Protecia copilului n situaii de risc asupra rezultatelor colare

n contextul emigraiei temporare a prinilor

Anca Alina Iacob, an 2, seria 1, grupa 4, sociologie
Dupa 1989 Romania s-a confruntat cu fenomenul migratiei internationale lucru care a
dus la diminuarea populatiei ( in 1ianuarie 2013 populatia rezidenta era aproximativ egala cu
cea din anul 1969, conform INS) 1 dar si la o alta serie de efecte asupra populatiei rezidente,
mai ales asupra copiilor ramasi acasa in urma parintilor plecati la munca temporara in
strainatate (2,5 milioane persoane in 2012). Din aceasta categorie fac si eu parte, de aceea am
hotarat sa scriu acest eseu, dorindu-mi sa propun cateva politici sociale pentru a atenua cateva
din efectele negative resimtite de generatiile copiilor ramasi acasa 2. Desi efectele in acest
domeniu sunt multe, eu ma voi concentra asupra riscului copiilor emigrantilor de a avea
rezultate scolare slabe si chiar de abandon scolar, si voi incerca sa propun cateva masuri
pentru a atenua acest risc.
Conform unui studiu efectuat de Fundatia SOROS Romania in anul 2007 privind
efectele asupra copiilor ramasi acasa in urma emigratiei pentru munca a parintilor, studiu ce
s-a axat pe efectuarea de chestionare cu copii de gimnaziu (esantion national reprezentativ de
2037 copii clasele V-VIII, din care 1600 esantion reprezentativ pentru elevi de gimnaziu, si
437 de copii ai caror parinti, unul sau amandoi, au emigrat pentru munca in strainatate), si
200 de interviuri cu decidenti locali, asistenti sociali, profesori si parinti din comunitati cu
incidenta mare a emigratiei pentru munca ; analiza asupra politicilor sociale si a legislatiei
privind protectia copiluli. Culegerea datelor s-a facut in perioada 4-11 iunie 2007 prin
chestionare completate de elevi, 200 fise cu date statistice completae de directori de scoli,
eroarea este de +/- 2.5%. Cercetarea calitativa a presuspus interviuri cu reprezentanti locali
(rural si urmban) din judetele:Timis(Lugoj si Biled), Satu-Mare(Negresti Oas,Micula),
Dambovita(Fieni, Gura Vulcanei),Neamt(Piatra Neamt,Horia).
Consecintele negative ale emigratiei parintilor asupra rezultatelor scolare ale copiilor
sunt asociate mai ales cu lipsa supravegherii si controlului sau cu exploatarea copiilor de
catre rudele in grija carora acestia raman, rude care de cele mai multe ori nu sunt competente
1 Raport INS 2014 privind Migratia international a Romaniei p3

