Model Participativ de Elaborare A Unei Politici Publice Privind ONG in Romania

mobil: 0722-218 204, fax: 0356-814 080,
web: www.aid-ong.ro, e-mail: aidong@xnet.ro, adresa potal: OP. 1, CP. 191, Timisoara, 300790
HJ 919/P/1997, cod fiscal nr. 9711198/1997, cont: : RO 35 BRD 360 SV 06750243600 BRD Savoya
Noi v ajutm s facei lucrurile mai bine!
Agen i a pent r u I nf or mar ea i Dezvol t ar ea
Or gani za i i l or Neguver nament al e
O ini[iativ comun ONG - administra[ie public
Model participativ de elaborare
a unei politici publice privind ONG
in Romania

de Mihai Lisetchi

AID-ONG - Agenia pentru Informarea i Dezvoltarea Organizaiilor Neguvernamentale
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
+eb: +++,aid-ong,ro& e-mail: aidong-'net,ro& adre.a potal/: O0, #& 10, #2#& 3imi.oara& (!2
Model participativ de elaborare a unei politici publice privind ONG in Romania

1uprin.:
Rezumat...............................................................................................................................4
#, Definirea initiativei .........................................................................................................5
", Introducere ................................................. 6
2.1. Despre organizatii neguvernamentale ........................ 6
2.1.1. Conceptul de organizatie neguvernamentala .......................................6
2.1.2. Terminologie .........................................................................................7
2.1.3. Organizatiile neguvernamentale in societate ........................................9
(, Relatiile dintre organizatii neguvernamentale .i autoritati publice nationale ....... 11
3.1. Strategia guvernului privind sectorul neguvernamental. Scurt istoric ...............11
3.2. Oportunitatea parteneriatului .....................19
3.3. Rolul declaratiilor publice in relatia autoritate publica - organizatii
neguvernamentale ............................24
3.4. Documente de politica publica privind cooperarea guvern - organiza[ii
neguvernamentale............................ 26
%, Oportunitatea elaborarii unei politici publice nationale cu privire la organizatii
neguvernamentale in Romania ....................................................................................35
4.1. poteze de lucru ..............................................................................................35
4.2. Particularitati ale unor modele (experiente) existente......................................36
4.3. Beneficii asteptate ...........................................................................................37
4.4. Concepte si terminologie propuse ...................................................................37
4.4.1. Politica Guvernului Romaniei privind ONG .........................................37
4.4.2. Agenda relatiei dintre stat si ONG ...............38
4.4..3. nstrumente ale unei politici publice ..............38
2
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
), Documente de realizat in cadrul initiativei ....................38
5.1. Documentul de pozitie ..........................38
5.2. Codurile de conduita ..........................39
5.3. "Politica Guvernului Romaniei privind relatiile cu ONG
............39
5.4. Raportul de evaluare a politicii publice privind ONG in Romania.............. .......40
*, 4tructuri ce operationalizeaza initiativa ....................................................................40
6.1. Grupul de initiativa pentru optimizarea relatiei dintre guvern si ONG ..............40
6.2. Grupul de lucru ONG pentru relatia guvern-ONG ............................................41
6.3. Comitetul mixt: guvern ONG................................................... ......................42
!, 5tapele implementarii initiativei..................................................................................42
7.1. Definirea agendei pentru relatia guvern-ONG...................................................42
7.2. Elaborarea setului de documente ce prezinta politica publica privind ONG......43
7.3. Adoptarea documentului de pozitie privind ONG de catre parlament...............43
7.4. Evaluarea anuala a politicii publice privind relatia guvern-ONG.......................44
7.5. Dezvoltarea instrumentelor prevazute de politica publica privind relatia guvern-
ONG.........................................................................................................................45
7.6. mplementarea politicii privind relatia guvern-ONG de catre institutiile
publice competente..................................................................................................45
$, 6ibliografie....................................................................................................................46
ANEXE
ANEXA 1: O analiz comparativ a politicilor i practicilor europene n cooperarea
dintre guvern i organiza[ii neguvernamentale.........................................................49
ANEXA 2: Compact on Relations between Government and the Voluntary and
Community Sector in England..................................................................................91
ANEXA 3: An Accord Between the Government of Canada and the Voluntary
Sector.......................................................................................................................97
ANEXA 4: Estonian civil society development concept..........................................108
ANEXA : ACTVTY PLAN for the implementing Estonian Civil Society
Development Concept for 2004-2006...................114
3
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
Rezumat
Lucrarea
1
descrie un model participativ de elaborare a unei politici publice cu privire la
ONG in Romania.
1apitolul #, Definirea initiativei prezinta scopul si obiectivele acestei initiative.
1apitolul ", Introducere isi propune familiarizarea cu principalul grup-tinta vizat de
lucrare: organizatiile neguvernamentale (concept, terminologie si rol in societate)
1apitolul (, Relatiile dintre organizatii neguvernamentale .i autoritati publice
nationale prezinta un scurt istoric al strategiei guvernelor romanesti privind sectorul
neguvernamental, pledand pentru crearea de oportunitati de parteneriat si utilizarea de
documente de politica publica privind cooperarea guvern - organiza[ii neguvernamentale
1apitolul %, Oportunitatea elaborarii unei politici publice nationale cu privire la
organizatii neguvernamentale in Romania descrie ipotezele de lucru, particularitati ale
unor modele deja existente, beneficiile asteptate si conceptele si terminologia propuse.
1apitolul ), Documente de realizat in cadrul initiativei face o trecere in revista a
principalelor documente ce ar urma sa stea la baza unei politici nationale privind ONG in
Romania.
1apitolul *, 4tructuri ce operationalizeaza initiativa descrie operatorii ce ar urma sa fie
creati pentru a putea gestiona aceasta initiativa.
1apitolul !, 5tapele implementarii initiativei puncteaza principalele momente ale
procesului.
Aneele ofera informatii extensive cu privire la cele mai relevante modele pentru situatia
din Romania: cazurile Angliei, Canadei si Estoniei.
1
!ucrare de dizertatie elaborata de Mi"ai !i#etc"i in cadrul Ma#teratului de $olitici $ublice #i
Advocac%& 'acultatea de (tiinte $olitice& )niver#itatea de *e#t +imi#oara& ,--.
4
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
#, Definirea initiativei
0o.ibil model de elaborare a unei politici publice:
Lucrarea descrie procesul de dezvoltare a unei initiative comune, implicand guvernul si
organizatii neguvernamentale, in vederea definirii si implementarii unei politici publice cu
privire la ONG in Romania!
4copul ace.tei initiative:
Adoptarea, pe baza unei largi consultari a sectorului asociativ, a unui set de documente
care sa afirme politica statului cu privire la ONG si, in etapa urmatoare, punerea ei in
aplicare.
Nota: !omenii s"ecifice #cultura$ me!iu$ servicii sociale$ etc% ar urma sa fie abor!ate$
ulterior$ !e catre or&ani'atiile active in res"ectivul !omeniu!
Obiectivele initiativei
a) adoptarea unei politicii a statului cu privire la ONG,
b) implementarea acestei politici,
c) evaluarea si ajustarea ei anuala.
5
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
", Introducere
",#, De.pre organizatii neguvernamentale
",#,#, 1onceptul de organizatie neguvernamentala
Organizatiile neguvernamentale sunt structuri institutionalizate de natura privata ce pot
activa fie ca grupuri informale, fie ca persoane juridice, si care sunt independente in raport
cu orice autoritate publica. Ele nu urmresc nici accesul la puterea politic i nici ob[inerea
de profit.
Organizatiile neguvernamentale trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii7:
4a functioneze ca entitate .tructurata pot face dovada unei anumite structuri
organizationale institutionalizate (exista mecanisme interne de decizie, elaboreaza
si respecta propriile reguli de functionare, proceduri, in activitatea pe care o
desfasoara, etc.). Reuniuni ad-hoc, temporare si informale ale unui grup de
persoane, nu sunt considerate ca fiind organizatii.
Cel mai adesea, aceste institutii functioneaza ca persoane juridice, dar functionarea
lor este posibila si fara sa aibe personalitate juridica;
4a fie de natura privata sunt institutional separate de autoritatile publice (fapt
care nu exclude finantarea din bugetul public), fiind constituite pe baza exercitarii
drepturilor la libera initiativa si libera asociere;
4a re.pecte criteriul nondi.tributiei profitului pot genera venituri, respectiv
obtine "profit din activitatile lor, dar acestea nu pot fi distribuite membrilor sau
organelor de conducere, ci sunt folosite doar pentru atingerea obiectivelor
declarate;
4a .e auto-guverneze au capacitatea de a-si asuma decizii privind functionarea
interna sau relatiile cu alte institutii in mod independent, iar structurile de conducere
nu sunt dominate de reprezentantii autoritatilor publice;
4a fie condu.e in regim de voluntariat organizatiile se bazeaza, in general, pe
activitati voluntare in procesul de conducere sau in actiunile pe care le desfasoara
(fapt care nu exclude posibilitatea angajarii de personal);
4a fie de intere. public servesc unor scopuri de interes public sau contribuie la
binele public.
6
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
Din punct de vedere juridic, in Romania, organizatiile neguvernementale pot exista sub trei
forme: asociatie, fundatie, federatie. n ceea ce priveste denumirile comerciale, in practica
se intalnesc o larga varietate de denumiri: club, comitet, societate, confederatie, etc.
",#,", 3erminologie
n Romania, sintagma generic utilizata de "organizatii neguvernamentale" (sau ONG) vine
sa pozitioneze organizatiile ce fac subiectul discutiei din textul de mai jos in raport cu
institutiile publice. n acest sens, trebuie mentionat faptul ca, cel mai adesea, organizatiile
functioneaza ca persoane juridice distincte, dar, in raport cu cadrul juridic si practica din
Romania, ca si din majoritatea tarilor lumii, functionarea lor este posibila si fara ca ele sa
aibe personalitate juridica, caz in care responsabilitatea juridica a actiunilor realizate se
rasfrange in mod personal asupra membrilor.
Atribuirea unei conotatii politice de tipul "antiguvernamental", la inceputul anilor '90,
sintagmei "organizatii neguvernamentale" era rezultatul lipsei de informatii cu privire la
modul de structurare al societatii civile. Cu rare exceptii, organizatiile neguvernamentale
actioneaza intr-un mod nepartizan din punct de vedere politic. Chiar daca acest
comportament organizational nu este impus de lege, el este recomandat de principiile de
buna practica.
Acest fapt nu semnifica insa, ca la un moment dat, una sau mai multe organizatii, nu pot
sa adopte o anumita pozitie intr-o anumita conjunctura sau legat de o anumita problema
specifica. Un atare comportament se manifesta vizibil in special legat de procesul de
elaborare si implementare de politici publice. Atata vreme cat pozitia adoptata are un
caracter temporar, orientarea "politica a organizatiei (daca ea exista) putand sa alterneze
in functie de dinamica schimbarilor in comunitate si, deci, nu constituie o caracteristica pe
termen lung, se poate considera ca, in general, demersul este nepartizan din punct de
vedere politic.
De fapt, atributul de "neguvernamental", desi exprima o trasatura importanta a sectorului
asociativ, nu este suficient pentru separarea organizatiilor la care se face referire din
multimea institutiilor carora le corespunde aceasta caracteristica.
n ultima instanta si societatile comerciale si sindicatele, desi nu sunt subordonate ierarhic
guvernului, nu sunt considerate organizatii neguvernamentale. Ele, insa fac parte,
7
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
impreuna cu organizatiile neguvernamentale, dintr-o categorie mai larga de institutii,
reunite sub denumirea de organizatii ale societatii civile.
Din aceasta perspectiva, ceea ce distinge organizatiile neguvernamentale de societatile
comerciale este faptul ca cele dintai nu au ca si scop principal obtinerea de profit.
O discutie aparte merita in acest context termenul de nonprofit, atribut des folosit, mai ales
in SUA, in sintagma "organizatii nonprofit", o alta expresie generica pentru definirea
organizatiilor neguvernamentale. De mentionat ca atributul "nonprofit", in acest caz nu
trebuie inteles la modul absolut ca fiind absenta profitului.
Spre deosebire de cazul societatilor comerciale, organizatiile neguvernamentale obtin, de
obicei, cea mai mare parte a veniturilor prin sponsorizari, donatii sau finantari
nerambursabile (granturi) si mai rar prin activitati economice cu caracter profitabil.
n oricare dintre situatii, "nonprofit" nu inseamna faptul ca, la sfarsitul anului fiscal,
organizatia nu are voie sa mai aibe bani in cont, ci faptul ca suma respectiva nu va fi
folosita pentru uzul personal al uneia sau mai multor persoane fizice asociate organizatiei
(cum se intampla in cazul profitului comercial transformat in dividente pentru patroni sau
asociati), ci este destinata desfasurarii de activitati sau programe pentru atingerea
scopului generic al organziatiei. Aceasta afirmatie se bazeaza pe faptul ca insusi termenul
de profit, definit ca diferenta pozitiva dintre venituri si cheltuieli la sfarsitul anului fiscal, nu
este potrivit pentru a descrie acea suma de bani ce ar putea constitui un surplus pentru
organizatie la incheierea anului financiar. Relevant, in acest sens, este cazul unei
organzatii care, fara sa desfasoare nici un fel de activitati economice, are la sfarsit de an in
contul sau de profit si pierderi o suma pozitiva pentru ca finantarile primite acopera o
perioada mai mare de timp decat anul fiscal la care bilantul contabil face referire.
Alte expresii similare celei de "nonprofit" si care pot fi intalnite ca atribute ale organizatiilor
neguvernamentale sunt "nepatrimonial" sau " fara scop lucrativ". Ca si in cazul atributului
"nonprofit", nici acestea nu trebuie intelese la modul absolut.
"Nepatrimonial" nu inseamna ca organizatia nu poate avea un patrimoniu propriu, tot asa
cum "fara scop lucrativ" nu inseamna ca organizatia nu ar putea derula si activitati cu
caracter lucrativ, cu alte cuvinte orientate catre obtinere de profit, atata timp cat veniturile
obtinute sunt destinate atingerii scopului generic al organizatiei.
8
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
Sindicatele si bisericile, desi la randul lor au un caracter nonprofit, nu fac obiectul analizei
noastre.
n raport cu apartenenta la o cultura sau alta, organizatiile neguvernamentale sunt
denumite prin diferite sintagme. n Marea Britanie, de exemplu, ele se numesc organizatii
voluntare (voluntar( or&anisations). Acest lucru se datoreaza faptului ca, organizatiile
neguvernamentale se bazeaza, in general, pe activitati voluntare in procesul de conducere
(activitatea consiliului de administratie nu este remunerata) sau in actiunile pe care le
desfasoara (dar utilizarea de voluntari nu exclude posibilitatea angajarii de personal).
Aceste elemente se regasesc in functionarea organizatiilor, indiferent de tara in care
activeaza.
n concluzie, organizatiile neguvernamentale sunt structuri institutionalizate de natura
privata ce pot activa fie ca grupuri informale, fie ca persoane juridice, si care sunt
independente in raport cu orice autoritate publica. Ele nu urmresc nici accesul la puterea
politic i nici ob[inerea de profit.
Clasificarea folosita in Romnia pentru organizatii neguvernamentale este cea elaborata
de Johns Hopkins University din SUA, acceptata si folosita la ora actuala de cercetatori si
practicieni din intreaga lume: CNPO nternational Classification of Nonprofit
Organizations.
De mentionat faptul ca in practica se folosesc si clasificari empirice definite dupa
dimensiunea organizatiei, structura organizationala, domeniu de actiune, pozitionare
geografica, surse de finantare, felul membrilor, structura resurselor umane, grupul-tinta,
etc.
",#,(, Organizatiile neguvernamentale in .ocietate
Modificrile permanente ce apar n mediu, genernd n consecin[ noi nevoi sociale sau
agravarea celor existente deja, impun o continu evaluare i reorientare a activit[ilor
principalilor actori ai comunit[ii ctre priorit[ile momentului.
Organiza[iile neguvernamentale sunt caracterizate printr-o mare mobilitate n ceea ce
privete modul i direc[iile lor de ac[iune. Aceast mobilitate reprezint condi[ia lor de
supravie[uire, atta vreme ct func[ionarea lor este dependent de o corect identificare a
9
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
nevoilor n comunitate i de atragerea resurselor necesare pentru abordarea acestor
nevoi. Organiza[iile neguvernamentale reprezint un "barometru" al comunit[ii.
Dinamicitatea lor este relevante n ceea ce privete capacitatea comunit/ii de a
reaciona rapid la propriile .ale nevoi, cataliznd resurse de care administra[ia public
nu dispune. n acelai timp, analiza direc[iilor de ac[iune ale organiza[iilor ar putea da
administra[iei publice semnale relevante privitoare la problemele pe care n viitorul
apropiat va trebui s le abordeze. ONG-urile pot juca un rol fundamental n identificarea
unor probleme ce ar putea fi trecute cu vederea de ctre autorit[ile publice, iar prin
utilizarea resurselor umane proprii, a datelor locale i a capacit[ii lor organizatorice, ele
pot monitoriza activitatea agen[iilor publice i le pot sprijini n realizarea obiectivelor lor.
Adeseori, ONG-urile pot acoperi anumite nevoi ale comunit[ii, mai bine i mai ieftin dect
o poate face sectorul public (exemple frecvente sunt oferite n domeniile asisten[ei
grupurilor vulnerabile sau al managementului unor institu[ii de asisten[ medical).
Cile prin care sectorul neguvernamental poate influen[a dezvoltarea comunit[ii
2
:
ncurajnd institu[iile publice s adopte solu[ii elaborate i folosite cu succes n cadrul
sectorului.
educnd i sensibiliznd publicul n privin[a drepturilor prevzute de cadrul legislativ
participnd la adaptarea programelor guvernamentale la nevoile publice, exprimnd
punctul de vedere al opiniei publice i punnd n valoare experien[ele locale
colabornd cu institu[iile publice
influen[nd politicile de dezvoltare local a institu[iilor na[ionale i interna[ionale
ajutnd administra[ia public i finan[atorii s elaboreze o strategie de dezvoltare mai
eficient, prin ntrirea institu[iilor, creterea calificriii profesionale a personalului,
instruirea acestuia i ntrirea capacit[ii sale manageriale.
ntr-o societate democratic, organiza[iile neguvernamentale au ca roluri generice:
- de a rspunde unora dintre nevoile comunit[ii care nu sunt acoperite n totalitate
de alte tipuri de institu[ii (administra[ie public, mediu de afaceri)
- de a oferi posibilitatea unei participri ct mai largi a cet[enilor la decizia public.
2
)arte alba la *orumul Naional +N,$ 1--.: +r&ani'aiile ne&uvernamentale /i conce"tul !e "arteneriat
!e 0i1ai 2isec1i$ 3on +lteanu
10
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
Organizatiile neguvernamentale sunt active in orice domeniu in care se manifesta nevoia
societatii: educatie, stiinta, cercetare, cultura, protectie sociala, minoritati, drepturile
omolui, protectia mediului, protectia copilului, etc.
n acest sens, organiza[iile neguvernamentale si pot asuma diverse funcii& cum ar fi:
ntermedierea rela[iei dintre cet[eni i autorit[i
Facilitarea integrrii sociale i politice a cet[enilor (organizatiile reprezinta un cadru
de participare civica);
Furnizarea de bunuri i servicii publice;
Reprezentarea intereselor de grup n societate.
(, Relatiile dintre organizatii neguvernamentale .i autoritati publice nationale
n unele tari, relatiile dintre organizatii neguvernamentale si autoritati publice au o istorie
lunga si bine fundamentata. n Statele Unite, de exemplu, acest tip de relatii dateaza inca
din secolul 18, cand primele institutii nonprofit, cum ar fi universitati, spitale, isi datoreaza
existenta suportului public.
Pentru alte tari, inclusiv pentru Romania, relatii fara un evident caracter politic intre
organizatii neguvernamentale si autoritati publice reprezinta un nou tip de relatii publice ce
se leaga de inceputul anilor '90. Ele au devenit posibile numai odata cu inceputul
schimbarilor democratice in fostele tari socialiste, tari ale caror guverne au tinut toate
initiativele private sub stricta supraveghere si control administrativ
3
.
(,#, 4trategia guvernului privind .ectorul neguvernamental, 4curt i.toric
n strategiile guvernamentale elaborate dup 1990, parteneriatul administra[ie - organiza[ii
neguvernamentale a figurat n mod constant ca obiectiv al tuturor guvernelor. Au fost
anun[ate periodic msuri de ordin legislativ i institu[ional menite a facilita cooperarea i
consultarea administra[ie - ONG la nivel sectorial, na[ional i local
4
.
Perioada actual este (in continuare) una de tranzi[ie i de crea[ie institu[ional.
3
)om"arative Assessment of N,+4,overnment 5artners1i" in 6omania$ 2777$ "re"are! b(: 3nternational
)enter for Not8for85rofit 2a9 #3)N2%
4
11
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
Constituita in 1994, Direc[ia pentru Dezvoltare Social i Reforma Administra[iei (DDSRA)
- avand ini[ial numele de Direcia pentru Dezvoltarea 4ociet/ii 1ivile i Reforma
Admini.traiei - din cadrul Consiliului pentru Coordonare, Strategie i Reform
Economic, este primul compartiment al administra[iei centrale cu atribu[iuni n domeniu.
ncepand cu 1995, Direc[ia asigura i secretariatul pentru Grupul de 8ucru
Intermini.terial 9G8IM: pentru dezvoltarea .ociet/ii civile& creat prin ordinul ministrului
de stat n octombrie 1994.
n general, activitatea Direc[iei privind facilitarea parteneriatului dintre organiza[ii
neguvernamentale i GLM, a fost drastic limitat datorit lipsei de hotrre i clarviziune,
precum i datorit permanentei restructurri a oficiilor, schimbrii competen[elor acestora,
modificrii structurii personalului i, nu n ultimul rnd, datorit lipsei de resurse umane i
materiale. Ultima ntlnire a GLM a avut loc n august 1996.
n unele ministere existau, la acel moment, compartimente pentru rela[iile cu ONG-urile,
deseori afiliate la alte departamente ministeriale de coordonare a ajutoarelor, birouri
juridice sau rela[ii cu publicul.
Sprijinirea realizrii Programului PHARE de dezvoltare a societ[ii civile i a sec[iunii
"Etica func[ionarilor publici din Programul PHARE de reform a administra[iei publice este
o prim deschidere ctre un dialog structurat. Sunt organizate mai multe ntlniri i se
ncearc elaborarea unui raport de evaluare a stadiului colaborrii. Mai precis, in cadrul
efortului de reformare a administra[iei i ca obiectiv al uneia din componentele
Programului Phare pentru Reforma Administra[iei Publice, Guvernul Romniei i-a asumat
sarcina de a elabora primul Raport Anual Guvernamental a.upra .ectorului ONG.
Raportul nu inten[iona s reprezinte o analiz exhaustiv a sectorului ONG, ci s furnizeze
informa[ii de baz folositoare factorilor de decizie din administra[ia central i local, s
descrie activit[ile guvernamentale actuale i viitoare care influen[eaz organiza[iile
neguvernamentale i s sugereze linii directoare ale unei politici n domeniu, precum i
solu[ii institu[ionale care pot asigura dezvoltarea societ[ii civile.
Termenul ini[ial de predare a raportului a fost succesiv amnat (decembrie 1996,
decembrie 1997, iunie 1998); el nu a mai aprut niciodata, chiar daca era considerat un
bun instrument de lucru pentru func[ionarii avnd atribu[ii legate de cooperarea cu ONG la
nivel central i local.
12
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
n 1997, are loc prima ;nt<lnire a 0rimului Mini.tru cu reprezentanii .ectorului
neguvernamental, Au loc consultri ntre consilierul Primului Ministru responsabil de
rela[ia cu ONG-urile, DDSRA i ONG-urile cu voca[ie trans-sectorial n vederea
definitivrii cadrului institu[ional de colaborare cu ONG-urile.
Din noiembrie 1997, la nivelul Guvernului, de problema parteneriatului administra[ie - ONG
a rspuns Oficiul pentru Relaia Guvern - ONG. Acesta a fost constituit
5
, ini[ial, n
aparatul de lucru al Primului Ministru. Constituirea sa semnifica recunoaterea, la nivelul
executivului, a importan[ei sectorului asociativ i voin[a de a colabora cu ONG-urile pentru
solu[ionarea problemelor de interes general ale societ[ii. El a fost conceput ca:
structur de concertare a politicii administra[iei viznd abordarea, n parteneriat cu
organiza[iile neguvernamentale, a misiunilor sale specifice, precum i articularea i
promovarea ini[iativelor ONG-urilor.
structur de contact pentru problemele comune ale sectorului asociativ, precum i o
structur de mediere cu al[i actori din sectorul public i privat.
0isiunea +ficiului era de a dezvolta parteneriatul administra[ie public - ONG-uri n
vederea identificrii i sus[inerii ini[iativelor publice i private menite s contribuie la
solu[ionarea problemelor comunit[ii.
La momentul respectiv, n [rile europene aflate n tranzi[ie, acest tip de structur se mai
regsea doar n Polonia
6
.
+biectivele +ficiului vizau:
A: 5rivitor la cre/terea ca"acitii a!ministraiei "ublice !e a colabora cu sectorul asociativ:
Optimizarea cadrului normativ referitor la activitatea ONG-urilor i la atribu[iile care
revin diferitelor ealoane ale administra[iei care colaboreaz cu ONG-urile
Optimizarea organizrii i func[ionrii compartimentelor administra[iei care au atribu[ii
n realizarea parteneriatului cu ONG-urile
Promovarea unor proceduri i standarde de lucru ale administra[iei cu ONG-urile la
nivel central i local
5
"rin ;eci'ia nr:142 !in 1 noiembrie 1--< a 5rimului 0inistru
6
6a"ort in ca!rul *orumului Naional +N,$ 2772 la tema: =5arteneriatul !intre or&ani'aii ne&uvernamentale
/i a!ministraia "ublic !e 3on +lteanu
13
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
Promovarea unor programe de perfec[ionare a func[ionarilor publici care au atribu[ii n
realizarea parteneriatului administra[ie - ONG-uri, de schimburi de experien[
Realizarea de activit[i de asisten[ i consultan[ pentru compartimentele
administra[iei centrale i locale cu atribu[ii n realizarea parteneriatului administra[ie -
ONG-uri
Atragerea de resurse interne i externe pentru promovarea acestor elemente ale
strategiei (PHARE, Banca Mondial, USAD)
>: 5rivitor la "romovarea "oliticii !e "arteneriat a!ministraie "ublic ? +N,8uri:
Promovarea constituirii de structuri consultative administra[ie ONG-uri la nivel
sectorial i teritorial pentru definirea politicilor publice
Promovarea parteneriatului administra[ie ONG-uri la nivel sectorial i teritorial viznd
punerea n aplicare a programelor de dezvoltare/reform specifice
Promovarea unei politici de consultare a ONG-urilor n toate msurile administra[iei
care le pot interesa
): 5rivitor la susinerea sectorului asociativ ca actor al !e'voltrii aciunii comunitare:
Elaborarea unui Raport anual privitor la rela[ia administra[ie ONG-uri
Constituirea unui fond documentar i promovarea cercetrii referitoare la sectorul
asociativ, permi[nd func[ionarea ca un centru de expertiz i informare n domeniu.
De la nceput, n func[ionarea sa Oficiul s-a bazat pe consultarea unor exper[i din rndul
ONG-urilor, fiind organizate cteva ntlniri mixte cu reprezentan[i ai administra[iei i ai
ONG-urilor.
n 1998, Oficiul pentru Rela[ia Guvern-ONG-uri procedeaz la o diagnoz/ a .tadiului
parteneriatului admini.traie = ONG i solicit prefecturilor i consiliilor jude[ene
desemnarea unor persoane responsabile de colaborarea cu ONG-urile.
Oficiul a func[ionat n cadrul Secretariatului General al Guvernului.
La ntlnirea organizatiilor neguvernamentale cu Primul Ministru, din martie 1998, a fost
formulat ca obiectiv imediat urmtor constituirea 1on.iliului 1on.ultativ al 0rimului
Mini.tru pentru Relaia cu Organizaiile Neguvernamentale.
14
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
Consiliului Consultativ era constituit
7
din exper[i provenind din sectorul neguvernamental, a
cror participare era voluntar, si avea ca atribu[ii:
Avizarea proiectelor de lege i a altor reglementri interesnd sectorul
neguvernamental, la cererea Primului Ministru
Realizarea de rapoarte asupra dezvoltrii sectorului asociativ din Romnia i
formularea de propuneri de sprijinire a participrii sectorului neguvernamental la
elaborarea i punerea n aplicare a politicilor publice
Formularea de propuneri i elaborarea de programe de promovare a parteneriatului
dintre administra[ia public i sectorul neguvernamental.
