secrete i clauza valoare- atunci cnd preul contractual
este exprimat ntr-o anumit valut, dar acea moned are o anumit acoperire n aur
iar schimbarea calitii monedei n aur duce la schimbarea preului contractual.
Esenial, aadar, pentru a funciona clauza aur, este s existe o paritate oficial n aur a
monedelor. Dup II rzboi mondial, prin acordul care a pus bazele FMI (n 1994) pentru
rile cu o economie de pia, au fost stabilite dou principii: principiul paritilor fixe
n aur i principiul convertibilitii n aur a acestor monede. Fiecare moned avea o
paritate fix n aur, dolarul american a avut foarte mult timp o paritate de 888 mg aur
fin. Dac n momentul ncheierii contractelor, costa 1000 dolari tona de gru la
paritatea de 888 mg aur fin/ dolar american. Dac pe parcursul executrii contractului,
paritatea n aur cretea sau scdea, paritatea contractului se modifica, astfel: dac
dolarul dolarul se valoriza cu plus sau minus 5 procente , de la 888 ajungea la 899, n
acest caz, preul contractual scdea cu procentul de cretere. Dac dolarul se
devaloriza cu 10%, din acel moment, preul contractual cretea cu 10% ca s includ
marja de scdere a valorii unitii momentare. Asta a funcionat pn n anii 70.
Principiul convertibilitii n aur, te duceai la banc cu un dolar i primea 888 mg de aur
fin. Prima lovitur dat acestui sistem a fcut-o Frana in anii 66-68 cnd a solicitat
convertirea n aur a dolarilor din banca Franei, i sistemul nefiind conceput pentru
asemenea oc, preedintele Nixon a renunat la principiul convertibilitii n aur i apoi
a urmat i abandonarea i a principiului paritilor fixe. Lucrurile s-a aezat pe noi baze
prin acordul de la Kingston din 1976 cnd s-a renunat la cele dou principii i s-a trecut
la principiul fluctuaiei libere a monedelor unele fa de altele. Aurul , sub cele dou
principii anterioare, era scos din categoria mrfurilor, n jurul lui se nvrtea tot
sistemul, el avea un pre fix pe pia ,dar destul de jos. Dup acordul de la Kingston,
aurul a pierdut calitatea de denominator comun al tuturor monedelor i a devenit o
marf supus cerereii i ofertei dpdv al preului su. Dupa anii 70-80 a crescut mult
preul su, apoi lucrurile s-au stabilizat i au intrat ntr-o linie destul de stabil. Deci
clauza aur dupa anii 80-90, nu s-a mai folosit. Dar n anii 2000 i n zilele noastre, cnd
aurul i-a pierdut calitatea de numitor comun, au intervenit clauzele valutare. n zilele

32

noastre, ntlnim n mod frecvent aurul ca i curs de pre, acum nu mai exist o paritate
fix,d ar exist unpre internaional al aurului n funcie de care se stabilete.
2. clauzele valutare sau de consolidare implic dou monede care apar n contract: o
moned de plat - este o moned prin ipotez mai slaba,mai fluctuant i o moned de
cont considerat forte, stabil la care se raporta moneda de plat. Clauzele valutare
sunt de dou feluri: clauze monovalutare (cele care implic o singur moned de cont.
Clauza monovalutara este clauza prin care preul contractului este exprimat ntr-o
moned de plat dar cursul monedei de plat este indexat la cursul monedei de cont :
dolarul american, euro, n aa fel nct dac cursul crete sau scade , preul
contractului se adapteaz n mod corespunztor, invers proporional. n aceast clauz,
eseniale sunt moneda de cont, raportul ntre cea de plat i cea de cont i procentul
pe care l stabilesc, exemplu: 5% -10% pentru modificare substaniala. Aceasta clauz
se folosete foarte des. De regul, acioneaz automat adic cel care pltete preul va
factura sau calcula preul n lei n functie de cursul lei-dolari sau lei-euro din momentul
facturrii. ) i plurivalutare.

Dificultatea de a gasi o valuta stabile a creat necesitatea de a se apela la clause multivalutare

Presupune indexarea monedei de palta cu doua sau mai multe monede de cont. Clauza
multivalutara e d edoua feluri>
-bazata pe un cos valutar stabilit de parti are ca idee indexarea cursului monedei de plata cu
cursul a doua sau mai multe (intre 3 si 5 ) monede de cont. Indexarea se face de fapt cu
media celor 3 monde de cont. D eex, pretul se stabileste in lei, dar se spune ca acest pret se
va mari sau se va micsora in functie de media cursurilor dolarului american, lirei sterline si
euro. Ratiunea acestei clauze multivalutare intemeiata pe un cos stabilit de parti e ideea ca
daca o moneda fluctueaza in coborare, ceallata poate fluctua in crestere. Astfel incat media
lor da o rezultanta mia stabila decat fiecare moneda in aprte. In acest fel se indexeaza practic
pretul contractual cu ceea ce pare a fi mai relevant/ mai real pe piata valutara internationala.
Nu se poate indexa cu toate monedele, ci numai cu cele de referinta. Cos valutar vine de la
basket. Alegerea tine de vointa partilor e o problema de negociere se vor avea in vedere
monedele relevante prin raprotare la contractul in cauza.
Nu a avut mult succes practic datorita dificultatilor de aplicare, de calcul. E intalnita in
putine cazuri. Mai de succes a fost clauza multivalutara intemeiata pe un cos isntitutionalizat
(o unitate de cont institutionalizata)
-intemeiata pe un cos valutar institutionalizat. In acest caz, referirea se face la o moneda de
cont (de regula o moneda fiduciara care nu are o circulatie reala pe piata, care e calculata
ca o medie a mai multor monede de catre, de regula, o organizatie internationala de aceea
se numeste isntitutionalizat). Cea mai relevanta situatie o constituie drpeturile speciale de
tragele. Special drawing rights ale FMI. Sunt calculate zilnic de catre FMI prin ceea ce se
numeste o medie ponderata a 4 monede azi (dolarul american, euro care a luat locul
francului francez si marcii germane, yenul japonez si lira sterlina). Intr-o medie ponderata.
Procentul cel mai mare il are dolarul. La un mom procentele au fost 45 29 15 11. Dar ele
se schimba pe perioade. Raportarea la drepturile sepciale de tragere e destul de frecventa. Pe
site-ul FMI apare cursul zilnic al drepturilor speciale de tragere. Si euro a fucntionat cativa ani
de izle inainte de a deveni o moneda efectiva de circulatie, a functionat ca o moneda de cont.

33

Clauzele asiguratorii impotriva riscurilor nevalutare.

Sunt mai multe:

-clauza de revizuire a pretului prin clauza de revizuire a pretului partile stabilesc ca oricare
dintre ele e indreptatita sa procedeze la recalcularea pretului contractual in cazul in care intre
momentul incheierii si cel al executarii contractului au survenit modificari seminificative in
legatura cu elementele de natura nevalutara (nemonetara) care afecteaza contractulsi care
perturba ech contractual.......
combustibilului, comisioanelor bancare, tarifelor de transport,
navlului = pretul contr de transport maritim (1100), comisioane bancare de asigurari.
Clauzele de revizuire a pretului sunt frecvent inalnite in contractele complexe (mai ales)
de vanzare de masini, utilaje, instalatii (Exporturile complexe ) si in contractele de antrepriza
internationale (Contr internatioanle de constructii/montaj cuim sunt cele pe baza conditiilor
generale fidic.)
Se clasifica in 3 maric ategorii infunctie de complexitatea elementului de referinta:
A)Clauze cu indexare unica cu indexare speciala atunci cand pretul contractual este
indexat, revizuit in functie de pretul unui singur produs relevant in economia contractului
respectiv. De pilda, vand benzina si indexez cu pretul barilului de petrol. Vand paine si indexez
cu pretul tonei de grau. Pot sa indexez cu pretul tonei de carbune, cu pretul Kw/h. De ex, in
industria automobilistica care foloseste aluminiul pentru a carei productie e necesara multa
energie electrica.....1430.
Problema care se piune la clauzele de revizuire pe baza unui indice unic e problema
determinarii cursului elementului de referinta. Acest lucru se face de regula de aprit prin
tirmitere la cursul la bursa caracteristica. Cotatia Rotterdam pentru pretul petrolului sau
cotatia New York. Cotatia ...Bertic Exchange bursa de navlu de la Londra se negociaza
transporturi internationale de marfuri pe mare.
Exista si:
B)Clauze cu indexare multipla/cumulativa atunci cand elementul de referinta il cosntituie
doua sau mai multe elemente nevalutare. Se intampla frecvent in contractele de antrepriza
internationala. Cand am de construit o rafinarie, un aeroport, o linie de metrou. In acest caz,
se presupune ca trebuie sa trasnport din tara. Atunci fac indexarea cu pretul materiilor prime,
cu pretul fortei de munca ( cu salariile) si cu pretul navlului (pretul cotnr de transport
maritim. Se aleg 2 3 elemente relevante in economia contr respectiv
C)indexarea generala sau globala autnci cand se raporteaza la un indice staitsitic
international/ general. In orince tara exista INS care publica periodic sit preturilor pe paita
interna. Exista si un Inst European de Statistica. Pretul contractual e indexat cu cursul/pretul
carbunelui pe piata europeana sau cu pretul Kw/h. Cu indexul de inflatie dintr-o anumita tara
sau zona.

-Clauza ofertei concurente prin aceasta clauza, o parte contractanta numita beneficiarul
clauzei dobandeste dreptul ca in cazul in care pe parcursul executarii contractului un tert ii
face o oferta de contractare in conditii mai favorabile decat cele din contractul in curs de
executare, dobandeste dreptul de a obtine adaptarea contractului in spiritul ofertei tertului.
Sau daca cealalta parte care este promitentul clauzei nu accepta/refuza adaptarea
34

contractului, atunci beneficiarul are dreptul de a suspenda sau chiar de a rezilia contractul
direct sau in temeiul unei hotarari judecatoresti sau arbitrale (De regula arbitrale).
De ce se numeste clauza ofertei concurente? Impoteza e urmatoarea inchei un
contract de livrare de gaze naturale cu Rusia pe 25 de ani la care am stabilit un pret. Clauza
suna asa in cazul in care pe durata executarii cotnractului (25 de ani) va veni un tert (De ex,
o firma din Turcia) care imi va propune livrare de gaz la un pret mai redus decat cel
contractat, eu beneficiarul clauzei am dreptul sa solicit adaptarea contractului in curs in
spiritul ofertei tertului.
De ce e clauza oferteic oncurente o clauza de adaptare a contractului de asigurare
impotrivaa risculrilor nevalutare? pt ca se presupune ca firma din Turcia imi face o oferta mie
mai favorabila pt ca pretul pe piata europeana a scazut sau ca alte conditii s-au imbunatatit
atunci in acel fel pretul se micsoreaza si caluza a re ca scop adaptarea la noile conditii de
aceea e...2500.
Care e mecanismul clauzei si care este conditia definitorie pentru ca aceasta clauza a
ofertei concurente sa intre in functiune? Conditia definitorie a clauzei e sa existe o oferta mai
favorabila din partea unui tert. Atunci se declanseaza mecanismul clauzei cand exista o
oferta mai favorabila din parte aunui tert.
Ce inseamna o oferta mai favorabila din partea unui tert? De regula, oferta mai
favorabila inseamna un pret mai bun elementul pret e determinant in acest caz imi ofera
acleasi prod la un pret mai scazut. Dar de multe ori in practica, notiunea de mai favorabil nu
icnlude pretul sau nu include numai pretul. Oferta mai favorabila poate insemna de pilda alte
conditii de livrare, alte conditii de transport, de depozitare, de plata mai favorabile pentru
mine. Notiunea de mai favorabil poate sa priveasca si alte elmente intreaga economie a
contractului.
Problema cea mai sensibila dpdv practic a clauzei ofertei concurente e problema
seriozitatii ofertei pretului. Fiecare clauza are un punct nevralgic. Problema nevralgica e
seriozitatea oferteit tertului. Impotriva unei oferte neserioase din partea uniui tert unei
oferte facute pro causa care nuami sa declanseze mecanismul clauzei si sa ma favorizeze pe
mine ca beneficiar de a obtine ceva din partea furnizorului (o cond mai fav, sau o reducere)
pentru ca sa evite o astfle de oferta neseriosaa din partea tertului, trebuie prevazut in
contract anumite garantii. De ex, oferta nu paote veni de la un subordonat al beneficiarului (o
soc din acleasi holding). De regula se zice ca oferta trbeuie sa vina de la un tert neutru si
serios. Teoretic, insusi comertul confera garnantii impotriva unor oferte neserioase in cazul
in care faci o oferta si ea duce la rezilierea cotnractului in curs de executare, eu pot sa inchei
contr cu terutl care a facut oferta acest lucru nu ii convine tertului daca e o ofrerta
neserioasa. Intregul angrenaj al relaitiei comerciale nu permite o oferta neserioasa de
rpincipiu, dar masuri de garantie trebuie laute.Oferta tertului trebuie data in stare de
angajament juridic
Care e rpocedura/efectele clauzei? In mom incare eu ca beneficiar am primit oferta mai
favorabila din aprte atertului, intra in actiune mecanismul clauzei care poate functiona in 2
moduri:
--poate functiona automat fara sa indice o renegociere a contractului cu cealalta parte. Eu
aprte romana care am primit o oferta mai fav la un pret mai redus, notific acest rpet
vanzatorului meu initial si aplic de luna urmatoare noul pret in mod automat. Acest lucru insa
presupune o prevedere explicita in caontract ina cest caz si o icnredere intre parti. Se
intampla de obicei atunci cand lucruriel se petrec frecvent pe paita respecitva si cand rel com
dintre parti sunt bine conturate. Apare aproape ca o uzanta sau aca o obisnuinta.

