13.12.

2003
TESTUL ARBORELUI

Tipuri de teste psihologice : cantitative si calitative

Testul cantitativ : (- itemii sunt bine delimitati (intrebari si raspunsuri bine detrminate)
- ex.: da, nu, nu stiu, 2 puncte, 1 punct, 0 puncte
- se caluculeaza scorul si ne uitam in tabel
- avantaj - este usor de interpretat si aplicat
-dezavantaj - pierdem informatia subiectiva
Testul calitativ : - itemii nu sunt bine stabiliti, iar raspunsurile nu sunt determinate
- Niciodata nu se aplica un singur test, ci o baterie de teste (16 PF). Trebuie combinate cele calitative cu
cele cantitative si cel putin cate 2 teste.

TESTUL ARBORELUI:
- subiectul se deseneaza pe el insusi.
- face parte din randul tehnicilor proiective si este test calitativ.
- trebuie creion, nu pix.

- Pasul nr. 1:
- se analizeaza asezarea in pagina:
- asezarea normala este in centru (distanta de 15% de margini)
- privim axele + - se indoaie foaia
- partea stg. a paginii: - proiectia unor aspecte care tin de trecut, pasivitate, introversie,dependenta de
afectivitatea materna (depresie)
- partea dreapta a paginii: - proiectii care sunt legate de viitor, activism, extroversie, relatia cu autoritatea
patenala (optimism)
- partea superioara: - suporta reprezentari care tin de constient, relatia cu aspiratiile, cerul,proiectia
spirituala.
- partea de jos: - inconstientul, relatia cu originea, cu pamantul, fiecare copac este inradacinat in pamant.
(conceptul lui Young - inconstientul colectiv pentru ca toti copacii sunt inradacinati in pamant)
- semnificatia fiecarui cadran;
- partea stanga sus: zona de proiectie a pasivitatii (zona spectatorului vietii)
- partea dreapta sus: zona confruntarii active cu viata
- partea stanga jos : zona conflictelor legate de debut, regresie, fixatii la stadii primitive ale
existentei
- partea dreapta jos: zona pulsiunilor, zona nostalgiei pamantului
-fiecare colt este dominat de un semn:
- coltul din stanga sus: este simbolizat de aer, emergenta spre afara
- coltul din dreapta sus: este simbolizat de foc, aspiratie, ceva care se consuma
- coltul din stanga jos: apa - simbolul inconstientului
- coltul din dreapta jos: pamantul - reprezentari legate de materie, de cadere, de infem.

- Pasul nr. 2:
- se analizeaza calitatea desenului, adica marimea desenului.
- un copac mic - o persoana care se vede neansemnata, un eu slab, sentimente de
depresie

- un copac mare - un entuziasm compensatoriu (compenseaza un anumit deficit)

- Pasul nr. 3:
- se analizeaza perspectiva.
-copac schitat - pentru ca subiectul nu se implica, fie pt. ca este plictisi fie ca este nesigur pe el
-copac bine conturat + iarba + floricele + etc => nevoie de suport

- Pasul nr. 4:
- se analizeaza calitatea liniilor:
1. se da subiectului creion si guma si ne legam de simbolistica zonei pe care subiectul o sterge
- Iinii putemice : - agresivitate (indivizi agresivi)
- linii subtiri: - fragilitate insecuritate
2. Subiectii care deseneaza la modul impulsiv: - tendinta de exteriorizare si impulsivism
3. Liniile mgrijite : - autocontrol ridicat
4. Linii prea ingrijite : - rigiditate

- Pasul nr. 5:
- se urmareste simetria:
- simetric: predomma logicul, rationalul, controlul
- perfect simetric: rigiditate, compulsivitate (compulsivitate = oamenii nesiguri de un gest pe care 1-au
facut - ex.: controleaza daca au inchis usa de 7 ori), trecerea la act.
- nesimetric: prezinta tendinta de exteriorizare necontrolata
Omiterea unei anumite parti a desenului, nu este accidentala - subiectul refuza sa se gandeasca la
problema respectiva.
Ex.: - nu deseneaza coroana: - conflict in relatiile sociale
- nu deseneaza trunchiul: - nu deseneaza eul

Pasul nr. 6:
- umbrirea:- anxietate legata de simbolistica zonei respective
- inegrirea - agresivitate

Pasul nr. 7:
- sugestia pe care ne-o creaza arborele
- daca este falnic sau caraghios

Pasul nr. 8:
- daca pe trunchi este desenat un ciot sau o scorbura
- inseamna ca in decursul existentei, a existat un eveniment care 1-a marcat pe individ (un accident)
- indicele lui Wittgenstein = ne spune la ce varsta s-a produs tragedia respectiva. Se masoara desenul m
mm. Calculam varsta in ani si luni si impartim H (inaltimea intregului desen) la varsta: H
v
- x indicele lui Wittgenstein.
- masuram in mm de jos la punctul unde apare ciotul ==h (inaltima pana la care apare ciotul) si impartim
la x (indicele lui W.)
- h/x = varsta traumatismului
Ex.: - subiectul are 40 ani
- arborele are 120 mm

=> 120/40 =3

- linia stg. este intrerupta la 12,9cm de la baza => 12,9 / 3 = 4,3 ani