Sunteți pe pagina 1din 8

Identitatea European

Europa a fost de-a lungul secolelor pe rnd un mit, un spaiu geografic, o idee i o
surs de identitate. Recent ideea de Europa a prins forma politic extrem de concret a unei
uniuni de state membre, colabornd ntr-un cadru juridic i politic unic. O realizare unic n
istorie, spun unii, care a reuit s aduc pace i prosperitate pe un continent mcinat mult
vreme de rzboaie ntre statele europene, pe motive religioase, economice si geopolitice
diverse. Cele dou mari conflagraii mondiale, plus un un rzboi rece. Cum madefinim noi
azi identitatea europeana?
Parlamentul European ncearc s cultive o identitate european", oficiali de top
spunnd c aceasta este singura modalitate de a asigura o uniune de durat ntre statele
membre.
Sistemele naionale au investit foarte mult n construirea identitii lor", declara
recent Klaus Welle, secretarul general al Parlamentului European. Dac vrem s construim o
uniune de solidaritate de durat, avem nevoie s investim de asemenea n identitatea
european. Avem nevoie s nelegem istoria ca istorie european, i nu doar ca o compilaie
de istorii naionale," spunea, de asemenea, acesta.
Dup al Doilea Rzboi Mondial, micarea integrrii europene a fost vzut de muli ca
o scpare din formele extreme de naionalism care au devastat continentul de dou ori n
acelai secol. Una dintre aceste ncercri de a-i uni pe europeni a fost Comunitatea European
a Crbunelui i Oelului, care a fost declarat drept primul pas ctre o Europ federal",
pornind cu dorina de a elimina orice posibilitate pentru rzboaie viitoare ntre statele membre
prin intermediul schimburilor intre industriile grele naionale. Membrii fondatori ai
Comunitii au fost Belgia, Frana, Italia, Luxemburg, rile de Jos i Germania de Vest.
Primii susintori ai Comunitii au fost Jean Monnet, Robert Schuman, Paul-Henri Spaak,
Alcide De Gasperi i Konrad Adenauer.
n anii urmtori, Uniunea European s-a lrgit prin aderarea unor noi state membre i
i-a crescut puterea prin adugarea de domenii economice, sociale i politice n abilitile sale.
Tratatul de la Maastricht a nfiinat Uniunea European sub prezenta denumire n 1993.
Ultima amendare a bazelor constituionale ale UE a fost Tratatul de la Lisabona, care a intrat
n vigoare la 1 decembrie 2009.

Deviza Unitate n Diversitate" a fost adoptat de Uniunea European la 4 mai 2000


dup ce a fost organizat un concurs numit O deviz pentru Europa". Este inspirat din deviza
latin a premiatului Nobel Ernesto Teodoro Moneta: In Varietate unitas!.
Cooperarea cultural ntre statele membre a fost o preocupare a UE ncepnd cu
includerea acesteia ca o competent comunitar n Tratatul de la Maastricht. Aciunile
realizate n zona cultural de ctre UE includ programul Cultura 2000", evenimentul Luna
Cultural European", programul Media Plus, orchestre precum Orchestra de Tineret a
Uniunii Europene i programul Capital European a Culturii" unde mai multe orae din
UE sunt selectate anual pentru a ajuta dezvoltarea cultural a oraului.
Parlamentul European caut acum s fac un exerciiu similar. Parliamentariumul
deschis recent, un centru-expoziie-muzeu, este o ncercare de a contribui" la o identitate
european. i nu e singurul. Casa Istoriei", conceptul fostului preedintele al PE, Hans Gert
Poettering urmeaz s se deschid n 2014. Parlamentul European a redescoperit", de
asemenea, faptul c deine casa n care a locuit Jean Monnet, unul dintre prinii fondatori ai
Uniunii Europene.
Problema identitii europene este un subiect sensibil. Deputaii europeni s-au adresat
de multe ori nevoii ca rile membre s se asigure c istoria european este parte din
programele naionale.
Dar sugestia n sine ridic mai multe probleme. n primul rnd, ridic ntrebri despre
interferenele de la Bruxelles. Comisia European, care are dreptul exclusiv de a propune legi,
nu are nicio putere real n materie de educaie, care rmne n minile statelor membre.
n al doilea rnd, o mare parte a dezbaterii, care include, de asemenea, valorile i cultura
european, este legat i de ce preri au europenii de rnd din mediile mai ndeprtate de
Bruxelles.
Multe dintre legile care le guverneaz viaa eman din capitala UE. Dar majoritatea
oamenilor sunt presai s i numeasc europarlamentarii. Politicienii locali ntrein
sentimentul de nstrinare i nepsare dnd vina pe Bruxelles pentru o varietate de probleme
naionale, n timp ce mass-media raporteaz cu privire la UE, doar din punctul de vedere
naional.
n prezent PE elaboreaz un studiu privind locul pe care instituia ar trebui s l ocupe
n 2025. Acesta a fost parial determinat de faptul c Parlamentul are acum puteri reale n
procesul legislativ al UE, dar alegtorii apar n numere din ce n ce mai mici la alegerile
europene, n unele ri numrul scznd sub 20%, conform EUobserver.