35

--Dar sunt multe sit in care clauza nu functioneaza automat ci efectul ei este renegocierea
contractului. Partile sunt obligate sa se intalneasca pentru renegocierea/readaptarea
contractului. Ce se poate intampla?
E posibil ca promitentul (partea rusa) sa accepte. Daca accepta e pt ca intr-adevar
pietul gazului a scazut pe poaiata eruopeana si se justifica o reducere a pretului.
In cazul incare nu accepta, beneficiarul caluzei are psoibilitatea uneori de a actiona in
mod direct, (De pilda in sensul suspendarii sau rezolutiunii contractului), dar de regula are
dreptul sa mearga la un arbitru.
Ce poate face arbitrul? Poate respingecererea de readaptare a contr considerand ca
oferta tertului fie e neserioasa, fie e conjuncturala (este consecinta unui evenitment care s-a
petrecut pe paita euorpeana, dar care dureaza putin. Nu reflecta o modificare reala a pretului
pe piata caracterisitica). Poate admite si proceda la reasezarea contractului in orice mod
prin reducerea pretului, prin schimabrea cond de livrare, dpozitare etc. De3 plata. De
asemenea, arb poate sa suspende executarea cotnr atunci cand inr-adevar oferta tertului e
serioasa dar lucrurile se pot remedia int-ro per de 6 luni, un an... in aceasta ip se suspenda
contr initial si mi se permite mie beneficiar al clazuei sa inchei un contract pe acea periaoda
cu tertul ofertant.
Ultima varianta e aceea in care arbitrul decide rezilierea cotnractului si eliberarea
partilor de acest vinculum iuris care e contractul. Cand va face acest lucru? In cauzl in care
rezulta in mod evident ca acel contract e total depasit de evolutia pietei caracteristice. Si nu
mai poate fi salvat. In acest caz, contractul este rezolvit ex nunc (pentur viitor, nu si pt trecut)
cu psoibilitatea mea de a icnheia contractul cu tertul.

-clauza clientului celui mai favorizat prin aceasta clauza o parte contractanta (promitentul
clauzei) se obliga ca in ipoteza in care pe parcursul executarii contractului (contract pe
termen mediu si lung) va incheia cu un tert un contract similar in conditii mai favorabile decat
cele existente in contractul in curs de executare, se obliga promitentul clauzei sa acorde, sa
extinda aceste conditii mia favorabiel si cocontractantului sau (beneficiarului clauzei).
Contractul fiind astfel adaptat in mod corespunzator.
Aceasta clauza e o aplicatie la nivelul drpetului privat (la nivel contractual) a clauzei
natiunii celei mai favorizate din Dreptul international Public.
Intre clauza clientului celui mai favorizat si clauza ofertei concurente se poate face o
comparatie:
asemanari
--exista asemanare in sensul ca amandoua privesc riscuri nevalutare sunt clauze asiguratorii
impotriva riscurilor nevalutare
--ambele au ca scop adaptarea contractului pentur evitarea consecintelor negative ale
riscurilor. Adica pentru reasezarea echilibrului contractual.
--ambele clauze se declanseaza in cazul in care exista conditii mai favorabile. Si la clauza
clientului celui mai favorizat conditia definitorie a clauzei e ca promitentul sa acorde conditii
mai favorabile unui tert. Notiunea de conditii mai favorabile e identica cu cea de la caluza
ofertei concurente. Poate acorda promitentul clauzei unui tert un pret mai bun sau paoate
acorda unui tert alte avantaje contractuale. Elementul care declanseaza mecaniscmul clauzei
e in esenta acelasi.

36

Care e punctul nevralgic al clauzei clientului celui mai favorizat? E seriozitatea

promitentului promitentul se obliga in aceasta clauza sa acorde cocontractantului lui vechi
aceleasi conditii mai favorabile pe care le-a acordat unui tert. Contractele comerciale sunt
insa in general confidentiale. Asadar, cu o oarecare usurinta promitentul poate ascunde. E
evident ca nu ii convine sa divulge cocontractantului conditiile mai favorabile acordate unui
tert. De eaceea paritle in contr trebuie sa prevada sanctiuni pentru promitentul care ascunde
constand de regula in daune interese reprezentand diferenta care ar fi trebuit acordata.
Adica paguba efectiva pe care beneficiarul clauzei a suferit-o prion faptul ca nu i s-au aplicat
conditiile mai favorabile sau profitul nerealizat de acesta ca urmare a facilitaitlor care nu i-au
fost acordate. Ar fi putut sa obtina un profit si nu l-a obtinut.

Deosebiri:
--deosebirea esentiala priveste de unde porneste initiativa. In cazul clauzei ofertei cocnurente,
initiativa porneste de la un tert catre una din partile contractante. Un tert face oferta
concurenta beneficiarului clauzei. La clauza clientului celui mai favorizat, initiativa porneste
de la o parte cotnractanta catre un tert. Promitentul acorda conditii mai favorabile unui tert.

Care e punctul nevralgic al clauzei clientului celui mai favorizat? E seriozitatea

promitentului promitentul se obliga in aceasta clauza sa acorde cocontractantului lui vechi
aceleasi conditii mai favorabile pe care le-a acordat unui tert. Contractele comerciale sunt
insa in general confidentiale.

Care e mecanismul caluzei?Promitentul in mom in care a acordat tertului conditii mai

favorabile e obligat sa notifice aceasta situatie cocontractantului sau initial. ...........poate
actiona automant4800........ in caz d erenegociere situatia se aplica mutatis mutandis ca la
clauza ofertei concurente. (se poate accepta de catre promitent, poate sa refuze, daca refuza
mergem la arbitrusi arbitru paote sa faca ce face si acolo).

....Clauza de impeviziune/hardship
Hardship sau substantial hardhip greutate, ingreunare, situatia grea (o ingreunare
substantiala) e o isntitutie de origine anglosaxona. Ea este oarecum similara cu teoria
impreviziunii. Clauza de hardship a cunoscut o extindere majora (practic in toate sistemle de
drept, inclusiv in cele de drept romanist, in ultimii 20/30 de ani datorita evenimentelor majore
din CI de natura a perturba echilibrul contractual si globalizarii). Principiile UNIDROIT care in
varianta din 94 nu au incorporat hardshipul au facut-o in 2004.
Conventia de la Vienna din 1980 care nu contine nicio prevedere privind hardshipul nu
a mai fost revizuita. Si a ramas fara hardship. Organismele internationale au reactionat si cel
mai relevant a reactionat camera de comert internationala din Paris (ICC). Care in anul 2003 a
elaborat o clauza tip de hardship foarte buna. Este un model pe care partile pot sa o
foloseasca ori de cate ori doresc sa inserze in contract o clauza de hardship. Acest lucru se
impune mai ales in contractele complexe.
37

Dreptul roman a reactionat lent. Mai intai doctrina a inserat teoria impreviziunii ca o
exceptie de la principiul fortei obligatorie a contractului pacta sunt servanda. Apoi NCC a
inserat impreviziunea in art. 1271. A fost facuta tarziu fata de DCI. Pt ca au preluat de la DCI.
Au inserat-o ca si conditie in art.
Clauza de hardship e acea clauza contractuala prin care se prevede obligatia partilor de
a proceda la renegocierea contractului in vederea adaptarii acestuia sau posibilitatea partilor
de arecurge in subsidiar la un tert judecator, arbitru, expert pentru a readapta contractul in
cazul in care pe parcursul executarii contractului se produce o imprejurare de orice natura
independenta de culpa vreuneia din parti care afecteaza/perturba in mod grav (substantial)
echilibrul contractual producand o ingreunare substantiala a executarii contractului de catre
una sau chiar de catre ambele aprti contractante. Ingreunare ale carei consecinte negative ar
fi inechitabil sa fie suferite de o singura parte.

Care sunt conditiile aplicarii clauzei de hardship? Sunt 4 conditii majore:

-in primul rand, sa fi intervenit o imprejurare (un risc) de orice natura (De regula nevalutara)
aceasta e ratiunea pentru car einseram clauza de hardship aici. Dar nu e imposibils i exista sit
in care clauza poate fi folosita pt toate categ de riscuri, inclusiv valutare. Deci clauza de
harship are un caracter de generalitate. Se refera atat la riscurile valutare,c at si la cele
nevalutare. Aceasta e conceptia si in principiile UNIDROIT si in clauza model a camerei de
comert internationale din Paris.
-evenimentul/riscul de harship trebuie a fie independent de culpa vreuneia dintre parti. Adica
sa fie vb despre un eveniment imprevizibil. Principiile UNIDROIT spun ca evenimentul de
harship trebuie sa apara sau sa devina cunoscut dupa incheierea contractului. Partea afectata
sa nu fi putut in mod rezonabil (Criteriul rezonabilitatii sa fie in afara controlului partii sa nu
fie in posibilitatea mea de a il inlautra si sa nunu imi fi asumat riscul producerii acleui
evenimet) sa prevada la mom incheierii contractului.
Asadar, elementuld e comparatie pentur determinarea aspectului daca este vb despre
un eveniment independent de culpa sau culpabil (dac ae culpabil e raspundere pentru culpa
si nu hardhsip) se apreciaza in abstracto in funcit ed eatitudinea unui comerciant rezonabil si
prudent aflat in aceeasi situatie (Reasonable man). Nu se apreciaza deci in concreto. Pt ca eu
pot sa am o diligenta mai scazuta is nu merit sa raman in lumea comertului.
-harshipul sa fi avut un efect asupra contractului daca nu a avut efect nu are relevanta.
Adica imprejurarea de harship sa fi produs o perturbare a echilibrului contractual initial stabilit
de parti in sensul ingreunarii substantiale a prestatiei uneia sau chiar a ambelor parti
contractante. Exista posib ca hardshipuls a afecteze in moduri si procente diferite ambele
parti. Cuv cheie e ingreunare substantiala asadar, nu orice ingreunare are ef de
declansarea a mecanismului clauzei. Problema care se pune e cum comensuram caracterul
substantial? Pt ca nu poate fi un element subiectiv. Trebuie sa fie un element obiectiv. De
regula, caracterul substantial se apreciaza prin ideea de scop (de cauza a aj) adica una din
parti sa fie lipsita total sau partial de ceea ce in mod rezonabils e astepta de la contract si de
obicei se apreciaza in functie de dauna efectiv suferit sau de profitul nerealizat. Acest lucru
trebuie scris in contract. De pilda, am vazut ca ses ocoteste un substantial hardship daca
profitul meu scade cu minim 10%/an. Dar pot fi 5 sau pot fi 20. Dupa cum am negociat si
rpevazut in clauza.
-sa fie inechitabil ca respectivele efecte negative sa fie suportate exclusiv de catre una din
parti. Conceptul de echitate pregnant in dreptul anglosaxon confera judecatorului sau
arbitrului o mare putere de apreciere. Lucrurile sunt practic lasate (tot pana acum au fost
elem obietiv).... dar elem de echitate introduce o notiune de relaitv.......dupa alte
pareri1130i........
38

Comparatie intre Hardship si forta majora:

Forta majora e un concept de drept romanist. Common law nu a cunoscut notiunea de
forta majora in definitia sintetica pe care o contine dreptul umanist/romanist (?!?!?!?!). De
aceea si sintagma force majeur. Forta majora ..... a protejat.......
-asemanarea - e aceea ca si hardshipul si forta majora pot produce o readaptare a
contractului (a mentine echilibrul contractual) sau de a desfiinta contractul daca acest lucru
nu e posibil. Ratiunea lor in esenta e aceeasi
-deosebiri:
--dpdv al continutului lor. Forta majora fata de conditiile de la hardship implica un elem in plsu
care e esential elem de isnurmontabilitat.e forta majora e un eveniment nu numai
imprevizibil independent de culpa. E si un eveniment insurmontabil. Deci pentru ca se
introduce o conditie in plus cauzele de forta majora sunt mult mai reduse decat cauzele de
hardship. Evenimentele de fort amajora sunt mult mai resdues. Mult mai multe sunt
evenimentele de harship decat cele de forta majora.
--dpdv al scopului urmarit de parti la hardship partile urmaresc readaptarea contractului in
functie de noile imprejurari. La forta majora este un motiv de incetare a efectelro contractului
sinalagmatic cu consecinta exonerarii de raspundere a partiic are a suferit forta majora. E o
alta ratiune.
--dpdv al efectelor lor clauza de hardship se intalneste in cazul in care intervine un
eveniment care ingreuneaza executarea contr de catre una din parti. Si are ca scop
readaptarea contractului la noile imprejurari. Deci hardshipul nu e dirimant pentru contract.
Nu e vb de un eveniment care sa faca imposibilia executarea contractului. Forta majora este
prin ipoteza o imprejurare care face imposibila executarea contractului. De aceea efectul sau
e acela de rezolutiune a contractului cu exonerarea de raspundere.

Care sunt efectele clauzei?

-in primul rand, clauza de hardship nu actioneaza niciodata automat niciodata. Implica
renegocierea contractului. Presupune in primul rand dpdv procedural o notificare din partea
partii care a suferit evenimentul de hardship catre cealalta parte. In contract partile pot
prevedea ce conditii trebuie sa indeplineasc anotificarea. Trebuie sa exprime situatia in detaliu
(eventual cu acte justificative), sa explice care sunt efetele asupra contractului. Nu ne
intereseaza la modul general ca e razboi in Afghanistan, ci la modul gneeral de ce razboiul din
Afhganistan imi influenteaza contratul.

