Economia comerului,turismului i serviciilor

Extensiun Bli,UAIC Iai

Referat
Tema: Istoria i
evoluia
contabilitii

A efectuat: Rotari Oxana

A controlat: Amarfii-Railean Nelli

Bli 2013

1.Noiune de contabilitate
Contabilitatea este tiina i arta stpnirii afacerilor, n care scop se
ocup cu "msurarea, evaluarea, cunoaterea, gestiunea i controlul
activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, precum i a rezultatelor
obinute din activitatea persoanelor fizice i juridice", n care scop
"trebuie s asigure nregistrarea cronologic i sistematic, prelucrarea,
publicarea i pstrarea informaiilor cu privire la poziia financiar,
performana financiar i fluxurile de trezorerie, att pentru cerinele
interne ale acestora, ct i n relaiile cu investitorii prezeni i poteniali,
creditorii financiari i comerciali, clienii, instituiile publice i ali
utilizatori"
(Legea contabilitii nr.82/1991, republicat n iunie 2007, art.2, al (1).

Din punct de vedere istoric, cteva repere merit a fi reinute. n lucrarea

"Contabilitate general" din 1947, ediia a 13-a, autorul, prof. univ. C. G.
Demetrescu definete contabilitatea pe trei coordonate:
a) obiectul - contabilitatea este o ramur a tiinelor sociale care
asigur nregistrarea metodic i ordonat a tuturor operaiilor privind
micrile de valori, de drepturi i obligaii, precum i modificrile
determinate de rezultatele activitii desfurate;
b) scopul - contabilitatea are drept scop stabilirea situaiei economice
i juridice a ntreprinderii, exercitarea permanent a unui control;
c) mijloacele - contabilitatea se folosete de mijloace proprii: conturi,
balane de verificare, jurnale.

Conform Legii contabilitii nr. 82/1991, contabilitatea este o activitate

specializat n msurarea, evaluarea, cunoaterea, gestiunea i controlul
activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, precum i a rezultatelor
obinute din activitatea presoanelor fizice i juridice [] trebuie s
asigure nregistrarea cronologic i sistematic, prelucrarea, publicarea i
pstrarea informaiilor cu privire la poziia financiar, performana

financiar i fluxurile de trezorerie, att pentru cerinele interne ale

acestora, ct i n relaiile cu investitorii prezeni i poteniali, creditorii
financiari i comerciali, clienii, instituiile publice i ali utilizatori.

2.Istoria i evoluia contabilitii

Inca din Antichitate omul a resimtit nevoia unor liste de cheltuieli.De la
simpla evidenta a averii si pina la afacerile negustorului, contabilitatea a
devenit un sistem informational cu implicatii asupra resurselor la nivelul
economiei.Contabilitatea are deci un rol indispensabil in societatea
omeneasca.
Primele evidente contabile au inceput sa fie tinute odata cu aparitia
scrisului la sumerienii (ani 3000 i.Ch.). Utilizand o vergea ascutita de
lemn, scribul scria pe placa de argila umeda numele partilor, obligatiile
asumate de acestea si obiectele comercializate.Partile semnau atestand
astfel corectitudinea datelor inscrise.
Aparitia si utilizarea papirusului va inlesni si mai mult inregistrarea si
detalierea tranzactiilor comerciale.Este si o perioada in care apar primele
forme de control a inscrisurilor contabile. Un obstacol in calea dezvoltarii
evidentei contabile il reprezenta lipsa unei unitati de masura comune
pentru toate bunurile tranzactionate.Cea mai insemnata contributie
adusa de greci in contabilitate o reprezinta utilizarea unor monede de
schimb incepand cu anul 600 i.Ch., aspect ce va determina si o
dinamizare a activitatii financiar bancare.
Contabilitatea a fost si este dependenta de dezvoltarea economica.De
aceea de-a lungul timpului contabilitatea parcurge un proces de
modernizare accentuata in Europa, odata cu dezvoltarea batranului
continent.Aparitia ei era conditionata de existenta unui sistem numeric
accesibil si de un mediu prielnic de dezvoltare.Simplitatea si usurinta
sistemului numeric arab au rezolvat acest lucru.Raspandirea in Europa a
sistemului numeric a fost realizata cu ajutorul papei Sylvestru al II-lea
(ani 999-1003).Pana la acest moment se utiliza sistemul numeric roman,
care era greoi.
Prosperitatea republicilor italiene duce inevitabil si la dezvoltarea
contabilitatii.Astfel apare contabilitatea in partida dubla ce isi are originea
in Genova sau Venetia,veritabile centre ale comertului in aceea

