SUBIECTE ORAL ROMANA TIP II BAC 2005

REZOLVATE
1)Prezint trsturile prozei romantice, prin referire la o oper literar studiat
2)Prezint trsturile prozei realiste, prin referire la o oper literar studiat
3)Exemplific trsturile prozei fantastice, prin referire la o oper literar studiat
4)Argumenteaz apartenena la specia literar basm cult a unui text narativ
5)Ilustreaz conceptul operaional de povestire, prin referire la o oper literar studiat
6)Exemplific trsturile nuvelei psihologice, prin referire la o oper literar studiat
7) Exemplific trsturile nuvelei istorice, prin referire la o oper literar studiat
8) Ilustreaz conceptul operaional de nuvela fantastica, prin referire la o oper literar studiat
9) Exemplific trsturile romanului modern, prin referire la o oper literar studiat
10)Prezint relaia dintre instanele comunicrii narative (autor, narator, personaje, cititor) ntr-un
roman modern studiat
11)Prezinta perspective narativa intr-o opera literara studiata, prin referire la unul dintre urmatoarele
concepte operationale: narrator omniscient, personj narrator, narator martor
12)Ilustreaza conceptul operational narator (personaj narator sau narrator martor) folosind ca support
un text narativ studiat
13)Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata prin referire la conceptele
operationale din urmatoarea lista: actiune, conflict, momentele subiectului,relatii temporale si spatiale
14)Prezinta constructia discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata prin referire la doua dintre
conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative, episod, incipit, final
15)Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata apartinand prozei realiste
16)Evidentiaza modul in care conflictul/conflictele unui roman (de tip obiectiv sau de tip subiectiv) studiat
se reflecta in evolutia personajului principal/al personajelor
17)Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului, prin referire la un roman studiat (perioada
dupa al II-lea razboi mondial)
18)Exemplifica relatia realitate-fictiune prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire,
nuvela istorica, roman de tip subiectiv)
19)Exemplifica prin referire la o opera literara de Ion Creanga doua particularitati de limbaj al prozei
narative (la alegere din urmatoarea lista: modalitati ale nararii, marci ale prezentei naratorului, limbajul
personajelor, vorbire directa si indirecta, register stilistice)
20)Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ studiat apartinand lui
Ioan Slavici
21)Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat apartinand lui Liviu rebreanu
22)Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de G. Calinescu
23)Expune subiectul unui text narativ apartinand lui Mihail Sadoveanu
24)Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda prin referire la: actiune, conflict, relatii
temporale si spatiale
25)Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (procedee artistice, elemente de versificatie)
ale unui text poetic studiat apartinand perioadei pasoptiste
26)Argumenteaza caracterul romantic al unei poezii studiate apartinanad lui M. Eminescu
27)Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat apartinand lui Eminescu (la
alegere 2 elemente dinre urmatoarele: titlu, incipit, secvente poetice, relatii de opozitie si simetrie, elemente
de recurenta)
28)Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic, procedee artistice, elemente
de versificatie) ale unui text poetic studiat
29)Ilustreaza conceptele operationale tema si motiv literar pe baza unei poezii romantice studiate
apartinand lui Eminescu

30)Analizeaza particularitatile de structura si expresivitate caracteristice simbolismului prin referire la o

poezie studiata
31)Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat apartinand lui Bacovia (la alegere
2 elementedintre urmatoarele: titlu, secvente poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de
recurenta-motiv poetic, laitmotiv)
32)Expune specificul raportului autor-eu lyric prin referire la un text poetic al unui autor apartinand
directiei moderniste
33)Evidentiaza elementele de compozitie dintr-un text poetic studiat apartinand lui Lucian Blaga (la
alegere doua elemente dintre urmatoarele: titlu, incipit, secvente poetice, relatii de opozitie si de simetrie,
elemente de recurenta-motiv poetic, leitmotiv)
34)Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata apartinand lui Arghezi
35) Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata
apartinand lui Barbu
36)Ilustreaza conceptul operational de traditionalism prin referire la un text liric studiat
37)Ilustreaza caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie) cu exemple apartinand
neomodernismului
38)Comenteaza elementele de limbaj si de expresivitate dintr-un text poetic neomodernist apartinand lui
N. Stanescu
39)Ilustreaza conceptul operational de arta poetica prin referire la o creatie lirica studiata apartinand
unui autor canonic
40)Exemplifica trasaturile speciei dramatice comedia prin referire la o opera literara studiata
41)Ilustreaza comicul (de caracter, de situatie sau de limbaj) prin referire la o comedie studiata
42) Ilustreaza conceptul operational de drama prin referire la o opera literara studiata
43)Analizeaza constructia subiectului (conflict dramatic, intriga, scena, relatii temporale si spatiale) intr-un
text dramatic studiat
44)Comenteaza 2 modalitati specifice de caracterizare a personajului dramatic prin referire la un text
literar studiat
45)Evidentiaza rolul limbajului ca modalitate de caracterizare a personajelor intr-o comedie studiata PE
ASTA AM LUAT 10
46)Caracterizeaza un personaj dintr-un text dramatic studiat (la legere: comedie, drama, forme ale
dramaturgiei in teatrul modern)
47)Ilustreaza elementele de compozitie a unui text dramatic (act, scena/tablou, replica, indicatii scenice)
prin referire la o opera literara studiata
48)Ilustreaza conceptul operational curent literar prin referire la romantism sau la simbolismul romanesc
(la legere)
49)Expune doctrina estetica promovata de revista Dacia literara
50)Prezinta rolul Junimii si a lui Titu Maiorescu in impunerea noii directii in literaturii romane din a
doua jumatate a sec. XIX-lea
51)Expune ideile care stau la baza directiei moderniste promovate de E. Lovinescu
52)Prezinta trasaturi ale ideologiilor literare din perioada interbelica (modernism, traditionalism)

1)Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata

Ex. Alexandru Lapusneanu-C. Negruzzi
Romantism:
-curent al sec. XIX ca reactie dura la classicism
-evadarea in trecut, traditie, folclor, istorie
-cultiva sensibilitatea creatoare
-contemplatia naturii care confera locurilor invocate o culoare locala
-libertatea totala de creatie licentele istorice

-pesonaje luate din toate categoriile sociale

-reprezentanti: fratii Grimm, Eminescu, Negruzzi
Proza romantica:
-eroii au o dimensiune afectiva pe care o exprima ex. Lapusneanu-cruzimea, rautatea, ura
Motoc-teama de a nu fi dat multimii
-tema abordata este trecutul glorios al neamului
-personajele sunt create in antiteza Lapusneanu-Ruxanda
-personaje luate din toate mediile sociale: voievozi, boieri, tarani
-personaje exceptionale in situatii exceptionale
-libertatea totala de creatie=licentele istorice
1.Motoc, Spancioc si Stroici nu mai traiau in timpul celei de-a doua domnii a lui
Lapusneanu, deoarece fusesera condamnati si executati in Polonia
2.Motoc moare in Polonia, iar in nuvela moare pentru ca este dat pe mana multimii
planand asupra sa nemultumirea poporului
3.In realitate numarul boierilor omorati la ospat era mult mai mic 3, dar pentru a
contura un conflict dramatic Negruzzi invoca o piramida de 47 de capete de boieri tocmai pt. a
surprinde cruzimea lui Lapusneanu
-culoare locala specifica: -descriarea Ruxandei parul dupa moda de atuncea, despletit pe umeri
si spate pe grumazii ei atarna o salba de multe siraguri de margaritare
-Moldova de sec. XVII in perioada lui Lapu.
-decoruri, vestimentatie