-etapa intalnirii partilor pentru renegocierea contractului. Partile pot cadea de acord in sensul
readaptarii contractului in orice mod. Adica intraga economie a contractului poate fi vizata.
Daca nu se inteleg, pot apela un judecator (mai repede la un arbitru), dar de foarte multe ori
la un expert.
Dar putem spune ca in anumite ramuri de comert exista arbitri atat de specializati incat
sunt experti. De ex, expertii GAFTA(Asociatia comeerciantilor cu cereale si nutreturi) sunt
cativa arbitri cu ani de practica in domeniul comertului cu cereale, atat de specializati ca
depasesc granita dintre arbitru si expert.
Ce poate face arbitrul? Poate sa adapteze contractul in functie de noile imprejurari.
Poate sa suspende contractul pe o anumita perioada de timp. Sau sa il rezilieze. Exista si
posibilitatea ca partile sa actioneze si direct de ex, clauze de hardship care contin un pact
39

comisoriu in sensul ca partile se intalnesc, negociaza, dar in cazul in care nu se inteleg

oricare dintre ele are dreptuls a procedeze la rezolutiunea contractului fara alta formalitate.
Ce pot face partile si ce poate face expertul sau arbitrul? Ideea esentiala e aceea de
echilibrare/balansare a pierderilor.aceasta imrpejurare de hardship nu e dirimanta pentru
contract nu duce decat in foarte rare cazuri la incetarea contractului. Ideea e de distribuire a
pierderilor intre cele doua parti contractante.

Clauza de forta majora

Curs 8 DCI- 26.03.2015

Clauza de for major este o clauz care nu lipsete niciodat pentru c prile doresc s se
pun la adpost de aceste evenimente neprevzute. Ea i are temeiul n dreptul
romanist,este reglementat n Conv. de la Viena 1980 privind vnzarea internaional de
pri, n Principiile contr comerciale internaionale i n dreptul civil romn. Ne intereseaz
regimul convenional al forei majore,adic clauza de for major. Exist o clauz model
privind fora major, n Conv/Camera internaional din Paris n 2013, publicaia 650. n
comerul internaional sunt 3 tipuri de definiii ale forei majore n contr comerciale
internaionale:
1. definiia sintetic- pe care o ntlnim n sistemul de drept romanist i n Convenia de la
Viena i n Principiile Unidroit. Fora major este particularizat prin elementele ei
caracteristice: element imprevizibil, insurmontabil, independent de culpa prilor,
survenit dupa ncheierea contr care afecteaz executarea contr i partea victim a
forei majore s nu fi fost n ntrziere pentru neexecutare i s nu i fi asumat riscul la
care se refer fora major.
2. definiia analitic- pe care o ntlnim mai ales n contr supuse sist de drept anglo saxon.
Sist anglo saxon nu cunoate instituia forei majore ca n dreptul romanist, ci o preia
din dreptul francez. n contr supuse dr anglo saxon, similar forei majore ar fi o
enumerare de situaii care pot fi considerate ca fiind rezolutorii pentru contract,
dirimante, aici intrnd calamiti naturale, exist un contr internaional de transport de
mrfuri-secet, nghe, mare nalt; embargou,greve, inchiziie, schimbri ale regimului
politic, interdicii de import i export, dificulti n aprovizionare.
3. definiia mixt- cea dat n clauza model a Conv. internaionale din 2003 unde fora
major este definit sintetic,dar exist i o enumerare de evenimente socotite a fi de
for major.
EFECTELE FOREI MAJORE
Are 2 efecte n comerul internaional:
1. unul specific contractelor comerciale internaionale (care sunt ncheiate pe termen
mediu i lung)-efectul suspensiv, ea suspend executarea obligaiilor de ctre partea
victim pe durata ct executarea este afectat dar nu mai mult de termenul prevzut n
contract. Dac este evident de la nceput c executarea nu mai este posibil, se trece
la efectul extinctiv.
2. efectul extinctiv- este cel clasic, civil, fora major duce la ncetarea efectelor
contractului, la rezilierea sau rezoluiunea lui i atrage exonerarea de rspundere a
prii care a fost afectat.
40

PROCEDURA DE ANUNARE
Trebuie prevzut n contract. Ideea general pe care o extragem din Conv. de la Viena
din 1980 este aceea c partea victim trebuie s anune evenimentul de for major
celeilalte pri ct mai devreme cu putin. Problema care se pune este aceea a sanciunii n
cazul n care nu se anun, fiind destul de multe situaii ntlnite chiar i n arbitrajul
internaional, partea nu execut, iar cnd este chemat n arbitraj, invoc c a fost victima
unei fore majore. Este posibil acest lucru sau exist o decdere? Ne raportm la Conv. de la
Viena pentru rspuns. Ideea e c fora major poate fi invocat oricnd, deci i mai trziu
chiar i n faa arbitrului,nu exist o decdere, dar partea care nu a comunicat va suporta
toate prejudiciile pe care cealalt parte le-ar fi putut evita dac ar fi fost notificat n termen.
Sanciunea este prevzut i n principiile unidroit cam pe aceeai linie. Corelativ cu obligaia
victimei forei majore de a anuna cu sanciunea pe care am spus-o, exist obligaia celeilalte
pri contractante i aceasta este o obligaie cutumiar- exemplul de la uzane normative
generale- cealallt parte are obligaia de a depune toate diligenele pentru a-i evita
prejudiciul dari o obigaie de cooperae cu victima pentru atenuarea efectelor forei majore.
Sanciunea : cealalt parte contractant nu va putea invoca acele despgubiri pe care le-ar fi
putut evita printr-o cooperare obiectiv.
PROBLEMA PROBEI
Fora major este o situaie de fapt, ea se probeaz :
1. prob specific, tipic- atestate sau certificate de for major. Camerele de comer i
industrie ,asociaiile profesionale sunt , de regul, abilitate fie prin lege , fieprin statutul
lor de a emite aseenea certificate de for major, la cerere , privind evenimentele de
for major care intr n competena lor. i legea 335/2007 privind certificatele de
comer din Romnia, prevede o asemenea competen pentru Camera de comer si
industrie a Romniei i pentru Camerele de comer judeene. Certificatele de for
major emise de aceste organe au sigur o for juridic relativ, ele pot fi combtute
printr-o prob contrar i sunt lsate, desigur, la suverana apreciere a arbitrului.
2. expertiza- de ctre un specialist n domeniul respectiv de activitate.
3. orice mijloc de prob pentru c este o situaie de fapt.

REGIMUL DOBNZII N COMERUL INTERNAIONAL

Exist sigur o reglementare de drept comun, cea din Codul civil i n mod specific, OG
13/2011 privind dobnda legal remuneratorie i penalizatoare pentru obligaiile bneti. Noi
nu ne ocupm de cea remuneratorie. Noi vorbim despre cea penalizatoare, sancionatorie.
Potrivit OG 13/2011, n raporturile de comer internaional, primeaz voina prilor,
cuantumul este lsat la nivelul voinei prilor, avnd ,de regul, un caracter convenional. n
materie de activiti cu scop lucrativ , cum spune OG, raporturi juridicice care decurg din
exploatarea unei ntreprinderi cu scop lucrativ, rata dobnzii este liber, nu exist o limitare
aa cum se ntmpl n cazul altor obligaii dect cele ntre profesioniti. Un amendament
facem aici: judectorul sau artbitrul are dreptul de a reduce dobnda convenional atunci
cnd este abuziv, excesiv. Dar cnd prile nu au prevzut nimic n contract, se aplic
dobnda legal care esre reglementat n art. 4 din OG 13, care spune aa:" n raporturile cu
element de extraneitate, atunci cnd legea romn este aplicabil i cnd s-a stipulat plata n
moned strin, dobnda legal este de 6 % pe an." Sunt 3 condiii care trebuie ndeplinite
pentru ca acest text s se aplice: s fie raport cu element de extraneitate, s fie vorba despre
lex causae legea romn i plata s fi fost prevzut n moned strin. Dl profesor judector
Sitaru zice c dobnda de 6 % este o dobnd bun, a aplicat-o frecvent.
CONTRACTE SPECIALE N COMERUL INTRNAIONAL
CONTRACTUL DE VNZARE
41

DOMENIUL TEMPORAL DE APLICARE A CONVENIEI DE LA VIENA

Ne vom referi la prevederile Conv. de la Viena, denumit Conv. Naiunilor Unite asupra
contractului de vnzare internaionale de mrfuri, din 1980. Am aderat la ea prin legea
24/1991, Romnia este ,deci, parte. Prevederile conveniei au caracter supletiv, ea ,aadar,
poate fi modificat de ctre pri. Convenia este una dintre cele mai ample i de esen
codificri internaionale, 20 de ani ne negocieri au fost. La elaborarea ei a participat i o
delegaie din partea Romniei, condus de domnul profesor Tudor Popescu (a i se reine
numele ), o influen deosebit mai ales ccp partea privind formarea contractului. Convenia
are patru pri, partea a doua se refer la formare, iar a treia la efectele contractului. n cea
privind formarea, ne apropiem de conceptele dreptului romn, la efecte, influena major vine
de la sistemul anglo-saxon. La cea privind formarea, lucrurile stau aa deoarece s-a redactat
dup un proiect romn, printre membri fiind i domnul profesor Sitaru, alturi de Tudor
Popescu. Convenia de la Viena are ca merit acela de a concilia sistemele de drept romanist i
anglo-saxon, instituiile alterneaz.
DOMENIUL DE APLICARE AL CONVENIEI DE LA VIENA
Conv. a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1988, sunt ,dpdv personal, convenia se aplic
dac sunt ndeplinite dou criterii alternative,nu cumulative :
1. dac prile i au sediile n state contractante diferite i de aici s-a format i primul
criteriu al internaionalitii comerului, discutat la primul curs.
2. ca lex causae s fie legea unui stat contractant chiar dac prile nu ar aparine unor
state care au aderat la Conv. de la Viena.
DOMENIUL DE APLICARE MATERIAL AL CONVENIEI DE LA VIENA
Convenia se aplic pentru ncheierea sau formarea contractului i pentru efectele
contr. de vnzare internaional de mrfuri. Nu se aplic pentru toate tipurile de vnzri:
pentru vnzarea-cumprarea de mrfuri pentru uz personal, vnzrilor la licitaie, vnzrilor
judiciare (adic cele fcute sub sechestru), vnzrilor de nave i aeronave, vzrilor de curent
electric sau gaze naturale.
Cum este structurat convenia: Dispoziii generale, formarea contractului, efectele
contractului, dispoziii finale i tranzitoriu.
n prima parte, la dispoziii generale, sunt 3 instituii importante: intepretarea
contractului, forma i proba.
1. Interpretarea contractului, exist cteva reguli de intepretare a conveniei prin ea nsi
dar i a contractului.
a. Primul pp: Contractul se interpreteaz n funcie de caracterul s internaional,
aceasta nseamn c se va ine seama de necesitatea aplicrii uniforme a
conveniei i UNCITRAL adun n permanen informaii din toate statele lumii
privind aplicarea Conveniei de la Viena, adic urmrete modul de aplicare a
conveniei ca s asigure o aplicare unitar.
b. Al doilea pp: respectarea bunei credine n comerul internaional.
c. Al 3-lea pp: menionat n art. 7 : Materiile crmuite de prezenta convenie care
nu sunt n mod expres rezolvate n cuprinsul su vor fi reglementate potrivit
principiilor generale de drept din care convenia se inspir sau , n lipsa acestor
principii, n conformitate cu legea aplicabil potrivit normelor de drept
internaional privat. Mecanismul conflictual se aplic doar dac nu exist
principii.
d. A patra regul de interpretare, zice aa : art. 8: Indicaiile i celelalte manifestri
de voin ale unei pri, ale oricrei pri trebuie interpretate dup intenia
acesteia cnd cealalt parte cunotea sau nu putea s ignore aceast intenie.
Acesta este influena evident a sist. de drept romanist, adic Viena adopt
principiul voinei interne dup intenie, nu dup voina declarat,cu condiia ca
42

cealalt parte s fi cunoscut sau s fi trebuit s cunoasc aceast intenie. Se

mbin cu o reglementare anglo-saxon: dac nu exista indicaii cu privire la
voina uneia dintre pri, atunci voina prii trebuie interpretat potrivit cu
semnificaia pe care ea i-ar acorda-o orice persoana reyonabila cu aceeai
pregtire i aflat n aceeai situaie. Se raporteaz la figura obiectiv a
comerciantului rezobanil i prudent aflat n aceeai situaie. n intepretarea
voinei prilor, n oricare dintre modurile de mai sus, trebuie s se ina seama
de circumstanele pertinente ,de negocierile dintre ele, obinuinele stabilite
ntre pri precum i de uzane.
e. A 5-a regul de interpretare: art. 9: Prile sunt legate prin uzanele la care ele
au consimit, precum i de obinuinele care s-au stabilit ntre ele, deci se face
referire la obinuinele dintre pri i la uzanele la care prile au trimis. Dar art
9(2 ): n afar de convenia contrar a prilor, prile sunt considerate c s-au
referit n mod tacit n contract la orice uzan pe care o cunoteau sau ar fi
trebuit s o cunoasc i care n comerul internaional este n mod regulat
respectat si recunoscut de ctre prile la contractele de acelai tip n ramura
comercial adoptat de ele.
2. Forma contractului: principiul consensualismului, art. 11 : Contractul nu trebuie s fie
ncheiat ,nici consemnat n scris i nu este supus niciunei condiii de form. Consecina
imediat a acestei prevederi este aceea c modificarea sau rezoluiunea nu sunt
supuse niciunei condiii de form. De asemenea, pentru c nu se cere condiie de form
de niciun fel, proba este liber. Deci contractul poate fi probat prin orice mijloc de
prob.
PARTEA A II-A A CONVENIEI DE LA VIENA: FORMAREA CONTRACTULUI
2 laturi ale formrii consimmntului sunt reglementate: oferta i acceptarea ofertei.
Art 14: oferta de a contracta este o propunere de ncheiere a contr. care trebuie s
ndeplineasc 3 condiii de validitate:
ea trebuie s fie adresat uneia sau mai multor persoane determinate. Per a contrario,
propunerea adresat publicului nu este socotit o ofert, ci este considerat numai o
invitaie la ofert.
s fie suficient de precis, adic atunci cnd denumete mrfurile i expres sau
implicit, stabilete cantitatea i preul sau d indicaii care permit ca acestea s fie
determinate. Aceast prevedere din art. 14 este adoptat sub influena sistemului de
drept romanist potrivit cruia obiectul , marfa i preul trebuie s fie determinate sau
cel puin determinabile sub sanciunea nulitii contr. Aceasta prevedere intr doar
aparent n conflict cu o prevedere din art. 55 din Convenie care se afl n partea a 3-a
privind efectele influenat de sist. anglo-saxon.
s denote voina ofertantului de a se angaja n caz de acceptare, animo contrahendi
negotii.
Problema revocabilitii sau irevocabilitii ofertei: Convenia face o distincie ntre dou
noiuni :
cea de retractare a ofertei (retragerea ofertei nainte sau simultan cu ajungerea ei la
destinatar)- o oferta, chiar dac este menionat ca irevocabil, poate fi retractat dac
retractarea ajunge la destinatar nainte sau n acelai tp. cu oferta. Reglementarea este
raional, destinatarul necunoscnd-o, nu sufer niciun prejudiciu.
cea de revocare a ofertei. Pentru revocarea ofertei, convenia stabilete o regul i o
excepie, regula este c oferta poate fi revocat pn la ncheierea contractului, dac
revocarea sosete la destinatar nainte ca acesta s fi expediat acceptarea, este o
43