2 Fundatia SOROS Romania 2007 cercetare privind Efectele migratiei: copii

ramasi acasa
1

pentru a-i ajuta la activitatile scolare, fie pentru ca sunt prea in varsta, needucate fie sunt prea
ocupate. Lipsa mamei are un impact negativ mai mare decat cea a tatalui, la fel si lipsa
ambilor parinti are consecinte negative mai mari decat lipsa unuia singur 3. Absenta mamei
din viata copilului pune in pericol interesul lui pentru preocuparile legate de educatie, si
favorizeaza activitaile de tip recreativ, in principal consum media, fie acctivitati de tip
deviant, datorita angrenarii copilulu in grupuri cu activitai ilicite. Absenta parintilor nu duce
doar la periclitarea interesului pentru educatie si angrenarea in comportamente deviante, dar
pune in pericol si viata copiilor, expunundu-i riscului de exploatare, atat prin munca cat si
sexuala, de catre rudele in grija carora acestia raman: ...Mai avem cazul unui baiat de 15
ani...mama a plecat in Italia si trimite bani in fiecare luna...a fost lasat in grija unei matusi
care avea sase copii...si matusa nu l-a mai lasat sa se duca la scoala, sa aiba grija de copiii
ei...o alta matusa, a pus-o pe fata sa se prostitueze, si a gasit politia fata pe strada, iar acum
ea se afla in centru...cam asta e situatia...parintii trimit bani, cadouri...(interviu,
reprezentant al Autoritatii pentru Protectia Copilului, judetul Neamt)4.
Caracteristicle familiilor afectate de migratia externa pentru munca sunt cele specifice
grupurilor de risc al saraciei, si anume: edicatie scazuta a parintilor, venituri foarte mici,
familie destramata, dezinteres pentru educatie, comunicare proasta in relatia parinte-copil.
Asadar, pe fondul riscului de saracie, familiile care emigreaza pentru munca temporara se
supun si riscului de scadere a educatiei si al celui de incalcarii la legii pentru protectia
copilului 272/2004 cu articolele 104-108 care se refera la protectia copilului cu parinti plecati
la munca in strainatate, lucru care pe viitor nu duce decat la o accentuare si mai mare a
fenomenului de perpetuare a saraciei, a analfabetismului si al delicventei.
In urma cercetarii FSOROS 2007, s-a constatat ca rezultatele scolare ale copiilor cu
parinti plecati la munca in strainatate sunt cu 10% mai slabe5 decat ale copiilor ai caror parinti
nu au emigrat. Desi procentul este mic, trebuie luat in considerare faptul ca studiul a fost
efectuat pe un esantion reprezentativ pentru copii din clasele V-VIII, cand suportul si
interesul profesorilor este inca mare in ceea ce priveste educatia elevilor, insa nu se cunoaste
nimic despre copii din clasele I-IV si cei de la liceu si chiar facultate, niveluri la care copii
sunt mai vulnerabili riscului neperformantei scolare si mai ales de abandon scolar. In acest
3 Raport cerecetare Fundatia SOROS 2007 pg 20
4 Raport cercetare Fundatia SOROS 2007 pg 12
5 Idem pg 20
2

caz consider ca sunt necesare cercetari si pe acest segment deoarece cea mai mare rata de
abandon scolar se petrece in jurul varstei de 15-18 ani (19%, UNICEF 2012, fata de media
europeana de 15%).
Desi problema emigratiei parintilor care isi lasa copii in tara nu se poate rezolva atat
de usor, intrucat nu poate fi interzisa deoarece ar incalca dreptul la libera circulatie al
persoanelor, nu e de neglijat nici efectul ei beiefic asupra bunastarii pe care o pot atinge
familiile emigrante prin acest mijloc. Legea 272/2004 art 104-108, nu prevede masuri de
protectie a copiilor lasati in grija altor adulti, altele decat inscrierea in evidenta primariei si a
scolilor a familiilor care emigreaza, cu minim 40 zile inainte de a parasi tara, si delegarea
unei persoane responsabile pentru ingrijirea copiilor , pentru a fi in evidenta directiilor de
asistenta sociala, alte politici sociale nu exista pentru a veni in sprijinul acestor familii pentru
care emigrarea este singura alternativa de supravietuire.
Consider ca educatia scolara joaca un rol extrem de important pentru dezvoltarea
copiilor ca viitori adulti si cetateni, asa ca orice atentat la periclitatea educatiei scolare este o
amenintare la viitorul si siguranta tarii, prin copii, ca viitori cetateni ai Romaniei. Desi nu se
poate inetrveni in decizia de custodie temporara a copiilor, decizie care apartine parintilor, iar
desprinderea de familie si integrarea intr-un centru de plasament special nu poate fi luata in
discutie deoarece ar afecta dezvoltarea psihica a minorilor, cred ca investitia in educatie este
cea mai buna politica sociala care poate fi elaborata in sprijinul copiilor cu parinti placati la
munca in strainatate, si nu numai. Un copil care abandoneaz coala are toate ansele s
devin un adult n risc de marginalizare, cu anse minime de a se integra social i
profesional; Abandonul colar favorizeaz izolarea de colegii de generaie, comportamentele
negative individuale i de grup care pot afecta pe termen mediu i lung bunstarea
comunitii; Costurile prevenirii abandonului colar i implicit al excluderii sociale sunt
mult mai mici dect cele ale asistenei pasive acordate unui adult care devine o povar
pentru comunitate6.
Numarul de ore petrecute studiind este principalul factor pentru performanta scolara,
numar care insa descreste semnificativ in cazul copiilor cu parinti emigranti, datorita slabirii
controlululi si supravegherii, dar si a sprijinului acordat la efectuarea temelor (functie ce nu
poate fi indeplinita de bunici de exemplu, care sunt depasiti in ceea ce priveste instruirea).
Asadar, e nevoie de sprijin din partea statului in acest sens, prin politci sociale si crearea unor
6 UNICEF 2011- 2012, Ghid pentru referentii sociali si pentru membrii retelei
comunitare in Campania pentru participare scolara Hai la scoala!Mobilizarea
comunitara pentru prevenirea si combaterea abandonului scolar p6.
3