$rogramul de Guvernare /001 2 ,---
Programul de Guvernare (aprilie 1998) includea ntre obiectivele sale s"rijinirea !e'voltrii
societii civile /i a "artici"rii cetenilor /i a comunitilor la con!ucerea /i controlul
treburilor "ublice:
n cadrul prezentrii strategiilor sectoriale, referirile la parteneriatul cu ONG-urile erau
mentionate n aproape toate domeniile abordate: dezvoltare regionala i locala, utilizarea
capitalului natural, politicile privind capitalul uman, politicile sociale, politicile privind
drepturile omului.
n anul 2000 este de semnalat apari[ia Ordonan[ei nr.26/2000 noua reglementare privind
asocia[iile i funda[iile, care are un capitol distinct dedicat relatiilor dintre autoritati si
organizatii neguvernamentale.
n 2001, se desfiin[eaz Oficiul pentru Rela[ia Guvern-ONG-uri i atribu[iile acestuia sunt
preluate de Direcia de Relaii cu Mediul 0olitic i A.ociativ
$
(DRMPA) din cadrul
Departamentului pentru Analiz nstitu[ional i Social (DAS), iar majoritatea ministerelor
au atribu[ii legate de societatea civil i unele au chiar departamente n a cror titulatur
se reflect rela[ia cu ONG-urile.
Direc[ia de Rela[ii cu Mediul Politic i Asociativ avea misiunea !e a "romova strate&ia
,uvernului @n !omeniul "arteneriatului cu or&ani'aiile ne&uvernamentale$ !e a asi&ura
7
5rin ;eci'ia nr:232 !in se"tembrie 1--. a 5rimului 0inistru
8
conf: A, nr 244:74: 2771
15
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
trans"arena aciunilor &uvernamentale /i nu @n ultimul rBn!$ !e a asi&ura !ialo&ul 5rimului
0inistru cu "arti!ele /i formaiunile "olitice$ structurile ne&uvernamentale cu influen
"olitic #&ru"uri !e influen$ &ru"uri !e "resiune$ etc:% /i societatea civil:
Obiectivul DRMPA l constituia crearea unui cadru democratic de dezbatere i consultare.
Departamentul se adresa att organiza[iilor neguvernamentale care nu-i propun scopuri
politice explicite, ct i actorilor cu influen[ politic n calitatea lor reprezentan[i ai
societ[ii civile romneti ce formuleaz apeluri, solicitri sau probleme de interes general.
Pornind de la analiza i prelucrarea informa[iilor referitoare la raportul dintre Guvern i
mediul asociativ, Direc[ia isi propunea derularea de ac[iuni de:
Formare profesional, la nivelul oricrei structuri administrative, a func[ionarilor publici
care au un rol n asigurarea implicrii societ[ii civile n procesul consultativ privind
politicile publice sectoriale i transectoriale, na[ionale i locale.
Elaborarea i coordonarea unor programe specifice avnd ca parteneri: structuri ale
administra[iei, asocia[ii i funda[ii romneti i/sau strine.
Monitorizarea aplicrii normelor referitoare la sectorul asociativ n colaborare cu structuri
administrative omologe.
Participarea la normalizarea i ameliorarea cadrului legislativ referitor la via[a asociativ,
n func[ie de informa[iile de[inute, de solicitrile i observa[iile organiza[iilor partenere sau
a altor structuri guvernamentale de resort.
Asistarea organizrii i func[ionrii unor structuri de dialog i de consultare ale
administra[iei cu organiza[ile neguvernamentale la nivel central i local.
nformarea sectorului asociativ despre programele i ac[iunile guvernamentale, despre
finan[ri i parteneriate interne i interna[ionale care prezint interes pentru acestea.
Parteneriatul cu mediul politic i asociativ este condi[ia necesar implementrii i
mbunt[irii politicilor guvernamentale. De aceea, Direc[ia i propunea s fie un
intermediar activ ntre administra[ia public, organiza[iile neguvernamentale, i grupurile
politice sau cele cu influen[ politic. n acest sens, si-a propus ameliorarea formrii
profesionale a func[ionarilor publici i a cadrului legislativ referitor la mediul asociativ.
n anul 2005, printr-o reorganizare in structura guvernului, Departamentul pentru Analiz
nstitu[ional i Social a fost transformat in Departamentul de Analiz i Planificare
16
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
Politic
9
. Acest departament func[ioneaza in cadrul Cancelariei Primului Ministru si
cuprinde "Directia de Relatii cu Mediul A.ociativ" (DRMA).
n domeniul parteneriatului cu mediul asociativ, Departamentul de Analiz i Planificarea
Politic ndeplinete urmtoarele atribu[ii
10
:
promoveaz i evalueaz politicile guvernamentale n domeniul vie[ii asociative i
formuleaz recomandri cu privire la acestea;
asigura asisten[a i consultan[a pentru ntrirea capacit[ii administra[iei de a colabora
cu mediul asociativ;
asigur cadrul de dialog ntre primul-ministru i societatea civil;
asigur transparen[a msurilor guvernamentale, participarea i comunicarea permanent
cu societatea civil;
promoveaz ini[iativele mediului asociativ pentru reprezentarea legitim a sectorului n
formularea i implementarea politicilor publice;
asist i coordoneaz corpul func[ionarilor publici cu atribu[ii n rela[ionarea cu mediul
asociativ;
dezvolt programe n parteneriat pentru formarea profesionala a func[ionarilor publici
care au atribu[ii n domeniul su de activitate;
analizeaz propunerile mediului asociativ, politic, economic, pentru determinarea
direc[iilor de ac[iune strategic
ncepand cu anul 2006, Directia de Relatii cu Mediul Asociativ asigura secretariatul
1olegiului pentru 1on.ultarea A.ociatiilor .i >undatiilor (care, initial, se numea
Colegiul pentru Consultarea Societatii Civile). Acesta a fost creat de catre guvern
11
din
dorinta de a recunoaste valoarea competentelor acumulate si de a asigura participarea
mediului asociativ la elaborarea, evaluarea, amendarea si implementarea politicilor
publice. Colegiul este organism consultativ, fr personalitate juridic, functionnd pe
lng Primul-ministru.
9
"rin ;eci'ia nr: 3<- !in 2. iunie 277 "rivin! or&ani'area /i funcionarea )ancelariei 5rimului 0inistru
"ublicat @n 0onitorul +ficial nr: < !in 2- iunie 277
10
1tt":44999:&ov:ro4socciv4in!eC:"1"
11
conform AotrBrii nr: D1.423 iunie 277 "rivin! constituirea )ole&iului "entru )onsultarea Eocietii )ivile
"ublicat @n 0onitorul +ficial nr: .34D:F33:277$ mo!ificat /i com"letat "rin A:,: nr: 134 !in 73:11:277
17
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
Colegiul faciliteaz comunicarea si asigur implicarea societtii civile n realizarea
politicilor guvernamentale la toate palierele decizionale ale administratiei publice centrale.
Scopul Colegiului este dezvoltarea parteneriatului strategic ntre autorittile publice si
mediul asociativ si consolidarea democratiei participative n Romnia.
Pentru ndeplinirea obiectivelor mentionate, Colegiul exercit urmtoarele atributii:
a) sesizeaz si informeaz primul ministru n privinta dinamicii, evolutiei si oportunittilor
de dezvoltare ale mediului asociativ;
b) propune instrumente de implicare real a mediului asociativ n proiectarea, definirea si
gestionarea politicilor publice;
c) formuleaz solutii pentru ameliorarea regimului legal fiscal pentru sectorul nonprofit;
d) elaboreaz propuneri privind posibilitatea constituirii unor fonduri publice pentru
finantarea organizatiilor neguvernamentale
e) sprijin politicile de integrare european si analizeaz impactul lor asupra mediului
asociativ;
f) propune mecanismele de acces al organizatiilor neguvernamentale din Romnia la
fondurile structurale europene;
g) recomand directii de actiune strategic n domeniile prioritare pentru mediul asociativ;
h) organizeaz consultri si avanseaz propuneri primului ministru pentru desemnarea
reprezentantilor sectorului asociativ n cadrul Consiliului Economic si Social sau n alte
organisme mixte;
i) realizeaz anual rapoarte sau studii privind tendintele de dezvoltare ale mediului
asociativ si evolutia relatiilor cu autorittile publice.
Alte #tructuri de dialog la nivel national
n cadrul Parlamentului s-a nfiin[at, n 1997, Biroul pentru nforma[ii Publice i Raporturile
cu Societatea Civil (birou de legtur Parlament - ONG), iar n cadrul nstitu[iei
Preziden[iale, de domeniul ONG se ocup, din decembrie 1997, un Departament pentru
Rela[ia cu ONG
12
.
12
18
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
Comparativ cu situatia din alte tari, in Romania se manifesta, in mod cert, o tendinta catre
implementarea unei diversitati de forme ale colaborarii dintre autoritati si organizatii
neguvernamentale, atat la nivel central, cat si la nivel local
13
.
(,", Oportunitatea parteneriatului
Avantajele derularii de parteneriate intre organizatii neguvernamentale si administratia
publica in rezolvarea unor probleme ale comunitatii au fost inventariate si recunoscute de
catre reprezentantii ambelor parti.
Un exemplu in acest sens, il reprezinta declaratia Pactului de Stabilitate privind
parteneriatul ONG-uri - guverne n Sud - Estul Europei
14
:
,...Statele participante la Pactul de Stabilitate, partile interesate si organizatiile asociate la
Pact:
Fiind constiente ca ONG-urile din regiune si initiativele societatii civile joaca un rol
fundamental in procesul de democratizare, construire a pacii, promovare si protectie a
drepturilor omului, ca si in dezvoltarea cooperarii transfrontaliere in Sud-Estul Europei si
in perpetuarea spiritului si valorilor Pactului de Stabilitate,
Tinand seama ca, prin sprijinirea si reprezentarea unei diversitati de persoane si
grupuri si prin intarirea comunitatilor, organizatiile non-profit din Sud-Estul Europei au un
aport extrem de valoros in societate, completand rolul statului si al mecanismelor pietei,
si ca activitatea comunitara si de voluntariat este esentiala pentru dezvoltarea unei
societati democratice cu deschidere sociala,
Recunoscand ca este practic imposibil sa existe un sector ONG puternic si eficient
fara respectarea statului de drept si in absenta unui mediu politic si social stabil,
isi reafirma adeziunea la principiul libertatii de asociere, asa cum este inscris in Art.
11 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Art. 22 al Conventiei nternationale
asupra Drepturilor Civile si Politice, Art. 20 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului
si la principiile Declaratiei Natiunilor Unite asupra dreptului si obligatiei indivizilor,
grupurilor si organismelor sociale de a promova si proteja drepturile omului universal
recunoscute si libertatile fundamentale, ca si la angajamentele OSCE,
Sunt hotarate sa-si directioneze eforturile spre a sprijini ONG-urile si initiativele
societatii civile din regiune in consolidarea capacitatii lor, promovarea programelor bazate
13
)om"arative Assessment of N,+4,overnment 5artners1i" in 6omania$ 2777$ "re"are! b(: 3nternational
)enter for Not8for85rofit 2a9 #3)N2%
14
Gntalnirea 0esei !e 2ucru 1$ >ucuresti$ 2< octombrie 2777
19
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
pe schimbul de experti si de experienta, stabilirea de contacte transfrontaliere si sa
faciliteze implicarea cat mai larga a ONG-urilor in activitatile specifice fiecarui Grup de
Actiune...
Accesul la resurse complementare si, implicit, cresterea capacitatii de actiune a
partenerilor dincolo de o nsumare aritmetica, sporirea credibilitatii si cstigul de imagine
al partenerilor, precum si beneficiul social obtinut prin instituirea unor modele pozitive n
comunitate, sunt cateva argumente invocate atat de reprezentantii organizatiilor
neguvernamentale, cat si de catre cei ai autoritatilor, rezultate din studiile consacrate
acestei problematici.

Lista oportunitatilor pentru realizarea unor asemenea demersuri la nivelul oricarei
comunitati locale este extrem de lunga si atunci intrebarea care se naste in mod firesc
este de ce nu se regaseste acest tip de abordare in practica curenta a rezolvarii
problemelor comunitare.
Lipsa unei culturi asociative la nivelul tuturor potentialilor parteneri, accesul limitat la
resurse al partilor, ca si un mediu legislativ neutru, nerestrictiv, dar, in acelasi timp,
nestimulativ fata de un demers de tip asociativ, pot fi cateva dintre elementele ce ar
putea fi citate, in cazul Romaniei, ca si raspuns la intrebarea de mai sus
15
.
n procesul de identificare si rezolvare a problemelor comunitatii, organizatiile
neguvernamentale sunt considerate ca "alternative" la solutiile administratiei publice.
Expresia folosita ar putea crea confuzie. Comunitatile nu sunt puse n situatia de a alege
ntre modelul de dezvoltare propus de administratia publica si unul propus de organizatii,
pentru simplul motiv ca organizatiile nu pot lansa o asemenea oferta. Sunt exceptii
cazurile in care eforturile organizatiilor ar putea sa duca la rezolvarea n ntregime a unei
probleme n comunitatea locala.
n acelasi timp nsa, modul de actiune al organizatiilor poate reprezenta un model de
abordare a problemei, nu neaparat singurul si nu neaparat cel mai bun, dar cu certitudine
eficient prin prisma raportului investitie/efect. Acest lucru nu nseamna ca vreodata
organizatiile neguvernamentale se vor substitui administratiei publice sau ca vor realiza
15
)arte alba la *orumul Naional +N,$ 1---: 5arteneriatul a!ministratie "ublica 8 or&ani'atii
ne&uvernamentale: ;e la !eclaratii !e intentie la "olitici "ublice !e 0i1ai 2isec1i
20
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
ele sarcinile acesteia. Organizatiile nu reprezinta o alternativa n sine. Ele reprezinta un
mod de actiune complementar activitatii administratiei, prin care comunitatea se
autoresponsabilizeaza fata de rezolvarea propriilor probleme.
Organizatiile pot gasi noi solutii pentru probleme cu care se confrunta populatia, dar
aceste solutii devin relevante doar daca ele pot influenta procesul de dezvoltare la nivelul
ntregii comunitati. Administratia si organizatiile neguvernamentale pot oferi, deci, nu
alternative n competitie, ci solutii complementare pentru problemele comunitatii, fapt ce
deschide calea catre o adevarata colaborare ntre ele
16
.
n acest context, conceptul de parteneriat poate fi declarat drept un principiu dezirabil de
actiune ce se regaseste, intr-o anumita masura, in cultura organizationala si practica
unor institutii publice.
Administratia publica, prin statutul ei de "autoritate in cadrul comunitatii, are un rol
determinant in constituirea si derularea de parteneriate cu diversi actori ai comunitatii in
vederea solutionarii unor probleme concrete.
Un aport suplimentar de resurse, pe fundalul unei adevarate explozii a nevoilor resimtite
de cetatean, coroborata cu o criza cronica de resurse careia administratia trebuiie sa ii
faca fata, in orice parte a lumii ar functiona ea, reprezinta pentru institutia publica
motivatia unei deschideri spre un comportament asociativ in rezolvarea problemelor de
interes comunitar
17
.
n practica, se constata insa ca, dincolo de asumarea, in ultimii ani, a conceptului teoretic
si dincolo de discursul narativ, continua existenta unei implicari inegale a celor doi
potentiali parteneri in dezvoltarea de colaborari. Desigur, exista si numeroase cazuri de
parteneriat intre organizatii neguvernamentale si institutii publice, acest lucru fiind raportat
public in mod pozitiv.
Practic, insa, pe fundalul unor declaratii de deschidere ale administratiei publice catre
demersul comun, de apreciat de altfel, se constata o atitudine profund pasiva din partea
majoritatii institutiilor publice fata de acest tip de abordare.
16
17
21
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
nitiativa, cu privire la rezolvarea in comun a unor probleme de interes public, continua sa
apartina in majoritatea covarsitoare a cazurilor, organizatiilor neguvernamentale. Desigur,
nu vorbim despre toate organizatiile, tot asa cum nu vorbim despre toate institutiile
publice. Nuantari ale discursului se impun in contextul unei realitati in care nu toate
organizatiile neguvernamentale trebuie sa isi asume in mod necesar vocatia binelui public,
tot asa cum afirmatia de mai sus nu inseamna ca in administrarea problemelor
comunitare, institutia publica trebuie neaparat sa isi atraga organizatii neguvernamentale
drept parteneri.
Cu alte cuvinte, in general, organizatiile sunt cele care solicita colaborarea administratiei
publice si, functie de varii conditii: prioritati proprii, disponibilitate de a lucra in parteneriat,
imaginea publica a organizatiei, etc., administratia accepta sau nu implicarea intr-un
asemenea demers. Pe fond, normalitatea situatiei descrise mai sus, nu poate fi contestata.
Problema este legata, insa, de atitudinea fata de responsabilitatea rezolvarii problemelor
comunitatii a celor doi potentiali parteneri. Daca pentru administratie acest tip de
responsabilitate este definit prin norma legaare un caracter obligatoriu, impus, si, in ultima
instanta, reprezinta ratiunea de a fi a institutiei publice, pentru organizatiile
neguvernamentale, ca forme structurate ale initiativei private, asumarea acestui tip de
responsabilitate este rezultatul propriei vointe, determinata fiind de orientarea unui interes
de grup, cu caracter privat, catre binele public.
O atitudinea pozitiva a administratiei publice fata de ideea unui demers asociativ in
rezolvarea problemelor cu care se confrunta comunitatea se regaseste in existenta si,
respectiv, aplicarea unei politici publice cu privire la organizatii neguvernamentale, in
general, si mai ales cu privire la cele ce au volcatia binelui public, in special.
Cu alte cuvinte, raportat la responsabilitatea sociala pe care fiecare dintre cele doua parti
in discutie o poarta in raport cu comunitatea, ar fi de asteptat, ca autoritatile publice sa
manifeste mult mai mult interes fata de ideea atragerii de resurse complementare celor de
care dispune intr-o cantitate mai mult decat limitata, dupa cum aratam mai inainte,
indiferent de modul in care s-ar materializa aceste resurse: expertiza, bani, logistica, etc.
Acest interes, daca el exista, trebuie sa fie manifestat de o maniera publica, intr-un mod
coerent, transparent si echidistant fata de potentialii parteneri. Pe scurt, toate aceste
caracteristici s-ar regasi in existenta unei politici publice privitoare la o problema data
22
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
(starea de sanatate a populatiei, situatia mediului ambiant, etc.) sau fata de un anumit
grup-tinta (tinerii, organizatiile neguvernamentale, etc.)
18
A13ORI IM08I1A3I ?N 0ROMO@AR5A 0ROI51358OR D5 1OO05RAR5
#2
MZE S MJLOACE -
18
19
Eursa: *osterin& communit(8!riven !evelo"ment: 91at role for t1e stateH 0onica ;as ,u"ta$ Aelene
,ran!voinnet$ 0attia 6omani$ Iorl! >anJ 5olic( 6esearc1 IorJin& 5a"er 2-D-$ Kanuar( 2773
23
3omunit4ile
Urmresc:
dezvoltarea i
ntrirea autonomiei
Ageniile publice locale i ONG-
urile locale
Urmresc: imagine public,
resurse materiale
Optimiz4ri organizaionale
(timulente politice i economice
)tilizarea #trategic4 a re#ur#elor
$re#iuni pentru calitatea
#erviciilor i monitorizare
Autorit/ile
centrale
Urmresc: suport
politic
Informaii i alte tipuri de #uport
Stimuleaz ini[iativele de dezvoltare
local
Dezvolt aspira[ii,
Genereaz cerere
Ofer informa[ii despre servicii
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
Abordarea raporturilor dintre administra[ia public i ONG-uri este un demers care nu
poate fi neutru din punct de vedere axiologic, necesitnd asumarea unei pozi[ii n raport cu
valorile societ[ii. A promova rela[ii de colaborare ntre aceste pr[i, a stimula formule de
parteneriat administra[ie public - ONG-uri, reprezint o op[iune n favoarea democra[iei i
a unei evolu[ii democratice a proceselor dintr-o societate
20
.
(,(, Rolul declaratiilor publice in relatia autoritate publica - organizatii
neguvernamentale
Relatia autoritate publica - organizatii neguvernamentale ar fi mai usor de construit si
dezvoltat daca ar fi fundamentata pe documente oficiale, care sa consacre public valorile
asumate si intentiile partilor. De cele mai multe ori, in cazul reuniunilor comune a celor
doua parti aici in discutie, indiferent de tipul institutiei care a initiat reuniunea, participantii
nu reusesc sa construiasca dialogul, esuand in lamentari si acuzatii reciproce. Participantii
la asemenea intalniri nu reusesc sa treaca de bariere inerente de comunicare ce deriva
din apartenenta la doua tipuri diferite de cultura organizationala si nici nu cauta sa
defineasca o baza comuna pentru a dialoga.
n situatia descrisa, reactiile participantilor par perfect naturale in raport cu gradul de
maturitate al institutiilor reprezentate la discutii, guvernamentale si neguvernamentale
(evident, aceasta afirmatie nu inseamna ca situatia descrisa este si dezirabila!)
Tipurile de reactii descrise, nu reprezinta niste cazuri in sine, izolate, specifice unui numar
mic de indivizi, ele sunt definitorii pentru ceea ce ar fi comportamentul comun astazi si se
regasesc transpuse in cultura organizationala a institutiilor, oricare ar fi natura lor.
Trecand intr-un plan metodologic, modul de abordare al dialogul dintre autoritate publica si
organizatii implic un risc major si care ar putea sa compromita ideea dialogului in sine.
ncercarea de a trece direct la actiune (chiar si cand e vorba doar despre intalniri intre cele
doua parti), fara a se realiza o definire de pozitii a celor doua tipuri de institutii,
guvernamentale si neguvernamentale, si, respectiv, a interesului pentru o asemenea
abordare (construirea unei relatii de colaborare intre parti), ar putea sa conduca la esuarea
initiativei.
20
)arte alba la *orumul Naional +N,$ 1--.: +6,AN3LAM332E NE,NFE6NA0ENOA2E P3 )+N)E5ON2
;E 5A6OENE63AO !e 0i1ai 2isec1i$ 3on +lteanu
24
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
E vorba de un proces tipic de negociere in care cele doua parti ar trebui sa inceapa prin a-
si defini pozitiile de negociere pe baza unor declaratii publice, adoptate de fiecare in
parte si care sa includa valorile pe care si le asuma institutia, principii de actiune,
interesul/pozitia in raport cu problema pusa in discutie, interesul/pozitia in raport cu alte
institutii (eventual, chiar o nuantare cu privire la posibili parteneri), etc. pentru ca, ulterior,
diin cele doua pozitii declarate sa fie identificata zona comuna de interes.
Declaratiile publice nu au doar rolul de a clarifica pozitia unei parti in raport cu problema
data, ci si de angajament public, constituind un reper pe care opinia publica il poate folosi
in evaluarea demersurilor realizate pe baza angajamentului auto-asumat de catre fiecare
parte. Evident, dintr-o anumita perspectiva, procesul devine, prin complexitatea sa, mult
mai dificil de administrat.
Revenind la problema comportamentului comun si, respectiv a culturii organizationale in
Romania, gestionarea unui moment reflexiv, din perspectiva descrisa, este un exercitiu
putin practicat, fiind preferata actiunea directa unei abordari care sa implice un consum
suplimentar de timp "cand sunt atatea de facut..."
Tot din perspectiva metodologica, si tot legat de ceea ce este, de fapt, un proces de
negociere, ar trebui luat in considerare si faptul ca procesul este de obicei dezechilibrat.
Avem pe de o parte, pozitia autoritatii publice, oricare ar fi ea, si, pe de alta parte, pozitiile
a numeroase alte institutii. E dificil de gasit zona comuna atunci cand exista o mare
diversitate de pozitii (ceea ce nu inseamna ca trebuie restrans accesul organizatiilor la
asemenea negocieri). Cu alte cuvinte, inainte de intalnirile cu autoritatea publica,
organizatiile neguvernamentale ar trebui sa isi defineasca propria pozitie comuna. Altfel,
exista riscul ca autoritatea, oricat de binevoitoare ar fi, sa nu aibe cu cine dialoga sau sa
isi gaseasca parteneri de dialog a caror legitimitate sa fie larg contestata (GONGO's -
GOvernmental NGOs, de exemplu...). Sau si mai grav, autoritatea poate sa isi justifice
lipsa de interes pt dialog prin inexistenta unei "voci comune" a posibililor parteneri .
Legat de definirea pozitiei autoritatii publice in raport cu organizatiile neguvernamentale,
este de dorit ca relatia oricarei autoritati cu aceste organizatii sa fie construita sub forma
unui demers sistematic si coerent (proceduri, politica publica), bazat pe declaratii de
politica publica si care permite depasirea fazei declarative si a actiunii conjuncturale.
25
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
(,%, Documente de politica publica privind cooperarea guvern - organizaii
neguvernamentale
"#
Documentele de politici privind cooperarea (DPC) reflect un stadiu timpuriu de dezvoltare
n rela[ia dintre guvern i organiza[iile nonprofit. Ele exprim punctele de vedere ale
autorit[ilor publice (guvern, Parlament, institu[ii UE) asupra rolului societ[ii civile i
creeaz o baz pentru o interac[iune constructiv cu organiza[iile celui de al treilea sector.
DPC urmresc dou obiective primordiale:
ncurajarea participrii publice n via[a politic
stabilirea unor mecanisme de cooperare care s uureze sarcina guvernului n
furnizarea de servicii publice.
Pentru atingerea acestor obiective, DPC includ principii generale, precum i planuri
specifice
22
. Ele recunosc n mod caracteristic rolul important al sectorului nonprofit n
dezvoltarea societ[ii, articuleaz principiile de cooperare, prevd inten[ii generale i
schi[eaz etapele specifice care s fie urmate de guvern i organiza[iile civice.
DPC sunt de obicei rezultatul unor eforturi mutuale i negocieri. Ele includ documente
bilaterale de tip "n[elegere(Compact-urile din Marea Britanie), acorduri de facto adoptate
ca programe oficiale de ctre Guvern (Programul Croat pentru Cooperare) sau de ctre
Parlament (Conceptul de Dezvoltare a Societ[ii Civile Estoniene), i declara[ii unilaterale
exprimnd angajamentele luate numai de ctre o singur parte (Strategia Guvernului
Ungariei fa[ de Sectorul Civil).
Aceste n[elegeri sau declara[ii ofer avantaje tangibile atat pentru sectorul asociativ, cat i
pentru sectorul public.
DPC ofer organiza[iilor civice un mijloc de a crete sprijinul pentru munca lor i ca urmare
pentru a i putea extinde activit[ile n interesul societ[ii.
Pentru guvern, acordurile pot ajuta la asigurarea unei ndepliniri mai performante a
sarcinilor guvernamentale.
21
"+ anali' com"arativ a 5oliticilor /i 5racticilor euro"ene @n coo"erarea !intre ,uvern /i +r&ani'aii
Ne&uvernamentale$ articol !e Nil!a >ullain /i 6a!ost Ooftisova a"rut @n O1e 3nternational Kournal of Not8
for85rofit 2a9$ Nr: 4$ Folumul <$ Ee"tembrie 277$ o "ublicaie trimestrial a 3nternational )enter for Not8for8
5rofit 2a9:
22
;aimar 2iiv$ ,ui!elines for t1e 5re"aration of )om"acts$ 3KN2$ Folum 3$ 3ssue 4$ 3unie 2771
26
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
O politic de cooperare nu poate reui dect dac fiecare parte n[elege, respect i
acord ncredere "rolului i misiunii celeilalte parti
23
. Organiza[iile neguvernamentale, de
regul, iau ini[iativa de a propune negocieri, dar autorit[ile publice pot, deasemenea, ini[ia
procesul i conduce la un rezultat de succes, cum a fost cazul n Croa[ia i Ungaria.
Exper[ii ar putea fi implica[i n schi[area textului i stadiul de discu[ii i de consolidare ar
trebui s aib drept caracteristic definitorie o larg participare public.
Succesul relatiei, desigur, necesit mai mult dect un document de politic. Punctul nr. 15
din Compactul britanic numete documentul "un punct de plecare i nu o concluzie
24
.
Guvernul i organiza[iile neguvernamentale pot realiza o comunicare mai bun i, deci, o
rela[ie mai puternic, prin procesul de negocieri cu frecventele sale contacte, discu[ii
constructive, cooperare activ, compromisuri, concesii reciproce i n[elegeri.
Documentele politice de cooperare urmresc dou abordri principale:
unele DPC subliniaz un cadru general pentru cooperarea viitoare, dar las detaliile
s fie rezolvate n implementare (precum n Marea Britanie i Danemarca),
altele specific att aspecte ale viitoarei cooperri, ct i detalii de implementare
(precum n Conceptul de Dezvoltare a Societ[ii Civile Estoniene).
Experien[a arat c modul de abordare adoptat nu afecteaz ansele pentru
implementarea efectiv. Mai degrab, succesul final depinde de buna voin[ a ambelor
pr[i, mecanismele legislative i politice de mplinire a obliga[iilor contractuale i a
angajamentelor politice, precum i de starea rela[iilor ntre sectorul guvernamental i cel
neguvernamental.