2)Prezinta trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata

Ex. Moara cu noroc-I. Slavici
Realism:
-curent aparut in Franta in sec. XIX-XX
-doctrina estetica care pune acc. pe realitate sip e relatia arta-realitate
-obiectivitatea scrierii; reprezentarea veridical a realitatii si a detaliilor
-stil sobru, impersonal
Proza realista:

-reprezentare obiectiva a realitatii; lumea in care se petrec evenimentele este prez. din
perspective sociala-situatia fam. a lui Ghita
-interesul acordat raportului individ-societate-apare soc. capitalista, noua reprezentata de Ghita,
Lica care intra in conflict cu cea conservatoare, veche rep. de Ana si batrana
-moara e- un han, un loc de intalnire pt. stabilirea unor rel. sociale
-un topos malefic spatiu al pierzaniei=)Ghita prinde gustul banilor si se dezumanizeaza
-un axis-mundi=)casa, han, carcium, spatiu izolat la rascruce de drumuri care bucura
trecatorul; aparent pare un loc binecuvantat, dar in final se produc o serie de crime;este intr-o
zona geografica din Ardeal unde treceau turme de porci spre si dinspre Ineu
-personaje tipice supuse unor act. Tipice=)Ghita tipul avarului, lacomului supus patimei banilor;
prin aceste tipologii autorul reuseste sa contureze psihologia colectivitatii
-aspectele sociale sunt lipsite de idealizare
-atitudine critica fata de societate
-stil sobru, obiectiv al scrierii, anticalofil, proza analitica, realism dur si obiectiv, oralitate,
spontaneitate, vigoare

3)Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata

Ex. La tiganci-M. Eliade Fantastic:
-ca si categ. estetica se deosebeste de miraculosul din basm
-daca in basm avem de-a face cu o lume populata de feti frumosi,vrajitoare, zane, in fantastic sunt invocate
aparitii insolite, pline de mister care tulbura sentimentele noastre; spatial ireal irumpe in mijlocul realitatii celei
mai obisnuite instaurand teroare
-tipuri-umoristic, terifiant, grotesc
-atm. sinistra, de groaza ce det. fie moarte fie osandirea eroului
-timpul se dedubleaza, se opreste, se multiplica
-eroul e silit sa traiasca de mai multe ori aceeasi groaza; pers. nu mai gaseste explicatii logice pt. ceea ce i se
intampla

-fantasticul uzeaza de telepatie, de vise premonitorii, spiritism

Proza fantastica:
-proza lui Eliade se caracterizeaza prin alternanata planurilor real-ireal, este tipic fantastica si reflecta fantasticul
propriu-zis (nu ca la V.Voiculescu f. fabulos)
-epicul dublu e construit din doua planuri: real-ireal care merg parallel si concomitent
-locul act. Bucuresti este un terit. mistic incarcat de mister in care se consuma aventuri fantastice si in care
trecerea de la real la ireal se realizeaza gradat, aproape insesizabil
-intrarea in spatial edenic al tigancilor rep. o incercare de recuperare a unui timp afectiv: iubirea pt. Hildegard
-cand intra la tiganci parca ar fi asteptat sa il opreasca cineva si este intampinat de o neasteptata, nefireasca
racoare; in acest spatiu el intra singur si voluntary, intrarea se face nepremeditat
-primeste 2 advertismente 1)sa nu bei prea multa cafea setae de cunoastere a personajului
2)sa sti ca iar a stat ceasul in spatial profane timpul se masoara altfel
-bordeiul rep. mitul labirintului ca simbol al trecerii dinspre viata spre moarte; intrarea se face treptat, de la
sentimentul de frica la cel de fericire
-baba care cere banii la intrarea in bordei poate semnifica Cerberul (paznicul portii infernului)
-hora celor 3 fete contureaza dansul ielelelor, dansul ametitor de la care Gavrilescu nu se poate sustrage si
renunta sa se mai impotriveasca; el nu le poate ghici pt. ca s-a pierdut in trecut, rataceste in amintirea tragediei
vietii lui; fetele mai pot fi si preotesele(care oficiau ritualul mortii in templele antice) sau parcele,ursitoarele
-coerenta univ. concret este destramata prin dereglarea mecanismului temporal(timpul se opreste, se multiplica)
-anacronismul temporal este subliniat prin urmatoarele lucruri:
-)Otilia nu mai locuia acolo de 8 ani
-)Elsa please in Germania de 12 ani
-)banii se schimbasera de un an
-)vecina Trandafir murise de 5 ani
-)biletul de tramvai se scumpise de 3-4 ori
Care ii sunt spuse de carciumarul Costica, dar Gvrilescu pune totul pe seamaunei confuzii, hotarand sa se
intoarca la tiganci pt. a lamuri totul; este dus de un birjar fost dricar
-apare cifra 3, cifra mistic, cu puteri magice asupra spiritului: 3 fete, 300 de lei ii cere baba=3 lectii de pian
-visul este o prima etapa a initierii; zbuciumul lui de a scapa din draperia care il strangea ca un giulgiu poate fi
cosmarul traversarii meteriei de catre spirit
-initierea lui e greoaie pt. ca se agata de trecut, de viata reala, concreta
-in final apare Hildegard care poate semnifica mitul luntrasului Caron, iar Gavrilescu intra intr-o stare
superioara a visului as crede ca visez
-spatiul la tiganci este o zona crepusculara dintre viata si moarte
-ghicitul-ultima sansa acordata spiritului de a-si recunoaste greselile
-trecerea prin labirint=ispasirea de pacat
-intoarcerea in real este doar a spiritului lui Gavrilescu
-accederea la sacru se poate face doar prin recunoasterea greselilor si prin iubire=)Hildegard nu este doar
iubirea vietii lui ci si calauza
-finalul este o alegorie a mortii, pornesc impreuna spre padure pe drumul cel mai lung asa incepe totul ca intrun vis
-tema-iesirea din timpul si spatial profane, trcerea intr-un timp si spatiu sacru

4)Argumenteaza apartenenta la specia literara basm cult a unui text narativ

Ex. Harap-Alb-Ion Creanga
Basm
-specie a genului epic in proza in care elementele reale se imbina cu cele supranaturale
conflictul conturandu-se in lupta binelui cu raul din care invinge binele
-termenul vine din slava veche basin nascocire, scornire
Basm cult