bucic de drept anglo-saxon. Prin excepie, revocarea nu poate fi efectuat n douz

cazuri alternative: cnd oferta prevede n cuprinsul ei un termen determinat n care
este declarat irevocabil i acest lucru se ntmpl frecvent n comerul internaional;
oferta este irevocabil cnd este rezonabil pentru destinatar s considere oferta ca
fiind irevocabil iar caracterul rezonabil este apreciat n funcie de elementele spuse
mai sus la intepretare, circumstanele pertinente , negocierile dintre pri, obinuinele
i uzanele.
Acceptarea ofertei: este o declaraie sau o alt manifestare de voin a destinatarului
ofertei care exprim acordul su cu oferta. Aceast definiie dat de art 18, acoper cele dou
feluri de acceptare: expres (o declaraie ) i tacit (o alt manifestare de voin). Convenia
reglementeaz i regimul juridic al tcerii: tcerea sau inaciunea ,prin ele nsele, nu pot
constitui acceptare, de esen este sintagma "prin ele nsele", dde aici concluzionndu-se ca
simpa inaciune nu este consimmnt, dar tcerea poate fi consimmnt doar cnd rezult
din lege, voina prilor, uzane sau obinuine. Care este momentul n care acceptarea i
produce efectul? Pentru a analiza acest moment, trebuie s facem o distincie ntre cele dou
tipuri de acceptare:
acceptarea expres - exist o subdistincie dup cum contractul este ncheiat ntre
abseni, inter absentes sau ntre prezeni, inter presentes.
a. inter absentes, prin coresponden, exist o regul i o excepie. Regula:
acceptarea produce efecte n momentul n care ea parvine ofertantului, deci
sistemul recepiunii din dreptul romanist. Excepia: acceptarea nu porduce efecte
dac nu parvine ofertantului n termenul de acceptare stipulat sau n lips, ntrun termen rezonabil innd seama de mprejurri, de activitatea mijloacelor de
comunicare folosite, obinuine sau uzane.
b. inter presentes, oferta trebuie s fie acceptat imediat, dac din mprejurri nu
rezult contrariul. Inter presentes nseamn i prin telefon sau orice mijloc de
comunicare prin care prile sunt puse fa n fa.
acceptarea tacit- ndeplinirea de ctre destinatarul ofertei a unui act , oricrui act din
care rezult c el accept oferta fr ca acest act sa fie comunicat ofertantului i
Convenia zice : actul sau actele , pentru a fi socotite acceptare, se apreciaz n temeiul
ofertei, obinuinelor sau uzanelor i n practica aplicrii conveniei au fost socotite ca
fiind acceptri, executarea parial, expedierea mrfurilor, plata preului, contractarea
unui credit bancar cunoscut celeilalte pri.
Coninutul acceptrii: exist o regul , o excepie i o excepie la excepie care revine
la regul.
Regula: art. 19: un rspuns care tinde s fie acceptarea unei oferte dac conine completri
,limitri sau alte modificri fa de coninutul ofertei, este o respingere a ofertei i constituie o
contraofert. Aici este principiul acceptrii pure i simple , sau regula imaginii n oglind .
Excepie: constituie totui acceptare un rspuns care tinde s fie acceptarea unei oferte dar
care conine elemente complementare sau diferite care nu afecteaz ns n mod substanial
termenii ofertei. Convenia enumer exemplificativ ce se consider c altereaz n mod
substanial termenii ofertei: modificarea privete preul, plata , calitatea, cantitatea mrfurilor
, locul i momentul plii , ntinderea responsbailitii unei pri fa de cealalt i prezolvarea
litigiilor. Enumerarea este exemplificativ.
Excepia la excepie : un rspuns care nu altereaz n mod substanial termenii ofertei nu va fi
totui socotit acceptare n cazul n care ofertantul , fr ntrziere, a relevat diferenele verbal
sau n scris, printr-un aviz.
Acceptarea tardiv: n cazul n care ea parvine ofertantului dup expirarea termenului stipulat
n ofert sau dup expirarea termenului rezonabil de la data cnd oferta a fost emis.
44

Acceptarea tardiv produce sau nu produce efecte? Regula: acceptarea tardiv nu produce
efecte sau altfel spus, oferta devine caduc, n momentul expirrii termenului sau al
termenului rezonabil. Aceast regul comport o distincie cu consecine diferite, dup cum
acceptarea a ajuns cu ntrziere la ofertant din culpa sau fr culpa acceptantului.
dac acceptarea a ajuns tardiv din culpa acceptantului, adic i este imputabil, regula
se aplic pe deplin i acceptarea nu produce efecte. Totui, acceptarea poate produce
efecte dac ofertantul , fr ntrziere, l informeaz c accept contractul chiar i n
aceste condiii, cu o acceptare tardiv, informarea putnd fi verba sau n scris.
dac acceptarea a ajuns tardiv independent de culpa acceptantului, adic din culpa
cruului, potei, expeditorului, transportatorului. n aceasta situaie, convenia e mult
mai blnd , dac din acceptare rezult c ea a fost expediat n termen i n mod
normal ar fi ajuns n termen, dar nu a ajunsn termen din culpa unui ter, acceptarea
produce efecte, cu excepia situaiei n care ofertantul l anun fr ntrziere pe
acceptant c nu poate executa contractul datorit unei imposibiliti obiective de
executare.
EFECTELE CONTRACTULUI-PARTEA A III-A

Curs 9 2.04.2015
C.Efectele contractului
1. Obligatiile vanzatorului si raspunderea contractuala a vanzatorului
I.

Obligatiile vanzatorului:
I.1. Obligatia de predare a marfii
Locul predarii Conventia indica 4 locuri, aplicabile in casacada, in care
predarea se considera a fi corect efectuata:
sunt predate intr-un loc special stabilit de parti in contract (aplicarea pp
libertatii contractuale acesta conventie il aplica in toate situatiile)
in cazul in care contractul nu prevede nimic, daca implica transportul
marfurilor, marfa se socoteste predata in momentul in care este remisa
catre primul transportator
daca nu ne aflam in situatia precedenta, si ne aflam in situatia unui bun
determinat sau determinat prin caractere generice, care trebuie prelevat
dintr-o masa de bunuri, sau daca este vorba despre un bun viitor si partile
stiu unde anume trebuie fabricat sau produs, predarea se face la locul
unde bunul se afla.
Escape clause daca nu ne aflam in situatiile de mai sus, se socoteste
predata la sediul vanzatorului din momentul contractului. Obligatia este
cherabila, iar nu portabila (cump tb sa vina la sediul vanz)
Momentul predarii mf 3 situatii in scara:
La data fixata in contract sau determinabila prin referire la contract
Daca in contract este prevazuta o perioada de timp in care se poate face
predarea, predarea se poate face in orice moment in cadrul acelei
perioade, la alegerea vanzatorului de regula, daca din contract nu rezulta
ca alegerea ar reveni cumparatorului
In toate celalalte cazuri, predarea poate fi facuta intr-un termen rezonabil
din momentul incheierii contractului
45

I.2. obligatia de remitere a documentelor cu privire la marfa 2 solutii:

la locul, data si in forma prevazuta in contract
in lipsa prevederii contractuale, la data si in forma care sa permite
cumparatorului sa intre in posesia marfii potirvit uzantelor
I.3. obligatia de conformitate a marfurilor
Sintetizeaza ceea ce noi in dreptul romanist o avem in mai multe obligatii
Tb sa predea mf in... cantitate, calitate, tip, ambalaj, conditionare tb sa
corepsunda contractului
Conventia reglm criteriile pt indeplinirea acestei obligatii un criteriu
principal si criterii subsidiare:
Criteriul principal potrivit preveerilor contractului
Criterii subsidiare in cazul in care nu este nimic prevazut in contract:
a) tb sa predea marfuri adecvate intrebuintarilor la care servesc in mod
obisnuit marfuri de acelais tip,
b) in cazul in care marfa este destinata unei intrebuintari speciale, ea tb sa
raspunda, sa fie adecvata acelei intrebuintari speciale daca acesta
intrebuintare speciala a fost adusa la cunostinta cump la momentul
incheierii contractului
c) daca cumparatorul a predat vanzatorului un esantion sau un model pt
care marfa trebuie produsa, marfa tb sa posede calitatiile esantionului sau
modelului
d) marfurile tb sa fie ambalate si conditionate in modul obisnuit pt marfuri de
acelasi tip sau intr-o maniera adecvata pt a fi conservate si protejate
I.4. obligatia de a preda marfurile libere de orice drept sau pretentie a unui tert
Conventia nu foloseste, dar noi, in limbajul dr romanist intelegem ca este
vorba de obligatia de garantie pt evictiune obligatia de conformitate juridica a
marfurilor
Conventia reglm 2 ipoteze:
obligatia de garantie pt evictiune in general
Regula este aceea ca un tert un trebuie sa aiba niciun drept asupra marfii (vb
de drepturi reale in general). Exceptie: daca cumparatorul accepta sa preia
marfa si in aceste conditii Conventia de la Viena permite in principiu vanzarea
bunului altuia
obligatie de garantie pt evictiune bazata pe proprietatea intelectuala
invocata de un tert
Vanzatorul tb sa preda drepturile libere de orice pretentia asupra unui tert,
intemeiata pe dreptul de propr industriala sau alte drepturi de propr
intelectuala, pe care vanzatorul le cunostea sau nu putea sa le ignore la
momentul incheierii contractului, cu conditia ca acest drept sa fie intemeiat pe o
proprietate intelectuala, fie in temeiul legii statului unde marfurile trebuie
vandute sau, in temeiul legii statului in care cumparatorul isi are sediul.

46

Exista si aici un remediu: vanzatorul este absolvit de raspundere atunci cand

la momentul incheierii contractului cumparatorul cunoastea sau ar fi tb sa
cunoasca pretentia tertului.
II.

Raspunderea contractuala a vanzatorului: - Conventia foloseste: mijloacele

de care dispune cumparatorul in cazul incalcarii contractului de catre
vazantor
Conventia reglm 2 posibilitati generale ale cumparatorului in cazul in care
vanzatorul isi incalca oblig contractuala:

A) Cumparatorul poate sa mentina contractul in fiinta

Are urmatoreale posibilitati:
1) Posibilitatea generala indiferent de obligatia incalcata de vanzator
dreptul de a cere executarea in natura a obligatiei vanzatorului.
Conventia spune cu exceptia cazului in care cumparatorul s-a prevalat
de un mijloc incompatibil cu o asemenea cerere de executare in
natura.
Cand a solicitat executarea in natura 2 posibilitati:
Cumparatorul poate acorda vazantorului un termen suplimentar de
executare pe o durata rezonabila este un fel de termen de gratie
conventional, voluntar
Judectaorul sau arbitru nu poate acorda un termen de gratie
2) Un ansamblu de posibilitati pe care cumparatorul le are in cazul
incalcarii obligatiei de conformitate. Cumparatorul poate:
a) Poate cere vanzatorului predarea unor marfuri de inlocuire
b) Poate cere vanzatorului sa repare lipsa de conformitate
c) Poate reduce pretul proportional cu valoare redusa a bunului ca
urmare a lipsei de conformitate
3) Vanzatorul el insusi poate sa repare pe cheltuiala sa orice lipsa a
obligatiilor sale contractuale, cu conditia ca acesta reparatie de catre
vanzator sa nu atraga o intarziere nerezonabila a executarii
contractului si nici sa provoace inconveniente nerezonabile
cumparatorului
B) Cumparatorul poate sa ceara rezolutiunea contractului
1) Situatia regula; cump poate declara rezolutiunea contractului oricand, in
cazul in care neexecutarea obligatiei de catre vanzator constituie o
incalcare esentiala a contractului (contraventie esentiala la contract).
Def incalcare esentiala daca 4 conditii sunt indpelinite:
Cauzeaza celeilalte parti un prejudiciu
Acest prejudiciu consta ca cealalta parte este privata de ceea
ce era indreptita sa se astepte de la contract
In afara de cazul in care partea in culpa nu a prevazut un
astfel de rezultat
Nicio persoana rezonabila, cu aceiasi pregatire si aflata in
aceiasi situatie nu l-ar fi prevazut nici ea (putem asimila cu
cauza din dreptul nostru)
47

2) Situatia speciala se aplica cand este incalcata obligatia de predare a

marfii. In caz ca nu preda mf in termenul contractual, cumparatorul poate
sa ii acorde un termen suplimentar (un termen de gratie conventional).
Contractul va fi rezolvit daca si termenul suplimentar este depasit sau
vanzatorul declara de la inceput ca nu va executa
Regimul rezolutiunii conform conventiei de la Viena
Este nejudicara, spre deosebire de dreptul romanist. Rezoltiunea se declara de
partea interesata
Trebuie facuta o notificare fata de cealalta parte
Judecatorul sau arbitrul nu poate acorda partii in culpa un termen de gratie
2. Obligatiile cumparatorului si raspunderea contractuala
I.