Fie detaliat, fie numai n termeni generali, documentul trebuie s stabileasc cteva
elemente esen[iale pentru crearea unui parteneriat de succes. Aproape toate acordurile,
declara[iile, documentele, i strategiile de acest tip includ urmtoarele sec[iuni:
O declaraie de reprezentare privind pr[ile care reprezint cele dou sectoare n
adoptarea i implementarea DPC, incluznd mecanismele pentru numirea lor i
mputernicirile, responsabilit[ile i obliga[iile lor.
23
;anis1 )1arter for interaction bet9een Folunteer ;enmarJ 4 Associations ;enmarJ an! t1e "ublic sector$
!ecembrie$ 2771
24
)om"act on 6elations bet9een ,overnment an! t1e Foluntar( an! )ommunit( Eector in En&lan!
27
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
O declaraie de principii adresndu-se rolurilor i func[iilor celor dou pr[i n
dezvoltarea societ[ii democratice, incluznd recunoaterea autonomiei lor (vezi
Carta Danez), drepturile de baz i obliga[iile, constrngerile legale i logice
crora trebuie s le fac fa[ n ndeplinirea acestor obliga[ii
25
i angajamentele lor
pentru valori comun respectate, definite n document. Aceste valori pot include
participarea public n procesul de luare a deciziilor i flexibilitatea n instrumentele
guvernrii (Cartea Alb a UE privind Guvernarea European EU
26
); i, pentru
sectorul voluntar, diversitatea (Compact-ul britanic), responsabilitatea, deschiderea,
promovarea non violen[ei i egalit[ii ntre oameni, coeren[a, transparen[a i
responsabilitatea pentru utilizarea resurselor publice (Programul Croat pentru
Cooperare).
O schi[ general a domeniilor de cooperare, precum furnizarea de servicii,
legisla[ie i alte procese de luare a deciziei, mediu, ajutor interna[ional de
dezvoltare, acces la informa[ie, formularea politicilor publice n domenii variate,
descentralizare i dezvoltarea de intreprinderi sociale; i in.trumente .pecifice de
cooperare, incluznd dezbaterile publice, consultrile, corpurile consultative
comune i de luare a deciziei, acorduri de parteneriat pentru furnizarea comun a
serviciilor, schimbul de informa[ie i dreptul la ini[iativ legislativ.
0roblemele legate de finanare pot include obliga[iile de a dezvolta coduri de
bune practici de finan[are (Compactul din Anglia), descrieri ale mecanismelor de
finan[are pentru a sprijini mediul asociativ (pe termen lung sau scurt), angajamente
de a stabili un sistem fiscal care direct sau indirect s ncurajeze activit[ile celui de
al treilea sector (ca n Conceptul Estonian pentru Dezvoltarea Societ[ii Civile), i
angajamente de a dezvolta legisla[ia care sprijin auto sustenabilitatea celui de al
treilea sector i finan[area organiza[iilor persoanelor dezavantajate (Programul
Croat pentru Dezvoltare i Strategia Guvernului Ungar).
Dat fiind natura lor general i n cea mai mare msur neconstrngtoare, documentele
politice de cooperare nu stabilesc obliga[ii specifice de finan[are. Mai degrab, ele
preconizeaz dezvoltarea politicilor de finan[are i mecanismelor care s asigure sprijinul
public pentru sectorul voluntar. Documentul poate oferi modele clare de politici de
finan[are, inclusiv att tipuri variate de mecanisme de finan[are (sprijinul n natur nu
25
;anis1 )1arter for interaction bet9een Folunteer ;enmarJ 4 Associations ;enmarJ an! t1e "ublic sector$
;ecembrie 2771
26
EN )ommissionQs I1ite 5a"er on Euro"ean ,overnance$ >russels$ 2771
28
mobil: !""-"#$ "%& fa': ()*-$#% $&
trebuie trecut cu vederea) ct i obliga[iile celui de al treilea sector de a stabili standarde
de contabilitate pentru folosirea banilor publici.
5lementele de implementare includ un calendar acoperind obiectivele pe termen
scurt sau lung
27
, alocarea de responsabilit[i institu[iilor publice implicate n
implementare, i, posibil, elemente precum propunerea unui instrument de
monitorizare i evaluare, prevederi pentru examinare i revizuire, i un mecanism
pentru rezolvarea disputelor.
Aceast sec[iune reflect nivelul de angajare a guvernului fa[ de principiile
recunoscute n documentul politic, specificitatea fiind aici crucial. Natura general
a documentului poate s nu permit o planificare detaliat a implementrii; totui
pentru a evita crearea unui acord "liter moart", aceast sec[iune ar trebui s fie
ct mai concret i ar trebui s prevad pentru realizarea unei rela[ii constructive
ntre calendare, cadru institu[ional pentru implementare, responsabilit[i reciproce i
coordonarea general. La sec[iunea "Dezvoltarea pe mai departe a Programului
din Programul Croat pentru Cooperare, de exemplu, reprezentan[ii guvernului i
celui de al treilea sector se ntlnesc anual pentru a "revizui i analiza ac[iunile din
cadrul Programului, dup care ei public un raport al ntlnirii i l trimit
Parlamentului. Compactul britanic autorizeaz un grup ministerial special s
supravegheze implementarea Compactului, s "ncurajeze adoptarea sa de alte
agen[ii publice....i s promoveze comunicarea ntre Guvern i sectorul voluntar i
comunitar.
Con[inutul specific variaz, n func[ie de natura legal a documentului, nivelul existent de
cooperare ntre cele dou sectoare, tradi[iile legislative, politice i sociale din [ar, i
institu[iile publice care adopt acordul. Un document poate con[ine numai discu[ii
superficiale pe anumite subiecte sau chiar s le omit cu totul. O detaliere exhaustiv nu
este esen[ial. Chiar i aa, ansele de succes cresc atunci cnd anumite aspecte sunt
abordate n detaliu, n special, mecanismele de finan[are.
27
;aimar 2iiv$ ,ui!elines for t1e 5re"aration of )om"acts$ 3KN2$ Folum 3$ 3ssue 4$ 3unie 2771
29
mobil: 0722-218 204, fax: 0356-814 080,
05R40513I@A 1OM0ARA3I@A A A1ORDARI8OR IN1B5IA35
IN3R5 4513ORA8 0A68I1 4I ORGANICA3II N5GA@5RNAM5N3A85
5.tonia 1roatia Anglia 3ara Galilor 4cotia 1anada
Name Conceptul de
Dezvoltare a
Societatii Civile
Estoniene
(EKAK)
Programul
National pentru
Cooperarea
dintre Guvernul
Republicii Croate
si Sectorul Civil
Croat
Compact Compact Compact Acord
Initiatori Documentul a
fost initiat de
organizatii ale
societatii civile
in cadrul
proiectului
UNDP
Organizatii ale
societatii civile
impreuna cu
biroul
guvernamental
pentru
cooperarea cu
ONG-urile
nitiat de organzatii ale
societatii civile ca parte
a Deakin Commission
privind viitorul sectorului
de voluntariat. Preluat
de Partidul Laburist aflat
in opozitie si apoi
dezvoltat dupa alegerile
din 1997
Necesitatea ca Adunarea
Nationala sa configureza
un plan este mentionata
in Actul Guvernului
Galez si a fost initiata de
sectorul de voluntariat.
Adunarea Nationala este
responsabila pentru
initierea Planului rezultat
Presat de sectorul de
voluntariat, Partidul
Laburist a fost de acord
cu o asemenea intelegere
in 1997, inaintea
alegerilor pentru guvernul
Marii Britanii. Un
Compact scotian a fost
dezvoltat inainte de
desemnarea puterii in
1998 si ulterior adoptat
de Parlamentul scotian. A
fost revazut si revizuit in
comun in 2004 si
readoptat de Parlament
Document propus de
organizatii ale societatii
civile (OSC) si dezvoltat in
colaborare cu guvernul si
OSC ca parte componenta
a nitiativei Sectorului
Asociat de Voluntariat
(2000-2006)
Nivelul
acreditarii
Aprobat de
Parlament 12
decembrie
2002
Aprobat de
Parlament
decembrie 2000
Lansat in noiembrie
1998
Aprobat de Adunarea
Nationala a Tarii Galilor
in 2000, readoptat in
octombrie 2004 in urma
unei revizuiri dupa
alegerile Adunarii
Aprobat de Comitetul de
Politici SCVO, de
cabinetul executiv scotian
si adoptat de Parlament
Aprobat de Ministerul de
conducere si de Coalitia
aflata la guvernare si
semnat de Primul Ministru
si de reprezentantii OSC 5
decembrie 2001
The 18
th
Annual Johns Hopkins nternational Philanthropy Fellows Conference, >uc1arest, Kul( 28D
4copul
principal
al
documen-
tului
Document
strategic ce
contureaza un
cadru pentru
cooperare in
dezvoltarea si
implementarea
politicilor
publice si in
consolidarea
societatii civile
Document
strategic ce
atesta un cadru
pentru cooperare
in dezvoltarea si
implementarea
politicilor publice
si in consolidarea
societatii civile
Stabileste principiile si
initiativele atat pentru
sectorul guvernamental
cat si cel de voluntariat
pentru a promova relatii
bune de munca,
incluzand recunoasterea
si sprijinul acordat
pentru independenta
sectorului
Planul este realizat in
cadrul Sectiunii 114 a
Actului Guvernamental
Galez din 1998 care cere
ca Adunarea Nationala
sa realizeze o schita a
planului care sa prezinte
modalitatile prin care isi
propune, prin exersarea
functiilor sale, sa
promoveze interesele
organizatiilor importante
din sectorul de
voluntariat
Compact este un acord
intre Executivul Scotian,
agentiile si Corpurile
publice non-
departamentale (CPND
si sectorul de voluntariat
pe principiile lucrului
bazat pe parteneriat).
Este bazat pe intelegerea
mutuala a valorilor
distincte si a rolurilor
Executivului si sectorului
de voluntariat. Scopul lui
este de a dezvolta relatii
solide in vederea unui
bine public cat mai mare
Un document ce serveste
drept cadru, trasand
valorile, principiile si
angajamentele fiecarei parti
sa ghideze relatia dintre
guvern si OSC. Codurile
ulterioare de Buna Practica
au subliniat cum aceste
principii sunt aplicate in
domeniile finantarii si
dezvoltarii politicilor publice
1orpul de
implemen
tare
Un comitet
asociat intre
Guvern si
Organizatiile
Societatii
Civile, prezidat
de Ministerul
pentru Afaceri
Regionale
Coordonarea :
Biroul
Guvernamental
pentru
cooperarea cu
ONG-urile.
Monitorizarea
implementarii: un
Consiliu pentru
dezvoltarea
societatii civile
Sedinta comuna anuala
intre ministrii
guvernamentali, sectorul
de voluntariat (prin
Grupul de lucru
Compact) si
administratia locala
(condusa de Secretar si
de presedintele Grupului
de lucru Compact)
Adunarea desemneaza
Primul Ministru sa aiba o
responsabilitate generala
pentru Planul Sectorului
de Voluntariat.
Deasemenea,
desemneaza un ministru
al Adunarii sa isi asume
in mod special
responsabilitatea pentru
interesele sectorului de
voluntariat, care
prezideaza Consiliul de
Parteneriat al Sectorului
de Voluntariat din
Adunarea Nationala
(reprezentanti ai
sectorului de voluntariat
si membrii ai Adunarii
Nationale) WCVA
faciliteaza implicarea
Compact trebuie sa fie
implementat de comun
acord si prin parteneriat.
mplementarea sa este
supravegheata de
executivul scotian/ de
Forumul sectorului de
voluntariat - un comitet cu
o politica de comun acord
(cu responsabilitati mai
mari decat cele ale
Compactului)
Un Comitet de Conducere
Asociat format din 7
functionari publici seniori si
7 reprezentanti ai OSC
coordoneaza
implementarea Acordului si
a Codului. n timp ce
responsabilitatea
Guvernului costa in
Ministerul pentru Dezvoltare
Sociala, responsabilitatea
sectorului societatii civile
consta intr-o coalitie
superioara numita Forumul
Sectorului de Voluntariat
31
The 18
th
0roce.ul
de
implemen
tare
Un comitet
asociat al
guvernului si al
reprezentantilor
ONG-urilor a
elaborat un
plan de
activitate
pentru anii
2004-2006,
care a fost
aprobat de
guvern
Documentul de
strategie
nationala este in
curs de
dezvoltare
ntalniri anuale stabilesc
planul anual de actiune
pentru guvernul central
si local si pentru
sectorul de voluntariat.
Principala
responsabilitate revine
Ministerului de nterene
( Unitatea Comunitatii
Active) si Grupului de
lucru compact
Consiliul de parteneriat
cade de acord asupra
unui plan anual de
actiune. Fiecare minister
se intalneste cu retele
ale sectorului de
voluntariat de cel putin
doua ori pe an
Exista un nou plan comun
de implementare pentru 3
ani incepand cu 2004
mplementarea consta in
pasi prestabiliti in fiecare
sector pentru a spori gradul
de constientizare si
aplicarea Acordului si a
Codului si monitorizare
anuala pentru a observa
efectele acestor schimbari
si care sunt problemele de
rezolvat in viitor
>inantare
a
implemen
tarii
Contributia
participantilor
(sectorul public
si de
asemenea
ONG-uri).
Buget de stat-
pentru
coordonarea
minima a
costurilor
(analize,
anchete,
materiale)
Coordonare pe
baza bugetului de
stat
Echipa de lucru
Compact este finantata
de Ministerul de nterne
(4 echipe de personal)
pentru a ajuta
implementarea in
sector. Unitatea
Comunitatii Active
primeste finantare ca
parte din activitatea sa
mai larga in acest
sector. Celelalte
departamente
guvernamentale
primesc finantare pentru
a incuraja initierea
relatiilor cu sectorul de
voluntariat
Membrii sectorului de
voluntariat din Consiliul
de parteneriat primesc
finantare pentru a ajuta
cu responsabilitatea lor
la comunicarea cu
sectorul mai larg. Multi
din plaja mai larga
implicata sunt finantati
separat de Adunare
Exista un mic buget de la
Executiv pentru costurile
de cercetare pentru a
monitoriza eficienta
implementarii. n rest,
contributia ambelor parti
pentru a acoperi costurile
Finantare din partea
guvernului federal pentru
martie 2006 in vederea
implementarii Acordului si a
altor activiati ulterioare VS-
ului. Contributia Sectorului
Civil in natura prin
convocare, comunicare,
instruire si orientare
Monitori-
zare
n fiecare an
guvernul trece
in revista un
raport al
activitatilor
Comitetului
Parlamentar- la
fiecare doi ani
trebuie
organizata o
Guvernul de stat-
anual trebuie sa
aiba loc o
discutie deschisa
si sa se ofere un
raport
Parlamentului
ntalniri anuale -
incluzand raporturi
anuale de la guvern si
de la Grupul de Munca
Compact (inclusiv
cercetarea sectorului)
intalniri trimestriale ale
Grupuilui de Munca
Raport anual dezbatut de
Adunarea Nationala
pentru Walles review
dupa fiecare alegere a
Adunarii
O trecere in revista este
realizata de evaluatori
independenti la fiecare 18
luni, la care se adauga o
recenzie a Parlamentului
la fiecare 3 ani
Chestionare anuale in
departamente
guvernamentale si de-a
lungul sectorului societatii
civile. Raport anual al
Comitetului Asociat de
Conducere, rapoarte in
privinta descoperirilor
realizate in urma
cercetarilor, a progresului
32
The 18
th
sedinta publica implementarii si in privinta
urmatorilor pasi (2003,
2004). ntalniri anuale ale
Comitetului Ministerial
Consultativ cu
reprezentantii sectorului
societatii civile pentru a
trece in revista progresul si
problemele aparute
0rincipale
probleme
tratate de
document
Principiile,
valorile si
scopurile
cooperarii.
Recunoasterea
si
reprezentarea
parteneriatului,
dezvoltarea
politicilor si a
resurselor ca
modalitati de a
atinge
obiectivele
implementarii
(prioritati,
promovare,
monitorizare)
Principiile si
valorile
cooperarii.
Modalitati de
cooperare
(legislatie,
consiliere,
elaborare de
politici, proces de
descentralizare,
finantare,
participare
publica,
intreprindere
sociala)
Principiile si valorile
cooperarii (incluzand
independenta
organizatiilor de
voluntariat). Codurile de
Buna Practica se refera
la: Finantare (inclusiv
bursele si contractele)
Consultare si dezvoltare
de politici, grupuri ale
Comunitatii de
Voluntariat, organizatii
de voluntari ale
persoanelor de culoare
si ale minoritatilor etnice
O politica privind munca
in cadrul parteneriatului
cu sectorul de voluntariat
si masurile de sprijin al
acesteia, acorduri privind
consultarea sectorului de
voluntariat. O politica
privind activitatea de
voluntariat si masuri de
promovare a acesteia, o
politica privind
dezvoltarea comunitatii si
masuri de promovare a
acesteia, un cod de
practica pentru
finantarea sectorului de
voluntariat care este
editat ca document
separat
Compact contureaza
valorile impartasite si
precizeaza
angajamentele
Executivului si ale
fata de Recunoastere,
Reprezentare,
Parteneriat, Resurse
Obiectivul acordului - de ce
si de ce acum. Valori care
formeaza contextul,
Principii ce ghideaza relatia
- independenta,
interdependenta, dialog,
cooperare si colaborare si
responsabilitate
Angajamente la actiune-
angajamente din partea
guvernului, din partea
sectorului si angajamente
comune: dezvoltarea
Codurilor de Buna Practica
privind finantarea si
politicile dialogului,
modalitati de a creste
gradul de constientizare a
Acordului, de a monitoriza
progresele si noile
probleme, de a rezolva
disputele si de a se intalni si
a raporta in mod regulat
progresul inregistrat
0rincipale
lprobleme
tratate in
planul de
implemen
tare
Mecanisme de
implicare a
sectorului non-
profit.
Participarea
sectorului non-
profit la
Planurile sunt in
curs de
dezvoltare
Promovarea dezvoltarii
compact-urilor locale.
ntegrarea Compactului
in departamentele
guvernamentale si in
practica agentiilor.
nfluentarea
Vezi deasupra Masurile guvernamentale
includ responsabilitati
desemnate functionarilor
publici seniori, desemnarea
unor lideri in toate
departamentele, raporturi si
sedinte regulate intre liderii
33
The 18
th
procesul
legislativ.
Finantarea
sectorului non-
profit din
bugetul de stat.
Dezvoltarea
unor statistici si
a unor analize
statistice si de
cercetare a
sectorului non-
profit. Educatie
civica.
nfrastructura si
servicii
recunoasterii si a
practicii sectorului public
privind ONG. Cresterea
gradului de
constientizare privind
Compactul
politici si reprezentantii
sectorului, sporirea gradului
de constientizare si a
bunavointei prin informare,
instruire si monitorizare.
Masurile sectorului includ
comunicare si training,
servicii disponobile pentru a
spori gradul de
constientizare al Acordului
si a utilitatii lui si
impartasirea lectiilor
invatate in implementarea
Acordului si a codurilor
0robleme
de
cooperare
Structuri de
suport si
cooperare,
statistici, mediu
legal, implicare
in elaborare de
politici, sisteme
de finanteare,
furnizari de
servicii publice,
educatie civica,
informare si
media etc
Dezvoltare de
strategii, grupuri
de munca,
informare si
media,
mecanisme de
finantare
Furnizare de servicii
publice de catre
organizatii de voluntari,
implicarea comunitatii in
elaborarea unor mai
bune politici publice,
structuri de parteneriat
la nivel national si local,
incurajarea sprijinului
acordat organizatiilor de
voluntari si ale
comunitatii pentru a
construi comunitati mai
puternice
Dreptate sociala si
progres, ingrijire
medicala si asistenta
sociala. Dezvoltare
economica si initiativa
sociala. Educatie si
invatare continua. Arta,
cultura si limba galeza.
Mediu inconjurator,
planificare si politici
rurale. Guvernare locala
si servicii publice
Se considera ca
executivul si sectorul de
voluntariat trebuie sa aiba
interese mutuale in ceea
ce priveste programul
politicilor publice, iar
Compact trebuie sa
asigure cadrul necesar
pentru implicare peste tot
Dezvoltarea unor noi
domenii de politica publica.
Apel la mecanismele de
finantare pentru a facilita
strategii de investitii mai
puternice. mbunatatiri
aduse cadrului normativ
prin crearea unei noi
legislatii privind sectorul
non-profit si schimbari
privind impozitele.
Cercetarea si analiza
statistica a sectorului.
Modalitatea in care este
tratat suportul public in
legislatia actuala.
Dezvoltarea unui mecanism
de rezolvare a disputelor
1oordona
te de
contact
www.ngo.ee
www.emy.ee
www.uzuvrh.hr www.thecompact.org.uk http: //www.wcva.o
rg.uk/
content/
volunteering/
index.cfm?sub=3
&display_sitetextid=199
http:
//www.scotland.gov.uk/
library5/
social/
sccm-00.asp
http: //www.vsiisbc.
ca/eng/index.cfm

34
mobil: 0722-218 204, fax: 0356-814 080,
%, Oportunitatea elaborarii unei politici publice nationale cu privire la organizatii
neguvernamentale in Romania
%,#, Ipoteze de lucru
- nteresul statului in a-si asocia organizatii private in rezolvarea unora dintre
problemele existente pe agenda societatii este foarte vizibil, cu precadere in domeniul
dezvoltarii economice, domeniu in care acest interes este materializat printr-un set de
reglementari si mecanisme ce vizeaza stimularea dezvoltarii firmelor private!
Nu acelasi lucru se poate afirma despre pozitia statului cu privire la organizatii
neguvernamentale! Un argument in favoarea acestei declaratii, il reprezinta prevederile
cadrului legislativ, o componenta esentiala in definirea mediului in care se constituie si isi
desfasoara activitatea atat organizatiile neguvernamentale, cat si administratia publica.
La nivelul acestei ultime afirmatii se poate constata ca in Romania, intr-o perspectiva
comparativa internationala, cadrul legislativ defineste un mediu mai degraba permisiv
decat stimulativ in raport cu functionarea organizatiilor neguvernamentale.
n masura in care este acceptata ideea ca, si in Romania, conceptul de dezvoltare a
societatii ar include, pe langa dimensiunea economica, si alte dimensiuni: culturala,
civica, etc., se impune existenta unei politici publice a guvernului privind ONG;
- Existenta unei politici publice privind ONG face si obiectul recomandarilor pentru
procesul de reforma a administratiei publice,
- Este previzibil, intr-o perioda foarte scurta de timp, un moment de criza in ceea ce
priveste accesul organizatiilor neguvernamentale din Romania la resurse (publice sau
private). Principalii finantatori privati pentru organizatiile neguvernamentale din Romania
sunt institutii straine si ele au inceput sa migreze inspre alte tari inca din 1995, iar
apropierea de momentul integrarii face ca si fondurile de preaderare puse la dispozitie
de Uniunea Europeana sa dispara,
- n acest moment, nu exista o politica publica a guvernului cu privire la ONG. Pozitia
guvernului cu privire la ONG este materializata, in prezent, prin existenta, in mod
independent, a mai multor elemente (legi privind ONG, mecanisme de finantare, etc),
care au fost create la momente diferite, fara sa fie urmarita coerenta constructiei!
Aceasta situatie face ca pozitia guvernului cu privire la ONG sa fie greu definibila in
ansamblul sau si putin predictibila!
The 18
th
- dezvoltarea politicii publice a guvernului cu privire la ONG, cu alte cuvinte,
introducerea de noi instrumente de politica publica si optimizarea celor existente, ar
trebui sa fie realizata pe baza unei largi consultari a sectorului asociativ, in calitate de
beneficiar.
%,", 0articularitati ale unor modele 9e'periente: e'i.tente
- la ora actuala exista mai multe tari in care au fost elaborate si adoptate documente
oficiale, sub diferite denumiri, care definesc valorile si principiile ce stau la baza relatiilor
dintre stat si organizatii neguvernamentale.
Modelul de referinta cu privire la dezvoltarea unei politici publice a guvernului cu privire
la ONG este cel britanic (COMPACT COMmunity PACT prezentat in anexa 2).
El a fost deja replicat, in diverse versiuni, in mai multe tari ale lumii, inclusiv in unele tari
din Estul si Centrul Europei (Estonia, Croatia).
- n Canada nu exista, ca in Marea Britanie, o organizatie-umbrela care sa negocieze, in
numele sectorului, elaborarea unui document care sa stipuleze elementele ce ar trebui
sa stea la baza relatiei dintre guvern si ONG. De aceea, in aceasta tara, procesul de
elaborare s-a desfasurat sub forma unui ciclu de mese rotunde ce au avut loc in diverse
locatii geografice, acoperind teritoriul national. O prezentare a procesului, a partilor
implicate si a rezultatelor obtinute se gaseste in anexa 3. Din perspectiva mentionata, o
asemenea metodologie ar fi relevanta si pentru situatia din Romania.
- pentru a asigura "continuitatea politica a documentului ce afirma principalele valori
si principii ce stau la baza politicii publice privind ONG (documentul de pozitie), este
recomandabila adoptarea acestui document de catre parlament (dupa modelul estonian
anexele 4 si 5 - considerat, in acest moment, un reper chiar si pentru Marea Britanie).
Experienta actuala demonstreaza necesitatea trecerii documentului prin parlament (vezi
cazul Canadei, unde documentul a cazut in desuetitudine dupa schimbarea Primului-
ministru ce a semnat documentul)!
- din perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, intr-un orizont apropiat
de timp, si, implicit, disponibilizarii unor fonduri europene substantiale (proportional cu
dimensiunile tarii), se pune problema capacitatii noastre de a dezvolta si implementa
programe, pe de-o parte, si de a utiliza performant fondurile disponibilizate, pe de alta
parte. Experiente similare anterioare (cazul Poloniei) arata ca guvernul a constientizat
nevoia de a asocia ONG la procesul de administrare a acestor fonduri, motiv pentru
36
The 18
th
care, cu doi ani inainte de momentul aderarii, si-a pus problema stimularii capacitatii
ONG de a administra fonduri europene.
%,(, 6eneficii a.teptate
Adoptarea in Romania a unei politici publice privind ONG va conduce la:
- coagularea unui nou model in relatia guvern-ONG, cel mai avansat la ora
actuala dintr-o perspectiva comparativa internationala,
- un puternic castig de imagine publica pentru Romania,
- o crestere a legitimitatii sectorului ONG si a capacitatii sale de a interveni
eficace in strategia de modernizare a Romaniei
- crearea premiselor constituirii unui grup de actori sociali capabili sa stimuleze si
sa eficientizeze reforma administratiei publice insasi
%,%, 1oncepte .i terminologie propu.e
%,%,#, 0olitica Guvernului Romaniei privind ONG
n intelesul acestui text, politica publica este formata dintr-un set de elemente coerente si
sistematic aplicate ce definesc atitudinea si comportamentul unei institutii publice cu privire
la o anumita problematica (specifica unui !omeniu !e activitate in societate: cultura,
sanatate, economie mediu, etc. sau un anumit &ru"8tinta: batrani, tineri, someri, etc)
Ea cuprinde declaratii de valorizare, reglementari legale, programe de finantare, etc.
n cazul de fata, este vorba despre politica publica ce defineste relatiile dintre guvern si
ONG. Ea materializeaza atitudinea si comportamentul guvernului fata de ONG, respectiv,
fata de problematica cu care ele se confrunta.
Relatiile de colaborare dintre guvern si ONG pot lua forma urmatoarelor actiuni:
- asociere in procesul de elaborare de politici sau decizii publice;
- alocare de resurse publice (in mod direct: granturi, contractari de servicii
publice, alocare de sedii sau terenuri, respectiv, indirect: scutiri de taxe sau
impozite, etc.);
- implementare de politici publice (asocierea ONG la elaborarea, implementarea
si evaluarea programelor guvernamentale).
37
The 18
th
Continutul acestei politici publice este definit de catre agenda relatiei dintre stat
(administratie publica centrala, parlament) si ONG.
%,%,", Agenda relatiei dintre .tat .i ONG
Este constituita din totalitatea subiectelor ce definesc relatia dintre stat si ONG, cu
mentiunea ca este vorba doar despre subiecte relevante pentru orice organizatie
neguvernamentala! (cu alte cuvinte, subiecte ce nu sunt asociate, in mod specific, doar
organizatiilor ce activeaza intr-un anumit domeniu!)
%,%,,(, In.trumente ale unei politici publice
Este vorba despre totalitatea elementelor ce definesc o anumita politica publica.
Aceste elemente pot fi:
1. de pozitionare (declaratii de valori sau principii: transparenta, participare, dialog,
etc.)
2. de reglementare (norme legale ce definesc procedurile prin care institutii publice
abordeaza o anumita problema, in cazul de fata, ce vizeaza organizatii
neguvernamentale. De ex.: modalitati de finantare a ONG din fonduri publice, de
consultare a ONG in procesul elaborarii deciziilor publice, de constituire a unei
ONG, obtinerea statutului de utilitate publica, de acreditare ca furnizori de servicii,
etc. )
3. de structurare (de ex.: consilii consultative, atributii explicite pentru functionarul cu
responsabilitati privind relatia cu ONG din cadrul oricarei institutii publice, etc)
4. de monitorizare si evaluare a procesului de implementare a politicii publice,
respectiv, a rezultatelor obtinute si impactului creat
), Documente de realizat in cadrul initiativei
),#, Documentul de pozitie
Este un instrument de politica publica ce vizeaza optimizarea relatiilor dintre stat
(administratie publica centrala, parlament) si ONG in beneficial cetatenilor Romaniei.