-atmosfera este una paradisiaca, senina;de la inceput autorul ne introduceintr-o lume populate
de feti-frumosi, zane; se contureaza un cadru larg in care Harap-Alb va face fata cu ajutorul
adjuvantilor tuturor probelor
-timpul si spatiu nu sunt definite, sunt vag conturate plasate pe teritoriul lui a fost odata
-conflictul este structurat in termeni dihotonici BINE (Harap-Alb) si RAU (Spanul, Ros
Imparat) Harap-Alb iesind invingator
-personajele-> sunt grupate in categorii potrivit conflictului antagonic BINE-RAU (1)batraniipasivi, izvor de intelepciune ex. Tatal lui H-A
(2)opozantii- se opun cu orice prt tuturor aspectelor ce tin de
ducerea la bun sfarsit a lucrurilor ex. Spanul
(3)eroii- H-A
(4)adjuvantii- caracterizati prin referire la o singura dimensiune, intruchipeaza
defecte umane duse la extrem, activitatea lor e decisive
->sunt fie pozitive fie negative
->nu exista personaje intermediare pt. ca potrivit conceptiei populare nu exista
nimic intre bine si rau
->eroul este de obicei fiul cel mai miccare datorita intelepciunii reuseste sa castige
simpatia cititorului 9in probele pe care le are de trecut, nu este dotat cu forta fizica
supranaturala, dar istetimea si curajul sunt mobilurile prin care reuseste sa-si invinga adversarii,
este intr-o continua initiere
-ca modalitate narativa incipitul este reprezentat de formula initiala Amucica era odata intr-o
tara (care ne introduce in atmosfera de basm), in cuprins intalnim formulele mediane
Dumnezeu san e tie ca cuvantul din poveste nainte mult mai este si merg ei o zi, si merg
doua, si merg 49 (ne mentin treaz interesul) si cele finale si acum mai tine inca. Cine se duce
acolo bea si mananca. Iar pe la noi cine are bani bea si mananca, iara cine nu se uita si rabda
(ne transpun in lumea reala)
-finalul este fericit si deschis veselia a tinut ani intregi si acum mai tine inca
-probele la care este supus sunt menite sa-l invete pe flacau cu greutatile vietii
-limbajul este presarat cu zicatori si proverbe omul sfinteste locul nu-I dupa cum gandeste
omul, ci-I dupa cum vrea Domnul, fraze ritmate poftim punga la masa daca ti-ai adus deacasa, expresii onomatopeice s-odata pornesc ei teleap, teleap, regionalisme farmazoana,
teleaga
-are ca sursa de inspiratie basmul popular de la care preia motivele (calatoria, probele, petitul),
personajele fabuloase, victoria binelui, finalul hiperbolizat, formule specifice
-naratiunea se impleteste cu dialogul si descrierea
5)Ilustreaza conceptul operational de povestire, prin referire la o opera literara studiata
Ex. Hanul Ancutei-Fantana dintre plopi-M. Sadoveanu
Povestire
-specie a genului epic n proz situat ca dimensiune ntre nuvel i schi
-caracter subiectivizat (relatare facut din unghiul naratorului implicat n cele povestite)
-acc. cade pe conflict, aciune, ntmplri, i mai puin pe personaje
-interesul se manifest pt. situaia narat

-construcia subiectului e mai puin riguroas, desf. ac. este mai puin tensionat
Povestire n ram
-Niculai Isac personaj-narator
-ac. scoate n eviden nu att personajul, ci mai ales situaia i ntmplrile narrate la pers. I
-povestirea cpitanului Isac este o idila, iar ntmplarile avuseser loc in tineree, cnd i plcea
s cutreiere Moldova
-Fntna dintre plopi face parte din vol. Hanul Ancuei i este o povestire in ram; ac. se
petrece la han unde se creaza un spaiu privilegiat povestirilor; ntmplarile si povestirile se
spun potrivit unei conveni, unei nvoieli: o umanitate povestete, aceeai umanitate i asuma
riscul povestirii; cadrul povestirilor este asigurat de spaiul pitoresc al hanului, pers. naratori
strnse n jurul focului i de elogiul amnat al comisului Ioni care amenin s spun o
poveste mult mai minunat
-atm. este pus sub semnul ipoteticului care plaseaz ac. pe un trm mitic, de basm se vedea
venind un calare parka venea spre noi de demult de pe trmuri ndeprtate
-pers. narrator se supune nvoielii acceptnd s se confeseze celorlali n cadrulintim al hanului
-la finalul povestirii apare invocat o replic a lui mo Neculai fntna dintre plopi nu mai
este; s-a drmat ca toate ale lumii=>perisabilitatea vietii
-povestirea ilustreaz o perioada a omenirii cnd existena era ntemeiat pe val. durabile, rel.
dintre timpul povestit (n trecut n urm cu 25 de ani) i timpul povestirii(prezentul) invoc
nostalgia i caracterul memorabil al vremii
-pt. c este o specie a genului epic, o naraiune de mica dimensiune n care se povestete o
singura ntmplare de sine stttoare ncadrat ntr-o naraiune mai ampl i la care particip
pers. puine, palid conturate=>povestire n ram

6)Exemplifica trasaturile nuvelei psihologice, prin referire la o opera literara studiata

Ex. Moara cu noroc-Ioan Slavici
Nuvela
-specie a genului epic n versuri sau proz cu un singur fir epic, cu conflict unic si concentrat
-pers. nu prea numeroase caracterizate succinct n fc. de contribuia acestora la desf. ac.
-prez. Fapte verosimile, 1 singur conflict, intrig riguros construit, tendin spre obiectivare
-acc. pus pe pers. n ac. i nu att pe ac.
-prez. o legtura puternica cu realitatea
Nuvela psihologic