programe after-school in centre speciale sau chiar in incinta scolilor,dupa program, de

sprijinire a copiilor la teme, oferirea unei alimentatii sanatoase, de implicare in activitati
extrascolare educative si recreative( pentru a inlocui consumul de media inadecvat minorilor,
pentru a evita exploatarea acestora prin munca in perioada cand nu se afla la scoala, pentru a
evita angrenarea in grupuri cu influenta negativa), de monitorizare periodica a starii de
sanatate a copiilor, consilire psihologica pentru a-i sprijini in privarea de comunicare si
afectivitate din partea parintilor, astfel evitandu-se sintuatii extreme precum sinuciderea.
Cu alte cuvinte, este necesara crearea unui program, special pentru copii ramasi acasa,
care sa le ocupe timpul liber pe care in mod normal l-ar petrece nesupravegheati
corespunzator sau chiar exploatati. Acest program ar trebui subventionat atat de la bugetul
statului cat si de o contributie a parintilor, prin bani pe care oricum ii trimit acasa sub forma
de cadouri inutile sau ajung la persoanele care ingrijesc copiii dar ii folosesc in scop propriu
si nu in beneficiul minorilor. Propun ca partea de socializare primara care in mod normal se
face in cadrul familei, sa fie efectuata de catre specialisti in asistenta sociala, psiihologi,
medici, profesori si alti specialisti, in functie de necesitati si specificitati ale situatiilor aparute
pe parcurs. In acest mod, ar creste gradul de securitate sociala al minorilor, dar cred ca ar
trebui inclusi si tinerii pana in 26 ani, care isi continua studiile universitare si nu se pot
intretine singuri. Pe de alta parte, s-ar crea si locuri de munca pentru miile de absolventi ai
facultatilor de asistenta sociala, medicina, psihologie, pedagogie, etc, care in prezent nu
gasesc de munca, datorita blocarii posturilor in sistemul de stat, alta alternativa pentru ei
fiind, deasemenea, emigrarea pentru ingrijirea batranilor in alte tari.
In loc de concluzie, as putea spune ca aceasta problema ma preocupa in mod special,
deoarece sunt parte a acestui fenomen si inteleg foarte bine situatia copiilor ramasi acasa,
nevoiti sa se maturizeze prea devreme, incarcati de responsabilitati specifice adultilor care le
reduc din timpul necesar invatarii. Pentru mine situatia nu a fost chiar atat de grea, in afara de
o oarecare trauma emotionala, deoarece parintii mei au plecat pentru a creste nivelul de
bunastare al familiei pana la nivelul celor din urban (provin din mediul rural) si pentru a
investi in educatia mea si a fratilor mei; insa nu la fel de fericita este situatia a zecilor de copii
in aceasi situatie pe care ii cunosc si pentru care nu pot face altceva decat sa ma intristez.