Documentul de pozitie cuprinde:
38
The 18
th
1. valorile si principiile pe care guvernul si parlamentul si le asuma pentru a
defini baza relatiei cu ONG (elementele de pozitionare)
2. sarcinile pe care guvernul si le asuma privind transpunerea in practica a
valorilor si principiilor (mentionate mai sus), respectiv:
- nominalizarea unei structuri interne a guvernului care sa aibe ca sarcina elaborarea
politicii publice a acestuia cu privire la ONG si punerea ei in aplicare.
- realizarea anuala a documentului "Politica guvernului privind ONG in Romania.
Documentul este adoptat, in urma dezbaterii sale, de catre Parlamentul Romaniei.
Textul supus dezbaterii este rezultatul activitatii unui grup de lucru (comitetul mixt) format
din reprezentanti ai guvernului si ai ONG.
Daca este cazul, textul documentului de pozitie este revizuit de catre comitetul mixt pe
baza raportului anual de evaluare a politicii publice privind ONG.
Ulterior, este dezbatut si adoptat de catre Parlamentul Romaniei in sesiunea de toamna.
),", 1odurile de conduita
Sunt documente ce descriu valorile si principiile pe care guvernul si le asuma pentru un
anumit tip de relatie cu ONG (de ex.: codul de conduita privind finantarea ONG din fonduri
publice. La fel pentru consultare.).
Aceste coduri sunt instrumente ce promoveaza modele de buna practica in ceea ce
priveste conduita guvernului si a institutiilor subordonate lui in raport cu diversele tipuri de
relatii pe care guvernul le dezvolta cu ONG.
n faza initiala, textul documentului este realizat in cadrul comitetului mixt pentru relatia
guvern-ONG. n final, textul rezultat, este adoptat de catre guvern.
Textul documentului este revizuit de catre comitetul mixt pe baza raportului anual de
evaluare a politicii publice privind ONG. Daca se fac recomandari de modificare, el este,
ulterior, adoptat de catre Guvernul Romaniei in varianta noua.

),(, 0olitica Guvernului Romaniei privind relatiile cu ONG
Este un document care, pornind de la valorile si principiile din documentul de pozitie,
cuprinde:
39
The 18
th
1. inventarul elementelor de reglementare si de structurare (asa cum au fost
descrise mai sus ca instrumente ale unei politici publice) si pe care guvernul si le
asuma in gestionarea relatiei cu ONG
nventarul acestor elemente face referire la urmatoarele tipuri de reglementari si
structuri (instrumente):
- care exista in practica actuala a guvernului
- care exista in practica actuala, dar trebuie optimizate
- care nu exista in practica actuala si ar trebui create.
2. planul de implementare aferent.
n faza initiala, textul documentului este realizat de catre guvern. Ulterior, continutul este
dezbatut cu reprezentantii ONG, in cadrul comitetului mixt pentru relatia guvern-ONG.
n final, textul rezultat, este adoptat de catre guvern.
),%, Raportul de evaluare a politicii publice privind ONG in Romania
Raportul este realizat anual, incepand cu anul 2006 (pentru anul 2005), de catre un grup
de consultanti independenti, angajati de catre guvern.
Continutul sau este supus consultarii grupului ONG pentru relatia guvern-ONG, dupa care
este dezbatut in cadrul unei mese rotunde ce are loc in cadrul parlamentului, in primul
trimestru a fiecarui an.
Varianta finala a textului este publicata de catre guvern sub forma unei brosuri, respectiv,
postata pe nternet.
*, 4tructuri ce operationalizeaza initiativa
*,#, Grupul de initiativa pentru optimizarea relatiei dintre guvern .i ONG
Grupul functioneaza ca o structura informala si este format din organizatii care prin
misiunea lor isi asuma rezolvarea problematicii sectorului, in ansamblul sau (centre de
resurse ONG dedicate dezvoltarii sectorului) sau organizatii cu un relevant potential de
influentare a politicilor publice!
Premiza existentei unui asemenea grup este legata de necesitatea asumarii initiativei care
vizeaza optimizarea relatiei dintre guvern si ONG!
Atributiile grupului sunt legate de:
40
The 18
th
- definirea initiativei (scop, etape, actiuni, produse) ce vizeaza optimizarea relatiei
dintre guvern si ONG
- identificarea reprezentantilor guvernului ce ar putea fi implicati in proiect
- negocierea conditiilor de implicare a guvernului ca partener in acest proiect.
Stabilirea de comun acord a obiectivelor si etapelor proiectului
- elaborarea agendei, documentatiei aferente, precum si a metodologiei pentru
dezbaterea subiectelor la nivel local, respectiv, identificarea organizatiior cu
potential de organizare a acestor dezbateri
- elaborarea agendei, documentatiei aferente, precum si a metodologiei pentru
dezbaterea subiectelor in cadrul Forumului National ONG.
Note:
- grupul de initiativa nu reprezinta sectorul asociativ!
- grupul se auto-dizolva in momentul desemnarii, in cadrul Forumului National ONG,
a unor reprezentanti de organizatii neguvernamentale ca membri ai grupului de
lucru ONG pentru relatia guvern-ONG.
*,", Grupul de lucru ONG pentru relatia guvern-ONG
Este o structura informala a carei membrii sunt numiti in cadrul Forumului National ONG
avand ca mandat reprezentarea intereselor organizatiilor neguvernamentale in procesul
de elaborare, respectiv, de evaluare, a politicii publice privind ONG in Romania.
Componenta propusa pentru acest grup se bazeaza pe clasificarea internationala a
organizatiilor neguvernamentale (CNPO), in ideea ca pentru fiecare domeniu de actiune
(servicii sociale, protectia mediului, cultura, etc), forumul sa numeasca reprezentantul unei
organizatii reprezentative (organizatie-fanion).
Metodologia acestor nominalizari urmeaza sa fie definitivata in cadrul forumului.
Atributiile grupului sunt legate de:
- elaborarea textului pentru documentul de pozitie (in cadrul comitetului mixt: guvern
ONG)
- elaborarea textului pentru codurile de conduita (in cadrul comitetului mixt: guvern
ONG)
41
The 18
th
- negocierea continutului pentru "Politica Guvernului Romaniei privind ONG (in cadrul
comitetului mixt: guvern ONG)
- amendarea textului pentru Raportul anual de evaluare a politicii publice privind ONG
*,(, 1omitetul mi't: guvern = ONG
Este un grup de lucru format din reprezentanti ai guvernului si ai grupului de lucru ONG
pentru relatia guvern-ONG. Grupul functioneaza ca o structura informala.
Reprezentantii guvernului sunt desemnati din partea unor ministere sau structuri
specializate ale guvernului pentru gestionarea relatiei cu ONG.
Atributiile comitetului sunt legate de:
- elaborarea textului pentru documentul de pozitie
- elaborarea textului pentru codurile de conduita
- negocierea continutului pentru "Politica Guvernului Romaniei privind ONG
!, 5tapele implementarii initiativei
!,#, Definirea agendei pentru relatia guvern-ONG
asteptarile si propunerile sectorului asociativ
Ele urmeaza sa fie identificate in cadrul unui larg proces de consultare a organizatiilor
neguvernamentale.
La nivel local, procesul de consultare este administrat de catre grupul de initiativa pentru
optimizarea relatiei dintre guvern si ONG in colaborare cu organizatii locale interesate.
n urma acestor dezbateri vor fi identificate, de catre grupul de initiativa, asteptarile
organizatiilor cu privire la valorile, principiile, reglementarile si structurile definitorii pentru
relatia guvern ONG (de optimizat sau de creat).
Aceste informatii vor fi compilate de catre grupul de initiativa, respectand structura initiala
a informatiei, in cadrul unui document ce prezinta pozitia sectorului asociativ cu privire la
relatia statului cu organizatiile neguvernamentale si care va fi prezentat in cadrul
42
The 18
th
Forumului National ONG (in masura in care data de desfasurare a acestuia este
compatibila cu calendarul initiativei).
asteptarile si propunerile guvernului sunt definite pe baza programului de
guvernare.
!,", 5laborarea .etului de documente ce prezinta politica publica privind ONG
Actiuni propuse:
intalnire a Primului-ministru cu grupul de lucru ONG pentru relatia guvern-ONG
Se vor discuta urmatoarele subiecte:
- agenda relatiei guvern-ONG. Guvernul ar putea sa isi asume partial sau in
intregime agenda propusa de sectorul asociativ cu privire la relatia statului cu
organizatiile neguvernamentale sau ar putea sa o completeze cu propriile puncte de
vedere!
- structura informatiei pentru continutul documentului de pozitie si a codurilor de
conduita
- conditii pentru elaborarea raportului de evaluare a relatiei guvern-ONG,
ciclu de mese rotunde nationale avand teme de interes din perspectiva relatiilor
guvern ONG.
n vederea definirii continutului pentru documentul "Politica Guvernului Romaniei privind
relatiile cu ONG urmeaza sa fie abordate in formatul unor mese rotunde de jumatate de zi
principalele teme ce definesc relatia guvern-ONG (o abordare similara negocierii
capitolelor de aderare aferente procesului de integrare europeana).
Participa reprezentanti ai guvernului, parlamentului si membrii grupului de lucru ONG
pentru relatia guvern-ONG.
Posibile teme pentru aceste mese rotunde:
- rolul ONG in societate. Legitimitatea sectorului ONG. Valori si principii ce stau la
baza politicii publice privind ONG in Romania.
- reglementarea constituirii si functionarii ONG (principii, tipuri de reglementari, etc.)
- alocarea de resurse publice pentru activitati ale ONG. Valori, principii si metode
43
The 18
th
- consultarea ONG in procesul de elaborare a politicilor si deciziilor publice. Valori,
principii si metode
- implicarea ONG in implementarea politicilor publice. Valori, principii si metode.
Parteneriatul public-privat ca suport pentru reforma administratiei publice
- ONG si managementul informatiei / tehnologia informatiei
Pentru fiecare tema in parte, inaintea mesei rotunde, reprezentanti ai comitetului mixt
guvern-ONG, vor elabora un material ce prezinta pozitia guvernului privind tema pusa in
discutie. n urma acestor mese rotunde vor rezulta textele pentru proiectele urmatoarelor
documente:
- documentul de pozitie (ce cuprinde valori si principii pe care se bazeaza politica
publica privind ONG),
- ,Politica guvernului privind ONG (ce cuprinde principalele reglementari si mecanisme
pe care guvernul isi propune sa le foloseasca in relatia cu ONG),
- codurile de conduita (ce cuprind valori si principii pe care se bazeaza un anumit tip de
relatia a guvernului cu ONG).
Adoptarea de catre guvern a documentului ,Politica guvernului privind ONG si,
respectiv, a codurilor de conduita
!,(, Adoptarea documentului de pozitie privind ONG de catre parlament
constituirea comitetului parlamentar de sustinere a initiativei.
Este format din parlamentari din cadrul principalelor partide parlamentare si este
rezultatul demersurilor de identificare a parlamentarilor dispusi sa sustina
adoptarea documentului de pozitie.
masa rotunda cu tema: "Politica publica privind ONG in Romania
Se desfasoara in cadrul parlamentului si participa reprezentanti ai guvernului,
parlamentului si membrii grupului de lucru ONG pentru relatia guvern-ONG.
Subiecte propuse spre abordare: rolul ONG si continutul documentului de pozitie
(ce cuprinde valori si principii pe care se bazeaza politica publica privind ONG),
sesiune de plen a parlamentului dedicata politicii publice privind ONG in
Romania
44
The 18
th
Este dedicata adoptarii de catre parlament a documentului de pozitie.
!,%, 5valuarea anuala a politicii publice privind relatia guvern-ONG
Monitorizarea modului de implementare de catre autoritati a politicii publice privind
ONG
Se realizeaza in cadrul unor intalniri periodice (de exemplu, trimestrial) ale comitetului
mixt, pe baza unor indicatori de monitorizare stabiliti in prealabil de comun acord.
Elaborarea raportului anual de evaluare a relatiei guvern-ONG
Este rezultatul activitatii unui grup de consultanti nominalizati de catre comitetul
mixt si angajati de catre guvern pentru a elabora raportul anual dsi participa
reprezentanti ai guvernului, parlamentului si membrii grupului de lucru ONG
pentru relatia guvern-ONG.
masa rotunda de evaluare a politicii publice privind ONG
Este vorba despre dezbateri ce au la baza textul proiectului raportului anual. Se
desfasoara in cadrul parlamentului si participa reprezentanti ai guvernului,
parlamentului si membrii grupului de lucru ONG pentru relatia guvern-ONG.
publicarea raportului anual referitor la politica publica privind ONG in Romania
!,), Dezvoltarea in.trumentelor prevazute de politica publica privind relatia
guvern-ONG
Constituirea de grupuri de lucru mixte pe domenii formate din reprezentanti ai ONG
interesate si autoritati responsabile de administrarea instrumentelor de politica publica
specifice
Reuniuni ale grupurilor de lucru dedicate dezvoltarii instrumentelor prevazute de
politica publica privind rel guv-ong
!,*, Implementarea politicii privind relatia guvern-ONG de catre in.titutiile
publice competente
Pe baza agendei comune agreate, ar urma sa aibe loc demersuri specifice pentru
introducerea noilor instrumente de politica publica, respectiv, optimizarea celor existente,
prin implicarea unor reprezentanti interesati ai sectorului asociativ si ai institutiilor ce
administreaza o anumita problema (de ex, Ministerul Finantelor, Ministerul Muncii, etc).
45
The 18
th
8. 6ibliografie
Anheier Helmut and Salamon Lester, The Emerging Sector, an Overview,
( Baltimore: The Johns Hopkins nstitute for 5olic( Etu!ies$ 1--4).
Bullain Nilda i Toftisova Radost, "O analiz comparativ a Politicilor i Practicilor
europene n cooperarea dintre Guvern i Organiza[ii Neguvernamentale, articol
aprut n The nternational Journal of Not-for-Profit Law, Nr. 4, Volumul 7,
Septembrie 2005, o publica[ie trimestrial a nternational Center for Not-for-Profit
Law.
Compact on Relations between Government and the Voluntary and Community
Sector in England,
http://www.homeoff ice.gov.uk/docs4/COMPACTcommandpaper.pdf (1998).
Daimar Liiv, Guidelines for the Preparation of Compacts, JNL, Volum 3, ssue 4,
unie 2001 <http://www.icnl.org/journal/vol3iss4/Guidelinesforcompactsprint.htm>.
Danish Charter for interaction between Volunteer Denmark / Associations Denmark
and the public sector, Decembrie 2001
<http://www.frivillighed.dk/filecache/2716/1079696504/charter_for_interaction_between
_volunteer_denmark.doc.doc>.
Das Gupta Monica, Grandvoinnet Helene, Romani Mattia, Fostering community-
driven development: what role for the state? World Bank Policy Research Working
Paper 2969, January 2003
Decision of Estonian Parliament Approval of Estonian Civil Society Development
Concept, 2002, http://www.ngo.ee/orb.aw/class=file/action=preview/id=3356/EKAK-
eng.pdf .
EU Commission's White Paper on European Governance, Brussels, 2001
<http://europa.eu.int/eur-lex/en/com/cnc/2001/com2001_0428en01.pdf>.
46
The 18
th
Forumul Regional al ONG, Declaratia "Parteneriatul dintre guverne, societatea
civila, si organizatiile internationale in consolidarea democratiei, Bucuresti,14-15
nov, 2003
nternational Center for Not-for-Profit Law (CNL), Comparative Assessment of
NGO/Government Partnership in Romania, 2000,
Lise[chi Mihai si Olteanu on, Carte alba la Forumul Na[ional ONG, 1998:
"Organiza[iile neguvernamentale i conceptul de parteneriat
Lisetchi Mihai, Carte alba la Forumul National ONG 1999: Parteneriatul
administratie publica - organizatii neguvernamentale. De la declaratii de intentie la
politici publice
Olteanu on, Stadiul actual al parteneriatului administra[ie - ONG, Oficiul pentru
Rela[ia Guvern - ONG, Guvernul Romaniei, aprilie 1998
Olteanu on, Raport in cadrul Forumului Na[ional ONG, 2002 la tema: ,Parteneriatul
dintre organiza[ii neguvernamentale i administra[ia public
Pactul de Stabilitate, ntalnirea Mesei de Lucru 1, Declara[ia privind parteneriatul
ONG-uri - guverne n Sud - Estul Europei, Bucuresti, 27 octombrie 2000
Parliamentary Office of Mihai Gheorghiu, NGOs and Public Administration
/Romanian Legislation, (nternational Center for Not-for-Profit Law, 1999)
Salamon Lester, Partners in Public Service: Government Non-Profit Relations in the
Modern Welfare State, (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1995).
47
The 18
th
ANEXE
48
mobil: 0722-218 204, fax: 0356-814 080,
ANEXA 1
O analiz/ comparativ/ a politicilor i practicilor europene
;n cooperarea dintre guvern i organizaii neguvernamentale
8 eCtrase 8
!e Nilda Bullain i Radost Toftisova *
Articol a"rut @n O1e 3nternational Kournal of Not8for85rofit 2a9$ Nr: 4$ Folumul <$ Ee"tembrie 277$
o "ublicaie trimestrial a 3nternational )enter for Not8for85rofit 2a9
2.
Introducere
Acest articol ofer o perspectiv european asupra politicilor i practicilor privind cooperarea
Guvern - organiza[ii neguvernamentale n actualele state membre UE, n [rile n curs de aderare
i alte [ri central i est europene. Mai precis, furnizeaz o analiz comparativ asupra a trei
domenii considerate semnificative pentru dezvoltarea unor rela[ii mai puternice ntre Guvern i
Organiza[ii Neguvernamentale:
1. Documente viznd politici i mecanisme institu[ionale n cadrul crora Guvernul faciliteaz
dezvoltarea societ[ii civile n diferite [ri (cele mai bune exemple din Europa)
2. Mecanisme de finan[are guvernamental la nivel na[ional i local pentru organiza[ii
neguvernamentale i ini[iative publice - incluznd metode de finan[are direct i indirect, sisteme
de oferire de granturi, subven[ii, i finan[area unor func[ii publice delegate - cu o aten[ie particular
pentru distinc[ia ntre organiza[ii de servicii i organiza[ii de advocacy
3. Politicile guvernamentale n Europa de Est de implicare a organiza[iilor neguvernamentale la
dou nivele ale Uniunii Europene: "rocesul !e elaborare a "oliticilor NE (ex., oferindu-le
organiza[iilor neguvernamentale o voce n formularea pozi[iilor na[ionale sau dnd posibilitatea
organiza[iilor neguvernamentale na[ionale de a lucra cu alte organiza[ii europene pentru a influen[a
direct politicile), i proiecte UE(oferindu-le organiza[iilor oportunit[i de co-finan[are i pre-
finan[are).
Articolul este structurat n 4 capitole care vizeaz (i) cadrul general al politicilor de cooperare, (ii)
cadrul institu[ional, (iii) finan[area, i (iv) aderarea la UE. Abordeaz cele mai bune practici precum
i eecurile instructive, abordri inovative precum i unele uzuale. n general am preferat s
includem mai mult informa[ie dect mai pu[in astfel nct cititorul i poate alege un subiect de
interes.
I, 1adrul general al politicilor: Documente de politici de cooperare 9D01:
Capacitatea societ[ii civile de a ajuta la instalarea unei democra[ii prospere i stabile a ctigat o
recunoatere oficial de a lungul ultimelor decenii. Ca o expresie formal a acestei recunoateri,
autorit[ile publice din diverse [ri Europene au adoptat documente care pun bazele avantajelor
reciproce ale unei rela[ii mai institu[ionalizate ntre "primul i cel de al "treilea sector.
28
Ora!ucere asi&urat !e ;irecia !e 6elaii cu 0e!iul Asociativ$ cu acor!ul 3nternational )enter for Not8for
5rofit 2a9
The 18
th
I,#, 1are .unt documentele conin<nd politici privind cooperarea Guvern - Organizaii
neguvernamentaleD
Documentele de politici privind cooperarea (D01) reflect un stadiu timpuriu de dezvoltare n
rela[ia dintre guvern i organiza[iile nonprofit. Ele exprim punctele de vedere ale autorit[ilor
publice (guvern, Parlament, institu[ii UE) asupra rolului societ[ii civile i creeaz o baz pentru o
interac[iune constructiv cu organiza[iile celui de al treilea sector. DPC urmresc dou obiective
primordiale: ncurajarea participrii publice n via[a politic i stabilirea unor mecanisme de
cooperare care s uureze sarcina guvernului n furnizarea de servicii publice.
Pentru atingerea acestor obiective, DPC includ principii generale precum i planuri specifice. # Ele
recunosc n mod caracteristic rolul important al sectorului nonprofit n dezvoltarea societ[ii,
articuleaz principiile de cooperare prevd inten[ii generale i schi[eaz etapele specifice care s
fie urmate de Guvern i organiza[iile civice.
DPC sunt de obicei rezultatul unor eforturi mutuale i negocieri. Ele includ documente bilaterale de
tip "n[elegere(Compacturile din Marea Britanie), acorduri de facto adoptate ca programe oficiale
de ctre Guvern (Programul Croat pentru Cooperare ") sau de ctre Parlament (Conceptul de
Dezvoltare a Societ[ii Civile Estoniene ( ), i declara[ii unilaterale exprimnd angajamentele luate
numai de ctre o singur parte (Strategia Guvernului Ungariei fa[ de Sectorul Civil % ).
I,", De ce .unt importante D01D
Aceste n[elegeri sau declara[ii ofer avantaje tangibile pentru cel de al treilea sector ca i pentru
sectorul public. DPC ofer organiza[iilor civice un mijloc de a crete sprijinul pentru munca lor i ca
urmare pentru a i putea extinde activit[ile n interesul societ[ii. Pentru guvern, acordurile pot
ajuta la asigurarea unei ndepliniri mai performante a sarcinilor guvernamentale.
O politic de cooperare nu poate reui dect dac fiecare parte n[elege, respect i acord
ncredere "rolului i misiunii celeilalte. ) Organiza[iile Neguvernamentale de regul iau ini[iativa de
a propune negocieri dar autorit[ile publice pot de asemenea ini[ia procesul i conduce la un
rezultat de succes, cum a fost cazul n Croa[ia i Ungaria. Exper[ii ar putea fi implica[i n schi[area
textului, i stadiul de discu[ii i de consolidare ar trebui s aib drept caracteristic o participare
public larg.
Succesul, desigur, necesit mai mult dect un document de politic. Punctul nr. 15 din Compactul
britanic numete documentul "un punct de plecare i nu o concluzie .* Dup cum arat experien[a
britanic, ntr-adevr, o n[elegere inadecvat a sectorului voluntar poate mpiedica implementarea
i respectarea efectiv de ctre ambele pr[i. !
Urmrind acelai indiciu, putem sublinia "un proces, nu un document nsemnnd c ambele pr[i
pot beneficia chiar dac negocierile nu produc un text acceptat reciproc. $ Guvernul i
Organiza[iile Neguvernamentale pot realiza o rela[ie mai puternic i o comunicare mai bun, prin
procesul de negocieri cu frecventele sale contacte, discu[ii constructive, cooperare activ,
compromisuri, concesii reciproce i n[elegere. Chiar i atunci cnd nu este adoptat un document
de politic(ca n cazul maghiar, discutat mai jos), procesul poate de asemenea exemplifica
participarea public n procesul de luare a deciziilor politice.
I,(, 1are e.te .copul D01D
Titlul unui astfel de document reflect de obicei caracterul su fie unilateral fie bilateral, i indic
msura n care este obligatoriu de urmat legal. n[elegerea de la Wales oblig guvernul s
ndeplineasc angajamente specifice n vreme de Compactul britanic reprezint numai un
"memorandum asupra rela[iilor. 2 Conceptul Estonian pentru Dezvoltarea Societ[ii Civile, adoptat
50
The 18
th
de ctre Parlament, promoveaz valori, principii i proceduri de natur s creasc participarea
cet[enilor n via[a statului .# Programul Croat afirm n mod expres c nu este obligatoriu din
punct de vedere legal ci numai un cadru pentru cooperarea viitoare. ##
Cartea Alb a Comisiei Europene asupra Guvernrii Europene adoptat n 25 ulie 2001 se
concentreaz pe "modul n care Uniunea folosete puterile date de ctre cet[enii si #" Pentru a
promova o interac[iune mai puternic ntre societatea civil i autorit[ile publice locale i centrale,
Cartea Alb prevede 5 principii de baz (deschidere, participare, responsabilitate, eficacitate, i
coeren[) precum i inten[iile generale bazate pe aceste principii(incluznd dialogul, consultrile i
parteneriatul).#( Semnificativ, Comisia se angajeaz de asemenea s ia la rndul su msuri
concrete: mbunt[irea i clarificarea legisla[iei europene, publicarea de ghiduri, dezvoltarea de
standarde i criterii, organizarea de dezbateri publice i dezvoltarea unui cod de conduit privind
dialogul i consultrile. #%
Carta danez pentru interac[iune, pe care "Danemarca Voluntar"/ Asocia[iile din Danemarca i
sectorul public au ncheiat-o cu Guvernul danez n 2001, subliniaz importan[a parteneriatului
dintre cele dou sectoare pentru "dezvoltarea democra[iei daneze i prosperitatea statului danez.
#) Carta recunoate rolul mediului asociativ, func[iile i independen[a sa i stipuleaz c are ca
obiectiv s serveasc ca "un punct de plecare pentru continuarea dialogului privind valorile,
parametrii i oportunit[ile concrete pentru interac[iune .#* Documentul preconizeaz msurile
viitoare incluznd dezvoltarea legisla[iei pentru a asigura sprijinul continuu pentru activit[ile
organiza[iilor neguvernamentale fr ns s ncalce autonomia lor i s ofere resurse pentru
"promovarea i implementarea de ini[iative comune. Carta, prin urmare, reprezint un cadru
pentru stabilirea unei baze pentru paii concre[i n viitor. Dei Carta nu are for[ legal, att
guvernul ct i cel de al treilea sector au recunoscut rolul acesteia n ntrirea sectorului voluntar i
creterea participrii cet[enilor n via[a public.
Cele mai multe [ri din Europa de Vest au adoptat documente politice privind participarea
organiza[iilor neguvernamentale n ajutorul pentru dezvoltare. Dei ele privesc doar o parte a
sectorului nonprofit, (acele organiza[ii neguvernamentale implicate n dezvoltare interna[ional),
aceste documente recunosc indirect importan[a societ[ii civile ntr-un sens mai larg. De exemplu,
Strategia Danez pentru Sprijinirea Societ[ii Civile n [rile n curs de dezvoltare, adoptat de
ctre Ministerul Afacerilor Externe, descrie metodele de cooperare cu organiza[iile
neguvernamentale daneze i recunoate n mod expres contribu[ia lor la "promovarea drepturilor
omului i democra[iei. #$ Guvernul Germaniei a adoptat documente similare, pe baza ideii c
promovarea societ[ii civile reprezint o parte vital a politicii de dezvoltare extern a [rii. #2 Pe
lng conturarea politicii guvernamentale, aceste documente pot influen[a finan[area organiza[iilor
neguvernamentale na[ionale active n domeniul ajutorului interna[ional pentru dezvoltare.
I,%, 1e acoper/ D01D
Documentele politice de cooperare urmresc dou abordri principale. Unele DPC subliniaz un
cadru general pentru cooperarea viitoare, dar las detaliile s fie rezolvate n implementare
(precum n Marea Britanie i Danemarca), n vreme ce altele specific att aspecte ale viitoarei
cooperri, ct i detalii de implementare (precum n Conceptul de Dezvoltare a Societ[ii Civile
Estoniene).
Experien[a arat c modul de abordare adoptat nu afecteaz ansele pentru implementarea
efectiv. Mai degrab, succesul final depinde de buna voin[ a ambelor pr[i, mecanismele
legislative i politice de mplinire a obliga[iilor contractuale i a angajamentelor politice, precum i
de starea rela[iilor ntre sectorul guvernamental i cel neguvernamental.
51
The 18
th
Fie detaliat, fie numai n termeni generali, documentul trebuie s stabileasc cteva elemente
esen[iale pentru crearea unui parteneriat de succes. Aproape toate acordurile, declara[iile,
documentele, i strategiile de acest tip includ urmtoarele sec[iuni:
O declaraie de reprezentare privind pr[ile care reprezint cele dou sectoare n
adoptarea i implementarea DPC, incluznd mecanismele pentru numirea lor i
mputernicirile, responsabilit[ile i obliga[iile lor.
