Capitolul 2: Sondajul nestatistic in audit

Tehnicile sondajului de audit sunt aplicate in testarea mecanismelor de control si in testarea

substantiala a operatiunilor prin parcurgerea unor etape. Fiecare dintre aceste etape, cer
auditorului
s foloseasc raionamentul profesional i constau n :
Planificarea sondajului
1) Enuntarea obiectivelor testului de audit.
2) Determinarea aplicabilitatii sondajului de audit.
3) Definirea atributelor si a conditiilor de abatere.
4) Definirea populatiei.
5) Definirea unitatii de esantionare.
6) Specificarea ponderii tolerabile a abaterilor.
7) Specificarea riscului acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea scazut.
8) Estimarea ponderii abaterilor in populatie.
9) Determinarea dimensiunii initiale a esantionului.
Selectarea esantionului si efectuarea procedurilor de audit
1) Selectarea esantionului.
2) Efectuarea procedurilor de audit.
Evaluarea rezultatelor
1) Generalizarea de la esanton catre populatie.
2) Analiza abaterilor.
3) Determinarea caracterului acceptabil al populatiei.
15
Planificarea sondajului
Enuntarea obiectivelor testului de de audit obiectivele generale ale testului trebuie
formulate prin prisma ciclului de operatiuni testat. Obiectivele generale ale testelor
mecanismelor de
control si ale testelor substantiale ale operatiunilor, constau in a verifica modul de aplicare a
procedurilor de control predefinite si a determina daca operatiunile contin erori monetare.
Obiectivele testului de audit sunt definite in momentul intocmirii programului de audit.
Determinarea aplicabilitatii sondajului de audit tehnicile sondajului de audit se aplica

de fiecare data cand auditorul planifica sa deduca o serie de concluzii despre populatie, bazanduse
pe un esantion. Auditorul examineaza programul de audit si determina procedurile de audit la
care se
poate aplica cercetarea prin sondaj.
Definirea atributelor si a conditiilor de abatere cand se foloseste sondajulde audit,
auditorul trebuie sa defineasca foarte atent caracteristicile ( atributele) supuse testarii si conditiile
de
abatere. Daca nu se formuleaza anticipat o definitie precisa a ceea ce reprezinta un atribut,
auditorul
care efectueaza procedura de audit nu va avea nici un indiciu pentru detectarea abaterilor.
Atributele
analizate si conditiile de abatere provin direct din procedurile audit pentru care auditorul a decis
sa
utilizeze tehnicile sondajului.
Definirea populatiei populatia reprezinta masa de date asupra careia auditorul doreste sa
generalizeze rezultatele obtinute in baza unui esantion. Auditorul poate defini populatia astfel
incat
sa includa orce date doreste, insa el va fi obligat sa constituie esantionul pornind de la intreaga
populatie definita. Auditorul va putea generaliza rezultatele numai asupra populatiei sondate.
Auditorul trebuie sa defineasca populatia cu multa grija si de timpuriu, respectand obiectivele
testelor de audit, in anumite cazuri ar putea fi necesar sa se defineasca mai multe populatii pentru
un
anumit set de proceduri de audit.
Definirea unitatii de esantionare principala conditie pentru definirea unitatii de
esantionare este conformitatea acesteia cu obiectivele testelor de audit.Definirea populatiei si
procedurile de audit planificate dicteaza, de regula, unitatea de esantionare potrivita.
Specificarea ponderii tolerabile a abaterilor fixarea unei ponderi tolerabile a abaterilor
(PTA) necesita rationament profesional din partea auditorului. PTA reprezinta ponderea
abaterilor

pe care auditorul o va permite in populatie, ramanand in acelasi timp, dispus sa foloseasca riscul
de
control estimat si / sau cantitatea estimata a erorilor monetare din operatiuni, indicatori
determinati
in cursul planificarii. PTA este rezultatul unui rationament facut de auditor. Nivelul potrivit al
PTA
16
este legat de pragul de semnificatie si este, prin urmare, afectat atat de definitia, cat si de
importanta
atributului in planul de audit.PTA are un impact semnificativ asupra dimensiunii esantionului.
Specificarea riscului acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea scazut
cand se extrage un esantion, apare riscul de atrage concluzii cantitative gresite despre populatie
ca
ansamblu. Aceasta situatie este intodeauna valabila atunci cand se testeaza mai putin de 100%
din
populatie.Pentru sondajul de audit aplicat in cadrul testarii mecanismelor de control si al testarii
substantiale a operatiunilor, acest risc este numit risc acceptabil de estimare a riscului de control
la
un nivel prea scazut RAERC.
RAERC este riscul pe care auditorul este dispus sa si-l asume in ceea ce priveste acceptarea
unui mecanism de control ca fiind eficace, atunci cand ponderea reala a abaterilor din populatie
este
mai mare decat PTA. RAERC este indicatorul folosit de auditori pentru a masura riscul de
esantionare.
Pentru a alege nivelul RAERC potrivit intr-o anumita situatie, auditorul trebuie sa faca apel
la cel mai bun rationament al sau. Deoarece RAERC este o masura a riscului pe care auditorul
este
dispus sa si-l asume, principalul aspect de luat in calcul ar trebui sa fie gradul in care auditorul
planifica sa reduca riscul de control estimat ca baza pentru determinarea profunzimii testelor
detaliilor soldurilor. Cu cat mai redus este riscul de control estimat, cu atat mai mic va fi nivelul
RAERC ales si cu atat mai redus va fi perimetrul planificat al testelor detaliilor soldurilor.

