Harta repartitiei numarului de medici raportat la 1 000 locuitori

in Europa
1. Introducere
Scopul lucrarii
Lucrarea de fata urmareste sa prezinte o analiza concreta a hartii valorilor repartitiei
raportului numar de doctori la 1000 de locuitori inregistrat in cadrul tarilor Europei la nivel
de NUTS2 ( nomenclatura unitatilor teritoriale pentru statistici la nivel secund ). Harta
realizata urmareste prezentare valorilor raportului numarului de doctori la 1000 de locuitori,
ce au fost incadrate in intervale ierarhice spre a ilustra asemenari, deosebiri cat si tendinte
intre diferitele unitati teritoriale. Analiza se va concentra de asemenea pe identificarea si
explicarea cauzelor ce au dus la atingerea valorilor, subliniindu-se impactul caracteristicilor
demografice si economico-sociale asupra evolutiei acestui indicator.
Definire indicatori
Raportul numarului de doctori la 1000 de locuitori este un indicator socio-demografic cu
rolul de a sublinia nivelul de dezvoltare sociale atins de un stat sau o regiune anume in
domeniul sanatatii si asistentei sociale.
Metodologie
Lucrarea de fata este realizata pe parcursul urmatorilor pasi si prin urmatoarele metode :
realizarea prin intermediul metodei cartografice a unei harti a Europei la nivel de NUTS2 in
QuantumGis, pe baza georeferentierii datelor cu privire la numarul de doctorila 1000 de
locuitori preluate de pe Eurostat. Apoi in program s-au conectat layerului NUTS2 cu datele
prelucrate in excel, rezultand astfel harta finala ; apoi pe baza metodei observatiei se va
interpreta harta realizata si vor ierarhiza intervalele raportului numarului de doctori/1000
locuitori in functiie de diferitele unitati teritoriale ; in pasul 3 folosind metoda istorica se vor
analiza cauzele ce au determinat respectivele valori ale indicatorului.
2. Interpretare
Harta repartitiei numarului de medici la 1000 de locuitori este grupata in functie de valorile
inregistrate in 3 intervale numerice : primul interval, caracterizat de valori reduse ( intre 0 si 3
medici /1000 locuitori), al doilea interval cu valori medii ( intre 3 si 6 medici /1000
locuitori ) si ai treilea interval , cu valori mari ( intre 6 si 9 medici/1000 locuitori ).
Interpretarea si analiza se va face pentru toate tarile cuprinse in cadrul acestei harti, respectiv:
Irlanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Franta, Elveti, Austria, Belgia, Luxemburg, Polonia,
Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria, Italia, Malta, Portugalia, Spania, Croatia,
Slovenia, Macedonia, Cipru, Grecia.
Primul interval ( intre 0 si 3 medici / 1000 locuitori) este specific urmatoarelor tari : Spania
(avand ca zone Galicia, Asturias, Andalucia, Castillia la Mancha, Extremadura, Euskadi, C.
Valenciana), in Italia (cu zonele Toscana, Umbria, Marche, Abruzzo, Campania, Puglia,
Basilicata, Calabria si Sicilia), toata Portugalia, Irlanda, Suedia, Sardinia, Turcia, judetul Ilfov
din Romania, zona Stavanger din Norvegia si zona Lucerne din Elvetia.

Al doilea interval ( intre 3 si 6 doctori / 1000 locuitori ) se regaseste in tari precum: Italia (cu
zonele Lazio, Molise, Liguria, Piemonte, Lombardia, Trentino Alto Aldige, Veneto), in
Spania (cu zonele Castilla y Leon, Aragon si Cataluna; in Croatia, Macedonia), Grecia (cu
zonele Peloponissos, Ipiros, Sterea Ellada si altele), in Elvetia (cu zonele Geneva, Jura,
Ticino, Bern, Vaud, Uri etc), Polonia ( cu zonele Lubuskie, Pomoskie, Podloskie,
Mazowlockie ),Romania (cu zonele Moldova, Oltenia, Muntenia si Dobrogea) in toata,
Finlanda, Bulgaria, zona Parisului, Alsacia, Provence si Toulouse di Franta, Luxemburg
Ultimul interval ( intre 6 si 9 medici/1000 locuitori ) este marcat de urmatoarele tari: Polonia
( cu zonele Lubelskie, Podkarpackie, Malopolskie, Kujuwsko-Pomorskie), Romania (cu
zonele Crisana, Banat si Transilvania), Franta ( in Bretania, zona Rennes si Nantes,
Normandia, Gasconia, Lorena, centrul tarii cat si Picardia, Limousin, Rhones-Alpes) partea
central-estica a Elvetiei, cat si partea central-sudica a Belgiei si in insula Corsica. Date nu
sunt disponibile pentru Europa de Sud.
3. Cauze
n urma declanrii crizei economice i financiare n 2008, multe ri europene i-au redus
cheltuielile pentru sntate n contextul eforturilor generale de a controla deficitele bugetare
mari i creterea ponderii datoriei n PIB. Cresterea numarului de doctori in unele tari ale
Europei ( Europa de Vest si Europa de Est) s-a datorat imigrarii doctorilor din tarile cu PIB
mai redus ( Romania, Bulgaria, Italia, Spania), ceea ce a condus la scaderea numarului de
doctori in acele tari.