O declaraie de principii adresndu-se rolurilor i func[iilor celor dou pr[i n dezvoltarea
societ[ii democratice, incluznd recunoaterea autonomiei lor (vezi Carta
Danez),drepturile de baz i obliga[iile, constrngerile legale i logice crora trebuie s le
fac fa[ n ndeplinirea acestor obliga[ii ," i angajamentele lor pentru valori comun
respectate, definite n document. Aceste valori pot include participarea public n procesul
de luare a deciziilor i flexibilitatea n instrumentele guvernrii (Cartea Alb a UE privind
Guvernarea European EU "# ); i, pentru sectorul voluntar, diversitatea ( Compactul din
Marea Britanie, p. 8.2), responsabilitatea, deschiderea, promovarea non violen[ei i
egalit[ii ntre oameni, coeren[a, transparen[a i responsabilitatea pentru utilizarea
resurselor publice(Programul Croat pentru Cooperare).
O schi[ general a domeniilor de cooperare, precum furnizarea de servicii, legisla[ie i
alte procese de luare a deciziei, mediu, ajutor interna[ional de dezvoltare, acces la
informa[ie, formularea politicilor publice n domenii variate, descentralizare i dezvoltarea
de intreprinderi sociale; i in.trumente .pecifice de cooperare, incluznd dezbaterile
publice, consultrile, corpurile consultative comune i de luare a deciziei, acorduri de
parteneriat pentru furnizarea comun a serviciilor, schimbul de informa[ie i dreptul la
ini[iativ legislativ.
0roblemele legate de finanare pot include obliga[iile de a dezvolta coduri de bune
practici de finan[are (Compactul din Anglia), descrieri ale mecanismelor de finan[are pentru
a sprijini mediul asociativ (pe termen lung sau scurt), angajamente de a stabili un sistem
fiscal care direct sau indirect s ncurajeze activit[ile celui de al treilea sector (ca n
Conceptul Estonian pentru Dezvoltarea Societ[ii Civile), i angajamente de a dezvolta
legisla[ia care sprijin auto sustenabilitatea celui de al treilea sector i finan[area
organiza[iilor persoanelor dezavantajate (Programul Croat pentru Dezvoltare i Strategia
Guvernului Ungar).
Dat fiind natura lor general i n cea mai mare msur neconstrngtoare, documentele politice
de cooperare nu stabilesc obliga[ii specifice de finan[are. Mai degrab, ele preconizeaz
dezvoltarea politicilor de finan[are i mecanismelor care s asigure sprijinul public pentru sectorul
voluntar. Documentul poate oferi modele clare de politici de finan[are, inclusiv att tipuri variate de
mecanisme de finan[are (sprijinul n natur nu trebuie trecut cu vederea) ct i obliga[iile celui de al
treilea sector de a stabili standarde de contabilitate pentru folosirea banilor publici.
5lementele de implementare includ un calendar acoperind obiectivele pe termen scurt
sau lung "" alocarea de responsabilit[i institu[iilor publice implicate n implementare, i
posibil, elemente precum propunerea unui instrument de monitorizare i evaluare,
prevederi pentru examinare i revizuire, i un mecanism pentru rezolvarea disputelor.
Aceast sec[iune reflect nivelul de angajare a guvernului fa[ de principiile recunoscute n
documentul politic, specificitatea fiind aici crucial. Natura general a documentului poate
s nu permit o planificare detaliat a implementrii; totui pentru a evita crearea unui
acord "liter moart", aceast sec[iune ar trebui s fie ct mai concret i ar trebui s
prevad pentru realizarea unei rela[ii constructive ntre calendare, cadru institu[ional pentru
implementare, responsabilit[i reciproce i coordonarea general. La sec[iunea
"Dezvoltarea pe mai departe a Programului din Programul Croat pentru Cooperare, de
exemplu, reprezentan[ii guvernului i celui de al treilea sector se ntlnesc anual pentru a
"revizui i analiza ac[iunile din cadrul Programului, dup care ei public un raport al
52
The 18
th
ntlnirii i l trimit Parlamentului. Compactul britanic autorizeaz un grup ministerial special
s supravegheze implementarea Compactului, s "ncurajeze adoptarea sa de alte agen[ii
publice....i s promoveze comunicarea ntre Guvern i sectorul voluntar i comunitar (p. 2
din Anex ).
Con[inutul specific variaz, n func[ie de natura legal a documentului, nivelul existent de
cooperare ntre cele dou sectoare, tradi[iile legislative, politice i sociale din [ar, i institu[iile
publice care adopt acordul. Un document poate con[ine numai discu[ii superficiale pe anumite
subiecte sau chiar s le omit cu totul. O detaliere exhaustiv nu este esen[ial. Chiar i aa,
ansele de succes cresc atunci cnd anumite aspecte sunt abordate n detaliu, n special,
mecanismele de finan[are.
I,), 1um i de cine .unt EratificateF D01D
)artea Alb a NE a bunei &uvernri: adoptat de ctre Comisie ."( n lumina ateptatei lrgiri a
UE, Comisia a decis c metodele UE de guvernare trebuie modernizate astfel nct institu[iile UE
s i poat folosi mai bine puterile lor, i astfel nct cet[enii UE s poat monitoriza mai bine
aceste institu[ii, s dobndeasc o n[elegere deplin a modului n care acestea i exercit
responsabilit[ile i s le acorde un gir mai larg. Documentul subliniaz de asemenea
responsabilit[ile societ[ii civile.
Pentru a-i asuma munca pregtitoare, au fost organizate 12 grupuri de lucru, acoperind 6
domenii. Fiecare grup a desfurat consultri externe, inclusiv audieri publice i dezbateri on-line,
i a dezvoltat recomandri pentru ca propunerile s fie formulate n Cart. n cadrul consultrilor,
organiza[iile neguvernamentale au cerut o mai mare participare n procesul de luare a deciziilor
nainte ca acestea s fie adoptate mai degrab dect simple anun[uri fcute mai trziu;
reorganizarea procedurilor de consultare pentru a le face mai eficiente; focalizare administrativ pe
importan[a inputului organiza[iilor neguvernamentale prin orientarea ctre toate sectoarele i
institu[iile vizate; i recunoaterea tuturor juctorilor relevan[i n loc de un numr limitat de
organiza[ii. Organiza[iile neguvernamentale de asemenea au pledat pentru includerea unui articol
specific n Tratatul CE privind implicarea organiza[iilor societ[ii civile n practicile consultative ale
Comisiei.
)om"acturile !in 0area >ritanie "%: adoptate de ctre reprezentan[i att ai guvernului ct i ai
organiza[iilor neguvernamentale. Compacturile britanice au la baz dou documente: Raportul
Comisiei Deakin "Viitorul sectorului voluntar (iulie 1996), care solicita un acord formal ntre guvern
i sectorul voluntar; i documentul Partidului Laburist "Construind un viitor mpreun politicile
laburiste pentru Parteneriatul ntre Guvern i Sectorul Voluntar (februarie 1997). n iulie 1997, o
conferin[ a celei mai mari organiza[ii umbrel a organiza[iilor neguvernamentale confirma nevoia
unui astfel de acord. Participan[ii la conferin[ au nfiin[at un grup de lucru )om"act, n care au
participat exper[i ai organiza[iilor neguvernamentale i academicieni de prestigiu. n octombrie i
noiembrie 1998, dup cteva luni de consultri, au fost semnate 4 Compacturi Na[ionale cu
guvernele Angliei, Wales, Sco[iei i rlandei de Nord primele documente de acest tip semnate
vreodat. Compacturile Na[ionale au fost urmate de acorduri locale semnate ntre sectorul voluntar
la nivel local i consiliile locale sau alte corpuri administrative publice
)once"tul Estonian #ERAR%"): adoptat de Parlament n 22 decembrie 2002. Procesul a nceput cu
eforturile Centrului Estonian pentru Asocia[ii Nonprofit i Funda[ii printr-un proiect finan[at de
Programul Na[iunilor Unite pentru Dezvoltare(UNDP). Reprezentan[ii organiza[iilor umbrel
estoniene s-au ntlnit cu politicieni i au discutat posibile strategii pentru lansarea Conceptului. n
decembrie 1999, la pu[in timp dup aceast ntlnire, un "Memorandum de Cooperare ntre
Partidele Politice Estoniene i Organiza[iile Umbrel ale celui de al treilea sector a fost semnat,
stabilindu-se o schi[ pentru dezvoltarea Conceptului ."* Academicieni precum i exper[i ai
organiza[iilor neguvernamentale i politicieni au elaborat un proiect, urmat de discu[ii publice care
53
The 18
th
au fost att intensive ct i extensive. Mai mult de 3000 de organiza[ii au fost invitate s participe
n pregtirea documentului final.
5ro&ramul )roat !e )oo"erare: adoptat de ctre Guvern n decembrie 2000 la ini[iativa Oficiului
Guvernamental pentru Cooperarea cu organiza[iile neguvernamentale, ai crui oficiali au crezut cu
trie n poten[ialul sectorului voluntar. Programul schi[a principii i modele de cooperare. Se baza
pe rezultatele unui forum na[ional i a patru seminarii regionale cu privire la "Dezvoltarea Societ[ii
Civile n Croa[ia- Modele de Cooperare ntre Stat, Autorit[i Locale i Organiza[ii
Neguvernamentale . Mai mult de 16.000 organiza[ii neguvernamentale au fost invitate s participe
la procesul de pregtire. Grupul de lucru a implicat reprezentan[i ai organiza[iilor
neguvernamentale, oficiali ai statului i reprezentan[i ai organiza[iilor interna[ionale din Croa[ia.
Etrate&ia ,uvernului 0a&1iar: Acest document nu a fost de fapt adoptat de ctre Guvern dei este
implementat. A fost supus adoptrii n iunie 2003, ca rezultat al procesului nceput n august 2002,
imediat dup ce noul guvern a fost ales. Acest guvern a fcut din cooperarea i comunicarea cu
organiza[iile societ[ii civile un obiectiv principal, acest lucru fiind interpretat de unii analiti ca o
autentic bun inten[ie i considerat de al[ii ca fiind un simplu efort de rela[ii publice rezultnd din
sprijinul popular pentru partidul de opozi[ie. Oricum ar fi, elaborarea documentului de politic i
legisla[ia care trena au fost grbite. La sfritul lunii octombrie, ministerul responsabil a mprtit
cu organiza[iile neguvernamentale i publicul un proiect complet al Strategiei Guvernamentale fa[
de Sectorul Civil. Comentariile din partea sectorului asociativ au fost luate n considerare i n cea
mai mare msur, au fost integrate n documentul final.
Guvernul a preconizat ini[ial semnarea unui acord de tip compact cu un grup de indivizi care s
reprezinte sectorul asociativ dar a trebuit s abandoneze ideea atunci cnd organiza[iile societ[ii
civile au sus[inut c nici un astfel de grup nu ar putea s reprezinte toate organiza[iile
neguvernamentale din Ungaria. Oricum, strategia ia nc n considerare posibilitatea unui acord
bilateral .
Guvernul, n cele din urm nu a adoptat strategia, propunnd n schimb ca Parlamentul s o
adopte ca o rezolu[ie aprobat de ctre toate for[ele politice. Totui, agen[iile guvernamentale au
lucrat la implementarea ei ca i cum ar fi fost adoptat i astfel, cteva elemente din strategie au
fost deja realizate.
;ocumentele "olitice &ermane "rivin! re!ucerea srciei "!: adoptate de Ministrul Federal pentru
Cooperare i Dezvoltare, la ini[iativa organiza[iilor neguvernamentale germane care lucreaz n
domeniul ajutorului interna[ional, ca urmare a discu[iilor cu ele.
)arta ;ane' "entru 3nteraciune: adoptat de ctre Guvern dup dezbatere public. Carta a fost
ini[ial proiectat de un corp comun de lucru cuprins din reprezentan[i ai guvernului (cinci ministere
i ofi[eri ai autorit[ilor locale) i ai sectorului voluntar i apoi elaborat de ctre Ministerul
Afacerilor Sociale i Ministerul Culturii.
I,*, 1are .unt punctele ;nv/ate din implementarea D01D9documentele de politici de
cooperare:
n general, experien[a n implementarea documentelor politice demonstreaz (1) importan[a
implicrii tuturor juctorilor n proces toate agen[iile statului vizate, o categorie larg de
organiza[ii ale societ[ii civile, i publicul n general; (2) aducerea exper[ilor n timpul realizrii
proiectului i discu[iilor; (3) concentrarea pe monitorizarea implementrii procesului i prezentarea
rezultatelor sale; (4) realizarea, n documentul de politic, a unui plan sau schi[e pentru activit[ile
viitoare cu alocarea responsabilit[ilor; (5) posibilitatea de a profita de elanul ini[ial pentru
implementare; i(6)de a face agen[iile statului, sectorul asociativ i publicul mai contiente de
documentul de politic, implementarea sa i beneficiile sale.
54
The 18
th
Publicarea ini[ial a Cr[ii Albe a CE a fost urmat de consultri publice vaste i apoi de un raport
care fcea sumarul concluziilor ."$ Procesele de pregtire, adoptare i implementare a
documentului au demonstrat necesitatea unei participri semnificative a societ[ii civile la fiecare
etap. Consultrile au avut loc nainte, n timpul i dup adoptarea Documentului ceea ce a produs
o formulare mai clar a punctelor slabe n guvernarea UE, mai ales cu privire la implicarea
societ[ii civile, i a contribuit la o strategie mai eficient pentru naintarea msurilor propuse. Dei
Comisia avusese deja un proces de consultare, rspunsul public la problemele ridicate ctre
Cartea Alb a relevat deficien[ele acestui proces i a ajutat la mbunt[irea lui. Ca rezultat,
Comisia a dezvoltat noi principii i standarde pentru consultare cu pr[ile interesate. "2
n )om"actul britanic, articolele specifice de implementare prevd pentru pregtirea Codurilor de
Practic privind consultarea, o revizuire anual a implementrii, drepturile i statutul grupurilor
minoritare. Grupul de lucru pe Compact a realizat un proiect al Codurilor de Practic, dup
consultri cu mediul asociativ. Guvernul a publicat primul din aceste Coduri(privind finan[area i
consultrile)n mai 2002, dup o ntlnire ntre reprezentan[ii organiza[iilor neguvernamentale i ai
ministerelor. Aceste ntlniri anuale, de obicei [inute n aprilie, trec n revist procesul de
implementare, examineaz nivelul de contientizare a Compactului n guvern i schi[eaz
progresul care trebuie realizat n urmtorul an.
n guvern, responsabilitatea pentru implementarea Compactului i coordonarea cu sectorul
voluntar o are Active Community Unit (ACU) din cadrul Cabinetului britanic, care lucreaz cu
Ofi[erii de legtur cu Sectorul Voluntar din fiecare departament. David Carrington (ACU)( a scos
n eviden[ c o msur a succesului Compact este numrul de compacturi locale care au fost
semnate. El citeaz de asemenea urmtorii factori cheie care afecteaz implementarea:
"diferen[a dintre entuziatii i scepticii Compact, care rezult din diseminarea insuficient a
rezultatelor pozitive, povetilor de succes i lec[iilor nv[ate;
ratarea momentului cnd principiile i valorile sunt "cele mai fierbin[i;
prejudiciile create de acte care submineaz credibilitatea guvernului precum terminarea
sau scderea fondurilor, refuzul de a coopera i nclcarea clar a principiilor Compact;
competen[a i angajamentul liderilor de ambele pr[i;
timpul i resursele pe care guvernul le aloc implementrii;
inactivitatea sectorului voluntar nsui; i
reticen[a la colaborare care provine din vechi antagonisme
Carrington recomand crearea unei strategii comune care ar putea profita de capacitatea ambelor
p[i de a lucra mpreun pentru implementarea cu succes a Compactului.
n ceea ce privete Europa Central i de Est, implementarea )once"tului Estonian a generat deja
cteva lec[ii nv[ate. (# Procesul de implementare s-a dovedit lent i dificil de dezvoltat. Dar, pe
partea de plusuri, politicieni, ministere i autorit[i locale s-au referit la EKAK ca la un ghid pentru
societatea civil, i guvernul ca i sectorul privat recunosc un rol poten[ial mai mare pentru sectorul
nonprofit ca niciodat nainte.
Printre cele mai semnificative lec[ii ale experien[ei estoniene este c realizarea unor rela[ii de lucru
implic timp, efort i angajament. Diversitatea celui de al treilea sector nseamn c experien[ele
variaz n mare msur; organiza[ii diferite au perceput diferit valoarea practic a Conceptului. n
plus, multe organiza[ii neguvernamentale mai mici nu erau pe deplin familiare cu con[inutul,
obiectivele i importan[a Conceptului. Rezumnd, cel de al treilea sector din Estonia nu este
complet pregtit pentru consultare deschis pe problemele de politici publice, sunt necesare mai
multe activit[i creatoare de capacitate pentru ca sectorul s dobndeasc o competen[ lrgit.
G
55
The 18
th
II, Analiza cadrului in.tituional privind cooperarea ;ntre organizaiile neguvernamentale i
guvern
Aici lum n considerare structurile, agen[iile i mecanismele care execut sarcini legate de
acordul de cooperare att central ct i local. Aceste cadre institu[ionale variaz larg. ntr-adevr,
ele sunt chiar i mai diverse, i mai adaptate la specificul [rii i la context dect documentele
politice analizate n sec[iunea anterioar.
Chiar i folosirea cuvntului "cadru poate fi neltoare din cauz c institu[iile de cooperare ale
unei [ri date reflect rar un singur plan sau schem. n afar de asta, ele au evoluat de a lungul
timpului - de decenii, uneori de secole, n partea de vest a Europei, i pentru ultimii 10, 15 ani n
partea de Est.
n Europa de Vest, "contiin[a de sine a sectorului care este, recunoaterea a mii de organiza[ii
nonprofit i neguvernamentale ca elemente ale unui singur sector - este relativ un fenomen nou,
unul care nu a prins rdcini nc n anumite [ri. nstitu[iile de cooperare s-au dezvoltat n mod
caracteristic n domenii specifice, acolo unde nevoia era evident, mai ales n ceea ce privete
serviciile sociale, mediul i ajutorul interna[ional de dezvoltare. Acum, totui, unele principii i
practici care se ivesc din domenii specifice au fost ridicate la un nivel mai general i extinse pn
la a include ntregul sector nonguvernamental i chiar societatea civil n mod mai larg, dup cum
este reflectat n documentele politice descrise mai sus. Principiile de bolt includ subsidiaritatea,
accesul la informa[ie, i consultrile cu grupurile de interese prin dialogul social.
n general, un cadru institu[ional poate fi evaluat din dou perspective. O perspectiv funcional ia
n considerare sarcinile care trebuie ndeplinite precum nregistrarea i monitorizarea organiza[iilor
neguvernamentale, asigurarea faptului c organiza[iile particip n luarea deciziilor relevante,
finan[area organiza[iilor i men[inerea unui flux de informa[ii ntre cele dou sectoare. O
perspectiv structural, prin contrast, se concentreaz pe entit[ile administra[iei publice cu
responsabilitate sau autoritate precum parlamentul, administra[ia central a guvernului, ministere,
consilii i comitete comune, agen[ii, "quangos, corpuri specifice i administra[ii locale. n aceast
sec[iune, ne concentrm mai degrab pe perspectiva structural dect cea func[ional.
II,#, 0arlament
n parlamente, este tipic un comitet .pecial care se ocup cu probleme legate de organiza[ii
neguvernamentale. n ,ermania, de exemplu, un subcomitet al Comitetului pentru problemele de
familie, cet[eni n vrst, femei i tineri (Subcomitetul Angajrii Civile) a fost nfiin[at n mai 2003.
El e de natur s ajute la realizarea recomandrilor unui studiu important privind societatea civil
german (! i s discute proiecte de legi i ini[iative n acest domeniu.
n Nn&aria, un 1omitet 0arlamentar pentru 4priHinirea Organizaiilor 1ivile a existat de la
nceputul anilor 90. La nceput, el a acordat subven[ii de la buget asocia[iilor na[ionale. Mai recent,
el i a asumat responsabilitatea pentru ini[iativele legislative cu privire la sector (Rolul su de
furnizor de granturi va fi transferat Fondului Civil Na[ional, recent nfiin[at care va fi discutat mai
jos)
Nn&aria are de asemenea un 6irou 1ivil al 0arlamentului care ndeplinete sarcini de informare.
El men[ine o baz de date cu organiza[iile neguvernamentale, trimite agenda legislativ a
Parlamentului pe un subiect particular care poate interesa sectorul asociativ (de ex., o organiza[ie
poate s se aboneze s primeasc planurile legislative cu privire la mediu), rspunde solicitrilor
din partea organiza[iilor neguvernamentale, i coordoneaz i aranjeaz participarea acestora la
edin[ele Comitetelor.
56
The 18
th
II,", Admini.traia central/
Guvernul poate lsa responsabilitatea cu privire la sectorul asociativ n seama unui departament
central, independent de ministerele individuale. Nn&aria n 1998 a nfiin[at Departamentul pentru
Rela[iile Civile n Oficiul Primului Ministru, cu responsabilit[i privind dezvoltarea i coordonarea
politicilor care afecteaz sectorul neguvernamental ca ntreg. Departamentul a dezvoltat Strategia
Guvernamental fa[ de Sectorul Civil, o strategie cuprinztoare pentru sprijinirea i dezvoltarea
sectorului nonprofit(vezi sec[iunea de mai sus). Departamentul a devenit parte a nou nfiin[atului
Oficiu Guvernamental pentru Oportunit[i Egale din 1 anuarie, 2004.
)roaia a nfiin[at n 1998 un Oficiu Guvernamental de Cooperare cu organiza[iile
neguvernamentale pentru a dezvolta cooperarea. El coordoneaz grupuri de lucru pe ini[iative
legislative care afecteaz sectorul asociativ i ofer sprijin n granturi organiza[iilor
neguvernamentale din toate domeniile de activitate. Mai recent, rolul Oficiului a fost modificat.
Acum, n plus fa[ de responsabilit[ile anterioare, el sprijin Consiliul pentru Societatea Civil, un
corp guvernamental de consiliere (va fi discutat mai jos)
Elovenia a numit un Coordonator Na[ional pentru Cooperarea cu Organiza[iile Neguvernamentale
n cadrul Oficiului Guvernamental pentru Afaceri Europene. Aceast numire a fost parte a efortului
de a dezvolta o abordare guvernamental mai coordonat, sistematic n lucrul cu mediul
asociativ(similar cu ceea ce Letonia ia acum n considerare).
Trebuie de asemenea observat rela[ia dintre aderarea la UE i crearea acestor oficii centralizate.
Att n Ungaria ct i n Slovenia, departamentele au fost create pentru a ajuta la managementul
solicitatei implicri a organiza[iilor neguvernamentale n Planurile de Dezvoltare Na[ional i pentru
a ajuta implementarea la nivelul ministerelor a principiului consultrii (vezi Sec[iunea V, mai jos).
II,(, Mini.terele
Cooperarea la nivelul fiecrui minister reprezint cea mai comun form de cooperare
institu[ional cu sectorul neguvernamental att din Europa de Vest ct i din Europa de Est. O
organiza[ie neguvernamental a crei misiune corespunde cu cea a unui anumit minister n mod
natural vrea s se asigure c politica i legisla[ia pe acel domeniu reflect punctele sale de vedere
i ale constituen[ilor si. Organiza[ia poate de asemenea solicita finan[are de la minister. Ministerul
adesea consider cooperarea util - de exemplu, Organiza[iile neguvernamentale pot ajuta la
implementarea politicilor na[ionale. Ca rezultat, s-au dezvoltat multe forme de cooperare ntre
ministere i mediul asociativ
Diferite forme de cooperare reflect multiplele funcii ale ministerelor, incluznd cele de finan[are
a organiza[iilor neguvernamentale, asigurnd c participarea lor la dezvoltarea politicilor i uneori
furnizarea unui alt tip de sprijin sau servicii 0inisterul Nn&ar al )o"iilor$ Oinerilor /i E"ortului, de
exemplu, permite organiza[iilor neguvernamentale s se prezinte i s comunice pe siteul su,
sunt de natur s ncurajeze cooperarea ntre organiza[ii care lucreaz n acelai domeniu. n
multe cazuri, n diferite departamente ale unui minister sunt nsrcinate persoane pentru a se
ocupa de mediul asociativ, fr a exista ns nici o coordonare ntre ele. Coordonarea intra
ministerial se poate dovedi a fi necesar, i anumite responsabilit[i, precum men[inerea unei
baze de date cu organiza[iile neguvernamentale a cror activitate este relevant pentru minister,
pot fi abordate la un nivel mai nalt.
n plus, uneori un .ingur mini.ter poate fi re.pon.abil pentru o .arcin/ .au un program care
afecteaz/ ;ntreg .ectorul nonprofit. Acesta este cazul Slovaciei, unde toate organiza[iile
neguvernamentale sunt nregistrate la Ministerul de nterne, i al Poloniei, unde Ministerul Muncii i
57
The 18
th
al Afacerilor Sociale este responsabil pentru implementarea Legii cu privire la Organiza[iile de
Utilitate Public i Voluntariat adoptat n iunie 2003.
II,%, 1on.ilii i comitete comune
O alt form tipic de cooperare este un corp de consiliere formal care s includ reprezentan[i ai
guvernului i ai sectorului nonprofit. Astfel de consilii sau comitete comune sunt formate la nivel
ministerial dar con.ilii guvernamentale e'i.t/ n Republica Ceh i Slovacia precum i n
Croa[ia.
Elovacia a format Consiliul Guvernamental al Republicii Slovace pentru Organiza[iile
Neguvernamentale Non profit n 1999. Consiliul este un corp guvernamental de consiliere care
sprijin activit[ile organiza[iilor neguvernamentale nonprofit. Acesta poate ini[ia sau consilia
asupra politicilor i legisla[iei care afecteaz mediul asociativ. Coopereaz de asemenea cu unit[i
ale administra[iei publice la toate nivelele n separarea metodelor de finan[are ale organiza[iilor
neguvernamentale i formelor de cooperare cu ele, i n men[inerea unei baze de date publice a
organiza[iile neguvernamentale slovace.
)roaia a nfiin[at un organism de consultare guvernamental, Consiliul pentru Dezvoltarea
Societ[ii Civile, n 2002. Este compus din 10 reprezentan[i de la ministere i 14 reprezentan[i din
societatea civil, alei de ctre organiza[iile neguvernamentale. Consiliul se concentreaz pe
implementarea Programului de Cooperare(sec[iunea 1), crend o Strategie pentru Dezvoltarea
Societ[ii Civile i armoniznd sprijinul din partea bugetului de stat pentru finan[area de programe
i proiecte ale organiza[iilor neguvernamentale.
Mult mai rspndite sunt 1on.iliile care lucreaz/ ;n cadrul unui mini.ter, care ofer o consiliere
strategic pe un domeniu specific de politic precum sntatea sau omajul. Un exemplu tipic este
)omitetul ;ane' "entru Efortul Foluntar, nfiin[at de Ministerul pentru probleme sociale, n 1983.
Acesta este un comitet politic alctuit din reprezentan[i ai autorit[ilor publice i ai organiza[iilor
voluntare sociale. Scopul su este de a sprijini oportunit[ile pentru indivizi, grupuri de cet[eni i
asocia[ii private i organiza[ii n efortul de abordare a problemele din domeniul social. Pe lng
aceast func[ie principal, de consiliere a Ministerului pentru Probleme Sociale, Comitetul
compileaz informa[ii despre domeniu i nainteaz propuneri att ctre sectorul public ct i ctre
organiza[iile voluntare.
n contrast cu comitetele de lung durat din Europa Occidental, relevan[a i eficien[a acestor
comitete n [rile central europene, depinde de greutatea politic acordat problemelor pe care le
reprezint. De exemplu, cnd Prim Ministrul Ungariei a devenit preedinte onorific al Consiliului
pentru Problemele Persoanelor n Vrst n timpul Anului ONU pentru Persoane vrstnice,
Consiliul a fost capabil s determine o schimbare n legisla[ie. Cnd problemele care afecteaz
vrstnicii au alunecat de pe agenda politic, Consiliul i-a pierdut influen[a decisiv.
Un interesant exemplu este )onsiliul 5olone' "entru Activitile !e Ntilitate "ublic, nfiin[at de
legea privind activit[ile de utilitate public adoptat n 2003. Acest Consiliu care a devenit
opera[ional n 2004, consiliaz Ministerul Economiei, Muncii i Asisten[ei Sociale, care este
responsabil pentru implementarea Legii privind activit[ile de utilitate public. Consiliul va cuprinde
20 membrii, jumtate reprezentnd guvernul i administra[ia public local i jumtate
reprezentnd organiza[iile neguvernamentale i institu[iile de caritate ale bisericii. Consiliul va
monitoriza implementarea legii de utilitate public prin, de exemplu, comentarea problemelor care
deriv din aplicarea lor, comentarea proiectelor legislative relevante pentru activitatea de utilitate
public i voluntariat, i colectarea i analiza informa[iilor despre inspec[iile fcute organiza[iilor de
utilitate public. Consiliul va media de asemenea ntre organiza[ii i autorit[ile administra[iei
publice care ar putea intra n conflict n timpul implementrii legii.