vreme.Aparitia si dezvoltarea contabilitatii in partida dubla au fost asadar

determinate de necesitatea ordinii in socoteli. Cel mai vechi fragment de
contabilitate care a fost descoperit, dateaza din anul 1211 si reprezinta
registrele unei banci comerciale italiene.
Dincolo de toate avantajele unei evidente contabile riguros organizate,
propagarea contabilitatii in partida dubla catre alte regiuni ale Italiei a
reprezentat un proces de lunga durata, cu piedici greu de trecut.Era
invocat secretul afacerilor , iar contabilii se temeau ca divulgarea
cunostiintelor si initierea altora in tainele contabilitatii le-ar fi diminuat
pretuirea de care se bucurau. Un argument n sprijinul celor afirmate l
constituie spusele lui Wolfgang Schweicker, un pioner n lumea lucrrilor
de contabilitate aprute n Germania la mijlocul secolului al-16-lea: Nu
vreau s afirm c naintea mea n-ar fi existat contabili buni, acetia sunt
i astzi, dar ei in contabilitate n secret i nu o dau la lumina zilei sau
nu-i dau osteneala s o arate i altora.
Sub influena schimbrilor intervenite n mediul economic, contabilitatea
va parcurge la rndul ei drumul de la o form primar ctre una
complex, capabil s satisfac cerinele tot mai diverse ale utilizatorilor
informaiei contabile.
Cadrul ngust al tranzaciilor efectuate pe baza de numerar a fost lrgit o
dat cu instituirea creditului. Faptele bazate pe ncrederea creditorului i
angajamentul debitorului de a-i duce la ndeplinire obligaiile au
constrns contabilitatea s-i dezvolte aparatul de calcul. Dup apariia
creditului, n sfera nregistrrilor au intrat, alturi de micrile de bani i
mrfuri, datoriile i creanele. Necesitatea de a oglindi aceste drepturi i
obligaii a dat natere contului. La nceput, prile lui erau aezate una
dup alta: deasupra debitul i dedesubt creditul. Acesta a fost, de fapt,
punctul de plecare n evoluia contului spre forma clasic, cu debitul la
stnga i creditul la dreapta. Debitul indica ceea ce persoana, al crei
nume l purta contul, a primit de la partenerul su, iar creditul ceea ce
persoana respectiv ia dat acestuia.
Ulterior, conturilor de persoane li s-au alturat cele pentru mrfuri, bani
sau alte bunuri. Personificarea conturilor a continuat, considerndu-se c
fiecare cont poate fi asimilat unei persoane sau c reprezint o persoan.
Contabilitatea medieval italian s-a bazat pe urmtoarele registre
principale:
- memorialul;

- cartea mare;
- jurnalul.
n afar de aceste registre principale existau i registre particulare.
Iniial, memorialul a servit doar pentru operaiunile de credit.
Acest registru descriptiv alimenta cartea mare care, la nceput, oglindea
tot numai operaiuni de credit, dar nu n forma descriptiv, ci ntr-o
prelucrare pe conturi individuale. n jurnal se prelucra, n formule
contabile, memorialul. n vederea gsirii contului debitor i a contului
creditor aprea mereu aceeai ntrebare: cine primete i cine d? Dup
stabilirea conturilor corespondente, contul care primete se debita i
contul care d se credita.
(http://www.referat.ro/referate/Istoria_contabilitatii_59728.html)

In evolutia contabilitatii se pot distinge cinci perioade:

I -primele inceputuri ale insemnarilor contabile pana la anul 1202;
II- anii 1202-1494;
III- anii 1494-sfarsitul anului 1600;
IV- anii 1600-1795;
V- 1795-pana in present.
(http://www.referatele.com/referate/diverse/online2/Contabilitate---Periodizari--in-evolutia-contabilitatiireferatele-com.php)

3. Semnificatia aparitiei lucrarii savantului italian

Luca Paciolo
Nevoia de a sti impune aparitia si dezvoltarea unei stiinte. Practica
stimuleaza progresul stiintei. Fiica a experientei in opinia marelui
Leonardo da Vinci, stiinta procedeaza la exprimari conceptuale
inteligibile si generalizatoare.
Sub impulsul unei intense vieti economice, mentionam aparitia
primei opera scrise de contabilitate la sfarsitul secolului XV. Italia este
locul unde s-a nascut unul din cele mai mari imperii ale istoriei.
Fauritorii de epoca si civilizatie, romane au dominat lumea intr-un
triplu sens: cu spada, cu crucea si cu legea. Tot ea a daruit posteritatii
splendorile de forma si culori create de Michelangelo, Rafael sau
Leonardo da Vinci. Printr-o generoasa predestinare, acelasi Spatiu
avea sa-l dea lumii pe primul autor al unei opera scrise de
contabilitate: Luca Paciolo.
In perioada secolelor XI-XV asistam la o dezvoltare continua a
fortelor de productie. Italia este tara unde productia capitalista s-a