n al treilea rnd, ceea ce sugereaz Well, dnd exemplul Germaniei, din care nu demult fcea
parte i Austria, este ca fiecare ar s i mpart pe buci strmoeti identitatea naional,
pe care s le celebreze ca atare, ca parte din marele tot istoric european. Asta ar fi problematic
pentru anumite ri, de exemplu cele din fostul bloc sovietic, deoarece Rusia nu face parte din
UE, deci nici din identitatea european".
n ultimul rnd, aceast mprire strmoeasc poate s mearg chiar pn la fundaia
culturii europene, pus de ctre greci, ntrit de ctre romani, stabilizat de cretinism,
reformat i modernizat prin Renascentism i Reform i globalizat de ctre imperiile
europene succesive ntre secolele XVI-lea i XX-lea. Astfel, cultura european s-a dezvoltat
ntr-un fenomen foarte complex, de gam mai larg, de filozofie, umanism secular i cretin,
modul raional de via i de gndire logic dezvoltndu-se printr-un lung experiment de
schimbare i de formare, trecnd prin iluminism, naturalism, romantism, tiin, democraie i
socialism.
Datorit conexiunii sale la nivel mondial, cultura european a crescut cu o nevoie de a
adopta, adapta i de a influena n cele din urm alte culturi. Prin urmare, de la mijlocul
secolului al XIX-lea, odat cu expansiunea educaiei europene i rspndirea cretinismului, a
culturii europene i a modului de via, ntr-o mare msur, cultura european s-a dovedit a fi
cultur global, scrie Vide Sailen Debnath, n cartea sa Secularism: Vestic i Indian". Prin
urmare conceptul identitii europene" pare cel puin utopic.
n realitate s-a dovedit c istoriile i culturile diferite, dei triesc laolalt, au un grad
limitat de absorbie i acceptare unele fa de altele. Atacul de la Toulouse este cel mai recent
exemplu al acestei realiti. Globalizarea trebuia s ne aduc pe toi laolalt, n acelai timp
pstrndu-ne identitatea etnic, patrimoniul cultural i opiunile religioase. Dar, aa cum
spuneau chiar Sarkozy i Merkel, multiculturalismul a euat n lupta cu prejudecile i
stereotipiile umane. De pild, societatea francez nu a euat doar n protejarea comunitii
evreieti, ci i n protejarea i ajutorarea comunitii musulmane i islamice.
Conform dictionarului explicativ al limbii romane identitatea reprezinta faptul de a fi identic
cu sine insusi.Principiul identitatii = principiu fundamental al gandirii care impune ca formele
logice sa pastreze unul si acelasi sens in decursul aceleiasi operatii. 1. Asemanare,
similitudine perfecta. 2. Ansamblu de date prin care se identifica o persoana. 3. (Mat.) Relatie
de egalitate in care intervin elemente variabile, adevarata pentru orice valori ale acestor
elemente.Identitatea este esentiala in contextul apartinerii.Aceasta include crearea acelui
noi,al grupului din interior,a carui identitate este definita in termenii valorilor sau