Obligatiile cumparatorului

I.1 Obligatia de plata a pretului Conventia intelege indeplinirea de catre

cumprator a oricaror formalitati prevazute in contract sau lege (ex: sa respecti
prevederile bancare).
3 aspecte:
determinarea platii art 14 (apare in partea a 2a): se prevede ca pretul tb sa fie
determinat, sau cel putin determinabil (sub influenta dr romanist)
Art 55 (care e in partea a 3) permite vanzare fara pret determinat sau
determinabil el zice daca pretul nu este nici determinat si nici determinabil, partile
vor fi reputate in lipsa unor implicatii contrare ca s-au referit in mod tacit la pretul
practicat in mod obsnuit in ramura comerciala respectiva pt aceleasi marfuri vandute
in imprejurari comparabile.
Apare asadar o contradictie aparenta intre cele doua texte. Ratiunea a fost ca
prin dispozitiunile finale ale conventiei i s-a permis statelor sa ratifice numai partea a
2a sau numai partea a 3a. Romania a ratificat ambele parti, pt noi apare problema.
Concluzia: este posibila aplicarea concomitenta a art, in ideea ca in comertul
international caracterul determinat sau determinabil al pretului nu este de ordine
publica.
locul platii 3 solutii:
a) pretul tb platit la locul stabilit in contract
b) in cazul in care plata se face contra remiterii marfurilor sau
documentelor, plata tb facuta la locul remiterii mf sau documentelor
c) in orice alte situatii, plata se socoteste facuta atunci cand suma ajunge
la sediul vanzatorului plata este cherabila
momentul platii
a) momentul determinat in contract
b) momentul emiterii mf sau documentelor
c) in cazul in care contractul implica transportul marfurilor este posibil ca
vanzatorul sa conditioneze expedierea marfii de plata pretului
I.2. obligatia de preluare a marfii predate implica 2 aspecte:
48

II.

Cumparatorul tb sa faca orice act care ii revine cumparatorului pt a permite

vanzatorului sa efectueze predarea. Daca vanzarea implica transport si
transportul revine cumparatorului, tb sa incheie contractul de trasport
Tb sa preia fizic mf, sa faca doar formalitatiile
Raspunderea contractuala a cumparatorului

A) Poate sa ceara executarea in natura aobligatiilor cumparatorului daca nu s-a

prevalat de un mijloc incompatibil cu executarea in natura. Se acorda
vanzatorului posbilitatea de a acorda cumparatorului un termen suplimentar de
executare. Nici aici, judecatorul sau arbitrul u pot acorda termen de gratie
B) Poate sa ceara rezolutiunea contractului
a) Situatie regula: poate declara rezolutiunea contractului in mod direct in cazul
in care cumparatorul a savarsit o contraventie esentiala la contract (trimite la
acelasi art ca mai dvrm)
b) Situatia speciala: in cazul in care cump nu isi executa oblig de plata a pretului
sua preluare a mf predate in acest caz, poate acorda cump un termen
suplimentar de executare. Daca si acest termen este depasit sau
cumparatorul declara ca nu va plati sau nu va preda, contractul poate fi
rezolvit
Regimul rezolutiunii este identic
C) Pt situatia speciala in care vanzatorul tb sa produca marfa potrivit indicatiilor
date de cumparator (poate fi un esention, poate fi un model), dar cumparatorul
nu transmite acele indicatii. In acest caz (nici la data convenita in contract, nici
intr-un termne rezonabil acordat de vanzator, atunci vanzatorul este liberat de
raspundere daca va produce marfa, potrivit cu nevoile cumparatorului care ii
sunt cunoscute)
3. dispozitii generale - analizam 3 aspecte:
A) Transferul riscurior momentul transferul riscurilor de la vanzator catre
cumparator
Conventia reglm acesta pblm pe doua mari situatii:
I.

Cand vanzarea implica tarnsportul marfurilor 2 subsituatii:

I.1. daca prin contract, vanzatorul este obligat sa remita marfurile
transportatorului intr-un loc determinat, riscurile trec de la vanzator catre
cumparator in momentul in care marfa este remisa transportatorului in acel
loc.
I.2. Daca nu se precizeaza un loc determinat pt remiterea marfurilor catre
tarnsportator, riscurile se transfera catre cumparator in momentul in care
marfa este predata catre primul transportator.

II.

Cand vanzarea nu implica transferul marfurilor 2 subsituatii:

49

II.1. In cazul in care, prin contract, vanzatorul este obligat sa predea marfa
cumparatorului intr-un alt loc decat la sediul vanzatorului, riscurile sunt
socotite predate in momentul in care marfa este pusa la dispozitia
cumparatorului in acel loc.
II.2. escape clause: in orice alta ipoteza, riscurile se socotesc transferate de
la vanzator catre cumparator in momentul in care cumparatorul preia
marfurile. Exista insa o conditie: ca acel cumparator sa preia marfa in
termenul contractual. Daca nu a preluat-o in termenul contractual, riscurile
se socotesc transferate in momentul in care marfa este pusa la dispozitie
cumparatorului, la data si locul stabilit in contract.
Consecinta transferurilor marfurilor este aceea ca pierderea sau deteriorarea
marfurilor survenita dupa momentul tranferurilor riscurilor nu il exonereaza
pe cumparator de obligatia de plata a pretului.
B) Regimul daunelor interese
I.

Reguli generale avem 2 reguli specifice sistemului romanist:

a) Partea in culpa tb sa plateasca daune interese egale cu pierderea efectiv
suferita (damnum emergens) si castigul nerealizat de cealalata parte
(lucrum cessans)
b) Conditia previzibilitatii daunele interese nu pot fi superioare pierderii
suferite si castigului nerealizat pe care partea in culpa le-a prevazut sau ar
fi trebuit sa le prevada la momentul incheierii contractului

II.

Modalitati specifice de determinare a daunelor interese 2 modalitati

specifice:
a) Cumpararea de inlocuire si vanzarea compensatorie. Cand contractul ese
rezolvit, iar cumparatorul, in mod rezonabil procedat la o cumparare de
inlocuire. Sua avnzatorula procedat la o vanzare compensatorie, partea poate
cere daune interese egale cu diferenta dintre pretul contractual si pretul
cumpararii de inlocuire sau al vanzarii compensatorii
b) De asemenea, cand contractul este rezolvit, iar marfurile au un pret curent
pe piata, se pot cere daune interese egale cu diferenta dintre pretul
contractual si pretul curent la momentul rezolutiunii contractului

C) Regimul exonerarii de raspundere art 79 din conventie: o parte este

exonerata de raspundere pt neexecutarea oricareia dintre obligatiile sale
contractuale, daca dovedeste ca aceasta neexecutare a fost determinata de o
piedica care indeplineste urmatoarele conditii cumulative:
a) Este independenta de vointa partii
b) Este fortuita partea nu se putea astepta in mod rezonabil sa se produca la
momentul incheierii contractului
c) Este imprevizibila si insurmontabila
- Toate caracteristicile sunt de la forta majora, dar nu se foloseste acest termen
Conventia reglm apoi obligatia de notificare partea care nu a executat trebuie
sa avertizeze pe cealalta parte despre piedica si efectele asupra capacitatii sale de
50

executare. Daca advertismentul nu soseste la destinatie intr-un termen rezonabil

calculat din momentul in care partea a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca
piedica, impiedicarea, aceasta este tinuta la daunele interese cauzate de
neprimire.
Raspunde pt prejudiciile pe care cealalta partea le-ar fi putut evita daca ar fi fost
anuntata in timp.

Conventia de la New-York Conventia asupra prescriptiei in materia

vanzarii de la marfuri din 1974
-

A fost incheiata tot sub egida ONU

Este anterioara Conventiei de la Viena, dar in 1980, odata cu cea de la Viena a
fost modificata printr-un protocol cu scopul de a se armoniza cu aceasta.
Romania a aderat prin L nr 24/1992
Dupa cum arata si numele, se refera la prescriptie extintiva

Durata termenului de prescriptie

Termenul de prescriptie este de 4 ani, termen considerat scurt potrivit
conceptiei multor state, au ratificat-o mai putine state decat cea de la Viena
Conventia predeve si un termen maxim de prescriptie indiferent cate cauze de
intrerupere sau suspendare ar fi intervenit, termneul nu poate fi mai lung de 10 ani
din momentul in care a inceput sa curga
Inceputul cursului prescriptiei
Regula generala: - termenul de prescriptie incepe sa curga de la data la care
actiunea poate fi exercitata de la data nasterii dreptului la actiune.
Reguli speciale nu sunt exceptii, ci aplicatii in diverse situatii concrete:
1. Prescriptia actiunii in raspundere contractuala o actiune rezultand dintr-o
incalcare a contractului poate fi exercitata de la data la care incalcarea s-a
produs.
2. Prescriptia actiunii in neconformitatea lucrului vandut pentru care nu s-a
acordat un termen de garantie. In acest caz, prescriptia incepe sa curga de la
data la care lucrul a fost efectiv remis cumparatorului sau, oferta de remitere
a lucrului a fost refuzata de cumparator.
3. Prescriptia actiunii intemeiata pe dol in acest caz incepe sa curga de la data
la care dolul a fost sau in mod rational ar fi trebuit sa fie descoperit. 2
momente asadar, ca in dreptul nostru: unul subiectiv si unul obiectiv (cand ar
fi tb sa fie cunoscut in raport cu persoana rezonabila)
4. Prescriptia actiunii in neconformitatea lucrului vandut pentru care s-a acordat
o garantie expresa. Textul spune ca daca vanzatorul a dat cu privire la bunul
vandut o garantie expresa pt un termen determinat, termenul de prescriptie
a actiunii intemeiata pe acea garantie incepe sa curga de la data la care
51

cumparatorul notifica vanzatorului faptul care motiveaza exercitarea actiunii

sale, dar cel mai tarziu de la data expirarii garantiei.
De principiu, aceasta prevedere se aplica pt vicile ascunse, deci conventia nu
distinge intre vicii aparente sau ascunse
5. Prescriptia actiunii in cazul in care s-a declarat rezolutiunea contractului. Aici
sunt 2 ipoteze:
a) Cand declaratia de rezolutiune este facuta inainte de data fixata pt
executarea contractului (este o rezoluttiune anticipata). In acest caz,
termenul de prescriptie incepe sa curga de la data la care declaratia de
rezolutiune este adresata celeilalte parti.
b) Daca rezolutiunea contractului este declarata la data sau dupa data fixata
pt executare, prescriptia incepe sa curga de la data prevazuta in contract
pt executare.
Conventia reglm apoi incidentele care pot aparea pe parcursul curgerii prescriptiei:
a) Intreruperea (se foloseste in conventie incetarea curgerii termenului)
Cauzele intreruperii:
1. Indeplinirea catre creditor a unui act introductiv a oricarei proceduri impotriva
debitorului (iesirea crditorului din pasivitate) poate if o procedura judiciara.
Arbitrara sau administrativa. Daca insa acea procedura pornita impotriva
debitorului este respinsa, perimata, se renunta la ea de catre creditor, efectul
intreruptiv de strege retroactiv.
2. In cauzl indeplinirii de catre debitor a oricarui alt act care are efect de
intrerupere de prescriptie conform legii statului unde debitorul isi are seidul
3. In cazul recunoasterii de catre debitor a obligatiei sale fata de creditor.
Recunoasterea poate fi expresa (in acest caz tb sa fie in scris) sau tacita (de ex,
executare partiala a obligatiei).
b) Suspendarea - conventia foloseste prelungirea termneului
Conventia analizeaza un singur caz de prelungire forta majora (nu foloseste acest
termen) termenul de prescriptie se prelungeste atunci cand inainte de expirare a
intervenit o imprejurarea care indeplineste urmatoarele conditii:
- Nu este imputabila creditorului
- Nu o putea evita si nici sa o invinga
- Il aduce pe creditor in imposibilitatea de a face sa inceteze cursul prescriptiei
Efectul expirarii termenului ca si in dreptul nostru, conventia spune ca niciun
drept nu este recunoscut si nici nu devine executoriu intr-o procedura inceputa dupa
expirarea termenului de prescriptie.
- Prescriptia are ca efect stingerea dreptului la actiune
Conventia reglm si pb dreptului subiectiv el nu se stinge prin prescriptie, numai
dreptul material la actiune. Asadar, daca debitorul executa dupa expirarea termneului
de prescriptie, el nu are dreptul sa ceara restituirea prestatiei, chiar daca a ignorat in
momentul executarii faptul ca in momentul .. termenul era expirat. Dupa expirarea
52

termenului de prescriptie, dreptul subiectiv nu se stinge, dar nu mai poate fi exercitat

pe cale de actiune, ci numai pe cale de exceptie obligatia debitorului devine
imperfecta
Conventia prevede cele doua efecte speciale pe care le prevede si dreptul nostru:
a) Expirarea prescriptiei cu privire la capital are efecte similare la dobanda
b) Daca este un contract cu executare succesiva, pt fiecare obligatie curge un
termen de prescriptie separat.
In ceea ce priveste modul de calcul al termenului de prescriptie, expira la momentul
noptii al zilei a carei data corepsunde celei la care termenul a inceput sa curga.