-Slavici susine c omul este rezultatul organic al vieii sociale, adic factorul social deine rolul imp. n
formarea pers.
-pers. sunt surprinse n evoluia i formarea caracterelor lor
-eroii sunt firi voluntare, caractere puternice in lupta cu lumea
-vorbele btrnei de la nceput (n care avem o ipostaz a autorului proiecteaz drama n spaiul unei dezbateri
rurale) si final (subliniaz ideea fatalitii oarbe-destinul) rep. un proces psihologic, sociologic
-este bazat pe cunoaterea sufletului uman, cu caracter moralizator, concepia lui literar fiind un argument pt.
iubirea de oameni
-drumul pe care pers. l parcurg este de la exterior (social) spre interior (psihologic) concretizndu-se astfel
tipologia unor pers. puternice cu o bogata via interioar
-Slavici surprinde pe parcursul nuvelei raportul dintre bine si ru un raport care iniial cunoate un dezechilibru
ca n final s fie reechilibrat prin invocarea vorbelor btrnei aa le-a fost dat
-LIC- for agresiv, sfideaz legile divine
-GHI- dilema, drama, triete un conflict tragic interior; atras de puterea banilor caut justificri false=>
procesul dezumanizrii se adncete
-cei doi se afla ntr-o relaie clu-victim, polarizeaz celelalte existene; liantul dintre cei doi este FRICA
-la nceput sunt pers. antitetice, n final se aseamn
-crima=salvare, sinucidere comuna, act de dragoste
-dimensiunea tragic o constitue acumularea lent de tensiune, izbucnirile consecutive, momentele de ncordare
i presiune, existena coincidenelor tragice (vina destinului, ntmplare)=> conflict dramatic
-Slavici se dovedete un bun psiholog neintervenind n evoluia pers. d.p.d.v. al tririlor, atitudinilor i a ac.
acestora
-perspectiva narativ este cea de scriitor omniprezent, omniscient i uneori observator al celor relatate
-conflictul psihologic se d ntre 2 tipuri de mentaliti: o societate veche, conservatoare (Ana, baba) i una
nou, capitalist (Lic, Ghi)
-coflicte de natur:-moral lupta bine-ru
-social mentalitile
-psihologic interior frmntrile i ezitrile pers.
-Ghi- homoduplex- la nceput individualitate, iluzia libertii st n puterea deciziei
- la final omul supus unor principii cu care existena lui anterioar nu se indentific
Individualitate->Exponent al societii->Caz uman->Om prbuit
-Slavici realizeaz o analiz psiho. a lui Ghi
-bun cunosctor al psiho. umane, a rnduielilor rurale, a datinilor, obiceiurilor i superstiiilor, Slavici este
nendurtor cu cei care se abat de la principiile fundamentale ale moralei i-i pedepsete pers. proporional cu
greelile svrite de acestea
-focul- nevoia de a purifica moara dup toate relele
-introspecia i obs. Psihologica pe care le manifest n sondarea pers., precum i pedepsirea pers. =>nuvel
psihologic

7)Exemplifica trasaturile nuvelei istorice, prin referire la o opera literara studiata

Ex. Alexandru Lapusneanu-C. Negruzzi
Nuvel
-specie a genului epic n versuri sau proz cu un singur fir epic, conflict unic i concentrate
-personaje nu prea numeroase, caracterizate succint in fc. de contribuia lor la desf. ac.
-prez. fapte verosimile, 1 singur conflict, intrig riguros construit, tendin spre obiectivare
-acc. pus pe pers. n ac. i nu att pe ac.
-prez. o legtur puternic cu realitatea

Nuvel istoric
-este inspirat din letopiseul lui Grogore Ureche Letopiseul rii Moldovei: ocuparea
tronului Moldovei pt. a doua domnie; ntlnirea lui Lpu. cu boierii; descrierea morii lui Lpu.
(n mare parte); relatarea prezentrii doamnei Ruxanda
-cele 4 motto-uri sunt luate tot din letopise: Dac voi nu m vrei, eu v vreu Ai sa dai
sam, doamn! Capul lui Mooc vrem De m voi scula pre muli am s popesc i eu
-iniial titlul nuvelei a fost Scene istorice din cronicele Moldaviei
-licene istorice pe care Negruzzi i le permite:
(1)Motoc, Spancioc si Stroici nu mai traiau in timpul celei de-a doua domnii a lui
Lapusneanu, deoarece fusesera condamnati si executati in Polonia
(2)Motoc moare in Polonia, iar in nuvela moare pentru ca este dat pe mana multimii
planand asupra sa nemultumirea poporului
(3)In realitate numarul boierilor omorati la ospat era mult mai mic 3, dar pentru a contura
un conflict dramatic Negruzzi invoca o piramida de 47 de capete de boieri tocmai pt. a
surprinde cruzimea lui Lapusneanu
-tema:- un episode din istoria Moldovei, cei 5 ani ai cele de-a doua domnii a lui Lpu.
- realis ilustrnd lupta mpotriva absolutismului feudal (ideea este c abuzurile feudale
trebuie oprite i creat o nou societate pe alte principii i legi aa cum o cere ideologia realist)
-se ilustreaz lupta pt. putere

9)Exemplifica trasaturile romanului modern, prin referire la o opera literara studiata

Ex. Ultima noapte de dragoste, inatia noapte de razboi-C. Petrescu
-odata cu Camil Petrescu literature a ncetat s mai cread n iubire i a nceput s cread n
autenticitate
-proza lui C.P. rep. omul gnditor scormonindu-i propria-I contiin fa-n fa cu datele
realitii care se refuz cunoaterii absolute
-C.P. aduce n literatura rom. Intelectualul lucid care gndete i se frmnt ct luciditate
atta dram

-acest roman adduce n discuie monografii ale unor idei (iubirea i rzboiul), ncearcs fixeze
intelectualul ntr-un cadru de existen obiectiv avnd o teribil sete de adevr dintr-o
perspective lucid
(1)C.P. vorbete despre sincronizarea lit. cu filosofia i psiho.
-din psiho preia metoda analizei psihologice, de obs. a vieii interne, introspecia,
retrospecia, psihanaliza, monodeismul; autorul decrie realitatea in ms. n care a cunoscut-o
printr-o experien derect; filosofie- Kant, Hegel abordeaz relativismul
(2)lit. este considerat o metod de cunoatere a sinelui nu putem cunoate dect ceea ce se
rsfrnge n noi nine
(3)ca metod de creaie adopt metoda proustian: studiaz devenirea psihic a eroului; romanul
e o experien interioar; timpuleste subiectiv; apare memoria involuntar i introspecia;
naraiunea se face la prez. pers. I
(4)autenticitatea scrierii singura realitate pe care o pot povesti este realitatea contiinei mele
o relitate trecut prin propria-I contiin; viaa e un motiv de reflecie, pers. sunt firi
hipersensibile i hiperlucide; doar intelectulii pot tri ntr-o filosofie a ndoielii, nsetai de
incertitudine
(5)substsnialitatea, selectarea unor esene concrete ale vieii
(6)fluxul memoriei
(7)relativismul i pluriperspectivismul
(8)anticalofilismul urmrete coninutul i adevrul nu forma textului, arta nu are nimic de a
face cu calofilia, scri doar atunci cnd ai ceva de spus; scrisul este salvator
-tema: zbuciumul ntre certitudine i incertitudine att pe plan intern (planul contiinei) ct i
pe plan extern (rzboiul prez. n dimensiune tragic)

10)Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narrative (autor, narator, personaje,

cititor) intr-un roman modern studiat
Ex. Ion-L. Rebreanu
-Rebreanu este adeptul romanului de creatie obiectiv modern, impune un narrator obiectiv,
omniscient si omnipresent; acesta respinge romanul subiectiv considerand ca introziunea
eului diminueaza veridicitatea
-este interesat de aspectul veridic al operei, de aceea refuza confesiunea si scrierea la pers. II
-relatia narator-personaje-> narator obiectiv (prez. venimentele detasat fara a se implica)