caracteristicilor create pentru ei tocmai pentru a fi comune,facand totodata referinta la eigrupurile dinafara ce au diferite valori comune sau caracteristici.
Adevaratul sens al identitatii europene este dat de sentimentul apartenentei cetatenilor
statelor membre ale UE la constructia europeana.O identitate nu se poate construi peste
noapte,ea necesita timp,trebuie constientizata,trecuta prin filtrul gandirii,astfel incat la
sfarsitul acestui proces sa poti observa ca te reprezinta si da sens existentei tale.Identitatea
europeana este concurata de alte identitati puternic sedimentate in constiinta individuala si
colectiva(identitate nationala,regionala,lingvistica,ideologica, religioasa, etc), in timp ce
procesul formarii sale este in curs. Este cert ca in afara unei parti relativ restranse a cetatenilor
europeni, cea mai mare parte a acestora resimt mult mai intens alte identitati.O veritabila
uniune politica necesita insa o identitate europeana.
Identitatea unei comunitati reprezinta un corpus de valori,principii,finalitati,impartasite de
catre majoritatea membrilor sai.Tratatele constitutive ale Comunitatilor Europene nu au facut
referire la o identitate europeana,cu toate ca finalitatea lor politica era implicita.Primele
trimiteri la o asemenea realitate complexa se fac cu prilejul rapoartelor elaborate in domeniul
Cooperarii politice europene.Conform pct.2 al Declaratiei asupra identitatii europene adoptata
la Copenhaga in 1973, piata comuna fondata pe uniune vamala,institutiile si politicile
comune,precum si mecanismele de cooperare,fac parte integranta din identitatea europeana.
Esenta identitatii europene si unicitatea acesteia sunt date de varietatea culturilor in cadrul
aceleiasi civilizatii,de atasamentul fata de valori si principii comune,de apropierea
conceptiilor de viata,de constiinta de a poseda in comun interese specifice si de determinarea
de a participa la constructia comunitara(pct 3 al Declaratiei).Pe plan mondial,identitatea
europeana se mainifesta prin pozitii comune si rolul activ in promovarea democratiei in
relatiile internationale (pct 9. al Declaratiei).
Ce reiese din relatia dintre: cetatenie,nationalitate si identitate, teritoriu si statul national;
drepturi si identitati; cultura si politica;state si natiuni?Toate acestea sunt concepte
interconectate in statul national si separate in contextul constructiei UE, similar proceselor de
globalizare.
Europa, ca unitate politica provoaca istoria statelor nationale, traditiile lor politice, si
practicile lor guvernamentale si starneste discutii referitoare la constituirea unei noi entitati.
Statele membre angajate in acest proiect depun multe eforturi pentru a demonstra vointa lor
de a trai impreuna. Europa nu trebuie insa sa se construiasca contra cuiva, ci dezvoltand
puternice legaturi de cooperare cu celelalte partii ale lumii. Identitatea europeana se poate

construi mult mai eficient prin preocuparea si efortul de a gasi solutii optime problemelor
propiilor cetateni si ale colectivitatilor locale, precum si provocarilor intrenationale.
Pentru a putea intelege mai bine conceptul de identitate europeana trebuie mai intai sa ne
familiarizam cu spatiul european si sa intelegem de unde aceasta dorinta de uniune si de
creare a unei identitati comune.
Uniunea Europeana(UE)reprezinta o entitate internationala aparuta oficial pe scena
internationala in 1993,odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht,tratat ce
consemna dorinta statelor participante de a intari legaturile economice,sociale si politice
dintre ele in vederea realizarii unei uniuni din ce in ce mai stanse intre popoarele europene.
Conceptul de suveranitate este unul foarte larg,care acopera sensuri relativ diferite in functie
de prisma prin care este privit.In Dreptul International incepand cu tratatele din Westfalia
1648,suveranitatea este inteleasa drept calitatea de a nu fi subiectul nici unui alt subiect.Ea
marcheza deci independenta statului si plenitudinea competentelor sale in relatiile
internationale. Jean Bodin (1530-1596)intelege prin suveranitate puterea absoluta si perpetua
a unei republici sau a unui stat.Ganditorul francez are aici de fapt doua forme de
guvernamant:republica in care titular al suveranitatii este poprul si monarhia in care suveran
este regele. In conceptia lui Bodin suveranitatea este absoluta,permanenta si ereditara.
Suveranitatea este considerata atributul esential al statului si in general este definita ca
dreptul statului de a decide liber in treburile sale interne si externe.Insa evolutia societatii
internationale prin globalizare si prin evolutia protectiei drepturilor omului implica o nuantare
a acestei definitii.Dupa cum arata si Boutros Boutros-Ghali,fost secretar general al ONU:o
cerinta majora a prezentului este sa regandim problematica suveranitatii,dar sa nu-i slabim
esenta()si sa recunoastem ca poate imbraca noi forme si realiza mai multe
functiuni.Aceasta problema se pune si mai acut in cazul Uniunii Europene datorita
caracteristicilor procesului de integrare.Acest proces integrationist are loc in cadrul pilonului
comunitar,dar se poate preconiza comunitarizarea treptata si a pilonilor de cooperare
interguvernamentala-PESC si JAI.Odata cu evolutia acesui proces a devenit evidenta
afectarea suveranitatii statelor membre,considerandu-se ca aceasta este limitata,adaptata
impartita,delegata,transferata sau chiar abandonata.
Pe de-o parte statele nu mai pot asigura singure realizarea eficienta a tuturor atributelor
suveranitatii,iar pe de alta parte Uniunea Europeana ,in lipsa unei natiuni europene,nu va
putea sa suplineasca rolul statelor.De aceea statele au recurs la o asociere sui-generis cu
UE,exercitand impreuna unele competente pentru a asigura o indeplinire mai eficienta a
intereselor comune.In principiu statele raman suverane,dar in relatiile lor cu Uniunea