Uzanele uniformzate n materia vnzrii internaionale de

mrfuri
prin regulile INCOTERMS 2010

INCOTERMS (International commercial terms) nseamn reguli sau clauze de comer

internaional. Ne referim, analizm varaianta 2010, ultima a regulilor INCOTERMS intrat n
vigoare la 1 ian. 2011. Regulile INCOTERMS sunt opera ICC Paris iar lucratul la regulile
INCOTERMS este vechi i a nceput n perioada interbelic, apoi s-a continuat dupa WW2; n
anul 1953 a fost prima variant recunoscut la nivel european (att de ctre dreptul
continental ct i de dreptul englez, pentru ca apoi s se modifice periodic). Au mai fost
varinate de baz n 1990, n 2000, i n 2010.

Natura juridic

Regulile INCOTERMS sunt o codificare/uniformizare de uzane la nivelul sau n

materia contractelor de vnzare internaional de mrfuri pe zona european. Sunt, aadar
uzane codificate de aceste comisii de specialti din cadrul ICC Paris i au ca obiect vnzarea.

Fora juridic

Regulile INCOTERMS NU sunt o convenie internaional, nu sunt o lege, nu se impun

prilor prin propria lor for i se aplic numai n cazul n care prile au fcut referire
la ele n mod expres sau implicit, aa cum tim c se poate face la uzane.

Aadar, n momentul n care prile au fcut referile la ele (n INCOTERMS 2010 exist
11 reguli INCOTERMS, reprezentnd fiecare un anumit tip de vnzare internaional de
mrfuri) acea regul este ncorporat contractual, devenind clauz contractual prin
mecanismul logico-juridic cunoscut ca fiind recepiunea contractual sau per relationem.
53

Prile spun: livrarea mrfii n prezentul contract se face FOB Constana, INCOTERMS 2010.
Asta nseamn ca prile au ncadrat contractual regula FOB din INCOTERMS.

Obiectul INCOTERMS

Regulile INCOTERMS au ca obiect drepturile i obligaiile prilor n contractul de

vnzare comercial internaional de mrfuri. Ele reglementeaz obligaiile vnztorului i
ale cumprtorului dar nu chiar toate, ci doar marea majoritate a acestora. Reinem faptul
c, pentru c obligaiile vnztorului sau cumprtorului privesc i ncheierea altor contracte
(cum ar fi contractul de transport a mrfii care face obiectul vnzrii sau un contract de
asigurare) INCOTERMS reglementeaz i aceste obligaii dar nu coninutul contractului de
transport i asigurare ci numai obligaiile vnztorului sau cumprtorului legate de aceste
contracte.

Importana regulilor INCOTERMS

Ele au avut un succes enorm n comerul internaional. n momentul de fa, peste 75%
dintre contractele de vnzare de marfuri fac referire la regulile acestea i acest lucru se
ntmpl n mod esenial pe teritoriul european, ns INCOTERMS a devenit o reglementare
internaional. Camera de Comer de la Washington, pentru zona american a realizat n 1941
ceea ce se numesc RAFTD (Revised American Foreign Trade Deffinitions) care reprezint tot o
codificare de uzane n materia vnzrii pe zona american. Acesta nu a mai fost, ns
dezvoltat i Camera de Comer a recomandat comercianilor americani s foloseasc
INCOTERMS, devenind astfel o reglementare universal.

Care sunt termenii comerciali n INCOTERMS

n 2010, sunt 11 termeni comerciali care pot fi clasificai dup mai multe criterii. Noi
ne vom ocupa de clasificarea dup criteriul modalitii de transport a mrfii care face obiectul
contractului de vnzare unde sunt 4 reguli n materia transportului maritim i fluvial i
pe acestea le vom nva (doar pe acestea), restul fiind discutate la master. Ele se refer la
transportul pe mare i sunt cele mai vechi, bine cunoscute i aplicate practic. Celelalte 7 se
aplic n materia celorlalte tipuri de transport (terestre i aeriene).

nainte de a analiza cele 4 reguli din transporturile maritime (vnzarea maritim) vom
vedea care sunt obligaiile prilor pe care regulile INCOTERMS le reglementeaz.

Obligaiile prilor

Fiecare regul INCOTERMS reglementeaz 10 obligaii ale vnztorului notate de la

A1 la A10 i 10 obligaii ale cumprtorului notate de la B1 la B10. Nu ne vom referi la
toate dar vom reine 3 mari categorii de obligaii:

54

a)

Prima obligaie este obligaia de livrare a mrfii (A4/B4). Pentru c ea este

legat de transferul riscurilor vom analiza i obligaia de transfer a riscurilor
(A5/B5). Vom vedea cnd se consider marfa livrat i cnd se transfer riscurile
de la vnztor la cumprtor.

b)

A 2-a categorie de obligaii la care se refera INCOTERMS privete problema cine

suporta obligaia de transport a mrfii pe parcursul drumului, pe etape,
cine suport obligaia de asigurare a mrfii pe parcursul drumului, cine
suport obligaia de conservare a mrfii pe parcursul drumului (prevzute la
rndul lor n diferite capitole ale INCOTERMS).

c)

Al 3-lea pachet de reguli privete obligaiile de export din ara de provenien,

obligaiile de tranzit, eventual pe tere piee/n tere ri i obligaia de
import n ara de destinaie a cumprtorului.

Acestea sunt cele 3 mari obligaii ale prilor. n momentul n care prile au trimis la
una dintre regulile INCOTERMS, ele au incorporat contractual un anumit mod de mprire a
obligaiilor ntre cumprtor i vnztor (un anumit coninut al contractului).

De ce sunt regulile INCOTERMS importante?

De ce au avut ele acest succes? Ele au avut acest succes pentru cel puin 3
considerente:

Regulile INCOTERMS asigur celeritatea, rapiditatea negocierii contractuale

Prezint un avantaj de timp pentru c prile, n loc s negocieze clauz cu clauz

obligaiile lor, ele negociaz numai timpul, regula INCOTERMS pe care o aplic n funcie de
modul de transport, echilibrul dintre pri, etc. n momentul n care au fcut acest lucru, vor
spune, de exemplu c INCOTERMS-ul sub FOB este regula contractual pe care consider s o
aplice.

De asemenea, regulile INCOTERMS duc la o important economie de spaiu

contractual.

n ceea ce privete spaiul contractual, epoca contractelor fluviu a trecut. Suntem n

prezena comerului electronic. Varianta din 2000 este baza comerului electronic i varianta
din 2010 este aceast baz cu nite mici modificri. 2000 este, nendoielnic una dintre
varinatele de baz ale comerului electronic nu mai nchei contractul dect pe o pagin unde
scrii elementele variabile (pretul, marfa etc). Grosul prevederilor contractuale, ns este n
INCOTERMS.

Regulile INCOTERMS asigur o sporire important a securitii comerului

internaional pentru c reduce major riscurile de litigiu.
55

Litigiile apar n marea majoritatea cazurilor din interpretarea diferit a clauzelor din
contract care sunt prost formulate (de exemplu art. 14 se contrazice cu art. 24). Acest lucru
nu se poate ntmpla la regulile INCOTERMS pentru c ele sunt, n primul rnd, munca unei
ntregi echipe de experi i ele se afl ntr-o continu modificare conform semnalelor din
practic; aici, conflictul dintre diversele prevederi nu exist. Mai mult, exist ghid de
interpretare i aplicare, exist practic care se culege din diversele ri ale lumii i se
nelege, astfel exact cum se interpreteaz clauzele.

Regulile INCOTERMS din transporturile maritime

Vom vedea c regulile INCOTERMS (cele 4 din transporturile maritime) reprezint o

mprire a obligaiilor ntre vnztor si cumprtor. Prima regul este regula FAS din
transporturile maritime. Presupune cele mai puine obligaii pentru vnztor i cele mai multe
pntru cumprtor. La a doua regul, FOB o parte dintre obligaiilor cumprtorului se transmit
ctre vnztor. La a 3-a, CFR se mai transmit nite obligaii ctre vnztor si la a 4-a, CIF se
transmit i mai multe. Balana nclin la nceput n defavoarea cumprtorului care are mai
multe obligaii dect vnztorul dar la urmtoarele se mai echilibreaz balana.

Alegerea ntre aceste reguli este o problem de negociere

i nu de ntmplare.
Dac piaa este favorabil vnztorului (sellers market) acesta poate s aleag o regul
cu mai puine obligaii pentru el i mai multe pentru cumprtor. Dac este o pia
favorabil cumprtorului (buyers market) pentru c este mult marf pe pia i
cumprtori puini, cumprtorul poate alege o regul mai mpovrtoare pentru vnztor.
Mai sunt i alte elemente (fora economic, situaia rii prilor) n afar de situaia pieei.
nainte de a trece s analizm cum se mpart cele 3 mari pachete de obligaii, fiecare regul
vom lua un exemplu de lucru.

Exemplu: Avem un contract de vnzare ncheiat ntre o firma romneasc i una din
SUA. Marfa se produce la Bucureti, se ncarc pe un mijloc de transport terestru, se descarc
n portul Constana, se ncarc pe vas, se transbordeaz n alt vas n Istambul, se descarc la
New York, se ncarc ntr-un mijloc terestul i se transporta la Boston, la sediul cumprtorului.
Cum se mpart cele 3 pachete de obligaii dintre vnztor i cumprtor?

1. Regula FAS
(Free alongside ship liber de-a lungul vasului)

Se completeaz cu numele portului de ncrcare convenit (Constana) i sun aa

livrarea mrfii se face FAS Constana, INCOTERMS 2010. Aadar, pentru ca respectiva clauz
de incorporare a INCOTERMS-ului s fie corect trebuie s se menioneze regula (FAS),
numele portului de ncrcare cuvenit i sursa regulii alese (pentru c puteau s
incorporeze i INCOTERMS 2000).

Cum se mpart obligaiile:

56

a) Livrarea mrfii i transmiterea riscurilor

Livrarea mfii i transmiterea rsicurilor au loc n momentul n care marfa, indvidualizat
ca fiind pentru acel cumprtor (fiecare cuvnd este esenial) este depozitat pe cheiul
portului de ncrcare convenit, Constana, de-a lungul vasului, vas care trebuie s fie n acel
moment la chei. Acesta este momentul cnd livrarea se socotete fcut i riscurile
transferate. Dac vasul (pe care trebuie s l navloaseasc cumprtorul) nu este la chei la
termenul contractual, vnztorul trebuie s depun marfa ntr-un siloz n incinta portului, dar
riscurile se transmit ctre cumprtor n momentul n care vasul ar fi trebuit s preia marfa la
chei. Aceasta este prima categorie de obligaii.

b) Cine suporta transportul, asigurarea i conservarea mrfii

n ceea ce privete transportul, aducerea mrfii la chei este suportat de vnztor (de
la Bucureti la Constana, vnztorul). Din acel moment, cheltuielile de transport revin
cumprtorului. Cumprtorul, aadar, trebuie s nchirieze un vas sau o parte dintr-un vas
apt pentru a transporta ntreaga marf care face obiectul livrrii i s o transporte pn n
portul de destinaie New York, indiferent dac direct sau nu. Aadar, cumprtorul trebuie s
ncheie un contract de navlosire (charter partie) care nseamn nchirierea unui vas sau unei
pri dintr-un vas i nseamn respectarea sau nclcarea unei obligaii de cumprtor. Vasul
trebuie s fie apt pentru a transporta acel tip de marf (altul pentru petrol petrolier, altul
pentru gru etc.). El trebuie s ncarce ntreaga marf. Dac rmne marfa pe chei este
shortage i cumprtorul pltete daune i suport riscurile. Trebuie s preia ntreaga partid
de marf. El mai trebuie s o transporte pn la locul de destinaie.

Asigurarea mrfii pe parcursul drumului revine cumprtorului, ncepnd de la

Constana.

Conservarea mrfii pe parcursul drumului revine cumprtorului de la Constana. i

vnztorul trebuie s ncarce marfa pe un mijloc potrivit cu transportul mrfii. Dac marfa
piere pn la Constana este riscul vnztorului.

c) Exportul din Romnia, tranzitul i importul

n legtur cu exportul din Romnia a existat o involuie n INCOTERMS. n INCOTERMS
2000, exportul din Romnia, cheltuielile reveneau cumprtorului. Reglementarea era logic
pentru c exportul se produce, trecerea mrfii peste frontier este momentul cnd marfa e
ncrcat pe vas ori acest moment era dincolo de momentul livrrii. n 2000, regula FAS era o
vnzare intern. Vnztorul se comporta ca i cum ar fi vndut n orice ora din Romnia
pentru c el livra n Constana care face parte din teritorul rii. Transportul era n sarcina
cumparatorului care trebuia s i angajeze un broker care s se ocupe de ncrcarea
mrfurilor pe vas cu respectarea obiceiurilor de acolo. Aceast reglementare, ns a creat
probleme practice pentru c era dificil pentru cumprtor s se ocupe de exportul din ara
vnztorului. Din 2010, vnzarea FAS a devenit o vnzare extern. Cheltuielile de export revin
vnztorului ca i cum ar trece frontiera. Tranzitul i importul revin, ns cumprtorului.
57

2. Regula FOB
(Free on board liber la bordul vasului/ Frank oboard)

Se completeaz cu numele portului de ncrcare, Constana i sun aa: livrarea

mrfii se face FOB Constana, INCOTERMS 2010.