dezvoltat mai devreme ca-n alte tari. Se dezvolta puternic comertul,

negustoria, mestesugurile si odata cu ele orasele considerate drept
adevarate centre politico-economice. Folosirea cifrelor arabe si a
metodelor de calcul capata o larga raspandire prin publicarea in 1202
a lucrarii lui Leonardo PisanoLiber abaci. Biserica ocupa locul
dominant in societate.
In 1494 se publica la Venetia, cea mai importanta lucrare a
savantului matematician Luca Paciolo, Summa de arithmetica,
geometria, proportioni et proportinalita. Structurata in doua parti,
aritmetica si geometria, lucrarea lui Paciolo a marcat de fapt
momentul de consacrare oficiala a stiintei contabilitatii. Prin asezarea
in centrul sistemului de calcul a contului Capital, Paciolo formuleaza
pima egalitate contabila, intre conturile Casa si Capital, din care
prin extensie se deduce relatia de echilibru Avere=Capital. Autorul
utilizeaza pentru prima data termini cum ar fi:

bilancio care semnifica balanta de verificare, prin care se

pune in evidenta relatia formala(Debit=Credit);
pro e dano profit si pierdere.

(http://www.referatele.com/referate/diverse/online2/Contabilitate---Periodizari--in-evolutia-contabilitatiireferatele-com.php)

4.Contribuii romneti la progresul contabilutii

Desi ca activitate practica contabilitatea a fost folosita in spatiul
romanesc din vremurile cele mai indepartate, o literatura contabila,
care sa generalizeze din punct de vedere conceptual aceasta realitate
a vietii noastre economice, a aparut abia in prima jumatate a secolului
XIX. Desi, cunoscusera o civilizatie infloritoare, daco-getii nu au
cunoscut scrisul. Statul dac tinea, dupa ocuparea romana, o socoteala
asupra visteriei si a altor elemente patrimoniale. Din documentele
ramase de pe vremea ocupatiei romane, rezulta ca in Dacia Romana
se practica o contabilitate riguroasa privitoare la exploatarea minelor
aurifere, urmarirea veniturilor acestora, precum si pentru consernarea
tributurilor cuvenite statului roman.

S-au pastrat cateva table cerate referitoare la constituirea unor

societati camataresti (societas danistaria), precum si la imprumuturile
cu dobanda acordate de acestea. Mai tarziu, conturi de venituri si
cheltuieli, catastife si register vamale, hrisoave si alte documente
atesta prezenta unor insemnari de natura contabila in orasele Sibiu,
Brasov, Rasnov. Utilizarea lor capata amploare incepand cu secolul
XIV. In conditiile unei indelungate dominatii straine, in anul1837, apare
la Brasov, prima lucrare imprimata de contabilitate in partida dubla,
sub semnatura dascalului brasovean Emanoil Ioan Nichifor, care ofera
astfel neamului sau o adevarata pilda de patriotism. Merita mentionat
faptul ca Nechifor creeaza o terminologie proprie, in limba romana,
ceea ce pentru acea perioada a constituit o munca de pionierat
deosebit de dificila.
Primul manual de contabilitate in limba romana contine procedee
si calcule economice, principii de morala si etica comerciala, notiunu
de administratie de drept commercial. Ceva mai tarziu, la1844, la
Bucuresti, apare lucrarea Scrittura Doppia sau tinerea catastifelor,
sub semnatura lui Dimitrie Jarcu. Tot in secolul XIX, mentionam numele
savantului Ion Ionescu de la Brad, primul autor roman preocupat de
aplicarea contabilitatii in agricultura. Profesorul Theodor Stefanescu
editeaza in 1874, Cursul de contabilitate in partida dubla .
Un curent de larga audienta au lansat prin scoala patrimonialista,
profesorii Spiridon Iacovescu si Alexandru Sorescu. Noi elemente de
gandire aduc in patrimonial contabil profesorii I.N.Evian si Dumitru
Voina. Primul dezvolta conceptia economica asupra contabilitatii prin
doua lucrari fundamentale, iar cel din urma a creat teoria economicojuridica. Dupa anul 1989,catredele universitare de specialitate din tara
noastra au elaborate numeroase tratate, studii si lucrari prin care se
realizeaza procesul de armonizare al contabilitatii romanesti cu
reglementarile
europene
si
Standardele
Internationale
de
Contabilitate.
Secolul XIX este numit secolul contrastelor, in care se constata pe
de o parte, aparitia unor lucrari de contabilitate lipsite de un bun
continut economic, ethnic si teoretic, si pe de alta parte, se realizeaza
opera de valoare incontestabile, cu conceptii noi si teorii indraznete,
cuprinzand o adanca gandire, care le ridica la nivelul celor mai bune
lucrari economice.

(http://www.referatele.com/referate/diverse/online2/Contabilitate---Periodizari--in-evolutiacontabilitatii-referatele-com.php)