58
The 18
th
II, ) Agenii i autorit/i
Agen[iile sau autorit[ile care lucreaz n subordinea unui minister sunt adesea juctori importan[i
n cooperarea inter-sectorial. Dup reformarea Serviciului Na[ional de Sntate n Marea Britanie,
o evaluare a artat c acolo unde recomandrile privind implicarea comunit[ii n asisten[a de
sntate au fost implementate, calitatea serviciilor i satisfac[ia beneficiarilor au crescut.
Cercettorii au artat: E8a !ove!it esenial recunoa/terea fa"tului c atBt comunitatea$
or&ani'aiile !e "acieni /i cele voluntare sunt factori interesai @n formularea strate&iilor !e
"artici"are comunitar$ mai !e&rab !ecBt a fi beneficiarii "asivi ai caracterului atotcu"rin'tor al
sectorului:, 38 Pentru a dezvolta comunitatea i implicarea beneficiarilor n servicii sociale, este
indispensabil ca agen[iile de stat s coopereze activ cu sectorul neguvernamental la nivel local.
Printre cele cteva exemple din [rile central europene n acest domeniu, 1entrele Angare de
Munc/ n anumite regiuni coopereaz cu organiza[iile neguvernamentale care ajut oamenii n
gsirea de locuri de munc, inclusiv acelea care se concentreaz pe probleme cu handicap i alte
categorii de persoane cu nevoi speciale.
Agen[iile, desigur, pot de asemenea finan[a organiza[iile nonprofit prin programe de granturi. n
Germania, de exemplu, 6iroul >ederal de Mediu, ofer sprijin organiza[iilor de mediu, n timp ce
Centrul Federal pentru Educa[ie Politic finan[eaz programele organiza[iilor neguvernamentale
din domeniul educa[iei i tineretului
II,* GONGO-uri
O organiza[ie nonprofit nfiin[at sau finan[at de guvern este adesea cunoscut drept quasi-ONG
sau GONGO. n ciuda "propriet[ii" guvernului, aceste organiza[ii sunt guvernate autonom i, cel
pu[in, n principiu, profesional fiind independente de politic. Formele lor variaz larg, incluznd
funda[ii care strng fonduri i ofer granturi(funda[ii publice n Ungaria i Fran[a), organiza[ii de
advocacy i furnizoare de servicii(asocia[ii ale municipalit[ilor) i companii nonprofit care
implementeaz proiecte(companii de utilitate public n Ungaria).
GONGO urile depesc linia dintre stat i societatea civil organizat. Dac ele reuesc s
promoveze dezvoltarea social i cooperarea ntre cele dou sectoare, ele trebuie s fie cu
adevrat independente de stat.
Un exemplu de GONGO este Centrul de Voluntariat din Danemarca. Centrul a fost nfiin[at n 1992
ca autonom, unitate independent cu propria sa conducere de supervizare n cadrul Ministerului
pentru Probleme Sociale. Centrul furnizeaz servicii organiza[iilor sociale de voluntariat i
asocia[iilor, incluznd servicii de consiliere, cursuri, consultan[ i ajutor n dezvoltarea de activit[i
sociale voluntare, disemineaz informa[ii ctre Ministerul pentru Probleme Sociale i alte autorit[i
publice i parteneri de cooperare i servete ca secretariat al Comitetului pentru Efortul
Voluntar(discutat mai sus)
GONGOuri ale [rilor central est europene includ aa numitele funda[ii publice, care sunt de obicei
funda[ii stabilite prin lege sau prin hotrre guvernamental. n Ungaria, Codul Civil stipuleaz c
Parlamentul i autorit[ile statului pot nfiin[a numai funda[ii publice; ele nu pot fi finan[atori ai unor
funda[ii private. Aceast distinc[ie poate suna ca evident, dar ntre 1989 i 1993, multe agen[ii ale
statului au nfiin[at funda[ii n cadrul legal liberal atunci n vigoare i "au donat" proprietatea unor
foste aa numite organiza[ii sociale. n acest fel, proprietate public care apar[inea statului dar era
n posesia unor organiza[ii sociale guvernate de partid( precum Consiliul Na[ional al Femeilor,
Pionierii i Federa[ia Na[ional a Pensionarilor) a devenit proprietatea privat a unor funda[ii
inteligente.
Funda[iile publice au fost introduse n 1993, n parte pentru a opri aceast practic abuziv i n
parte pentru a ncuraja fluxul adi[ional de capital ctre sectorul public. S-a sperat ca indivizii i
companiile vor contribui la funda[iile publice, asumndu-i importante sarcini sociale, precum
acelea de a sprijini copiii cu handicap, femeile dezavantajate, omerii i cei fr adpost. Studii
recente ale Oficiului de Audit al Statului, arat c obiectivul acesta nu a fost atins, mai mult chiar,
59
The 18
th
studiile arat c funda[iile publice continu lipsa de transparen[ i responsabilitate chiar dac sunt
subiectul unor reglementri mai stricte dect funda[iile private. 39
Un exemplu pozitiv poate fi >undaia Naional/ 1roat/ pentru Dezvoltarea 4ociet/ii 1ivile.
nfiin[at n 2003, Funda[ia este o entitate public, nonprofit care urmrete ntrirea societ[ii
civile din Croa[ia. 40. Ea sprijin programe inovative dezvoltate de organiza[ii neguvernamentale
precum i ini[iative informale, bazate pe comunitate. Pentru finan[are, primete jumtate din banii
colecta[i prin sistemul de loterie n Croa[ia.
Funda[ia Na[ional este vzut ca un pas vital spre mbunt[irea sistemului de finan[are public a
organiza[iilor neguvernamentale din Croa[ia. Aceasta marcheaz o schimbare de la un sistem
foarte centralizat, n care Oficiul pentru organiza[ii neguvernamentale juca un rol crucial, la un
sistem mai descentralizat. Prin oficiile sale regionale, Funda[ia lucreaz la promovarea
sustenabilit[ii sectorului, cooperare ntre sectoare, ini[iative civice, filantropie i voluntarism.
Activit[ile sale principale includ educa[ie i publica[ii, oferire de granturi, campanii de sensibilizare
public, servicii de evaluare, cercetare i dezvoltare regional. Funda[ia este guvernat de un
Corp de Management compus din 3 reprezentan[i din partea guvernului, unul din partea
administra[iei publice locale i 5 din partea societ[ii civile.
II,! Organi.me .pecifice
Anumite forme institu[ionale sunt att de distincte nct rezist ncadrrii ntr-o categorie.
Un astfel de organism este 1omi.ia de 1aritate din Marea 6ritanie nfiin[at de lege pentru a
nregistra i reglementa organiza[iile de caritate din Anglia i Sco[ia. Organiza[iile de caritate
reprezint o parte esen[ial a vie[ii sociale din Marea Britanie, dar ele trebuie s fie reglementate
pentru a se asigura c ele continu s ndeplineasc cerin[ele legale pentru statutul caritabil, s fie
dotate pentru a opera corespunztor i n cadrul legii, s urmreasc beneficiul public i nu
interese private, s fie independente, administratorii s ia decizii n afara unui controlul din afar
sau unei influen[e nepotrivite i s evite managementul greit i abuzul.
Mai specific, Comisia asigur ndeplinirea cerin[elor legale, ajut organiza[iile de caritate s i
dezvolte nite cadre de guvernare legale, financiare mai eficiente, i s [in pasul cu tendin[ele
pertinente de dezvoltare n societate, n economie i n lege i promoveaz o guvernare stabil. De
asemenea ofer informa[ii i consiliere pe legi i bune practici i pe modul de a rspunde
abuzurilor, asist organiza[iile n procesul de nregistrare, investigheaz poten[ialele violri ale
legii, coopereaz cu al[i factori de reglementare, precum poli[ia i judectorii i, cnd este cazul
intervine pentru a proteja bunurile organiza[iilor. CC este responsabil, raportnd anual
Parlamentului i Ministrului de nterne i public rapoarte anuale. Oricum, rmne un corp
independent, ac[ionnd n interes public.
Un alt hibrid recent nfiin[at este entitatea din Ungaria numit 0rogramul >ondului Naional, Nu
este un adevrat GONGO, de vreme ce nu este nregistrat ca o funda[ie public. Totui, Fondul
este supravegheat de un corp autonom de guvernare, cu o majoritate de membrii(12 din 17) alei
de organiza[iile neguvernamentale.
Guvernul ungar finan[eaz Fondul cu o sum anual atribuit prin procedura de desemnare de
ctre contribuabili n cadrul reglementrii 1%. Legea 1% permite fiecrui pltitor de taxe ungar s
desemneze 1% din impozit ctre un organiza[i care se calific. Legea Fondului Civil prevede ca
guvernul va finan[a Fondul cu o sum anual care corespunde sumei ob[inute din colectrile lui
1% sau 0, 5% din taxele pe venitul personal colectate, ceea ce nseamn mai mult. De aceea cu
cat vin mai mul[i bani de la contribuabili, cu att mai mul[i bani d Guvernul Fondului.
Cel pu[in 60% din Resursele Fondului n fiecare an trebuie dedicate oferirii de sprijin institu[ional -
costuri de baz - ctre organiza[iile neguvernamentale din Ungaria. Aceasta este o prevedere
important, pentru c multe din fondurile guvernului pentru mediul asociativ au fost dedicate
finan[rii de proiecte. Banii care nu sunt aloca[i sprijinului institu[ional i costurilor administrative
60
The 18
th
pot fi folosi[i pentru dezvoltarea sectorului nonprofit inclusiv prin evenimente, festivaluri,
reprezentri interna[ionale, cercetare, educa[ie i publica[ii.
.
II,2, 0roblema reprezentativit/ii organizaiilor neguvernamentale
Cum i aleg organiza[iile eneguvernamentale reprezentan[ii ntr-un organism? Cerin[a ca numite
organisme s includ "reprezentan[i ai sectorului nonprofit alei de ctre organiza[iile nsele este
incorporat n legi sau politici n cel pu[in 4 [ri CEE (Ungaria, Polonia, Slovacia, i
Croa[ia),precum i n proiectul de legisla[ie (de exemplu, n Letonia). Procesul electoral actual a
fost legiferat numai n Ungaria. Fondul Civil Na[ional Ungar reprezint prima ncercare din CEE de
a implementa un mecanism prescris n mod legal pentru alegerea reprezentan[ilor mediului
asociativ
O problem/ teoretic/ n ceea ce privete reprezentativitatea organiza[iei neguvernamentale este
c adesea este confundat cu reprezentarea publicului n ansamblu. Organiza[iile
neguvernamentale uneori sus[in c punctelor lor de vedere trebuie s li se ofere extra greutate
deoarece ei "reprezint poporul, n lumina bazei largi a membrilor sau a expertizei lor n problema
persoanelor dezavantajate. n realitate, oricum ar fi, o organiza[ie neguvernamental reprezint un
interes particular n societate, chiar dac acest interes este foarte important, i adesea acest
interes poate fi n competi[ie cu interesele altor organiza[ii. De exemplu, o organiza[ie interesat n
problemele tinerilor poate promova prohibi[ia folosirii n scop distractiv a drogurilor, n vreme ce
alta care are se concentreaz pe problemele tinerilor poate pleda pentru legalizare.
Organiza[iile neguvernamentale nu sunt corpuri alese, i legitimitatea lor nu rezid din preten[ia lor
de a reprezenta interesul public. Mai degrab, legitimitatea lor rezid din misiunea lor de a
rspunde unor nevoi autentice genuine din comunitate sau societate. )2 Ca urmare, o organiza[ie
poate fi considerat, (din punct de vedere moral) legitim atta vreme ct aduce o contribu[ie i
ob[ine o schimbare semnificativ.
Cu capacitatea lor de a influen[a schimbrile sociale, organiza[iile neguvernamentale exemplific
democra[ia participativ, dar nu exemplific democra[ia reprezentativ .* Din pcate, totui, unii
care nu sunt satisfcu[i de func[ionarea regimului politic, vd participarea ca un substitut poten[ial
pentru reprezentare. n Ungaria, de exemplu, s-a sugerat c organiza[iilor neguvernamentale ar
trebui s li se garanteze reprezentarea n Parlament printr-o a doua camer sau un mecanism
similar. Organiza[iile neguvernamentale din Macedonia merg aa de departe nct s nfiin[eze un
Parlament al lor i chiar un guvern din umbr.
0robleme practice au aprut de asemenea n dezvoltarea de mecanisme pentru mediul asociativ
pentru a i selecta reprezentan[ii. n primul rnd cine ar trebui s aib dreptul s voteze? Toate
organiza[iile neguvernamentale nregistrate? Numai organiza[iile de utilitate public sau de
asemenea i re[elele informale i asocia[iile nenregistrate? Dar filialele autonome ale organiza[iilor
na[ionale?
n Consiliul Slovac pentru Organiza[ii Neguvernamentale (vezi sec[iunea .4, mai sus), 22 membri
reprezint "platforme ale organza[iilor neguvernamentale. Aceste platforme" sunt grupri de
organiza[ii formale sau informale din diferite domenii de activitate. Documentele oficiale nu spun
nimic despre factorii care determin dac un anumit grup constituie o platform, i nimic despre
cine decide asupra acestei probleme. n practic, platformele sunt grupri oarecare, guvernul i
grupul respectiv percepndu-l ca pe o platform; ele s-au auto ales la lansare Consiliului-ceea ce
arat dificultatea de a ob[ine consisten[ n aplicarea procedurilor democratice a sistemului
reprezentativ n ceea ce privete participarea sectorului nonprofit.
61
The 18
th
O alt problem practic [ine de faptul c un proces electoral, este, prin natura sa, un subiect de
procedur mai mult dect de substan[. Distinc[ia poate mpiedica eficacitatea corpurilor alese. De
exemplu, Legea privind Fondul Civil Na[ional Ungar prevede ca majoritatea numrului de membrii
ai unor corpuri regionale care ofer granturi (aa numitele colegii) s fie alei de ctre organiza[ii
neguvernamentale la nivel local. Din mai mult de 50 membrii alei recent, numai o parte dintre ei
au vreo experien[ n alocarea de fonduri i principala lor responsabilitate va fi de a distribui peste
6 bilioane forin[i maghiari n cursul anului viitor.
n ciuda acestor probleme, reprezentarea sectorului neguvernamental este din ce n ce mai
comun n Europa. Cele mai multe guverne se ateapt s discute ca "parteneri cu un tip sau altul
de grupare a reprezentan[ilor mediului asociativ. Dei multe consider c o reprezentare unificat
i centralizat contravine principiului diversit[ii - unul dintre fundamentele societ[ii civile -
organiza[iile neguvernamentale adesea gsesc c re[elele, coali[iile, sau federa[iile le dau
posibilitatea de a exercita o mai mare influen[ asupra deciziilor care i afecteaz pe ei i clien[ii
lor. Aceste federa[ii sau grupuri umbrel sunt de cele mai multe ori organizate pe un sector sau un
domeniu de politic public precum problemele femeilor, mediu, drepturile omului.
n 1omi.ia 5uropean/, numai federa[iile, sau alte grupuri recunoscute ca "reprezentative sunt
eligibile pentru a fi consultate pe documente de politici publice sau, n multe cazuri, pentru a ob[ine
finan[ri. Comisia a recunoscut provocrile de a stabili criterii pentru a alege ntre anumite
organiza[ii neguvernamentale la nivel european: "Dificult[ile ncep cu selectarea participan[ilor.
Dat fiind numrul mare i diversitatea organiza[iilor societ[ii civile europene numai n UE, criteriile
pentru selec[ie ca legitimitatea sau caracterul reprezentativ sunt de o importan[ vital .*#
ntr-un document de fond, Comisia articuleaz o abordare tridimensional pentru determinarea
nivelului de legitimare a unui poten[ial partener organiza[ional:
Pentru a ncuraja mediul asociativ s se organizeze singur, Comisia va favoriza grupurile
umbrel cu mai mul[i membrii din diverse [ri, i acelea a cror structuri i mecanisme sunt
mai democratice.
"criterii verificabile privind managementul organiza[iilor neguvernamentale, n special
managementul resurselor, vor fi luate n considerare; aceste criterii sunt de obicei subliniate
n ghiduri de co finan[are sau documente similare.
n cele din urm, criteriile anterioare trebuie complinite de "o abordare pragmatic bazat
pe rela[iile existente ale UE cu, i cunoaterea lor, [Organiza[iile neguvernamentale
europene].*"
III, >inanarea guvernamental/ a organizaiilor neguvernamentale i iniiativele publice
n aproape toate [rile din Europa, variatele forme de finan[are guvernamental reprezint o parte
considerabil din venitul total al organiza[iilor neguvernamentale. n 2003, procentul venitului
sectorului neguvernamental ob[inut din finan[ri guvernamentale varia ntre 30 (Suedia, Norvegia)
la peste 70 (Belgia, rlanda) n Europa de Vest, i, n [rile CEE, de la aproape 20 (Slovacia) la 40
(Republica Ceh).*(
Comisia European ofer finan[are direct de peste 1 bilion euro pe an pentru proiecte ale
organiza[iilor neguvernamentale .*% Cea mai mare parte a finan[rii este menit s sus[in
activit[ile lor n domeniul rela[iilor externe (cooperare pentru dezvoltare, programe de
democratizare, drepturile omului i ajutor umanitar--400 milioane euro).*) Sectoarele social,
educa[ional i de mediu din cadru UE primesc de asemenea alocri substan[iale (aproape 50-70
milioane euro fiecare).** Organiza[iile neguvernamentale n Europa i n ntreaga lume care
beneficiaz de fonduri din partea UE sunt cteva sute. Comisia a observat c sprijinul financiar pe
care l ofer, completat de sprijinul public pentru organiza[ii neguvernamentale din partea UE, pune
62
The 18
th
n lumin " importan[a continu a unor nivele ridicate de sprijin public pentru rolul mediului
asociativ *!
Politicile guvernamentale i atitudinile fa[ de rela[iile financiare cu sectorul nonprofit sunt
determinate n principal de rolul n dezvoltarea societ[ii i implementarea obiectivelor
guvernamentale care sunt atribuite celui de al treilea sector. Sprijinul financiar pentru organiza[iile
neguvernamentale poate fi o parte a politicii guvernamentale reflectnd pozi[ia guvernului
privind organiza[iile ca parteneri n ndeplinirea unor sarcini politice i sociale importante. n mod
normal, aceast politic este nso[it de un sistem bine dezvoltat de oferire de sprijin public pentru
cel de al treilea sector determinat fie la nivelul politic central, de ctre legisla[ie, fie de un document
de politic guvernamental, fie de un document bilateral tip compact(Marea Britanie), sau de acte
ale altor autorit[i publice, inclusiv guvernul (Croa[ia) sau un minister (Germania), sau alt
institu[ie.
Sprijinul pentru finan[are public poate lua forma unei finan[ri pentru bunuri sau servicii care cad
n sfera de competen[ a sectorului public sau forma sprijinului programatic pentru activit[ile
organiza[iilor neguvernamentale. Poate fi de asemenea delegat autorit[ilor locale(Ungaria).
Rela[iile financiare cu sectorul neguvernamental pot fi controlate direct de ctre guvern
(Germania) sau agen[iile sale (Agen[ia Suedez nterna[ional de Cooperare, care administreaz
programele bilaterale de dezvoltare de asisten[ i de sprijin din partea [rii pentru organiza[ii
neguvernamentale *$ ) sau prin institu[ii specifice (nou nfiin[ata Funda[ie Croat pentru
Dezvoltarea Societ[ii Civile) create pentru a coordona aspecte variate ale rela[iilor dintre
societatea civil organizat i stat.
III,#, 1on.ideraii generale de politic/ ;n .priHinirea organizaiilor neguvernamentale
Exist dou tipuri principale de finan[are guvernamental pentru organiza[iile neguvernamentale:
>inanare direct/ Sprijin financiar alocat din bugetul public la nivel central sau local ctre o
organiza[ie neguvernamental n mod direct --adic, acesta reprezint o cheltuial bugetar n
anul financiar dat. Acest lucru nu nseamn ns c finan[area va proveni direct dintr-un cont
bancar al Trezoreriei de Stat; de obicei fondurile trec prin variate agen[ii guvernamentale precum
ministere, funda[ii publice i fonduri.
4priHinul indirect Sprijinul financiar indirect nu include un transfer direct al banilor sau
propriet[ii; mai degrab el reprezint un beneficiu acordat organiza[iilor neguvernamentale care le
permite s foloseasc bunurile respective pentru a i ndeplini obiectivele statutare dect pentru a
acoperi alte obliga[ii financiare. Un astfel de sprijin nu va apare n bugetul public ca o cheltuial
direct; mai degrab el reprezint un venit acceptat dinainte. n cazul avantajelor fiscale, de
exemplu impozitul pe venit care nu va fi colectat, din cauza tratamentului special al organiza[iilor
neguvernamentale, este considerat sprijin indirect.
Criteriul cheie pe care guvernul l folosete pentru a determina dac i n ce msur o organiza[ie
neguvernamental se calific pentru a ob[ine sprijin public este "binele public servit prin activitatea
organiza[iei mia degrab dect tipul de activitate desfurat de ex. activit[ile de servicii sau
advocacy. Gradul n care organiza[iile neguvernamentale sus[in binele public, ca reflectat n
legi.laia privind Eutilitatea public/F (sau echivalentul su func[ional, de exemplu, codul fiscal),
poate ndrept[i att organiza[iile de servicii ct i cele de advocacy s ob[in finan[are public
direct sau indirect. Att organiza[iile neguvernamentale furnizoare de servicii ct i cele de
advocacy se pot angaja n activit[i de beneficiu public care s merite sprijin guvernamental, dar n
general, oferirea de servicii este mai probabil a se califica drept "activitate de utilitate public i a
face din organiza[ia neguvernamental furnizoare de servicii un candidat eligibil pentru sprijin
financiar.
63
The 18
th
n func[ie de criteriile de utilitate public, exist n general dou tipuri principale de organiza[ii
neguvernamentale:
Organiza[iile de utilitate public (OUP), i
Organiza[iile de beneficiu reciproc (OBR).
Distinc[ia PBO/MBO este n general baza pentru determinarea nivelului adecvat de sprijin indirect
(ex. avantaje fiscale). n cazul sprijinului direct, ntrebarea principal este dac exist o baz/
legal/ care ./ pre.crie ce tipuri de organiza[ii neguvernamentale ar trebui s primeasc un
anumit fel de sprijin direct. n lipsa prescrierilor legale, statul poate decide singur; el va determina
adesea sprijinul direct bazndu-se nu pe func[iile organiza[iilor neguvernamentale (ex., servicii,
advocacy, auto ajutorare), ci mai degrab lund n calcul dac activit[ile organiza[iei
neguvernamentale aHut/ la implementarea unei politici a .tatului, n perspectiva unei astfel de
politici, statul poate decide dac o organiza[ie neguvernamental realizeaz o activitate care s
merite a fi sprijinit de exemplu, chiar i o organiza[ie de auto ajutorare ca Alcoolicii Anonimi
ob[ine finan[are public n Ungaria deoarece contribuie la o societate mai sntoas.
III,", 1on.ideraii politice ;n furnizarea de .priHin direct organizaiilor neguvernamentale
III5,5/5 'urnizarea de #ervicii
Din perspectiva politicilor de finan[are, exist o diferen[ principal ntre func[iile serviciilor publice
pe care .tatul are obligaia legal/ de a-le furniza, i acelea pentru care statul nu are o astfel de
obliga[ie. De exemplu, n fiecare [ar european, statul trebuie s asigure educa[ia primar
copiilor. Prin contrast, statul nu va avea vreo obliga[ie de a se asigura c fiecare copil suferind de
boala irei spinrii are acces la terapia cu cai, care este una dintre cele mai eficiente modalit[i de
a trata o astfel de boal.
n multe domenii ns distinc[ia nu este clar. De exemplu, ngrijirea la domiciliu pentru persoane
n vrst poate fi o obliga[ie legal pentru autorit[ile locale ntr-o [ar dar nu n alta. Msura n
care obliga[iile statului au evoluat n cursul timpului, i n cele mai multe dintre [rile CEE se
schimb chiar de la an la an, pe msur ce societatea se dezvolt.
De exemplu, la schimbarea sistemului n Ungaria (1989), companiile au nchis azilurile lor de stat
pentru muncitori i mii de oameni au devenit dintr-o dat oameni fr adpost. Pentru c statul nu
era pregtit s se ngrijeasc de attea persoane fr adpost, sute de persoane au nghe[at n
timpul primei ierni ctre noua democra[ie, i cteva organiza[ii neguvernamentale au nfiin[at
adposturi i au ajutat oamenii de pe strzi. Deoarece problema era aa de vizibil i a ob[inut
aten[ia media, Parlamentul a reac[ionat prin a obliga autorit[ile locale s ofere adposturi pentru
oamenii strzii. De vreme ce, deja oricum multe organiza[ii neguvernamentale aveau astfel de
adposturi, autorit[ile locale au transferat pur i simplu banii din buget ctre organiza[iile
neguvernamentale. Chiar i astzi, practic, toate adposturile pentru persoane fr locuin[ n
Ungaria sunt conduse de organiza[ii neguvernamentale i finan[ate de ctre autorit[ile locale.
Adesea o sarcin devine obliga[ia statului datorit lobbyului organiza[iilor neguvernamentale de a o
include n legisla[ia statului. De exemplu, organiza[iile neguvernamentale de servicii sociale care
au introdus serviciul de mese pe ro[i pentru btrnii din cteva sectoare ale Budapestei au
argumentat cu succes ideea c oferind prnzul numai btrnilor din centrele de zi de ngrijire,
autorit[ile locale discrimineaz acele persoane n vrst care nu reuesc s ajung n acele
centre. Ca rezultat, legisla[ia local a inclus mesele pe ro[i printre serviciile care au dreptul de a fi
sus[inute de stat.
ngrijirea n aziluri pentru bolnavii n faz terminal, n special pacien[ii cu cancer n ultima faz, nu
este parte a serviciilor finan[ate de stat n Ungaria, n ciuda eforturilor repetate ale organiza[iilor
64
The 18
th
neguvernamentale de a demonstra valoarea acestui serviciu n ndeplinirea dreptului constitu[ional
al persoanei bolnave la demnitate uman. Ca urmare, dac un spital men[ine un departament de
tip azil, acesta este de obicei condus de o funda[ie care strnge fonduri din alte pr[i (ex., de la
biseric sau prin dona[ii private).
mportan[a distinc[iei dintre sarcinile guvernului prescrise legal i acelea pentru care statul nu are
obliga[ii este reflectat n politicile de finan[are direct pentru organiza[iile neguvernamentale.
Faptul c o organiza[ie neguvernamental ofer un serviciu de stat nu o ndrept[ete n sine s
primeasc sprijin din partea statului. Oricum, cele mai multe state europene au acceptat politici
legislative care asum obliga[ia statului de a finan[a astfel de servicii fie c sunt furnizate de
guvern sau de o entitate privat. A devenit de asemenea din ce n ce mai comun pentru guvernele
din CEE s finan[eze furnizori priva[i pentru servicii obligatorii pentru care oricum statul trebuie s
plteasc. Finan[area direct poate mbrca diverse forme descrise mai jos.
Pe de alt parte finan[area unor servicii neinclu.e ;ntre obligaiile legale depinde n ntregime de
politicile autorit[ilor centrale i locale n cele mai multe dintre [rile europene, anumite politici
legate de dezvoltarea economic i social sunt determinate ca priorit[i pentru fiecare minister
ntr-un anumit an (ex., pentru ministerul muncii, acestea pot include reducerea numrului popula[iei
roma aflat n omaj ntr-o anumit regiune, creterea nr. companiilor care angajeaz persoane cu
dizabilit[i, sau creterea numrului de femei angajate n regim part time) Printre alte msuri,
precum legisla[ie i sus[inerea politicii de angajare, ministerul poate decide folosirea unui program
de granturi pentru acele organiza[ii neguvernamentale care conduc programe care se adreseaz
acestor politici ale statului.
n general, este dificil s gseti n Europa servicii finan[ate care nu sunt considerate priorit[i de
ctre autorit[ile centrale sau locale. De exemplu, dac o organiza[ie neguvernamental care
opereaz ntr-un ora mic din Ungaria a identificat o nevoie presant de abordare a problemelor de
violen[ domestic la nceputul anilor 90, organiza[ia nu ar fi putut s ob[in finan[are pentru un
astfel de program; violen[a domestic nu era o prioritate la nivel na[ional sau local. Dar lumea este
n schimbare. Datorit n parte activit[ilor de advocacy ale organiza[iilor de femei i - n principal -
presiunii politicilor UE privind egalitatea de gen, Ministerul de nterne ungar este actual condus de
o femeie i a lansat un program na[ional larg pentru a pregti for[ele de poli[ie n domeniul violen[ei
domestice. Astzi aceeai organiza[ie neguvernamental din acel ora mic ar avea o categorie
larg de oportunit[i de finan[are guvernamental pentru a se ocupa de femeile abuzate. n acelai
timp ns, organiza[iile neguvernamentale care ofer adposturi pentru cinii vagabonzi continu
s se zbat pentru finan[ri.