Cum se mpart cele 3 categorii de obligaii?

a) Livrarea mrfii i transmiterea riscurilor

n privina livrrii mrfurilor i a transmiterii riscurilor, momentul incident este acela
cnd marfa, individualizat ca fiind pentru un anumit cumprtor este depus la bordul
vasului (on board), n portul de ncrcare convenit, la data i locul stabilite n contract cci,
vom vedea c transportul revine cumprtorului cu acelai risc. Dac nu e vasul acolo, se
depune ntr-un depozit pe cheltuiala i riscul cumprtorului. Acesta este momentul livrrii
mrfii i transmiterii riscurilor momentul depunerii mrfii la bordul vasului.

b) Transportul, asigurarea i conservarea mrfii

Transportul de la Bucureti la Constana revine vnztorului i n plus de la FAS,
vnztorul suport i ncrcarea mrfii pe vas. Este o cheltuial n plus fa de regula FAS,
restul cheltuielilor revenind cumprtorului. El trebuie s ncheie contractul de transport
internaional de marfa: s navloseasc vasul (ncheie contractul de navlosire), s nchirieze un
vas pe care s l aduc la termenul contractual la portul de ncrcare Constana, apt s
transporte ntreaga cantitate de marf pn n portul de destinaie.

Asigurarea mrfii pe parcursul transportului maritim revine tot cumprtorului.

Conservarea pe parcursul drumului (foarte important dac este vb de fructe sau gru
etc.) revine cumprtorului.

c) Exportul din Romnia, tranzitul i importul

Exportul din Romnia revine vnztorului. Vnzarea FOB a fost mereu o vnzare
extern pentru c marfa trece frontiera n momentul n care e trecut peste balustrada
vasului. Este n sfera de activitate i risc a vnztorului. Tranzitul i importul n SUA revin
cumprtorului. Regula FOB este una dintre cele mai des folosite.

3. Regula CFR
[C - Cost (preul de producie a mrfii) + FR Freight = navlu (preul contractului de transport maritim)]

58

Acesta se completeaz cu numele portului de destinaie : livrarea mrfii se face

CFR New York, INCOTERMS 2010.

Cum se mpart obligaiile?

Pentru a vedea cum, facem o ecuaie, din perspectiva vnztorului:

[ CFR=FOB+ FR(Freight ) ]
Altfel spus, toate obligaiile sunt ca la FOB numai c nu cumprtorul ci vnztorul
trebuie s navloaseasc vasul i s plteasc navlul i se introduce navlul n pre fiindc de
aceea regula se numete CFR. Vnztorul include n preul mrfii dou lucruri eseniale:
costul de producie i navlul. Restul, toate obligaiile sunt ca la FOB. Asigurarea rmne n
sarcina cumprtorului i la fel i conservarea. Numai navlul e pltit de ctre vnztor.

4. Regula CIF
(C Cost; I Insurance; F Freight)

Aceasta se completeaz cu numele portului de destinaie (New York): : livrarea

mrfii se face CIF New York, INCOTERMS 2010.

Cum se mpart obligaiile?

Ecuaia este:

[ CIF=FOB+ I ( insurance )+ F (freight ) ]

Toate obligaiile, astfel sunt ca la FOB cu 2 excepii: nu cumprtorul ci vnztorul
navlosete vasul i pltete navlul i, spre deosebire de CFR, pltete i asigurarea. Din
transporturile maritime, vnzarea CIF este cea mai oneroas pentru vnztor i cea mai puin
oneroas pentru cumprtor.

Aceste costuri, cele 3 elemente se vor include n pre. Am spus c negocierea

uneia sau alteia dintre reguli nu este neaparat cantitatea de obligaii puse n sarcina uneia
dintre pri. Cnd vnztorul are nave n ara lui pe care le navlosete n moneda naional
(adic la un pre mai mic) si are societi de asigurare n ara lui i ncheie contracte de
asigurare n condiii mai avantajoase, vnztorul ar putea avea un interes s ncheie un
contract CIF pentru c va stabili un pre mai mic i marfa lui va fi mai competitiv pe pia.
Istoricete, vnzarea CIF a fost mult folosit n WW2 de societile americane care trimiteau
hran i armanent pentru Europa n rzboi. America avea interesul; n primul rnd, marfa la
CIF circula pe riscul cumprtorului pentru c transferul riscului se face n portul New York.
59

Daca submarinele germane scufundau vasul, riscul aparinea cumprtorului. Americanii

aveau nave i societi proprii de asigurare. Acesta este CIF-ul. La CIF, marfa circula pe riscul
cumprtorului dar pe cheltuiala vnztorului.

Acestea sunt cele 4 reguli din transporturile maritime. Sigur c exist posibilitatea ca n
transportul maritim, prile s aplice una dintre celelalte 7 reguli pentru c celelalte 7 reguli
se pot aplica i n trasnporturile maritime, mai ales unele dintre ele. De pild, ultima regul
dintre cele 11, DDP (Delivered Duty Payd livrat cu taxe vamale pltite). M duc s cumpr
un AUDI din Germania sau China. n acest caz, vnztorul suport totul. La CIF rmnea
conservarea mrfii pe parcursul drumului i momentul livrrii mrfii. La DDP marfa este livrat
cnd este pus la dispoziia prii n ara de livrare (DDP Boston, INCOTERSM 2010).

Operaiunile de contrapartid n dci

Contrapartida este o operaiune juridic contractual complex care se
caracterizeaz prin existena n strucura ei a dou sau mai multe contracte autonome
(contracte n sensul de acorduri de voin, de negotium) dar pe care prile, prin voina lor le
consider interdependente, legate n vederea realizrii unei finaliti economice i juridice
comune, i anume compensarea total sau parial a importurilor cu exporturile.

Operaiunile de contrapartid se folosesc mai ales n cazul n care importatorul romn

(ca s considerm exemplul anterior) este o autoritate public. Este vb despre un contract de
achiziie public i are interesul ca acel import s fie compensat printr-un export de produse
romneti total sau parial.

Exemplu de lucru (cu aceasta vom face i o prim clasificare a contrapartidei n

funcie de nr. prilor):

A, autoritate public romn, import utilaje specifice de la B, vnztor strin. n

loc s plteasc preul, ntre A i B se ncheie un contract de export n care A este
vnztor (exportator) i B este cumprtor. Exportul poate acoperi total sau
parial importul, n ultim caz urmnd a se plti numai diferena care poart
denumirea de sult. Aceasta este contrapartida bilateral unde sunt numai
dou pri implicate i care au poziii duble (A este cumprtor n primul contract
i vnztor n al 2-lea).

Este posibil i ca exportatorul s nu fie A ci s fie un C i atunci se ncheie o

contrapartid trilateral n care se ncheie un prim contract ntre A
(cumprtor) i B (vnztor) i unul separat ntre C (vnztor) i B (cumprtor).
60

Grafic, e un triunghi. Ar fi putut fi dou contracte separate dac nu ar fi fost

interdependente.

Poate exista i contrapartd cvartilateral n care contractul de import este

ntre A i B, iar exportul ntre C i D (D fiind din ara lui B sau alt ar). Acesta,
mbrac forma unui contract. Numrul de pri poate fi orict de mare.

Contrapratida implic existena unei comisii mixte pentru inerea unei evidene
comune a operaiunilor, comisie format din membri din rile participante. Dac se produce
la nivel de state toate operaiuneile dintre un stat i un altul mbrac forma de clearing (o
compensaie global) care implic o multitudine de pri.

Temeiul juridic i economic

alctuiesc contrapartida

al

legturii

dintre

contractele

care

Ele ar fi individuale, independente dac nu ar fi legate. Prin ce sunt legate?

Economicete, prin compensarea importurilor cu exporturile i plata numai a diferenei, a
sultei dac este. Dpdv juridic, au fost diferite opinii legate de ce instituie, ce temei juridic
gsim pentru aceast legtur. Prerea noastr e c, dpdv. juridic sunt legate pe ideea de
cauz juridic/scop al contractelor.

Cauza juridic a contrapartidei este una singur: voina prilor de a lega contractele
pt a se realiza finalitatea juridic, adic compensaia.

Felurile contrapartidei

Contrapartida se clasific n funcie de natura contractelor care o altctuiesc n 3 mari

categorii:

1. Contrapartida axat pe contractul de vnzare-cumprare

Aceasta, la rndul ei mbrac dou forme:

a) Contrapartida axat pe dou contracte de vnzare paralele. n acest caz,

cum rezult i din exemplul anterior, se ncheie 2 contracte de vnzare, unul de
import i altul de export care sunt coordonate, legate ntre ele devenind, astfel
paralele. n ce sens sunt paralele? Cel puin sub urm. idei:

se ncheie cvasi-concomitent;
61

sunt corelate n executarea lor; n principiu, o rat, o partid de executare

ntr-un contract este nsoit de o partid de executare n cellalt contract.
Aceast corelaie n executare genereaz o situaie jurididc specific care
ne intereseaz pe noi i anume posibilitatea invocrii excepiei de
neexecutare de la un contract la altul. Noi tim c aceast exceptie
este un efect specific contractelor sinalagmatice care se aplic ntre
obligaiile din acelai contract. Aici este vb despre obligaii din contracte
diferite care sunt corelate i mi permite mie, cumprtor romn A s nu
ridic marfa pe care mi-o livreaz B dac B nu preia marfa de la C. De
asemenea, se coreleaz i final dpdv. al ncetrii efectelor, al terminrii lor.
n principiu, sunt corelate n ncheierea, terminarea efectelor lor.

b) Contrapartida axat pe un contract de import nsoit de un contract cadru

de export n temeiul cruia urmeaz a se ncheia n viitor contractele de export
n contrapartid. n cazul acesteia, se ncheie ntre A i B un contract de import,
de vnzare-cumprare n care A cumpr de la B i are ca obiect o obligaie de
dare, de a da, adica de a transmite un drept real nsoit de un contract cadru de
export ncheiat de A i B sau alturi de C, D, E, F amd. Contractul cadru de
export nu genereaz obligaii de dare ci genereaz obligaii de facere i anume
obligaia de a se ncheia n viitor contractele de export n contrapartid propriuzise. Contractul cadru are ca obiect o obligaie de facere in contrahendo.
Prevede numai obligaiile prilor de a ncheia n viitor contracte de vnzare.
Aceast form este mai flexibil i cel mai des folosit. Ea leag prile dar nu
prin dou contracte care se leag direct.
Exist i posibilitatea ca n contractul cadru oricare dintre pri, dar mai ales B,
care este cumprtorul, n viitoarele contracte s se oblige i pentru fapta altuia.
B se poate obliga s aduc pe D care s cumpere de la A sau de la C.

Aceasta ar fi contrapartida axat pe contractul de vnzare-cumprare (pe contractul

import i export).

2. Contrapartida ntemeiat pe contractul de schimb

Aici nu se prevede un pre, se ncheie dou sau mai multe contracte de schimb
(marf contra marf) dar lucrurile pot mbrca forme foarte complexe. Nu ne gndim doar la
schimbul uno ictu din dreptul civil de obicei. Poate fi vb despre contracte de schimb cu
executare succesiv, corelate n executarea lor doar c nu se prevede un pre ci marf contra
marf; poate aprea i aici o sult.

3. Contrapartida axat pe contractul de cooperare economic internaional

Ipoteza este urmtoarea (Romnia a folosit-o des): B este parte strin care vinde iei
brut ctre A, firm romn. Prile se neleg, ns s contruiasc n comun o rafinrie n
Romnia care s prelucreze ieiul brut, rezultnd produse finite cu care s se plteasc
62

importul. Contractul prin care se construiete rafinria este un contract de societate.

Contractul de societate este cel mai bun exemplu de contract de cooperare economic
internaional. Pltesc cu produsul rezultat n urma societii pe care am creat-o mpreun i
n felul acesta acopr valoarea materiei prime pe care tu, exportator comun mi-ai transmis-o
i mpreun am valorificat-o n acea societate.

Sptmna viitoare: arbitrajul comercial internaional.

Regula Caile ferate romane cost and freight: cost si navlu + numele portului de descarcare
exemplu: eu sunt din CONSTANTA si livrez in Marsilia => scriu Constanta INCOTERMS 2010 Marsilia.
Toate regulile sunt ca la FOB, cu deosebirea ca vanzatorului ii revine obligatia de a incheia contractul de
transport, adica de navlosire.
Momentul predarii marfii si transferul riscurilor este acela in care marfa, individualizata pentru un
anume cumparator, este depusa la bordul vasului de incacare, in portul de incarcare convenit. Navlul este
platit de vanzator, altfel spus, vanzatorul este cel care incheie un contract de navlosire, adica inchiriaza un
vas apt pentru a prelua intreaga cantitate de marfa si de a o transporta in mod adecvat pana in portul de
destinatie.
Cheltuielile de imbarcare a marfii pe vas incumba vanzatorului, iar cheltuielile de descarcare in
portul de destinatie incumba cumparatorului. Nici in ceea ce priveste regula CFR nu se prevede o obligatie
de asigurare a marfii in sarcina vreuneia dintre parti, dar avand in vedere faptul ca vanzatorul este cel care a
incheiat contractul de navlosire, deci a inchiriat nava, daca este cazul, cheltuielile de asigurare a marfii vor fi
in sarcina vanzatorului. Cheltuielile de conservare a marfii sunt, de la momentul livrarii, in sarcina
cumparatorului.
Formalitatile si cheltuielile privind exportul marfii din tara vanzatorului sunt in sarcina acestuia, in
timp ce formalitatile si cheltuielile de import, precum si cele de tranzit, daca e cazul, vor fi suportate de catre
cumparator.
Regula CIF COST INSURANCE AND FREIGHT: cost, asigurare si navlu + portul de descarcare
convenit. CIF = FOB + asigurare + navlu; CIF= CFR + asigurare. Toate obligatiile partilor sunt cele de la
FOB, doar ca vanzatorului ii mai incumba cele doua obligatii, si anume de navlosire si de asigurare a marfii.
CONTRAPARTIDA IN COMERTUL INTERNATIONAL
Contrapartida axata pe contractul de vanzare-cumparare
Ce este contrapartida? Ne apare ca o operatiune contractuala complexa, care se caracterizeaza prin
existenta in structura ei a doua sau mai multe contracte (in sens de negotium), autonome, dar pe care partile,
prin acordul lor de vointa, le considera ca fiind interdependente, deci legate intre ele. De ce le considera asa?
In vederea realizarii unei finalitati economice comune, si anume compensarea totala su partiala, dupa caz, a
importurilor cu exporturile.
Exemplu: o societate comerciala, deci un profesionist, din Romania exporta, adica vinde unei entitati
din Germania o cantitate de 5 tone de lapte de vaca. In schimb, in contrapartida, societatea germana livreaza,
exporta, vinde catre societatea comerciala romana mere. Partile stabilesc ca cele doua contracte, care par
63