-> narator omniscient (naratorul stie mai multe decat personajele sale)
-> narator omniprezent (adevarat demiurg al universului pe care in
creaza; are rolul unui regizor personajele fiind marionette; stie dinainte destinele personajelor
sale dovada fiind tehnicile anticipaive ex. Hrisovul de tinichea anticipeaza destinul lui Ion)
->naratiune la pers. III
->focalizare zero (viziune dindarat)
-rel. narrator-cititor->efectul pe care naratorul il urmareste sa-l creeze asupra cititorului este
impresia de veridic, verosimil
-pers. rep. destine umane individuale: Ion, Ana, George, Titu
-Rebreanu isi lasa pers. sa actioneze liber, sa izbucneasca in tensiuni dramatic
11)Prezinta perspective narativa intr-o opera literara studiata, prin referire la unul dintre
urmatoarele concepte operationale: narator omniscient, personj narrator, narator
martor
Ex. Hanul Ancutei-Fantana dintre plopi-M. Sadoveanu
12)Ilustreaza conceptul operational narator (personaj narator sau narrator martor)
folosind ca support un text narativ studiat
-personajul narator este personajul care nareaz o ntmplare
-n Fntna dintre plopi personajul-narator este Neculai Isac
-acesta se supune nvoielii acceptnd s se confeseze celorlali n cadrul intim al hanului
-este pers.-narator deoarece el se afl n centrul evenimentelor, lui I se ntmplase nenorocirea
de a-i pierde un ochi; ntmplrile avuseser loc n urm cu 25 de ani, n tineree, cnd i plcea
s cutreiere Moldova
-perspectiva temporal este ntoarcerea n trecut, iar mprejurrile hanului ca topos compun
perspectiva spaial
-acesta povestete despre o iganc Marga de 18 ani cu fust roie care l tulbur peste msur;
acesta are dou ntlniri cu ea la fntna dintre plopi care sunt dublate de fenomene stranii n
lucirea tears a lunii ea sta puin ntoars luna parka avea un ochi de spaim; la cea de-a 2
intlnire n miez de noapte fata i mrturisete c unchiul i cei 2 frai vor s-l jefuiasc, dar
prea trziu; ne perezint lupta pe care o da cu cei 3 i faptul c igancafu omort i aruncat in
fntn; n aceatst lupt i pierde ochiul fiind lovit de un fier ascuit; este ajutat de cinele
Lupu venind i cei de la han
-dup ce termin de povestit ntmplarea sta neclintit i cu capul plecat, iar ochiul cel viu privea
n jos n neagra fntn a trecutului
13)Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata prin referire la
conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune, conflict, momentele
subiectului,relatii temporale si spatiale
Ex. Moara cu noroc-Ioan Slavici
-aciunea nuvelei de definete printr-o construcie epic riguroas, un singur plan narativ care se refer la
dezumanizarea lui Ghi din cauza lcomiei pt. bani, o intrig bine evideniat bazat pe val. morale i setae
nestpnit de imbogaire
-conflictul->interior psihologic frmntrile i ezitrile pers.
->exterior social ntre dou lumi cu mentaliti diferite: o soc. veche, conservatoare (baba, Ana) i
una nou, capitalist (Lic, Ghi)
->moral BINE-RU

-momentele subiectului:
(1)expoziiunea: ncepe cu vorbele btrnei; Ghi i familia se mut la han
(2)intriga: ncepe odat cu apariia lui Lic care se impune autoritar; Ghi simte c pericolul l pndete dac
se supunelui Lic; dar riscul e mai mare dac l refuz
(3)desf. ac.: conflictul psiho. se amplific treptat, este prezentat analiza psiho. a lui Ghi, care intr n
crdie cu Lic
(4)punctual culminant: Ghi vrea s-l prind pe Lic i s-l duc la spnzurtoare, Ana se arunc n braele
lui Lic
(5)deznodmntul: Ghi o omoar pe Ana, Ru pe Ghi, Lic se sinucide; nuvela se ncheie cu cuv.
btrnei aa le-a fost dat
-relaii temporale: ntmplrile din cele 17 cap. sunt prezentate n ordinea cronologic a desf. ac. i sunt
integrate de cuv btrnei de la nceput i sfrit
-relaii spaiale: ac. are loc la moara cu noroc care e han, loc de ntlnire pt. stabilirea unor rel. sociale; spaiul
e real o zon geografic din Ardeal la hanul aflat la rscruce de drumuri pe unde treceau turme de oi nspre i
dinspre Ineu; moara e spaiu al pierzaniei Ghi prinznd gustul banilor; axis mundi, cas, han, crcium, spaiu
izolat apparent binecuvntat

14)Prezinta constructia discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata prin referire
la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative, episod,
incipit, final
Ex. La tiganci-M. Eliade
Incipit
-este reprezentat de monologul interior al profesorului Gavrilescu n formula autoadresrii, despre ansa omului
ntr-o existen nbuitoare
Final
-pers. este supus unei noi ncercri de a numra 7 ui, dar se rtcete din nou n trecut conststnd c numr 16
ui
-deschis
-ntlnirea cu Hildegard subliniaz transgresarea timpului prezent=trecut+viitor
-este o alegorie a morii, pornesc amndoi spre pdure pe drumul cel mai lung aa ncepe totul ca ntr-un vis
-Gavrilescu intr ntr-o stare superioar a visului a crede c visez singura care permite omului s accead n
lumea spiritual
Secvene
-8 secvene epice conform epicului dublu, distribuite simetric cu ntrri i ieiri din timp i din lumi paralele
-secvenele I, V, VI, VII sunt dominate de planul real
II, III, IV, VIII sunt dominate de planul ireal

15)Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata apartinand prozei realiste
Ex. Ion-L. Rebreanu
ION- tipul parvenitului, taran intelligent, sarac
ANA- tipul femeii supuse, bogata, dar urata
GEROGE- tipul taranului bogat, mandru, violent
FLORICA- tipul femeii frumoase, sarace
BACIU- tipul taranului avar
HERDELEA- tipul carturarului de la tara, ipostaza a burgheziei rurale
TITU- tanarul carturar patriot