Pe scurt, n multe [ri europene care au adoptat principiul subsidiarit[ii(vezi mai jos), principalul
criteriu pentru ob[inerea de sprijin direct din partea statului pentru furnizarea de servicii este dac
statul este obligat legal s asigure oferirea de servicii pertinente. Dincolo de serviciile cerute legal,
politicile guvernamentale la nivelele local i na[ional au stabilit priorit[i n acordarea de fonduri.
Pentru organiza[iile neguvernamentale care caut finan[are din partea statului pentru servicii
adi[ionale, rezultatul va depinde substan[ial de abilitatea organiza[iei de a face lobby i prin urmare
de a ridica importan[a respectivelor probleme pe agenda guvernamental.
III5,5,5 $rincipiile i mecani#mele pentru finanarea direct4 a #erviciilor pe care #tatul ar
trebui #4 le a#igure
Guvernele au o gam de principii i mecanisme disponibile pentru a determina exact cum s
finan[eze organiza[iile neguvernamentale care furnizeaz servicii de stat.
O chestiune important este dac guvernul vrea s acorde un drept preferenial
organizaiilor neguvernamentale care furnizeaz/ .ervicii n competi[ia lor cu alte
entit[i. Organiza[iile neguvernamentale sunt eligibile s liciteze pentru furnizarea de
65
The 18
th
servicii sociale i/sau alte servicii atribuite de guverne; totui, n cele mai multe [ri
europene ele nu se bucur de eCclusivitatea unei astfel de eligibilit[i. Ele sunt eligibile
pentru finan[are n termeni i condi[ii egale ca i al[i competitori, cu nici o preferin[ oficial
pentru cel de al treilea sector n domeniul oferirii de servicii (Vezi M. B, Polonia i Ungaria
exemplele de mai jos)
n conformitate cu principiul .ub.idiarit/ii (tipic Germaniei), o nevoie care se ivete ntr-o
comunitate trebuie s fie rezolvat de acei care sunt cei mai aproape de acea nevoie *2 Ca
o baz pentru politica social, acest principiu a determinat sistemul de finan[are a serviciilor
sociale n Germania n ultimul secol. ! n acord cu acest sistem, nevoii respective ar trebui
s i se rspund de ctre (informal) comunitatea celor afecta[i(ex., familie, vecini); iar daca
ei sunt incapabili sau necalifica[i s fac acest lucru, atunci de ctre organiza[iile formale
ale aceleiai comunit[i (organiza[ii neguvernamentale). Administra[ia public local poate
nfiin[a un serviciu pentru o nevoie numai dac nici un efort organizat al comunit[ii nu i s-a
adresat deja. Pentru acele nevoi crora nu li s-a rspuns la nivel local, un sistem regional i
n cele din urm federal trebuie stabilit. n acest caz, guvernul alege de obicei s finan[eze
toate serviciile, cu bugetele negociate pe o baz anual.
ntru-un .i.tem normativ (introdus n Ungaria), orice entitate care furnizeaz un serviciu
care ar trebui s fie sarcina guvernului(inclusiv educa[ie, sntate i servicii sociale i alte
servicii de asisten[ social), dac acea entitate satisface anumite criterii, va ob[ine sprijinul
guvernamental pe baza numrului de clien[i pe care i servete. Deoarece acest sprijin
guvernamental este calculat pe cap de locuitor, este numit "sprijin normativ Furnizorul de
servicii va ob[ine sprijinul indiferent dac este o autoritate public local, o organiza[ie
neguvernamental sau o companie privat. (Companiile private nu vor face profit n baza
acestui sprijin de vreme ce el acoper numai o por[iune a cheltuielilor legate de serviciu, i
toate sumele primite din partea clien[ilor trebuie reinvestite n serviciu) Autorit[ile locale
acoper de obicei numai costurile opera[ionale, ceea ce nseamn ca organiza[iile
neguvernamentale trebuie s strng fonduri pentru a rmne competitive. Acest sistem
poate veni n completarea principiului subsidiarit[ii.
Un .i.tem competitiv (tipic pentru M.B, introdus de asemenea n Polonia)ncepe cu o list
a activit[ilor de utilitate public. Ori de cte ori guvernul dorete furnizare unui serviciu de
pe acea list, public o ofert. Organiza[iile neguvernamentale ca i autorit[ile
administra[iei publice locale(precum i companiile private n cazul M.B)intr n competi[ie
pentru a ctiga contractul prin oferirea celui mai valoros serviciu. n acest caz, tipurile de
costuri pe care guvernul le poate acoperi pot varia - cel mai adesea ns aplican[ii trebuind
s adune fonduri adi[ionale pentru a ctiga licita[ia
n CEE, o problem general este c guvernul a furnizat n mod tradi[ional toate serviciile
publice. nstitu[iile guvernamentale existente vor s asigure un venit stabil pentru angaja[ii
lor, i ei pot considera amenin[tor ca organiza[ii neguvernamentale "venind de nicieri s
preia deodat rolurile "guvernamentale. Din pcate, deci, autorit[ile administra[iei publice
locale vd organiza[iile neguvernamentale mai mult ca pe nite competitori dect ca pe
nite parteneri n realizarea obiectivelor comunit[ii.
III5,565 Organizaiile de advocac%
n cazul organiza[iilor de advocacy, eficacitatea lor depinde n principal dac pot rmne
independente de influen[a statului dac ele ob[in finan[are din partea statului. Putem face dou
presupuneri de baz aici:
n contrast cu oferirea de servicii, statul de obicei nu are nici o obliga[ie legal de a finan[a
organiza[iile de advocacy din cauza a ceea ele fac. !#
Nimic nu interzice statului s finan[eze organiza[iile de advocacy; pn la urm depinde de
organiza[ia nsi decizia dac vrea finan[are guvernamental i ca urmare s fie asociat
cu guvernul
66
The 18
th
Organiza[iile de advocacy caut de obicei s protejeze sau s promoveze interesele unui anumit
grup din societate. Pentru a face acest lucru, organiza[iile adesea provoac politicile statului, se
opun legisla[iei planificate sau se mobilizeaz mpotriva ac[iunilor guvernamentale. De ce atunci
guvernul ar trebui s i sus[in "proprii si inamici sau ntr-o lumin mai pozitiv, "proprii si
contestatori?
Cel mai important motiv este "edificatul interes de sine al statului n a se asigura c electoratul va
fi satisfcut de politicile care l afecteaz. Prin asigurarea mijloacelor de participare i unei
oportunit[i de a influen[a procesul de luare a deciziilor, statul poate prentmpina insatisfac[iile
poten[iale i frmntrile din societate. n cazul UE, "consultarea cu grupurile de interese este
considerat o parte integrant a bunei guvernri, i eforturile legislative fcute de [rile membre
pentru implementarea acSuisului comunitar trebuie s se bazeze pe "dialogul social.
n plus, guvernele ob[in acces la expertiz necostisitoare dar de bun calitate prin asigurare unor
modalit[i de participare. Organiza[iile neguvernamentale de advocacy care consider c misiunea
lor este de a ob[ine schimbri progresive n legisla[ie i politicile statului au adesea o experien[
vast n acest domeniu, personalul lor este adesea mai cunosctor dect sectorul public sau
exper[ii care lucreaz n activit[i orientate ctre profit. De exemplu, organiza[iile
neguvernamentale au adesea acces la expertiz timpurie prin intermediul re[elelor lor
interna[ionale. Prin sprijinirea lor, guvernele se pot asigura c ac[iunile lor politice reflect o calitate
profesional nalt care este n concordan[ cu standardele interna[ionale sau cele mai bune
practici.
O rela[ie constructiv ntre guvern i organiza[iile neguvernamentale de advocacy presupune
respect reciproc i un anumit grad de ncredere de ambele pr[i, care adesea lipsete n [rile
CEE. Din pcate, n anumite cazuri, un guvern a sprijinit organiza[iile neguvernamentale de
advocacy pentru a ob[ine controlul ntr-un domeniu al politicilor sau pentru a-i crea propria
clientel. n astfel de cazuri, considera[iile politice le depesc pe cele profesionale.
Un criteriu care poate ajuta guvernele n determinarea acelor organiza[ii de advocacy care sunt
ndrept[ite s fie sprijinite public este dac ele urmresc beneficiul public .au intere.e
mutuale, Aceasta se poate lega de tipul de activitate n care se angajeaz(ex., sportive, sau
protec[ia mediului), sau de grupul [int cruia i se adreseaz. De exemplu,
Grupurile de interese profesionale - a cror principal scop este lobbyul pot s nu fie
ndrept[ite la sprijin guvernamental (i de obicei, ele se bazeaz pe cotiza[iile membrilor),
n vreme ce
Federa[iile persoanelor cu dizabilit[i - care urmresc n esen[ acelai obiectiv - pot totui
ob[ine sprijin guvernamental n baza teoriei c eforturile lor contribuie la binele public
O dat ce guvernul decide s sprijine astfel de organiza[ii, poate fi o bun practic s se asigure
c mecani.mul de luare a deciziilor r/m<ne independent de situa[ia politic. Cum se poate
ob[ine acest lucru? O solu[ie este crearea de organisme de luare a deciziei semi-autonome, care
pot fi n cadrul sistemului administra[iei (ex., un minister nfiin[eaz un organism consultativ de
oferire de granturi), sau n forma unui GONGO. Astfel de organisme vor consta de obicei din
exper[i independen[i i reprezentan[i ai partidelor parlamentare. (Acest tip de organisme
independente, din mai mul[i participan[i politici, sunt de asemenea comune n ministerele care
ofer granturi organiza[iilor neguvernamentale furnizoare de servicii)
n cazul oferirii de servicii, dezvoltarea de politici guvernamentale i implementarea reprezint o
baz solid pentru sprijinirea organiza[iilor de advocacy, care de obicei beneficiaz (programatic)
din sprijinul public al activit[ilor lor, n principal prin subven[ii i mecanisme de granturi(vezi mai
jos).n orice caz, anumite limitri sunt posibile - activit[i considerate de natur s obstruc[ioneze
67
The 18
th
politicile guvernamentale, de exemplu, pot fi considerate ca eecuri n a contribui la binele public i
prin urmare nu sunt eligibile pentru finan[are din partea statului.
68
The 18
th
III,(, >orme de .priHin guvernamental direct
III565/5 (ubvenii
Subven[iile sunt finan[ri guvernamentale care ofer sprijin general activit[ilor societ[ii civile i nu
legate de un proiect specific. !" Ele pot fi folosite pentru a acoperi costurile opera[ionale precum i
implementarea unui proiect specific i servesc deci ca un sprijin general pentru organiza[iile
neguvernamentale care aduc contribu[ii considerabile la implementarea politicilor guvernamentale.
Astfel de finan[ri pot servi de asemenea la simbolizarea respectului sectorului public pentru
societatea civil i meritele ei.
Aceast form de sprijin financiar este cea mai rspndit, n mod caracteristic, n [rile CEE, i
folosirea sa este actualmente n declin. Acolo, subven[iile directe de la buget sunt considerate o
rmi[ a perioadei comuniste: acele organiza[ii care au fcut lobby cu succes n timpul
schimbrii sistemului au ob[inut o pozi[ie special n buget i au devenit ndrept[ite la subven[ii,
precum Crucea Roie (n aproape fiecare [ar), sau Federa[ia Na[ional a Pensionarilor, a
Pionierilor sau a persoanelor nevztoare. n Ungaria, Legea Bugetului Anual aloc subven[ii la
aproape 25 de organiza[ii listate n anexa la Lege, dar numai cteva dintre ele sunt implicate n
furnizarea actual de servicii sau n alte forme de activit[i de beneficiu public.
Aceasta poate fi o solu[ie bun pentru organiza[ii care nu au dobndit sustenabilitate financiar, n
special dac sprijinul financiar extern este n declin. Finan[area prin subven[ii nu este deschis
tuturor organiza[iilor neguvernamentale; beneficiarii poten[iali includ de obicei grupuri de interese
reprezentative (vezi exemplele de mai sus), organiza[ii furnizoare de servicii, i chiar cteva
organiza[ii de advocacy. Subven[iile distribuite prin ministere sau alte institu[ii guvernamentale
merg direct ctre societatea civil care lucreaz n domeniul unui minister (ex, Ministerul
Tineretului i Sportului n Romnia este autorizat s aloce fonduri organiza[iilor n acest domeniu),
care pot include de asemenea i organiza[iile de advocacy.
Ca o form de sprijin bugetar, subven[iile pot fi furnizate din bugetele locale i centrale, de obicei
pe baza legii. Ele pot de asemenea fi oferite prin deciziile administrative ale autorit[ilor publice, de
obicei n baza unei legi. n Ungaria, de exemplu, Parlamentul obinuiete s determine pe baza
recomandrilor Comisiei Parlamentare pentru Organiza[ii Civice, care dintre organiza[iile
neguvernamentale aplicante ar putea ob[ine o subven[ie. Parlamentul Slovac a adoptat o lege
special care stabilete nite linii directoare pentru subven[ionarea societ[ii civile !( ; alocarea
fondurilor este realizat printr-un minister separat. Subven[iile pot fi de asemenea distribuite direct
de ctre Parlament n Legea Bugetului Anual (ca n Bulgaria i Ungaria).
Fondurile distribuite ca subven[ii i pot avea originea i n alte surse dect n buget, precum
fondurile de privatizare ( Republica Ceh, dei aceasta este o surs pe perioad limitat) sau prin
proceduri de loterie(Croa[ia).
Subven[iile sunt de obicei determinate printr-un proces centralizat dar pot fi alocate i distribuite de
ctre ministere separate (Romnia, Bulgaria, Croa[ia, Ungaria). Organismul care distribuie
subven[ii, n mod obinuit supervizeaz i cheltuirea lor.
III565,5 Granturi
n concordan[ cu Glosarul de Termeni ADS al USAD, un grant este "un instrument legal folosit
acolo unde principalul scop este transferul de bani, propriet[i i servicii sau orice alt tip de valoare
recipientului pentru a realiza un scop public al sprijinirii sau stimulrii autorizate de statut i unde
implicare substan[ial de ctre [stat] nu este anticipat .!%
69
The 18
th
Granturile sunt folosite n general nu pentru a acoperi costurile opera[ionale, ci mai degrab
dedicate implementrii unor proiecte specifice care reflect obiectivele guvernamentale
programatice i prin urmare sunt considerate a fi de valoare public. !) Costurile centrale pot fi
sus[inute prin granturi - ca n Ungaria, unde noul Fond Civil Na[ional ofer granturi pentru costuri
opera[ionale, cu scopul explicit de a ntri sectorul neguvernamental.
n Danemarca, organiza[iile voluntare pot primi aa numite "granturi de baz, destinate nu
finan[rii unui proiect specific ci mai degrab distribuite n baza unor criterii obiective precum
scopul, venitul, i fondurile care se auto genereaz .!* "nten[ia este de stimula autonomia
organiza[iilor voluntare i libertatea de a i alege propriile activit[i i de a fi capabile s promoveze
interesele altora .!! Un alt tip de grant este disponibil pentru organiza[iile neguvernamentale
daneze active n domeniul social "grantul de proiect care este acordat direct unor proiecte
specifice sau activit[i. !$
Granturile, spre deosebire de subven[ii, sunt acordate printr-un proces de aplicare pentru un grant
de tip ofert deschis i nu prin decizia individual administrativ a unui oficiu guvernamental
central sau local sau de ctre Parlament. Ele pot finan[a furnizarea de servicii sociale(Germania,
Croa[ia, i Marea Britanie) sau implementare unor programe care rezult din asumarea obliga[iilor
[rii de a oferi sprijin interna[ional pentru dezvoltare(Suedia, Danemarca, Germania). Finan[area
organiza[iilor neguvernamentale realizat n forma granturilor demonstreaz de asemenea
recunoaterea din partea guvernului a rolului public al celui de al treilea sector; aceasta este
adesea n mod esen[ial o compensa[ie pentru sarcinile lor sau urmrirea unor obiective care altfel
ar trebui s fie ndeplinite de ctre autorit[ile publice.
Granturile pot proveni din buget (central sau local) sau din fonduri speciale formate din venituri
care i au originea n surse financiare alternative: profituri ale loteriei, taxe, etc. De exemplu,
Fondul de " granturi de baz din Danemarca este format din aa numitele fonduri din
"Pronosportul pentru Fotbalul Danez i Loterie n completare la sursele bugetare. "Granturile de
proiect sunt distribuite prin Programul de Granturi pentru Dezvoltarea Activit[ii Sociale Voluntare,
care este o surs a bugetului central guvernamental.
n Ungaria,o gam de fonduri centrale sprijin organiza[iile neguvernamentale finan[ate printr-un
tip de mecanism fiscal, ex. Fondul Cultural din taxa pe Jitsc1 i pornografie; Fondul de Munc din
contribu[iile pltite de angajatori i angaja[i, Fondul de Mediu din taxa pe gaze, amenzi pltite de
poluatori; i Fondul Civil (cel mai nou), din contribu[iile pe 1% (vezi Sec[iunea .5.4). Aceste
fonduri ofer de obicei granturi i mprumuturi nu numai societ[ii civile, ci i autorit[ilor locale
precum i ntreprinztorilor dintr-un anumit domeniu.
Granturile sunt de obicei distribuite fie direct de ctre guvern fie printr-o agen[ie guvernamental.
n Marea Britanie aceast func[ie este asumat de oficiile locale ale diferitelor autorit[i
guvernamentale(ex., acelea pentru sntate, munc, educa[ie). Acest rol poate fi ncredin[at unei
entit[i speciale, precum funda[iilor publice din Ungaria sau unei singure funda[ii publice create n
acest scop, n Croa[ia. n Germania, guvernul ofer sprijin organiza[iilor umbrel ale organiza[iilor
neguvernamentale, care n schimb distribuie fonduri ctre membrii lor. n Polonia, administra[ia
local este vzut ca principalul organism responsabil pentru licita[ii i contractarea de servicii
locale. Ministerul Danez al Afacerilor Sociale este responsabil pentru distribuirea " granturilor de
baz organiza[iilor voluntare care lucreaz n domeniul social. !2 Procesul de acordare de
granturi n UE poate fi de asemenea administrat de ctre autorit[ile locale sau na[ionale ale
Statelor Membre, sau poate fi realizat de ctre Comisie sau prin fonduri speciale. Proiectele
finan[ate prin aceast form ar trebui s fie ntotdeauna direc[ionate spre atingerea unui obiectiv
precis n urmrirea unei politici comune UE.
Limitrile privind eligibilitatea organiza[iilor neguvernamentale de a acea acces la procedurile
competi[ionale pentru granturi sunt posibile de exemplu, numai organiza[iile neguvernamentale
70
The 18
th
cu statut de utilitate public pot fi admise s aplice la fonduri. Domeniul de activitate al organiza[iei
poate de asemenea impune o limitare a accesului su la contracte: de exemplu, numai
organiza[iile neguvernamentale care opereaz n domeniul serviciilor de sntate li se poate
permite s aplice pentru un grant pentru furnizarea unor astfel de servicii. Organiza[iile
neguvernamentale sunt n mare msur eligibile pentru granturi pentru servicii sociale (umane)
furnizarea de servicii (sntate, asisten[ social, educa[ie, cultur, etc.) i ajutor pentru
dezvoltare. Acordarea de granturi este n principal posibil n toate domeniile de operare
guvernamentale - ex. Ministerul de nterne n Ungaria ofer granturi for[elor civile voluntare ale, i
Ministerul de Justi[ie ofer granturi organiza[iilor neguvernamentale care educ judectorii cu
privire la violen[a domestic.
Granturile sunt de obicei distribuite pe o baz competitiv i dup un proces de selec[ie. Printre
criteriile de selec[ie sunt, de regul, activitatea trecut a organiza[iei, istoria de parteneriate,
recomandrile, activit[ile politice sau de alt tip nelegate de competi[ie dar care ar putea deranja
finan[atorul, calitatea tehnic a propunerii, profesionalismul personalului, "pachetul de proiecte
(dac aplicantul a ctigat deja cteva proiecte similare), coeficientul de siguran[, competen[a
financiar i managerial, posibilitatea de a ob[ine o finan[are bazat pe mpr[irea costurilor,
posibilitatea de a stabili un parteneriat benefic reciproc n viitor, limitele de timp pentru
implementare daca nu sunt strict prevzute n anun[ , etc.
Procesul de selec[ie implic-sau ar trebui s implice - cteva msuri de siguran[ cruciale pentru a
asigura nivele corespunztoare de transparen[ i deschidere. Astfel, ar trebui s existe proceduri
corespunztoare de anun[ i de a face publice granturile disponibile i criteriile specifice pentru
acordarea lor. De exemplu, toate granturile UE sunt postate pe internet i categorizate n acord cu
domeniile de activitate i recipien[ii eligibili. Cerin[ele pentru un proces de selec[ie corect i deschis
pot include de asemenea publicitatea ofertei, posibilitatea de revizuire a deciziei, i remediile
disponibile dup o contestare a deciziei.
Finan[area prin granturi poate fi ocazional, pe termen lung sau pe termen scurt. Este preferat de
obicei finan[area ocazional sau pe termen scurt, n parte fiindc administra[ia de stat nu se poate
angaja la o finan[are pe termen lung fr s cunoasc obiectivele de buget pentru anii urmtori, i
de asemenea pentru a evita ca societatea civil s devin dependent de granturi. Aceast
perspectiv pe termen scurt limiteaz adesea o abordare de dezvoltare fa[ de procesul de
acordare de granturi.
Finan[area prin granturi este efectuat prin semnarea unui contract ntre autoritatea care ofer un
grant i organiza[ia neguvernamental care l primete. Unele prevederi n contract pot fi
obligatorii, aa cum prevede legisla[ia sau anun[ul public de competi[ie. n termeni de natur
juridic, con[inut i consecin[e, acest contract nu ar trebui s fie confundat cu un contract de
procurement contract care permite organiza[iei neguvernamentale finan[ate s ofere activit[i i
servicii care cad n sfera de competen[ a autorit[ilor publice. Cel dinti ofer termenii i condi[iile
pentru folosirea fondurilor publice, raportare i supervizare, n vreme ce cel din urm
reglementeaz de asemenea condi[ii specifice privind furnizarea de servicii.
III56565 Ac"iziiile
Achizi[iile reprezint activitatea de cumprare de ctre autorit[i publice a unor bunuri i servicii
furnizare de organiza[ii neguvernamentale. De obicei mecanismul legislativ pentru achizi[iile
publice este stabilit pentru to[i participan[ii poten[iali, inclusiv entit[ile de afaceri i organiza[iile
neguvernamentale. Cele din urm sunt mai probabil de a fi finan[ate de ctre guvern pentru
oferirea de servicii sociale. n Germania, ntr-adevr organiza[iile neguvernamentale sunt
furnizoare n lips ale serviciilor sociale. n Marea Britanie, al doilea stadiu al procesului de
restructurare a perioadei de bunstare(1980s-1990s) a avut ca rezultat o ruptur a sistemului
administrativ anterior, introducerea unui management al bunstrii sociale, i a unei "cvasi-
71
The 18
th
pie[e.$ n cadrul noului sistem, serviciile publice trebuie s fie ncredin[ate ca n cadrul unei
"economii de pia[, astfel nct organiza[iile neguvernamentale trebuie s intre n competi[ie pe
picior de egalitate cu institu[iile orientate spre profit i institu[iile sectorului public. $# n Croa[ia,
autorit[ile locale au autoritatea de a ncredin[a serviciile de "utilitate public ctre persoanele
fizice i juridice pe baza unui acord scris. $" n Polonia, organiza[iilor neguvernamentale le a fost
oferit ansa de intra n competi[ie cu furnizori publici n nou adoptata Lege privind Activit[ile de
Utilitate Public
n Suedia, organiza[iile voluntare au acces la contractri pe baz de competi[ie pentru furnizarea
de servicii sociale (protec[ia copilului, educa[ie, ajutor la domiciliu). Municipalitatea din Tby a
introdus modele inovative i flexibile de contractare de servicii, prin luarea n considerare a
diverselor aspecte ale acestei "privatizri De exemplu, ei ofer o "garan[ie de munc n cadrul
unei oferte competitive. Cnd unui furnizor privat i este acordat un contract, angajatul are dreptul
s aleag dac vrea s rmn angajat de ctre municipalitate sau vrea s se alture
ntreprinztorului. Dar el sau ea au de asemenea un an la dispozi[ie pentru a opta s se ntoarc la
municipalitate. $(
Principalele probleme pe care societatea civil le ntmpin n accesarea acestei forme de
finan[are guvernamental este c majoritatea proiectelor deschise pentru achizi[ii au o valoare
mare, i adesea este dificil pentru ea s ndeplineasc cerin[ele impuse celor care liciteaz. n
plus, achizi[iile publice sunt considerate adesea inconsistente cu natura de non profit a
organiza[iilor neguvernamentale. ntr-adevr foarte pu[ine procedurile de achizi[ii permit accesul i
licitarea cu succes a organiza[iilor nonprofit (esen[ialmente, numai proiectele mai mici n domeniul
serviciilor sociale sau serviciilor locale de utilitate public). Legea Slovac a Achizi[iilor Publice din
1999 exclude n mod expres organiza[iile neguvernamentale ca ofertante pentru servicii publice.
O solu[ie poten[ial este exemplul ungar - care este o form special de contract numit contract
de utilitate public/. Acesta poate fi executat cu "o organiza[ie remarcabil de utilitate public
pentru furnizarea de servicii de stat. Ungaria are dou categorii, la dou nivele, a statutului de
utilitate public: organiza[ii "normale de utilitate public i organiza[ii remarcabile de utilitate
public. Aceast a doua categorie descrie organiza[iile care au un contract special cu o agen[ie de
stat care le nsrcineaz cu furnizarea de servicii publice. Un astfel de contract le ndrept[ete la
un statut special de utilitate public i taxe adi[ionale i alte beneficii care l nso[esc. Dei numai 6
% din societatea civil posed un astfel de statut, el reprezint o evolu[ie important n rela[ia
stat/societate civil, deoarece ofer o form juridic transparent pentru organiza[iile
neguvernamentale de a furniza servicii ale statului, cnd, altfel, organiza[iile neguvernamentale ar
ntmpina dificult[i n ob[inerea unor astfel de contracte n cadrul legilor de achizi[ii.
III56575 (pri8in normativ
Sprijinul financiar normativ pentru mediul asociativ suport anumite similiarit[i cu sistemul de
achizi[ii al serviciilor sociale. Este un ramburs organiza[iilor neguvernamentale care ofer servicii n
domenii precum ngrijirile de sntate sau educa[ie, i finan[area este determinat pe baza
serviciilor actual oferite. n cadrul acestui sistem, personale fizice au dreptul de a-i alege propriul
lor furnizor de servicii, posibil o organiza[ie neguvernamental, care apoi caut rambursarea din
partea guvernului.
n mod obinuit, finan[area normativ este precedat de un contract cu autoritatea public, i/sau
permisiunea de a opera acordat de o autoritate public, care autorizeaz accesul unei organiza[ii
neguvernamentale la mecanisme de finan[are. $% Un astfel de sistem este stabilit n Ungaria, de
vreme ce o organiza[ie neguvernamental i poate nfiin[a o institu[ie de servicii sociale pe baza
unui contract cu respectivul minister. Finan[area pn la care o astfel de organiza[ie
neguvernamental este ndrept[it este limitat la suma sprijinului acordat unei institu[ii conduse
72
The 18
th
de stat care opereaz n acelai domeniu, i care este stabilit n Legea Bugetului Anual. Un
sistem similar func[ioneaz n Croa[ia .$)
III56595 3upoane valorice
Folosirea de cupoane valorice reflect tendin[a ctre modernizare i mecanisme orientate ctre
pia[ n furnizarea de servicii publice. Aceasta a avut mai ales succes n [rile scandinave. n
cadrul acestui sistem, municipalitatea ofer tuturor cet[enilor cupoane valorice pentru serviciile
care se afl ntre responsabilit[ile municipalit[ii, i apoi cet[enii i aleg furnizorul. Astfel de
cupoane valorice elimin disputa privind care este cel mai bun furnizor de servicii prin ntrirea
rolului cet[enilor i prin a le da lor responsabilitatea de a selecta furnizori de servicii.
Ca urmare, procesul urmrete dou scopuri: extinderea libert[ii de alegere a utilizatorului unui
serviciu, i creterea calit[ii serviciului prin competi[ie. Cupoanele valorice sunt un instrument de a
dezvolta furnizarea de servicii bazate pe cerere, n care pia[a mai degrab dect statul dezvolt i
ofer servicii. Cet[eanul individual, ndrept[it de ctre stat sau municipalitate la un serviciu
subven[ionat este capabil s foloseasc aceast subven[ie prin mijloacele unui serviciu de
cupoane, care servete i ca mijloc de plat. Destinatarii serviciului de cupoane pot fi to[i cet[enii
sau grupuri cu nevoie specifice.
n unele municipalit[i, furnizorii predominan[i de servicii sunt contractorii priva[i, n vreme ce n
altele sunt organiza[iile voluntare. Remunera[ia ctre un furnizor poate fi reglementat de acordul
ntre un furnizor i autoritatea public care supravegheaz opera[ia, sau direct ntre client i
ofertant. Sistemul implic un anumit grad de control prin fixarea sau limitarea onorariilor pentru
serviciile furnizate.