exercitiul suveranitatii deroga de la conceptul clasic de suveranitate unica,indivizibila si


exclusiva,fiind vorba astfel de o adaptare a acestei notiuni.
Nu se poate accepta ideea ca s-ar produce o partajare a suveranitatii sau a limitarii ei,ci numai
ca tot ce s-a realizat si urmeaza a fi perfectat pe planul integrarii europene presupune
exercitarea in comun a atributelor suveranitatii de stat si exerciatrea unor astfel de atribute de
catre institutiile Uniunii Europene,ca o urmera a delegarii lor de catre statele nationale.In felul
acesta afirmam ca natiunile integrate raman suverane,ele vor decide daca vor inainta pe
drumul integrarii pana la federalizare sau daca vor actiona intr-un alt sens.Suveranitatea este
un drept natural,acest drept poate fi revendicat temporar,dar titularul poate oricand sa-l
revendice.
De ce este importanta suveranitatea statelor si cum poate fi ea legata de identitatea UE?
Principiul suveranitatii ocupa un loc dintre cele mai importante in gandirea de drept
constitutional si de drept international.El a contribuit la formarea statelor si la edificarea unui
sistem al relatiilor dintre state bazatpe un numar de principii fundamentale,in randul carora
sveranitatea ocupa un rol central. Cum se poate alege intre interesele economice si vointa
politica comuna pe de o parte,si suveranitatea statelor si traditiilor politice, pe de alta parte?
Cum poate fi unificat simtul pluralist si complex de avut de catre indivizi,grupuri,si
oameni,pentru a construi o identitate politica ,sau mai degraba pentru a starni identificarea cu
Europa,ca un nou spatiu politic de actiuni si cereri?Asa cum spunea B.Boutros-Ghali este
esential sa regandim suveranitatea,sa o putem modela in conformitate cu evolutia constructiei
europene.Integrarea politica trebuie sa se fundamenteze pe o identitate europeana,vazuta ca
o veritabila solidaritate si credinta intr-un destin comunsau dupa cum spunea Edgar Morin
-Europa trebuie sa se transforme in comunitatea destinului nostru.Orice unificare politica
realizata in absenta acestui fundament este superficiala si fragila.
Idenitatea nationala se poate referi in egala masura la trasaturile distinctive ale unui grup ca
natiune (aceeasi descendenta, limba, cultura, religie), cat si la sentimentul de apartenenta al
unui individ la acestea (manifestat prin respectarea obiceiurilor, traditiilor, cutumelor
specifice) .Identitatea nationala presupune constientizarea apartenentei la un camp de valori
impartasite cu membrii unei comunitati, exprimate in cultura,limba,obiceiuri si traditii.
Conceptul de identitate nationala este la fel de vechi ca si natiunea,datand din secolul al XIXlea.Artizanii constructiei europene au inteles ca identitatea europeana nu trebuie sa presupuna
abandonarea identitatii nationale,ci crearea unei comunitati de drept,dar si economica,politica

si sociala.Identitatea europeana se intemeiaza pe unitatea de cultura si civilizatie,avand baze