BELCIUG- preotul avar

GLANETAU- taran lenes, risipitor
16)Evidentiaza modul in care conflictul/conflictele unui roman (de tip obiectiv sau de tip
subiectiv) studiat se reflecta in evolutia personajului principal/al personajelor
Ex. Morometii-M. Preda
-ultimul episod al vol. I prezint conflictul dintre Ilie i fiii si care fugiser la Buc. cu oile i
caii, lsnd familia fr mijloacele zilnice de trai
-exist un conflict i ntre Moromete i Niculae care ar fi vrut s se duc la coal, dar tatl lui l
trimite cu oile la pscut
-alt conflict se nate ntre Ilie i Catrina care revendica pogonul ei de pmnt pe care Moromete
l vnduse. Acesta i promisese n schimb c i face acte pe cas s nu rmn pe drumuri, dar
acesta nu se inuse de promisiune, el chiar glumea batjocoritor cnd ea aducea vorba de asta
-bieii se afl n conflict cu tatl lor pt. c acesta nu fcea nimic, sttea toat ziua, i scula cu
noaptea n cap pt. a-I trimite la munc i le d tot timpul ordine. l acuz pe Moromete c nu e
n stare de nimic, pe cnd alii ca Blosu tiu s ctige bani din vnzarea produselor i-l silesc
s plece i el la munte cu cereale, dar nu iese nimic din aceast cltorie spre satisfacia cinic a
lui Moromete
-Moromete intr n conflict i cu autoritile pt. c nu i pltea fonciirea
-n vol. II Moromete se schimbase aa cum naratorul prevzuse n prezentarea pers. pp. c
numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva. Din Moromete cel cunoscut
de ceilali rmne doar capul de hum ars, nu mai sttea ore ntregi pe stnoag, nici nu mai
rspundea cu multe cuv. la salut. Moromete se apucase de nego, ctigase bani buni.
Destrmarea familiei continua cu moartea lui Nil n rzboi i a lui Paraschiv de tuberculoz.
Autoritatea lui Moromete scade att n fam. sa ct i n sat. Este prsit de Catrina. Cu prietenii
vechi rupsese legtura, cu Cocoil nu se mpcase, cu Dumitru lui Nae i Iocan nu mai vorbise
de mult, Niculae obs. c oamenii nu-l mai ascult ca altdat
-ultimele cap. ilustreaz moartea unui ran, fr zbucium, fr dramatism, o moarte lent venit
ca un firesc al vieii
Btrnul nu sufer de vreo boal, dar i s-a scurs viaa zice dr.
Domnule eu totdeauna am dus o via independent
17)Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului, prin referire la un roman
studiat (perioada dupa al II-lea razboi mondial)
Ex. Moromete-Morometii-M. Preda
-contingent 911, prin caracterizarea direct fcut de autor, Ilie Moromete se contureaz ntre
tineree i btrnee cnd numai nenoriciri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva
-prin caracterizare indirect din faptele, atitudinile, gndurile i vorbele pers. reies alte trsturi
morale:
Om raional n ceea ce privete atitudinea fa de pmnt
Pmntul constitue pt. el simbolul libertii materiale i spirituale Domnule eu am
dus ntotdeauna o via independent

 Este ran filosof: frmntrile sale despre soarta ranilor dependeni de rodele
pmntului, de vreme i Dumnezeu sunt relevante pt. firea sa reflexiv; cnd se
aeaz pe o piatr alba de hotar gndurile sumbre se ndreapt spre autoanaliz a
atitudinii de printe, a conflictului dintre generaii
Scena ploii: cuget i exprim o adevrat filosofie de via printr-un monolog
interior, analizeaz condiia ranului n lume, relaia dintre tat i copii
Este dezamgit n etica sa patern, rnit de fiii si mai mari n autoritatea sa de tat,
se consoleaz cu faptul c i-a fcut datoria de printe
Disimularea este o trstur definitorie a firii lui Moromete evident n majoritatea
scenelor din roman
Scena cu Tudor Blosu i Moromete este semnificativ pt. firea lui sucit
Ironia ascuit, inteligena ieit din comun i spiritul jucu contureaz un personaj
aparte ntre ranii lit. rom.
Citirea ziarelor n Poiana lui Iocan este o hran sufleteasc pt. el
n viaa colectivitii este o autoritate care-i domin prin replici bine gndite pline de
umor i ironie De ce s-l tiem?Cum s-l tiem?...Aa ca s se mire protii! Dac
v iau de pr i mtur bttura cu voi, v scutesc de o treab mine dimine=>a
face haz de necaz este o adevrat filosofie de via pt. el
Tehnica amnrii este un alt concept al filosofiei lui de via ncercnd s trgneze
orice decizie sau atitudine care nu-I convenea ex. Scena cu Jupuitu
Fire autoritar, capul familiei numeroase greu de inut n fru stnd deasupra
tuturor cu privirea pe fiecare
Plcerea vorbei este o pasiune pt. ranul mucalit, profit de orice ntlnire pt. a sta la
poveti
Necazurile, dezamgirile, trdarea copiilor, datoriile, destrmarea familiei dovedesc
c ntr-adevr numai nenorocirile mari mai pot schimba firea omului=>nu mai
rspundea cu multe cuvinte la salut, rmsese doar chipul de hum ars
Ultimele capitole ale crii prezint moarte unui ran fr zbucium, dramatism,
moarte venit ca un firesc al vieii
i seduce pe rani i i ncnt pt. c tie povesti, are capacitatea de a-i conduce
ndiscuii pe ci necunoscute
Este expresie a unei mentalitii de sorginte arhaic
Triete drama contemplativitii
18)Exemplifica relatia realitate-fictiune prin referire la un text narativ studiat (la alegere:
povestire, nuvela istorica, roman de tip subiectiv)
Ex. Alexandru Lapusneanu-C. Negruzzi
-licente istorice pe care Negruzzi le permite:
(1) Motoc moare in Poloniadin porunca lui Lapusneanu, dar in nuvela moare pt. ca este dat
pe mana multimii planand asupra sa nemultumirea poporului

(2) in realitate nr. boierilor ucisi era mult mai mic 3 , dar pentru a contura un conflict
dramatic Negruzzi invoca o piramida de 47 de capete de boieri=>tocmai pt. a surprinde
cruzimea domniei sale
(3) Motoc, Spancioc si Stroici nu mai traiau in timpul celei de-a 2 domnii a lui Lapusneanu,
deoarece fusesera condamnati si executati in Polonia
-in nuvela se manifesta si fictiunea pe langa datele istorice reale, ca rezultat al procesului de
transfigurare a realitatii, ca produs al fanteziei autorului sub forma de licente istorice
29)Ilustreaza conceptele operationale tema si motiv literar pe baza unei poezii romantice
studiate apartinand lui Eminescu
Ex. Gloss-M. Eminescu
Tema
-aspectul fundamental de via pe baza cruia scriitorul i construiete subiectul prin tranpunere
artistic
Motiv
-o situaie cu caracter de generalitate, un pers., un obiect, un nr. symbolic sau o maxima ori o
formula care se repeat in momente variate ale aceleai opera sau n creaii diferite
-Gloss se incadreaz n marile creii universale i ale lit. romantice avnd ca tem
fundamental timpul, iar ca motive fugit ireparabili tempus (timpul fuge far s se mai ntoarc)
fortuna labilis (soarta schimbtoare) i vanitas vanitatum (deertciunea deertciunilor)
-prima strof este o strof tem unde vorbele sunt puse la prezentul etern, cititorul intr n
contact cu aceste adevruri general valabile
-n strofa IV apare lumea ca teatru, motiv preluat de Emi. din filosofia antic hindus; lumea
este prevzut ca o imens scen de teatru spre care neleptul privete ca spectator Privitor ca
la teatru
Tu n lume s te-nchipui
Joace unul i pe patru
Totui tu ghici-vei chipu-I
-n strofele VI i VIII aceast ide devine laitmotivul poeziei

31)Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat apartinand lui
Bacovia (la alegere 2 elementedintre urmatoarele: titlu, secvente poetice, relatii de opozitie
si de simetrie, elemente de recurenta-motiv poetic, laitmotiv)
Ex. Plumb- G. Bacovia
Titlu
-denumirea unei opera lit.