independente (fiecare au pret, marfa), sa fie intr-o conexiune, urmand sa se plateasca doar diferenta de pret
dintre preturile stipulate intre cele doua contracte.
In legatura cu contrapartida, care este temeiul juridic, dar si temeiul economic al legaturii dintre
aceste contracte ce intra in structura acestei operatiuni numita conrapartida?
Din punct de vedere economic, finalitatea specifica a acestei operatiuni, si anume compensarea totala
sau partiala a importurilor cu exporturile, reprezinta temeiul, baza ce leaga acele doua contracte.
Din punct de vedere juridic, temeiul legaturii este dat de vointa comuna a partilor, intentia partilor,
cauza comuna. Adica din faptul ca din chiar momentul incheierii contractelor partile isi manifesta acordul
clar ca acestea sunt interdependente, formand, de fapt, o unica operatiune.
CLASIFICARI:
In functie de numarul partilor:
Contrapartida bilaterala exact exemplul de mai sus. In cazul acestui tip de contrapartida, fiecare
parte apare in dubla calitate: pe de-o parte de exportator, deci vanzator, in unul din contracte, iar in al doilea
contract apare in calitate de cumparator sau importator.
Contrapartida multilaterala de tip trilateral: in aceasta situatie, avem o varianta in care o
societate comerciala din Romania vinde unei societati comerciale din Germania, iar o alta societate din
Germania ii vinde societatii comerciale din Romania (deci prima, care a fost vanzator) alta cantitate de
marfa.
Avem si varianta inversa in care o societate din Germania vinde societatii din Romania un produs, si
in contrapartida o societate din Romania vinde primei societati din Germania, unica de fapt, o alta marfa.
Exista si o alta forma de contrapartida: contrapartida multilaterala de tip cvadrilateral, adica are
4 parti aceasta contrapartida. O societate comerciala din Romania, A, vinde o cantitate de bunuri (frigidere
Arctic), unei societati B din Germania, iar o societate C din Germania vinde in contrapartida unei societati D
din Romania instalatii sanitare.
In functie de natura contractelor care intra in continutul contrapartidei:
Contrapartida axata pe contractul de vanzare-cumparare:
Se prezinta la randul ei in doua forme, diferite din punctul de vedere al tehnicii contractuale:
Contrapartida prin doua sau mai multe contracte de import si export paralel. Le spunem paralele
acestor doua sau mai multe contracte pentru ca, in principiu, ele se incheie concomitent sau la un interval
scurt de timp, deci unul dupa celalalt, si sunt corelate in executare. Le lipseste ceva, despre care vorbim la a
doua varianta.
Avem unul sau mai multe contracte de import, insotite de un contract cadru de export, pe baza/in
executarea caruia se incheie ulterior unul sau mai multe contracte de export propriu-zis.
Contrapartida axata pe contractul de cooperare econnomica internationala: in cadrul acestui tip
de contrapartida avem de-a face inclusiv cu constituirea unei societati comerciale cu participare straina.
Partile incheie un contract de vanzare-cumparare de marfuri, (o societate comerciala din strainatate si una
din Romania), contract insotit de incheierea unui contract de constituire a unei societati comerciale, in care
cele doua societati initiale sa fie asociati si care sa aiba ca scop derularea unei activitati care sa duca, pana la
urma, la exportarea unei alte marfi in strainatate.
Contrapartida axata pe contractul de schimb:
64

O varianta in care acest tip de contrapartida imbraca haina juridica a unui singur contract in sens de
negotium, operatiunea fiind deci una unitara, care urmeaza trasaturile unui contract de schimb, adaptat insa
elementelor specifice ale comertului international. In aceasta forma de contrapartida, fiecare parte, desi e un
singur contract, apare in dubla calitate, deci vanzatoe si cumparator pentru marfuri. Ca trasatura dstinctiva a
acestui tip de contrapartida, care este, de fapt, un contract de schimb, este existenta unui decalaj in timp intre
livrarile recpiroce ale celor doua parti. In dreptul intern, contractul de schimb obisnuit se caracterizeaza prin
faptul ca cele doua livrari sunt concomitente.
A doua varianta: exista mai multe contracte de schimb incheiate succesiv, dar avand o finalitate
comuna intre subiectele de drept respective.
ARBITRAJUL COMERCIAL INTERNATIONAL
Definitie: este modalitatea specifica de solutionare a litigiilor din comertul international,
particularizata prin urmatoarele trasaturi:
-

Temeiul competentei arbitrilor: e reprezentat de vointa partilor, vointa exprimata prin intermediul
unei conventii de arbitraj;
Arbitrii sunt persoane particulare, iar nu functionari publici, cum este cazul judecatorilor.
Arbitrul, in principiu, poate sa fie oricine, cu o conditie: partile sa consimta ca acea persoana sa le
solutioneze diferendul;
Hotararea pronuntata de catre instanta arbitrala este, in principiu, definitiva si obligatorie.

Clasificarea arbitrajului:
In functie de caracterul temporar sau permanent:
Arbitraj ad-hoc: are un caracter temporar, fiind organizat pentru un singur litigiu. Inseamna ca
partile desemneaza arbitrii care vor compune tribunalul aribtral, pentru solutionarea respectivului litigiu, iar
odata cu pronuntarea hotararii, tribunalul isi inceteaza activitatea si existenta. Inconvenientul pe care il
prezinta aceasta modalitate de arbitraj: dificultatea organizarii (trebuie sa gasesti sediu, modalitati de
comunicare a actelor procedurale etc.). De foarte multe ori, tribunalele arbitrale ad-hoc pot, cu acordul
partilor, sa isi desfasoare activitatea de solutionare a unui anumit litigiu pe langa o curte de arbitraj
institutionalizata. Exista inclusiv posibilitatea ca partile sa stabileasca competenta unei curti de arbitraj, dar
sa precizeze ca doresc un arbitraj ad-hoc.
Arbitraj institutionalizat: se deruleaza pe langa o institutie, o curte de arbitraj care functioneaza pe
baza unor reguli proprii. Acest tip de arbitraj se clasifica la randul lui din punct de vedere al obiectului in:
-

Arbitraj institutionalizat cu o competenta materiala generala are in competenta solutionarea de

litigii de orice natura, din orice domeniu al comertului internatinal. Acesta este cazul si curtii de
arbitraj de pe langa Camera de comert si industrie a Romaniei;
Arbitraj institutionalizat cu o competenta specializata ne gandim la acele institutii de aritraj
care se organizeaza de regula pe langa Bursele de marfuri sau in legatura cu alte asociatii
profesionale si, evident, ca in cadrul acestui tip de arbitraj se vor judeca doar litigiile din
respectivul domeniu de activitate.

Alta clasificare:
a) Arbitraj bilateral: situatia in care instantele arbitrale sunt constituite si exista pentru a solutiona
litigiile dintre subiectele de drept cu sediile in doua state diferite;
b) Situatia in care competenta instantelor vizeaza doar o anumita zona geografica: de exemplu
Comisia de arbitraj pe zona Scandinava;
65

c) Arbitraj cu competenta universala instantele acestea au posibilitatea de a solutiona litigii

dintre subiecte de drept, indiferent de originea acestora.
In functie de puterile conferite arbitrilor:
a) Arbitraj in drept strict sau de iure: este de fapt regula. In cazul acestui tip de arbitraj, arbitrii
judeca in temeiul unui act normativ, deci in baza unor norme juridice. Fiind regula, ori de cate ori
partile nu precizeaza in conventia lor de arbitraj felul arbitrajului pentru care opteaza, arbitrii vor
judeca in drept strict;
b) Arbitraj in echitate sau de facto sau ex equo et bono: acest tip de arbitraj trebuie prevazut in
mod expres de catre parti. Cu alte cuvinte, partile sunt cele care ofera arbitrilor o libertate mult
mai mare, in sensul ca acestia pot sa judece dincolo de dispozitiile prevazute in sistemul de drept
(care este lex causae in speta), pronuntand solutia in functie de ceea ce este echitabil in respectiva
speta.
Evident este insa ca arbitrii, si in cazul in care judeca in echitate, au anumite limite in ceea ce
priveste decizia pe care o iau si motivarea acesteia. Astfel, nu pot incalca normele de ordine publica de drept
international privat din sistemul de drept aplicabil in speta, adica din lex causae => sunt de fapt niste limite
de fond. Pe de alta parte, aceasta varianta are si limite de procedura, in sensul ca arbitrii nu pot incalca
anumite principii de drept procesual civil, cum ar fi: principiul disponibilitatii, principiul
contradictorialitatii, principiul dreptului la aparare etc.
Temeiul competentei arbitrilor este reprezentat de vointa partilor exprimata printr-o conventie de
arbitraj. Altfel spus, conventia de arbitraj reprezinta acordul de vointa al partilor prin care acestea (partile)
convin ca un litigiu existent sau viitor sa fie solutionat prin arbitaj.
Conventia de arbitraj imbraca doua forme:
Clauza compromisorie: este, de fapt, o clauza inserata in contractul principal prin care partile convin
ca un litigiu viitor si posibil generat de respectivul contract sa fie solutionat prin intermediul arbitrajului.
Compromisul de arbitraj: este un contract propriu-zis, distinct de contractul incheiat intre parti de
vanzare-cumparare (sau ce tip de contract au incheiat), prin care de data aceasta partile convin ca un litigiu
prezent, deci deja nascut, sa fie solutionat pe cale de arbitraj.
Exista posibilitatea ca in legatura cu un contract sa avem ambele forme ale conventiei de arbitraj,
adica sa vem o clauza compromisorie inserata in contract, care sa se refere la un litigiu viitor, dar acea
clauza sa fie neclara, sau insuficient de clara, astfel incat partile, ulterior aparitiei litigiului, sa incheie si un
compromis de arbitraj care sa detalieze sau sa clarifice clauza compromisorie.
Efectele conventiei de arbitraj:
Avem doua efecte: unul pozitiv si unul negativ (in sensul ca deroga de la regula, adica neaga
competenta instantelor ordinare). Cel pozitiv consta in faptul ca, existand o asemenea conventie de arbitraj,
se confera competenta de solutionare a respectivului litigiu unei instante arbitrale.
In legatura cu clauza compromisorie, trebuie sa analizam existenta unei anumite legaturi, anumite
interdependente intre clauza compromisorie si contractul in care acea clauza a fost inserata. De ce? Pentru ca
uneori regimul juridic al unei clauze compromisorii este diferit de regimul juridic al contractului principal.
Din acest punct de vedere, trebuie precizat ca exista anumite clauze de nevalabilitate a contractului care nu
afecteaza si clauza compromisorie. Asta inseamna faptul ca arbitrii raman competenti in temeiul clauzei
compromisorii sa pronunte nulitatea contractului in care acea clauza compromisorie era inserata. De aceea,
spunem ca relatia dintre clauza compromisorie si contract este una de autonomie relativa in sensul ca
exista cauze de nevalabilitate a contractului care nu afecteaza clauza compromisorie, dar exista insa si
66

situatii in care anumite cauze de nevalabilitate a contractului principal vor afecta SI valabilitatea clauzei
compromisorii => asa-numitele nulitati convergente. Exemplul tipic de nulitate convergenta ar fi
incapacitatea partilor: daca partile nu aveau capacitatea de a incheia un act juridic, este evident ca nu aveau
nici capacitatea de a dispune solutionarea unui litigiu pe calea arbitrajului.
In legatura cu arbitrajul, odata pronuntata hotararea arbitrala, aceasta este definitiva si obligatorie.
Acest lucru inseamna ca de aici decurge si unul din avantajele pe care arbitrajul le confera, si anume
inexistenta unor cai de atac obisnuite, care duce evident la o solutionare rapida a litigiului, acesta fiind unul
din atuurile arbitrajului. Totusi, exista o singura cale de atac, si anume actiunea in anulare a sentintei
arbitrale, care insa se poate formula doar pentru anumite motive pe care, in principiu, regulile de procedura
civila le prevad din mod expres.
Exemple de motive de actiune in anulare: cand la baza arbitrajului statea o conventie de aritraj
nula sau nu exista o conventie de arbitraj; cand respectivul litigiu nu era susceptibil de solutionare prin
intermediul arbitrajului; tribunalul nu a fost constituit in conformitate cu conventia arbitrala; partea a lipsit la
termenul la care au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal indeplinita; hotararea a fost
pronuntata dupa expirarea termenului stabilit de catre tribunalul arbitral pentru solutionarea litigiului;
tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru
cerut sau s-a dat mai mult decat s-a cerut; hotararea arbitrala nu cuprinde motivele, nu arata data si locul
pronuntarii sau nu este semnata de arbitrii; dispozitivul hotararii arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot
aduce la indeplinire; exista si situatia in care hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri sau
alte dispozitii imperative ale legii.
Competenta de solutionare a unei actiuni in anulare a unei sentinte arbitrale revine instantei
judecatoresti imediat superioare celei care in lipsa unei conventii de arbitraj ar fi fost competenta sa judece
cauza (Tribunalul Bucuresti => Curtea de Apel).

67