religioase.
Conceptul de identitate nationala nu se suprapune aceluia de suveranitate de
stat.Identitatea este definita ca fiind faptul de a fi identic cu sine insusi.Tratatul Costitutional
European vorbea de identitatea nationala in art.1-5,care examineaza relatiile intre Uniune si
statele membre.Acest articol prevedea la pct.1 ca Unuinea va respecta egalitatea statelor
membre in fata Consitutiei europene,precum si identitatea lor nationala inerenta structurilor
lor fundamentale politice si constitutionale,inclusiv in ceea ce priveste autonomia locala si
regionala.Acelasi text mentiona ca Uniunea Europeana respecta functiile esentiale ale
statului,in special acelea care au ca obiect asigurarea integritatii sale teritoriale,mentinerea
ordinii publice si apararea securitatii nationale.Identitatea nationala apare astfel ca un concept
ce nu este transferat ci,dimpotriva,este ,mentinut si respectat,ea fiind de fapt o consecinta a
suveranitatii nationale care este,prin excelenta,netransferabila si care isi gaseste locul in
puterea suverana a poporului respectiv.
In prezent,identitatea europeana ramane inca greu de cristalizat in raport cu identitatea
nationala,rezultat al unei indelungate evolutii istorice.Natiunea constituie o comunitate care
are constiinta impartasirii unor valori si simboluri comune,precum si sentimentul
loialitatii,manifestat prin patriotism.19Rolul culturii in coagularea constiintei nationale si a
trsarii frontierelor a fost fundamental,insa cultura poate intoarce procesul spre rasturnarea
limitarilor nationale pentru crearea unei identitati europene.Nationalismul in Uniunea
Europeana are mai multe semnificatii.A fost identificat cu intoleranta si teroarea,fiind
considerat principala cauza a celor doua razboaie mondiale.Pe de alta parte,are si
sustinatori,pentru care nationalismul inseamna forta,telul care contureaza emanciparea
politica,sociala,economica si culturala. Criticat sau adulat,ramane dominant in Europa in
ciuda incercarilor oficialilor europeni de constituire rapida a unei natiuni supranationaleprin
adoptarea unor masuri comune in favoarea cetatenilor tarilor membre.
Probleme Uniunii inca sunt percepute ca interesandu-i doar pe politicieni si
expertti.Populatia

constientizeaza

avantajele

economice

rezultate

din

constructia

europeana,insa la nivelul vietii cotidiene a cetatenilor influenta Uniunii este redusa.Crearea


unitatii europene presupune asumarea anumitor precautii:daca populatia este pregatita sa
accepte uniunea economica si comun social,cultural,istoric si religios,miza actuala a
integrarii.Simularea fortata a unitatii si identitatii europene poate provoca o reactie
antieuropeana din partea oamenilor obisnuiti,totodata simbolurile nationale trebuie
menajate,acestea constituind parti ale identitatii culturale,politice sau nationale.

Nationalismele raman inca puternice in Uniunea Europeana.Construirea unei identitati


comune ar putea sa urmeze tiparul identitatilor nationale sau alte modele.Daca tendinta de
crearea a unei natiuni supranationale nu este inca suficient de puternica,acest lucru se
datoreaza faptului ca Unuinea ramane deocamdata insuficient de cunoscuta de populatie,fiind
apanajul unor corifei,care nu popularizeaza indeajuns.Europa inceputului de mileniu poate
contabiliza totusi succese majore:realizarea uniunii monetare,darmarea vechilor linii de
demarcatie prin extinderea UE si afirmarea universala a principiilor libertatii si
democratiei.Dar si insuccese:scaderea demografica,aparitia unor semne de intrebare asupra
posibilitatii pastrarii modelului european de protectie sociala,rata necontrolata a
somajului.Potrivit profesorului universitar si oficialului european Romano Prodi,politica
europeana actuala are de infruntat doua mari provocari:reforma modelului economic si social
european si adoptarea unor politici capabile sa infrunte temerile privitoare la identitate
indivizilor.
Europa comunitara a pus bazele unei identitatii europene,dar acest proces este departe de a
fi finalizat.Nu s-a ajuns inca la o identitate europeana completa,cauza principala fiind lipsa
elementului politic si favorizarea celui economic in detrimentul celui social si cultural.Putem
vorbi de o intensificare a identitatii europene in momentul in care cetatenii europeni se vor
regasi in pozitiile pe care Europa le adopta pe plan international.Orice identitate este insa in
transformare,astfel incat procesul de cristalizare al acestei noi identitati va insoti permanent
constructia europeana.