-cuv. plumb are drept corespondent n nat. un metal greu, cul. cenuie, maleabil:
-)greutatea=apsare sufleteasc
-)culoarea=monotonia, angoasa
-)maleabilitatea=labilitatea psihic, dezorientarea
-)gloanele de plumb=fatalitatea i moartea
-)sonoritatea surd a cuv. sugereaz nchiderea spaiului existenial, far soluie de ieire
Motiv literar
-unitate structural minimal, relevnd o situaie tipic i avnd relevan simbolic
-cuv. plumb apare de 3 ori n fiecare strof, pare c se repeat la nesfrit devenind un motiv
obsedant, leitmotiv
-motivul florilor symbol al frumosului, al vieii i al diversitii devine obsesie a monotoniei i
morii prin consistena de plumb; apare de 2 ori n poezie, n fiecare din cele 2 planuri:
exterior (al cavoului) i interior (iubirea invadnd astfel existena poetului din exterior n
interior
cu monotonie, angoas, moarte)
-motivul amorului: nu apare ca dragoste nltoare, ci rece prin Dormea ntors amorul meu de
plumb iubirea este asociat cu Somnul, frate geamn n mitologia greac cu Thanatos
(Moartea) ide dovedit i prin alturarea plumb amor
-motivul aripii metonomie a zborului, a elevaiei, symbol al eliberrii, al victoriei i al
inspiraiei poetice apare aici atrnnd i nsoit de acelai epitet metaforic de plumb
sugernd imposibilitatea mplinirii idealului

41)Ilustreaza comicul (de caracter, de situatie sau de limbaj) prin referire la o comedie
studiata
Ex. Comicul de limbaj O scrisoare pierdut- I. L. Caragiale
-agramatismele folosite sunt aspecte care trdeazinteniile i comportamentul pers.
(1)prezena unor greeli de vocabular: famelie, srufuloi, bampir, caraghioz, plebicist, capitaliti, renumeraie
(2)nclcarea regulilor gramaricale i a logicii:
(a)polisemia: ne-am rtcit mpreun
(b)contradicia dintre termini: dup lupte seculare care au durat 30 de ani
(c)asociaii incompatibile: industria romneasc e admirabil, e sublim, dar lipsete cu desvrire

(d)nonsensul: din dou una dai-mi voie ori s se revizuiasc primesc, dar atunci s nu se schimbe nimica,
ori s nu se revizuiasc, dar atunci s se schimbe
(e)truismele: un popor care nu merge nainte st pe loc
(f)construcii prolixe: discursul lui Dandanache eu care familia mea
(3)ticurile verbale: Trahanache avei puintic rbdare
Pristanda curat, murdar
C. turmentat Eu cu cine votez?
(4)nepotrivirea rezultat din interferena stilurilor:
Caavencu se adreseaz lui Pristanda cu un limbaj elevat
Dandanache ine un discurs peltic, bolborosind

45)Evidentiaza rolul limbajului ca modalitate de caracterizare a personajelor intr-o

comedie studiata
Ex. O scrisoare pierdut- I. L. Caragiale
-comicul de limbaj este cu totul remarcabil i un mijloc de caracterizare ce-l individualizeaz net pe Caragiale
n literature romn
-agramatismele folosite sunt aspecte care le trdeaz inteniile i comportamentul
-repetiia obsedant a unor cuvinte sau sintagme ce duc la ticuri verbale care evideniaz srcia n gndire i a
vocabularului Ai puintic rbdare, neicuorule, puicuorule, curat, murdar, dai-mi voie
-contradicia stilurilor: Caavencu ine un discurs patriotard, ntr-un stil oratoric n faa lui Pristanda, cu care de
altfel vorbise pn atunci pe un ton familiar:Nu braul care lovete, voina care ordon e de vini n sfrit,
cum ar fi posibil martiriul dac n-ar exista clul?(act 2 scena 7)
-confuzii ale unor dictoane celebre sau folosirea nepotrivit ale altora, din pricina inculturii. Dictonul lui
Machiavelli Scopul scuz mijloacele este atribuit de Caavencu nemuritorului Gambetta avocet i om
politic francez contemporan, recunoscut pt. talentul su oratoric. Acelai Caavencu rostete eronat un dicton
latin oneste bibere care ar nsemna s bei cinstit n loc de oneste vivere adic s trieti cinstit
-completare + exemple de la subiectul 41
-agramatismele folosite sunt aspecte care trdeazinteniile i comportamentul pers.
(1)prezena unor greeli de vocabular: famelie, srufuloi, bampir, caraghioz, plebicist, capitaliti, renumeraie
(2)nclcarea regulilor gramaricale i a logicii:
(a)polisemia: ne-am rtcit mpreun
(b)contradicia dintre termini: dup lupte seculare care au durat 30 de ani
(c)asociaii incompatibile: industria romneasc e admirabil, e sublim, dar lipsete cu desvrire
(d)nonsensul: din dou una dai-mi voie ori s se revizuiasc primesc, dar atunci s nu se schimbe nimica,
ori s nu se revizuiasc, dar atunci s se schimbe
(e)truismele: un popor care nu merge nainte st pe loc
(f)construcii prolixe: discursul lui Dandanache eu care familia mea
(3)ticurile verbale: Trahanache avei puintic rbdare
Pristanda curat, murdar
C. turmentat Eu cu cine votez?
(4)nepotrivirea rezultat din interferena stilurilor:
Caavencu se adreseaz lui Pristanda cu un limbaj elevat
Dandanache ine un discurs peltic, bolborosind

46)Caracterizeaza un personaj dintr-un text dramatic studiat (la legere: comedie, drama,
forme ale dramaturgiei in teatrul modern)