Estimarea ponderii abaterilor din populatie pentru a planifica o dimensiune adecvata a

esantionului, trebuie facuta de timpuriu o estimare a ponderii abaterilor in populatie. Daca
ponderea
estimata a abaterilor din populatie (PEAP) este mica, atunci un esantion relativ mic va satisface
ponderea tolerabila a abaterilor fixata de auditor. Aceasta se datoreaza faptului ca este nevoie de
o
estimare mai putin precisa, de regula pentru aceasta estimare se folosesc datele din auditul anului
precedent.
Determinarea dimensiunii initiale a esantionului - pentru a determina dimensiunea initiala
a esantionului, sunt determinanti patru factori :
a) Dimensiunea populatiei
b) PTA
c) RAERC
d) PEAP
Dimensiunea populatiei este un factor mai putin semnificativ decat ceilalti si poate fi ignorata.
17
O caracteristica importanta a sondajului nestatistic, prin comparatie cu metoda sondajului
statistic, este nevoia de a determina dimensiunea esantionului prin aplicarea unor rationamente
profesionale privind metodele nestatistice de folosit mai curand decat printr-un calcul bazat pe o
formula statistica. Dupa ce s-au evaluat cei trei factori principali care afecteaza dimensiunea
esantionului (PTA,RAERC,PEAP), auditorul poate decide asupra unei dimensiuni initiale a
esantionului.
Sensibilitatea dimensiunii esantionului la modificarea factorilor determinanti pentru aceasta este
util sa intelegem efectul pe care il are modificarea modificarea oricaruia dintre cei patru factori
care
determina dimensiunea esantionului:
Majorarea riscului acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea mic (RAERC)
efectul asupra dimensiunii esantionului este de diminuare.
Majorarea ponderii tolerabile a abaterilor (PTA), efectul asupra dimensiunii esantionului este de
diminuare.
Majorarea ponderii estimate a abaterilor din populatie (PEAP) efectul asupra dimensiunii

esantionului este de majorare.

Majorarea volumului populatiei efectul asupra dimensiunii esantionului este de majorare
( impact
nesemnificativ).
Selectarea ( extragerea ) esantionului dupa ce auditorul a calculat dimensiunea initiala a
esantionului de folosit pentru aplicarea cercetarii prin sondaj in audit, el trebuie s selecteze
elementele din populaie pe care le va include in esantion.Eantionul poate fi constituit prin
utilizarea oricareia dintre metodele probabilistice sau neprobabilistice. n eantionarea
nestatistic,
un auditor folosete raionamentul profesional pentru a selecta elementele unui eantion. Datorit
faptului c scopul unei eantionri este acela de a trage concluzii despre ntreaga populaie,
auditorul
se strduiete s selecteze un eantion reprezentativ prin alegerea unitilor de eantionare care
au
caracteristici tipice pentru populaia respectiv, iar eantionul trebuie s fie selectat n aa mod,
nct
subiectivismul s fie evitat.
Efectuarea procedurilor de audit- dup selectarea eantionului, auditorul urmeaz
procedurile de audit planificate. n realizarea procedurilor de audit pentru testarea controalelor,
auditorul va putea ntlni urmtoarele situaii:
Documente lips- Auditorul va putea selecta uneori n eantionare documente care lipsesc. Dac
i
tranzaciile lipsesc cu adevrat, lipsa documentului nu reprezint o deviaie. Elementul va putea
fi
nlocuit cu un alt element n acest caz.
Inabilitatea de examinare a unui element al eantionului auditorul va trebui s in seama de
faptul c atunci cnd testeaz controalele, examinnd documnte de evidena pentru efectuarea
controlului, nu va putea totdeauna s reueasc s examineze un document sau s foloseasc o
procedur alternativ pentru a testa care control a fost efectuat adecvat. .In acest caz elementul
din
eantion reprezint o deviaie.