Anexa
Legea 272/ 2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului
Sectiunea 4 - Protectia copilului cu parinti plecati la munca in strainatate

Art. 104
(1) Parintele care exercita singur autoritatea parinteasca sau la care locuieste copilul, care urmeaza sa plece la munca
in strainatate, are obligatia de a notifica aceasta intentie serviciului public de asistenta sociala de la domiciliu, cu
minimum 40 de zile inainte de a parasi tara.
(2) Notificarea va contine, in mod obligatoriu, desemnarea persoanei care se ocupa de intretinerea copilului pe
perioada absentei parintilor sau tutorelui, dupa caz.
(3) Confirmarea persoanei in intretinerea careia va ramane copilul se efectueaza de catre instanta de tutela, in
conformitate cu prevederile prezentei legi.
(4) Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile si tutorelui, precum si in cazul in care ambii parinti urmeaza sa plece
la munca intr-un alt stat.
Art. 105
(1) Persoana desemnata conform art. 104 alin. (2) trebuie sa faca parte din familia extinsa, sa aiba minimum 18 ani si
sa indeplineasca conditiile materiale si garantiile morale necesare cresterii si ingrijirii unui copil.
(2) Serviciile publice de asistenta sociala organizate la nivelul municipiilor, oraselor, comunelor asigura persoanelor
desemnate consiliere si informare cu privire la raspunderea pentru cresterea si asigurarea dezvoltarii copilului pe o
perioada de 6 luni.
(3) Instanta va dispune delegarea temporara a autoritatii parintesti cu privire la persoana copilului, pe durata lipsei
parintilor, dar nu mai mult de un an, catre persoana desemnata potrivit art. 104 alin. (3).
(4) Acordul persoanei careia urmeaza sa-i fie delegata autoritatea parinteasca se exprima de catre aceasta personal,
in fata instantei.
(5) La cerere se ataseaza acte din care sa rezulte indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1).
(6) Cererea se solutioneaza in procedura necontencioasa, potrivit Codului de procedura civila. Solutionarea cererii de
delegare a drepturilor si indatoririlor parintesti se face in termen de 3 zile de la depunerea acesteia.
(7) Hotararea va cuprinde mentionarea expresa a drepturilor si indatoririlor care se deleaga si perioada pentru care
are loc delegarea.
(8) Pentru situatia prevazuta la alin. (2), dupa ce instanta hotaraste delegarea drepturilor parintesti, persoana in
sarcina careia cad ingrijirea si cresterea copilului trebuie sa urmeze, obligatoriu, un program de consiliere, pentru a
preveni situatii de conflict, neadaptare sau neglijenta in realtia cu minorul.
(9) Instanta de judecata va comunica o copie a hotararii de delegare primarului de la domiciliul parintilor sau tutorelui,
precum si primarului de la domiciliul persoanei careia i se acorda delegarea autoritatii parintesti.
Art. 106
Autoritatile administratiei publice locale, prin intermediul serviciilor de asistenta sociala, pot initia, in limita
prevederilor bugetului de stat sau ale bugetelor locale si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli prevazute cu
aceasta destinatie, campanii de informare a parintilor, in vederea:
a) constientizarii de catre parinti a riscurilor asumate prin plecarea lor la munca in strainatate;
b) informarii parintilor cu privire la obligatiile ce le revin in situatia in care intentioneaza sa plece in strainatate.
Art. 107
Procedura de monitorizare a modului de crestere si ingrijire a copilului cu parinti plecati la munca in strainatate,
precum si serviciile de care acestia pot beneficia se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului
Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, in colaborare cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si
Administratiei Publice.
Art. 108
Serviciul public de asistenta sociala si centrul judetean de resurse si asistenta educationala au obligatia de a dezvolta
servicii de consiliere specializata destinate copilului care a revenit in tara, dupa o perioada de sedere in strainatate
alaturi de parinti mai mare de un an.

Bibliografie
1. Fundatia SOROS Romania 2007 cercetare privind Efectele migratiei: copii ramasi
acasa
2. Legea 272/ 2004
3. Raport INS 2014 privind Migratia international a Romaniei
4. UNICEF 2012, Ghid pentru referentii sociali si pentru membrii retelei comunitare in
Campania pentru participare scolara Hai la scoala!Mobilizarea comunitara pentru
prevenirea si combaterea abandonului scolar