Ex. Zoe O scrisoare pierdut-I.L.Caragiale

-soia lui Trahanache, amanta lui Tiptescu
-singurul personaj feminine a lui Caragiale care rep. dama distins din societatea burghez
-ntruchipeaz tipul cochetei, este inteligent, autoritar, ambiioas i i impune voina n faa oricui
-marcheaz triunghiul conjugal
-are de 8 ani o relaie amoroas cu prefectul Tiptescu i declaneaztoat agitaia deoarece pierde o scrisoric
de amor care devine arma antajului politic
-fiind ameninat cu publicarea scrisorii, Zoe se dovedete o lupttoare hotrt i folosete tot arsenalul de
arme feminine ca s-i salveze onoarea
-recurge la rugmini i la lamentaii, tece la ameninarea cu sinuciderea
-cu o energie impresionant la o femeie ce prea sensibil i neajutorat, ea se dovedete a fi o lupttoare aprig
i amenin Am s lupt cu tine, om ingrate fr inim
-dei n epoc femeile nu aveau drept la vot ea i impune candidatul pe Caavencu
-pendulnd ntre so i amant cu inteligen i abilitate, conduce din umbra
manevrele politice, toi fiind contieni de puterea i influena ei
-are asupra brbailor o seducie fantastic, aparte care o face nelegtoare, generoas, svrind cu delicatee
gestul de iertare a lui Caavencu atunci cnd i recapt scrisorica

47)Ilustreaza elementele de compozitie a unui text dramatic (act, scena/tablou, replica,

indicatii scenice) prin referire la o opera literara studiata
Ex. O scrisoare pierdut-I. L. Caragiale
-comedia este alctuit din 4 acte fiecare mprite in scene total 44 scene

49)Expune doctrina estetica promovata de revista Dacia literara

-program naional cultural
-fondator Mihail Koglniceanu-iniiator a 2 reviste Aluta romneasc i
Steaua Dunrii
-1840 cumpr o tipografie i editeaz
Dacia literar
-se autodefinete Eu fac parte dintr-o

generaie care s-a deprins din tineree cu

studiul
-1840 are loc nlturarea domnilor fanarioi i instalarea domnilor pmnteni
-la Iai sub conducerea lui G. Asachi 1829=>rev. Albina romneasc
-la Buc. sub conducerea lui I.H. Rdulescu 1829=>Curierul romnesc
-la Braov sub conducerea lui G. Bariiu 1838=>Gazeta de Transilvania
-ideile revistelor au fost ncununate pe o trept superioar de Dacia literar
-n primul nr. al revistei apare art. program Introducie semnat de Koglniceanu, primul i
ultimul manifest literar al romantismului
-idei: -combaterea imitaiei i a traducerilor mediocre
-necesitatea crerii unei lit. naionale care s se inspire din trecutul istoric (gloria
poporului, lupta pt. eliberare naional i social, frumuseile patriei, pitorescul obiceiurilor
folclorice)=>spiritul autentic romnesc
-realizarea unei limbi unitare i a unei lit. specific naionale
-o importan deosebit o acord criticilor (caracter obiectiv vom critica opera, iar nu
persoana)
-revista se dovedete a fi o oglind n care se vor vedea scriitori moldoveni, munteni, ardeleni,
bucovineni fiete care cu graiul su, cu limba sa=>unitatea limbi i literaturii indiferent de
zon
Poezii poporale ale romnilor V. Alecsandri
Alexandru Lpuneanu C. Negruzzi
-remarcm varietatea speciilor lit. aparinnd clasicismului: schia, nuvela, romanul
-dup 3 nr. este interzis de cenzur pt. c ntr-un art. era citat proverbul Petele de la cap senpute fcnd aluzie la domnitorul M. Sturdza
-n dezv. ulterioar o prozei rom. programul este amplificat de rev. Convorbiri literare
redactat de Iacob Negruzzi avnd ca ndrumtor pe Titu Maiorescu

51)Expune ideile care stau la baza directiei moderniste promovate de E. Lovinescu

-nume dat curentelor i tendinelor n art i lit. sec. XX caracterizate prin negarea tradiiei i
prin adaptarea unor noi principii
-Lovinescu public n Sburtorul articolul program Celor ce vincare are n vedere doctrina
estetic; scop: ncurajarea tinerilor poei, scriitori, dramaturgi s publice n paginile revistei
-este considerat ntemeietorul mdernismului romnesc potrivit teoriei imitaiei i sincronismului
-teorii:

1. Teoria imitaiei:
-replic la teoria formelor fr fond
-teoretizat dup teoria popoarelor tinere a lui Gabriel Tard
Suntem un popor tnrcu o mare capacitate de a sincroniza din mers cu marile culture
europene astfel nct formele fr fond nu reprezint o piatr de ncercare peste care nu putem
trece E.L.
-reorientarea lit. ctre occident
-preluarea prin imitaie i crearea unui fond propriu
-lit. fie ea rneasc dac suntem n spiritual veacului nseamn c suntem moderni
-modernismul nu este o negare a specificului tradiional, ci a tradiionalismului de tipul
smntorismului
2. Teoria sincronismului:
-are la baz ralierea lit. romne la civilizaiile europene, la spiritul vaecului
Exist un spirit al veacului explicat prin factori psihologici i morali care imprim un
proces de modernizare, de omogenizare a civilizaiilor, de integrare a acestora ntr-un ritm de
dezv. sincronic. n condiiile n care exist un decalaj ntre civilizaiile cele mai puin
dezvoltate sufer influena binefctoare a celor avansate.
-influena se realizeaz n 2 timpi:
Se adopt mai nti prin imitaie formele civilizaiei superioare
Se creaz fondul propriu
-societatea romneasc a preluat forme occidentale care ulterior au permis crearea unui fond
modern=>teoria sincronismului presupune realizarea schimbului de valori, atitudini i elemente
ce confer noutate i modernitate fenomenului literar; nu este vorba despre un mprumut fr
discernmnt, ci de o integrare a lit. ntr-o formul estetic, viabil, n pas cu dezv. artei
europene
3. Teoria mutaiilor genetice:
-Lovinescu va susine primatul esteticului n detrimental etnicului i esteticului

52)Prezinta trasaturi ale ideologiilor literare din perioada interbelica (modernism,

traditionalism)
Modernism
-tendina de sincronizare, europenizare
-valorificarea insistent a specificului naional
-eliminarea decalajului n cultur
-respectarea individualitaii scriitorului

-tematica operelor s fie inspirat din viaa citadin i nu din cea rural a ntoarce spatele
oraului pt. a privi numai la sat nseamn a proceda reacionar
-evoluia prozei de la liric la epic i a poeziei de la epic la lyric
-crearea romanului obiectiv i a celui de analiz psiho.
-intelectualizarea prozei i a poeziei- ilustrare n operele lit. a unor idei filosofice profunde
-crearea intelectualului ca pers. al operelor lit.
Tradiionalism
-pune accent pe ortodoxism, etic, etnic, social
-respectarea sistemelor de val. specific spaiului rural; cultiv universal patriarhal al satului;
promoveaz problematica ranului
-ntoarcerea la originile lit.
-ideea c mediul citadin este periculos pt. puritatea sufletelor
-proz realist de reconstituire social
-istoria i folclorul sunt principalele izv. de inspiraie
-ilustrarea specificului naional n mod exagerat