Oprirea testului nainte de finalizare - dac un numr mare de deviaii sunt detectate n prima
parte
a procedurii de testare a controlalelor, auditorul va trebui s ia n considerare oprirea continurii
efecturii testului pn se va clarifica dac aceste deviaii au influen asupra nivelului evaluat al
riscului de control.
Ori de cte ori o deviaie este observat n control, aditorul trebuie s investigheze natura, cauza
i
consecinele excepiilor.
ntelegerea i analiza deviaiilor observate - auditorul trebuie s evalueze aspectele calitative ale
deviaiei identificate. n acest caz va trebui s se tin seama de:
de natura i cauzele care au generat deviaia, i s determine dac aceasta ar putea constitui o
eroare neintenioant sau o fraud i s determine denaturarea monetar pe care o poate avea
asupra asupra situaiilor financiare. De asemanea va trebui s stabileasc dac deviaia este
cauzat de o greit interpretare a instruciunilor sau neatenie.
nelegera naturii i cauzei deviaiei l ajut pe auditor n evaluarea riscului de control i n
evaluarea
deviaiilor care reprezint deficiene ale controlului.
de felul n care deviaia poate avea un impact n alte faze ale auditului.De exemplu, dac
deviaia a fost identificat ntr-un test al veniturilor ca urmare a acordrii improprii a liniei de
credit, aceasta nu va fi observat n testele de detaliu pe eantionarea contabil, cci
depirea liniei de credit nu se regsete n nregistrarea din contabilitatea financiar.
n finalizarea procedurilor de audit, auditorul procedeaz la propria evaluare a rezultatului
eantionrii.
Evaluarea rezultatelor
19
Generalizarea de la esanton catre populatie Ponderea abaterilor din esantion (PAE)
poate fi
usor calculata pe baza rezultatelor efective ale sondajului. PAE este egala cu numarul efectiv de
abateri impartit la dimensiunea efectiva a esantionului. Nu este acceptabil ca auditorul ca
concluda
ca ponderea abaterilor din populatie este exact aceeasi ca si ponderea abaterilor din esantion,

probabilitatea ca aceste doua valori sa corespunda este prea mica. In cazul metodelor nestatistice,
exista doua modalitati de a generaliza rezultatele de la esantion la populatie si anume:
-se adauga o estimare a erorii de esantionare la PAE, pentru a se determina o pondere
superioara calculata a abaterilor (PSCA) aferenta unui anumit risc acceptabil de estimare a
riscului
de control la un nivel prea mic. Aceasta metoda nu este frecvent folosita deoarece auditorilor le
este
extrem de greu sa faca estimari ale erorilor de esantionare prin utilizarea tehnicilor sondajului
nestatistic din cauza rationamentului subiectiv necesar pentru efectuarea unei asemenea estimari.
-din ponderea tolerabila a abaterilor se scade ponderea abaterilor din esantion, obtinandu-se
eroarea
de esantionare calculata ( PTA PAE= eroare de esantionare calculata), dupa care se apreciaza
daca
eroarea de esantionare calculata estesuficient de mare pentru aconfirma ca ponderea reala a
abaterilor din populatie este acceptabila.Majoritatea auditorilor care folosesc sondajul nestatistic
aplica acesasta metoda.
Evaluarea -dup parcurgerea procedurilor de audit, auditorul va centraliza deviaiile pentru
fiecare control testat i va evalua rezultatul.
n evaluarea rezultatului testrii controlului, auditorul va acorda atenie ratei reale a deviaiei,
care
depete rata tolerabil de deviaie. Pentru ca auditorul s cunoas rata real de deviaie, va
calcula
rata excendentar de deviaie, ca sum a ratei de deviaie a eantionului i rata adecavat riscului
de
eantionare.
Formularea concluziei - pentru a trage o concluzie n legtur cu procedura de eantionare
statisticn testarea controalelor, auditorul compar rata excendentar de deviaie calculat. Dac
aceasta este mai mic dect rata de deviaie tolerabil, auditorul poate concluziona favorabil n
privina operrii efective a controalelor.n situaia invers, auditorul va trage o concluzie negativ
n
legtur cu funcionarrea efectiv a controalelor.

5. SONDAJUL STATISTC IN AUDIT

20
Metoda de sondaj statistic cel mai frecvent folosita pentru testarea mecanismelor de control
si testarea substantiala a operatiunilor este sondajul pe atribute. Prin aplicarea sondajului de
atribute
in locul sondajului nestatistic pentru testarea mecanismelor de control si pentru testarea
substantiala
a operatiunilor se pot identifica mult mai multe asemanari decat deosebiri intre cele doua
metode.
Deosebirile importante dintre sondajul nestatistic si cel statistic sunt; calcularea
dimensiunilor planificate ale esantioanelor prin utilizarea tebelelor ce decurg din distributia
statistica
a probabilitatilor si calcularea ponderilor superioare ale abaterilor prin utilizarea unor tabele
similare. Inainte de a aplica sondajul pe atribute utilizand aceiasi 14 pasi discutati la sondajul
nestatistic se va aborda subiectul distributiilor de selectie.
O distributie de selectie este distributia frecventelor rezultatelor tuturor esantioanelor posibile
de un volum specificat, care ar putea fi obtinute dintr-o populatie continand o serie de parametri
acspecifici.Existenta unei distributii de selectie ii permite auditorului sa faca formulari in termeni
de
probabilitate privind gradul posibil de reprezentativitate al oricarui esantion care face parte din
distributia in cauza. Sondajul de atribute este bazat pe distributia binominala, aceasta fiind o
distributie a tuturor esantioanelor posibile in care fiecare element al populatiei are una din doua
caracteristici posibile.
In audit, auditorii nu extrag esantioane repetate din populatiile cunoscute, ei extrag un singur
esantion dintr-o populatie necunoscuta si constata un numar specific de abateri in respectivul
esantion.
Aplicarea sondajului de atribute
Cei paisprezece pasi folositi pentru sondajul nestatistic se aplica deopotriva si sondajului
statistic.
Deosebirile dintre cele doua metode de sondaj
a) Enuntarea obiectivelor testului de audit aceeasi si pentru sondajul nestatistic si sondajul

statistic ( de atribute)
b) Determinarea aplicabilitatii sondajului de audit- aceeasi si pentru sondajul nestatistic si
sondajul statistic ( de atribute)
c) Definirea atributelor si a conditiilor de abatere- aceeasi si pentru sondajul nestatistic si
sondajul statistic ( de atribute)
d) Definirea populatiei - aceeasi si pentru sondajul nestatistic si sondajul statistic ( de atribute)
e) Definirea unitatii de esantionare - aceeasi si pentru sondajul nestatistic si sondajul statistic
21
f) Specificarea ponderii tolerabile a abaterilor - aceeasi si pentru sondajul nestatistic si sondajul
statistic ( de atribute)
g) Specificarea riscului acceptabil de estimare a riscului de control la un nivel prea scazutaceeasi
si pentru sondajul nestatistic si sondajul statistic ( de atribute).
h) Estimarea ponderii abaterilor in populatie - aceeasi si pentru sondajul nestatistic si sondajul
statistic ( de atribute).
i) Determinarea dimensiunii initiale a esantionului patru factori sunt determinanti pentru
dimensiunea initiala a esantionului: dimensiunea populatiei, PTA, RAERC, PEAP. Deosebirea
consta in aceea ca in cadrul sondajului de atribute (statistic) pentru determinarea dimensiunii
esantionului se folosesc programe informatice sau tabele speciale deduse din formule statistice.
j) Selectarea esantionului singura deosebire intre esantionarea din sondajele statistice si cea
din sondajele nestatistice consta in obligativitatea utilizarii metodelor probabilistice in sondajele
statistice.
k) Efectuarea procedurilor de audit - aceeasi si pentru sondajul nestatistic si sondajul statistic
l) Generalizarea de la esanton catre populatie pentru sondajul de atribute, auditorul calculeaza
o limita superioara de precizie (PSCA) pentru un RAERC dat, din nou prin utilizarea unor
programe
informatice speciale sau a unor tabele deduse prin formule statistice.
m)Analiza abaterilor - aceeasi si pentru sondajul nestatistic si sondajul statistic ( de atribute).
n) Determinarea caracterului acceptabil al populatiei in esenta metodologia de determinare a
caracterului acceptabil al populatiei este aceeasi pentru sondajul statistic si cel nestatistic,
diferenta
consta in faptul ca auditorul compara PSCA cu PTA pentru fiecare atribut.

Pentru ca o populatie sa poata fi considerata acceptabila, PSCA determinata pe baza

rezultatelor efective ale esantionului trebuie sa fie mai mica sau egala cu PTA atunci cand ambele
valori se bazeaza pe acelasi RAERC.
Cand PSCA este mai mare decat PTA, trebuie sa se ia masuri specifice. Cele patru directii de
actiune discutate pentru sondajul nestatistic se aplica si in cazul sondajului de atribute.
Nevoia de rationament profesional o critica adresata sondajului statistic se refera la faptul
ca acesta reduce gradul de utilizare a rationamentului profesional. Pentru o aplicare adecvata a
tehnicilor sondajului de atribute este necesar sa se foloseasca rationamentul profesional in
majoritatea etapelor procesului.
22
Evaluarea finala a caracterului adecvat al intregii aplicatii a sondajului statistic, inclusiv a
caracterului adecvat al dimensiunii esantionului, trebuie, de asemenea, sa se bazeze pe o cantitate
importanta de rationament profesional.