Sistemele de bonuri valorice sunt relevante i au fost introduse n educa[ie, bunstare social,
i alte servicii individuale n Suedia. Un exemplu de bun practic este municipalitatea Tby din
zona Stockholm, unde o combina[ie de succes de contractare competitiv i sistem de bonuri
valorice sub mottoul "cel mai bun serviciu este unul singur, cel pe care cineva l alege el nsui
pare a produce rezultate excelente. $* Aceste bonuri valorice acoper protec[ia copilului, educa[ia
i serviciile la domiciliu pentru persoanele vrstnice. Aceasta nseamn de exemplu, c un centru
de zi sau o coal primete o sum fix pentru fiecare copil nrolat (similar cu sistemul normativ).
Serviciile de succes care au avut succes n atragerea de clien[i sunt aadar n principal finan[ate
prin venituri prin sistemul de cupoane. Municipalitatea exercit controlul asupra furnizorilor prin,
ntre alte mijloace, stabilirea de standarde de calitate a serviciilor oferite, solicitarea de variate
dovezi ale calit[ii serviciilor, reguli de admitere, ncasarea de taxe .$! Procesul ncepe cu o cerere
din partea poten[ialul beneficiar al serviciului ctre un bord social. Ca rspuns, solicitantului i se
ofer un cupon care indic gama de servicii la care persoana este ndrept[it. Aceste servicii au
fost identificate printr-o evaluare individual realizat de bordul social i un secretariat al serviciului
de ajutor la domiciliu. Lista poate include diferite tipuri de ajutor personal la domiciliuservicii de
bone, cumprturi, cur[enie, etc. Cupoanele sunt oferite lunar i acoper o lun de servicii.
Persoana n nevoie are dreptul s aleag furnizorul de servicii dintr-o list a furnizorilor care
nso[ete cuponul. El sau ea pot de asemenea alege s foloseasc serviciile oferite de
municipalitate. $$
III,%, 1on.ideraii politice cu privire la .priHinul indirect,
III575/5 Activit4ile de utilitate public4
Diferen[a conceptual ntre natura de "utilitate public fa[ de "beneficiul reciproc al organiza[iilor
neguvernamentale exist n ntreaga Europ. Consecin[ele legale i financiare ale angajrii n
activit[i de utilitate public i eventual n a fi declarat ca avnd un .tatut de utilitate public/ s-au
73
The 18
th
dovedit a fi considerabile i au justificat recentul proces de adoptare a legilor privind utilitatea
public ntr-un numr de [ri CEE (Ungaria, Bulgaria - ca parte a legii organiza[iilor
neguvernamentale - i Polonia ntre altele)Aceste legi prescriu i determin cnd o organiza[ie
neguvernamental se calific pentru statutul de utilitate public i poate dobndi acces la o gam
mai larg de beneficii fiscale.
Recunoaterea utilit[ii publice de obicei indic (1)faptul c o organiza[ie neguvernamental ofer
servicii i activit[i de care beneficiaz publicul n largul su sau un grup special n nevoie; i (2) c
statul ofer o recunoatere special pentru acele activit[i printr-un sprijin direct sau indirect. $2
Activit[ile care se calific de beneficiu public sunt definite diferit n fiecare [ar n care o astfel de
legisla[ie exist; de obicei exist o list de activit[i (ex, n Ungaria, o list de 22 tipuri de activit[i
incluznd ntre altele, educa[ia, oferirea de servicii sociale, conservarea patrimoniului cultural sau
protec[ia mediului). Tipul de sprijin guvernamental disponibil pentru organiza[iile neguvernamentale
cu statut de utilitate public variaz de asemenea. n Ungaria, de exemplu, numai OUP pot ob[ine
dona[ii din care se poate deduce impozitul; Polonia inten[ioneaz s limiteze dispensa pe venit a
persoanelor juridice numai pentru OUPuri. Dreptul la sprijinul de 1% (vezi mai jos n cadrul
*inanrii in!irecte) este un alt beneficiu care poate fi disponibil numai pentru OUPuri sau unui cerc
mai larg de organiza[ii neguvernamentale, n func[ie de politica guvernamental.
Organiza[iile neguvernamentale care aspir s ob[in statutul de utilitate public i avantajele
fiscale care rezult trebuie s satisfac criterii adi[ionale .Foarte semnificativ, ele trebuie s se
supun unor nivele mai nalte de transparen[ i responsabilitate astfel nct s asigure o cheltuire
corespunztoare a banilor publici. De exemplu, ele trebuie s pregteasc un raport anual sau s
nfiin[eze un bord de supraveghere .
III575,5 :eneficii fi#cale
Guvernele pot oferi sprijin financiar indirect organiza[iilor civice n forma beneficiilor fiscale sau
dispenselor, ncurajnd astfel i sus[innd activit[ile lor generale. Cele mai multe sisteme juridice
recunosc contribu[ia organiza[iilor nonprofit la binele public i recunosc aceast contribu[ie prin
oferirea unor beneficii fiscale legate de activit[ile lor. 2 Principalele exemple ale unor astfel de
beneficii includ:
Dispens fiscal sau beneficiu pentru venitul organiza[iei (legat de venitul din activitatea sa
statutar sau economic); de exemplu, o organiza[ie neguvernamental poate s nu
plteasc impozitul pe proprietate sau pe venitul corporativ n ntregime sau par[ial.
Beneficiu fiscal furnizat ctre donator pentru o contribu[ie fa[ de o organiza[ie
recunoscut. De exemplu, o astfel de contribu[ie poate fi dedus, n ntregime sau par[ial,
din baza fiscal a donatorului.
Dispens fiscal sau beneficiu al venitului pe care organiza[ia neguvernamental l ofer
altora; de exemplu, dac o organiza[ie neguvernamental ofer o burs unei persoane,
persoana nu va trebui s plteasc un impozit pe acea burs
Din cauza pierderii taxelor pe venit care ar putea fi colectate, aceste forme de beneficii fiscale sunt
tradi[ional vzute ca subven[ii indirecte guvernamentale pentru organiza[ii i donatorii lor. 2# Taxa
pe venit prevzut dinainte constituie un mijloc indirect de sprijin din partea statului, n contrast cu
sprijinul guvernamental direct pentru organiza[iile neguvernamentale implicnd transferul de
fonduri de la stat ctre o organiza[ie.
Nivelul sprijinului indirect prin beneficii fiscale poate varia n func[ie de statutul de utilitate public al
organiza[iei sau dac activit[ile sale sunt considerate benefice pentru public. Organiza[iile
neguvernamentale de utilitate public n mod natural se bucur de o gam mai larg de exceptri
i beneficii fiscale. Lor li se acord beneficii fiscale precum :
74
The 18
th
Scutire de la impozitul pe profit (Estonia, Slovenia, Ungaria, Slovacia);
Scutiri sau beneficii pe TVA (Slovacia, Republica Ceh pentru anumite activit[i de utilitate
public, Estonia pentru unele activit[i i o rat redus pentru altele, Ungaria pentru unele
activit[i i rat zero pentru altele);
Beneficii fiscale pe venit din activit[i de afaceri (Slovacia pn la o anumit sum, Polonia
dac un astfel de venit este folosit pentru activit[i de utilitate public, Ungaria atta vreme
ct activitatea urmrete scopul statutar al organiza[iei);
Scutiri de taxe pe granturi, cotiza[iile membrilor, bunuri imobile, vam, onorarii la tribunal i
altele.
Organiza[iile neguvernamentale care se angajeaz n activit[i de utilitate public li se pot de
asemenea acorda scutiri n plus, incluznd de exemplu, scutiri fiscale pentru sprijinul pe care l
furnizeaz indivizilor (ex, burse) i beneficii fiscale legate de dona[iile fcute ctre astfel de
organiza[ii, care ncurajeaz contribu[iile private i corporative ctre OUPuri. Astfel de beneficii
sunt oferite n Estonia, Ungaria (la un nivel mai nalt pentru organiza[iile neguvernamentale de
utilitate public "remarcabile), Polonia i Slovacia.
Pentru organiza[iile de beneficiu reciproc, beneficiile fiscale sunt de obicei limitate. Ca o ncurajare
general, pentru dezvoltarea democra[iei, guvernele pot oferi un nivel minim de sprijin
organiza[iilor de sprijin reciproc (OBRs) de asemenea.
III,), >orme de .priHin indirect
III595/5 'olo#irea propriet4ii publice la nici un co#t #au la rate redu#e
Folosirea propriet[ii publice ca o form de sprijin indirect este larg rspndit n [rile CEE.
Guvernele permit organiza[iilor neguvernamentale s foloseasc proprietatea statului sau mai des
proprietatea municipal pentru activit[ile lor statutare, incluznd de exemplu, un spa[iu de oficiu,
sli de edin[ i facilit[i sportive. De obicei acest lucru se ntmpl n baza unei legi sau n
anumite condi[ii.
De exemplu, Legea ungar CXL din 1997 autorizeaz folosirea gratuit a propriet[ii de[inute de
stat de ctre organiza[iile societ[ii civile, care pot de asemenea dobndi dreptul a de[ine aceast
proprietate, cu unele restric[ii, dup o perioad de 15 ani. Pentru a ob[ine aceast form de sprijin,
o organiza[ie neguvernamental nu poate avea datorii publice remarcabile i nu poate vinde
proprietatea sau stabili o ipotec pe ea n cursul a 15 ani. Legea sau contractul poate impune
anumite activit[i privind activit[ile care pot fi desfurate n proprietate nchiriat, ex., organiza[ia
se poate angaja numai n activit[ile sale statutare i nu poate folosi proprietatea pentru activit[i
politice. n Croa[ia, Actul de ngrijiri Sociale prevede folosirea gratuit a propriet[ii de stat sau
municipale numai dac organiza[ia o va folosi pentru a oferi servicii sociale. ncetarea nchirierii
propriet[ii publice este decis fie de institu[ia public care exercit drepturile de proprietate (ex.,
municipalitate), sau de un corp special, precum Administratorul Propriet[ii de Stat n Slovacia.
III595,5 (cutiri fi#cale pe venit
|innd seama de tratamentul fiscal al organiza[iilor neguvernamentale n regiunea CEE, gsim
dou abordri care apar n cele mai multe legiferri fiscale: determinarea impozitrii i scutirilor pe
baza (1) tipurilor de organiza[ii i (2) categoriilor de venit. Le vom trata separat mai jos
Oi"uri !e +r&ani'aii: Legile din unele [ri permit deducerile fiscale nu numai pentru asocia[ii i
funda[ii dar de asemenea pentru orice form legal a entit[ilor non profit legale. Singurele pre
condi[ii sunt nregistrarea prealabil, respectarea constrngerilor de ne redistribuire. Alte [ri ofer
astfel de deduceri numai organiza[iilor care se angajeaz predominant i exclusiv n activit[i de
utilitate public. Ca un exemplu extrem, n cteva [ri scutirile fiscale pe venit nu sunt acordate nici
75
The 18
th
unui tip de organiza[ie neguvernamental i numai beneficii fiscale limitate sunt disponibile pentru
organiza[ii angajate n numele persoanelor cu dizabilit[i. 2"
Scutirea de tax pe venit este acordat n unele [ri organiza[iilor neguvernamentale n general i
nu exclusiv organiza[iilor de utilitate public, de exemplu n Republica Ceh, Ungaria, Letonia,
Lituania, Slovacia. n unele dintre ele, inclusiv Slovacia, aceast abordare reflect concep[ia c
organiza[iile neguvernamentale nu sunt entit[i publice de afaceri, i prin urmare nu fac obiectul
corespunztor al impozitrii subiectele corespunztoare, cel pu[in cu privire la un anumit tip de
venituri. 2( "Mai frecvent, legile trateaz organiza[iile neguvernamentale ca entit[i legale
impozitabile, dar le permit s pretind scutirea din venitul corpora[iilor sau taxa pe profituri.
(Republica Ceh). 2%
n alte pr[i, inclusiv Bulgaria i Slovenia, numai organiza[iile de utilitate public sunt scutite , i
legile listeaz activit[ile de care beneficiaz publicul i ndrept[esc organiza[ia s solicite o
scutire.
Eurse !e scutiri ale taCei "e im"o'it: Cele mai multe [ri trateaz venitul din granturi, dona[ii,
onorarii i cotiza[ii ca scutite de taxe .2) Venitul din activit[i economice (vnzarea de bunuri sau
servicii)este tratat diferit. Activit[ile economice sunt definite ca " urmate n mod obinuit de
activit[i de comer[ sau de afaceri care implic vnzarea de bunuri sau servicii i nu implic
activit[i excluse n cadrul unei tradi[ii distincte. 2* n general, aceast defini[ie a n[eles s
exclud primirea de cadouri i dona[ii, un anumit venit pasiv de investi[ii, activit[i ocazionale
precum evenimente de strngere de fonduri, activit[i desfurate cu sprijinul voluntarilor, i
onorarii care sunt "conectate intrinsec la scopurile de utilitate public ale organiza[iei (ex. burs
pentru o organiza[ie educa[ional)
Sunt posibile urmtoarele abordri care permit organiza[iilor neguvernamentale s se angajeze n
activit[i economice (ceea ce nu este ntotdeauna cazul , ex. Anumite tipuri de organiza[ii
neguvernamentale din Lituania nu trebuie sa fac acest lucru),:
Toate veniturile sunt taxate (Slovenia);
Numai venitul din activit[i legate de scopul de utilitate public al organiza[iei sunt
exceptate (Estonia, Letonia);
Numai venitul care servete la promovarea de ctre organiza[ie a beneficiului public este
scutit (Germania, Polonia);
Venitul care depete un anumit prag este taxat;
Scutiri acordate n cadrul unui sistem fiscal mixt (hibrid) (Republica Ceh, Ungaria).2!
Lituania scutete toate entit[ile nonprofit de taxa pe profit; ns nu toate entit[ile de acest tip se
pot angaja n activit[i economice.
Venitul din investi[ii furnizeaz o surs esen[ial financiar pentru societatea civil. Multe [ri
impun cerin[e adi[ionale i limitri pe distribuirea venitului i acumularea de capital de ctre
organiza[iile neguvernamentale pentru a se asigura c un astfel de venit este cheltuit n urmrirea
obiectivelor de utilitate public. Tratamentul fiscal al venitului investi[iei pasive variaz n
concordan[ cu tipul de venit i tipul de organiza[ie neguvernamental. 2$ Slovacia i Slovenia
trateaz aproape toate investi[iile ca impozitabile dei exist rate speciale reduse pentru un anumit
tip de investi[ie .22 Ungaria n general taxeaz toate veniturile dar ofer scutiri pentru organiza[iile
de utilitate public atta vreme ct acestea nu se angajeaz n activit[i economice # n Polonia,
tot venitul din investi[ii care este folosit pentru scopuri de utilitate public este scutit de taxe.
76
The 18
th
III59565 (timulentele fi#cale pentru filantropie
Sprijinul direct furnizat prin avantaje fiscale ctre donatori este frecvent vzut ca un stimulent
pentru ncurajarea activit[ilor organiza[iilor neguvernamentale i filantropia privat. Tradi[ional,
dou forme principale de beneficii fiscale sunt vzute ca stimulente pentru comportamentul
filantropic:
Deduceri fiscale; i
Credite fiscale.
Cu deducerile fiscale pe dona[iile caritabile, donatorul poate s i scad o parte sau to[i banii cu
care a contribuit la organiza[ia neguvernamental din ba'a fiscal pe care este calculat impozitul.
Prin creditele fiscale pentru dona[iile caritabile, prin contrast, donatorul va putea s deduc o parte
a sumei donate prin obli&aia fiscal (adic, taxa datorat). Cu alte cuvinte, un credit fiscal reduce
suma pe taxa datorat, n vreme ce o deducere reduce suma venitului care este subiectul taxrii.
##
Deducerile fiscale pot fi pretinse de donatori priva[i i individuali, suma maxim deductibil difer
pentru dou categorii (ex n Estonia este de 5% pentru donatori individuali i 3% pentru donatori
din mediul de afaceri). Limitarea este de obicei un procent de venit taxat. Ungaria acord un credit
fiscal i nu o deducere de impozit pe dona[iile individuale .#"
Recipien[ii contribu[iilor fiscale sunt de obicei limita[i la organiza[ii angajate n activit[i de utilitate
public. De exemplu, n Ungaria, ca i n Estonia, contribu[iile caritabile l ndrept[esc pe donator
la o deducere fiscal (pn la o anumit limit) numai dac este fcut unei organiza[ii
neguvernamentale de utilitate public de pe lista publicat de guvern. #(
III59575 Aa numitul mecani#m fi#cal de de#emnare a ;/<=
deea central a mecanismului procentual este aceea c, contribuabilii pot decide s ofere un
anumit procent din taxa pe venit ctre o organiza[ie nonprofit, neguvernamental (organiza[ie
neguvernamental)specific i n unele cazuri ctre organiza[ii, n special biserici.
"Mecanismul procentual a fost introdus n Europa Central n primul rnd cu scopul de a sus[ine
organiza[ii nonprofit. #% Prima lege de acest tip a fost adoptat n Ungaria n 1996 i a permis
contribuabililor s aloce 1% din impozitul datorat unei organiza[ii a societ[ii civile la alegerea lor.
#) Slovacia (2001), Lituania (2002), i mai recent Polonia i Romnia(2003) au urmat exemplul
ungar i au adoptat o legisla[ie similar. #* "Contribuabilii includ persoane fizice din toate cele 4
[ri i de asemenea contribuabili corporativi n Slovacia. Posibili beneficiari sunt organiza[iile
nonprofit care se angajeaz n activit[i de utilitate public (Lituania) plus, institu[iile publice
(Ungaria i Lituania), i biserici (Ungaria alocri pentru biserici din alt 1% din impozit). Anumite
condi[ii adi[ionale pot fi de asemenea impuse, precum existen[a organiza[iei de o anumit perioad
de timp (Ungaria), precum i cerin[e de raportare.
Legisla[ia de procentaj este bazat pe conceptul de ""ro&res al societii civile "rin s"rijinirea
or&ani'aiilor sale ca parte a politicii guvernamentale. #! Alte motiva[ii ra[ionale care justific i
conduc spre aceast politic includ ntrirea societ[ii civile prin sprijin financiar i creterea
capacit[ii organiza[ionale, sporirea contientizrii, dezvoltarea culturii filantropice i depolitizarea
sprijinului guvernamental pentru societatea civil #$
n ciuda unor dispute cu privire la natura exact juridic a "filantropiei procentuale, impactul su a
fost fascinant. n afar de contribu[ia la creterea participrii cet[eneti i controlul contribuabililor
asupra fondurilor publice, acest procedeu a crescut considerabil resursele financiare disponibile
pentru organiza[iile neguvernamentale. n 2003 "legea 1% n Ungaria a condus la 6.1 bilioane
HUF (aproximativ 23.5 milioane EUR) valoarea alocrilor de 1% de ctre 1.4 milioane de
contribuabili. #2 Prin compara[ie, 1999 suma era de 3 bilioane HUF. Din pcate legisla[ia
77
The 18
th
procentual a avut i un impact negativ. Guvernele au perceput n mod greit c legea satisface
nevoile att pentru sprijinul public ct i cel privat pentru cel de al treilea sector i au procedat la
eliminarea altor beneficii fiscale pentru organiza[iile neguvernamentale. Astfel, dona[iile fiscale
deductibile au fost desfiin[ate n Lituania i n Slovacia i msuri similare sunt luate n considerare
n Polonia. ## Astfel de reforme fiscale s-au dovedit (i se vor dovedi) a fi chiar n detrimentul
societ[ii civile i sunt de nedorit din punct de vedere financiar i moral
III,*, Recomand/ri de rezumat privind un EgIid de finanare organizaii neguvernamentaleF:
1e vom lua ;n con.iderare ;n .tabilirea unui .i.tem de finanare guvernamental/ pentru
.ocietatea civil/D
Cnd este dezvoltat un sistem pentru finan[area organiza[iilor neguvernamentale, este necesar s
se gndeasc dincolo de argumentarea de baz i supozi[iile din partea guvernului. Care este rolul
organiza[iilor neguvernamentale n societate? Cum este conceput acest rol din punctul de vedere
al guvernului? Ce roluri i func[ii ar trebui s sprijine guvernul i de ce?
Mai jos este o cart care reflect o poten[ial clasificare, bazat pe principiile i abordrile general
descrise n Sec[iunea . Este nevoie s fie n[eles c
acesta este un model generalizat i ar trebui s fie aplicat pentru a se potrivi specificit[ii
unei [ri; i
acesta este un model idealizat, i rolurile organiza[iilor neguvernamentale i tipurile de
sprijin pot n realitate s nu fie niciodat att de clare.
Totui, o astfel de cart este util a fi gndit prin funda[ii i n cadrul sistemului de finan[are.
3I0 D5 ORGANICAJI5 3I0 D5 40RIKIN
ORGANI>A?II ')RNI>OARE DE (ER*I3II
Organiza[iile neguvernamentale asumndu-i sarcini
guvernamentale (ex., acelea care sunt explicit
asumate de administra[ia local i central prin lege)
Guvernul ar trebui s ofere sprijin direct pentru a
finan[a servicii prin intermediul organiza[iilor
neguvernamentale(precum i s asigure sprijin direct
general valabil pentru acestea)
Organiza[ii neguvernamentale venind n completarea
sarcinilor guvernamentale (ex., acele sarcini care nu
sunt explicit asumate de guvern dar considerate de
utilitate public prin lege sau ca rspunznd nevoilor
comunit[ii)
Guvernul ar trebui s ia n considerare finan[area
serviciului nsui sau s ofere sprijin indirect
ORGANI>A?II de @(3AIM:ARE (O3IA!B@
Organiza[ii neguvernamentale plednd pentru
anumite probleme i interese ale lor (ex., prin
influen[area procesului de elaborare a politicilor
publice i legisla[ie)
Guvernul ar putea alege s ofere finan[are direct
unor anumite activit[i; ar putea, oricum, s asigure
independen[a unor astfel de organiza[ii
neguvernamentale; guvernul ar putea s ofere sprijin
indirect
Organiza[ii neguvernamentale care urmresc
creterea participrii cet[enilor i responsabilitatea
social (ex., orice societate de beneficiu mutual, club,
etc., precum i organiza[ii neguvernamentale care
pledeaz n mediul de afaceri, coli i alte institu[ii )
Guvernul ar putea ncuraja astfel de organiza[ii prin
sprijin indirect
ORGANI>A?II 3ARE O'ERB GRAN+)RI
Organiza[ii neguvernamentale care adun/genereaz
resurse i contribuie la redistribuirea bog[iei private
Guvernul poate lua n considerare sprijinul pentru
apari[ia unor furnizori de granturi independen[i pentru
78
The 18
th
a ajuta sectorul s devin mai auto sustenabil
3e principii aplic4 guvernulC
S lum prima rubric a tabelului: organiza[ii neguvernamentale asumndu-i sarcini
guvernamentale (ex., acelea care sunt explicit asumate de administra[ia local i central prin
lege). S spunem c guvernul crede c dac o organiza[ie neguvernamental i asum o sarcin
specific, ar trebui s fie sprijinit de ctre bugetul public deoarece ajut guvernul s i
ndeplineasc atribu[iile. Cum va fi oferit sprijinul?
Guvernul ar putea aici alege dintr-o categorie larg de mecanisme bazate pe principiul descris mai
sus, precum principiul subsidiarit[ii (dnd preferin[ organiza[iilor neguvernamentale) sau
principiul competitiv (urmrind cea mai bun valoare)precum i sistemul normativ sau de cupoane
valorice.
Problemele legate de ce ti"uri !e costuri /i @n ce msur vor fi aco"erite sunt importante, deoarece
dac guvernul suport ntregul cost pentru organiza[iile neguvernamentale, poate s nu merite
privatizarea acelui serviciu n primul rnd. Experien[a din Marea Britanie i Germania arat c
organiza[iile neguvernamentale subven[ionate n ntregime de ctre guvern pe o perioad mai
lung (5 pn la 10 ani) au devenit esen[ialmente prea costisitoare, asemenea unei agen[ii
guvernamentale.
n mod similar, principiile pentru fiecare rubric a tabelului de mai sus, ar trebui bine gndite.
Pentru organiza[iile neguvernamentale din rubricile a doua i a treia, de exemplu, principiul general
poate fi c ele au oportunitatea de a primi finan[are direct guvernamental numai dac activit[ile
lor curente sunt n acord cu anumite obiective specifice guvernamentale, i prin urmare de a le
sprijini ca s contribuie la dezvoltarea programului guvernamental.
S"rijinul in!irect poate fi preconizat pentru toate categoriile de organiza[ii neguvernamentale la
nivele diverse. De obicei, organiza[iile de beneficiu reciproc se pot bucura numai de un sprijin
minimal n recunoaterea contribu[iei lor la modelul social democrat. Acest minim ar putea fi
scutirea pe impozitul pe venitul corpora[iei pentru activit[ile ei statutare; ar putea, de asemenea
include scutiri pe impozite i onorarii precum i pe proprietate i alte taxe (ca n Ungaria).
Organiza[iile neguvernamentale care sunt considerate de utilitate public ar putea s se bucure de
o gam mai larg de beneficii, precum capacitatea de a ob[ine deducerea impozitului pe dona[ii,
beneficii fiscale legate de venitul din activit[i economice, scutiri vamale, capacitatea de a furniza
scutire de tax pentru burse/ajutor ctre persoane, etc.
n Ungaria, dou tipuri de OUP se bucur de beneficii adi[ionale precum OUPurile "remarcabile;
prin contrast, n Bulgaria, organiza[iile de beneficiu reciproc nu primesc nici mcar o dispens
ntreag pe impozitul pe venitul de baz (totui, ele au cteva scutiri fiscale precum cele pe
granturi i cotiza[iile membrilor).
O alt problem este alocarea de tip 1% , de care ar putea beneficia toate organiza[iile
neguvernamentale sau numai OUPurile
Problema Dncura84rii unui proce# independent de acordare de granturi s-a dovedit de
asemenea a fi una important n [rile CEE, deoarece pe msur ce donatorii strini se retrag i
cultura filantropic de a da nu s-a dezvoltat, organiza[iile neguvernamentale sunt lsate ntr-un
79
The 18
th
vacuum financiar, unde singura surs majora de sprijin devine guvernul. n lumina acestei
amenin[ri la sustenabilitatea financiar, nfiin[area de furnizori locali de granturi este o solu[ie
poten[ial. n Republica Ceh, statul de fapt a sprijinit nzestrarea unor astfel de furnizori de
granturi, dar dac un astfel de sprijin direct nu este o op[iune, totui exist instrumente care s
ajute la dezvoltarea acestui poten[ial (ex., prin reglementarea dotrilor i investi[iilor).G
80
The 18
th
I@,", 4priHin guvernamental pentru organizaii neguvernamentale
I*5,5/5 3on#truirea capacit4ii organizaionale
Este n general recunoscut n [rile aflate n curs de aderare faptul c organiza[iile
neguvernamentale au nevoie s i ntreasc capacit[ile organiza[iilor pentru a fi capabile s
acceseze surse de finan[are de pre aderare i n special de post aderare. ntrirea capacit[ii
organiza[ionale poate include sesiuni de training pe planificare de proiect i scriere de cereri de
finan[are precum i educarea societ[ii civile cu privire la modul n care lucreaz UE i cum poate
ea participa la re[elele largi UE pentru politici de advocacy. Mai mult dect att, sprijinul
guvernamental pentru dezvoltare organiza[ional , ex. de a ajuta la introducerea de sisteme de
asigurare a calit[ii pentru organiza[iile neguvernamentale furnizoare de servicii a fost de
asemenea o nevoie demonstrat.
n afar de includerea unor astfel de activit[i n PHARE i alte mecanisme de oferire de granturi
pre aderare, guvernele au fcut foarte pu[in pentru a crete capacitatea sectorului asociativ n
compara[ie cu investi[ia fcut n dezvoltarea capacit[ii antreprenoriale. Acolo unde au fost astfel
de exemple, ele s au ntmplat ca rezultat al ini[iativei unor agen[ii individuale ale guvernului sau
oficialilor publici i nu ca o consecin[ a unei politici publice coordonate. De exemplu, organiza[iile
neguvernamentale din Cehia au fost pregtite cu privire la procedurile pentru finan[are UE; ns
acest efort nu a fost parte a politicii globale a guvernului privind accesiunea UE sau de sprijinire
societ[ii civile i a fost realizat prin agen[ii separate ale statului.
Un exemplu pozitiv poate fi citat din Nn&aria, unde guvernul a lansat aa *on!ul !e 5re&tire a
5ro"unerilor, care ofer asisten[ tehnic n mod specific autorit[ilor locale, asocia[iilor de mic
regiuni, i organiza[iilor nonprofit. Acelor organiza[ii care urmresc s aplice pentru Fonduri
Structurale UE li s a oferit oportunitatea de a i trimite ideea Fondului. Fondul apoi a oferit
mijloacele necesare pentru dezvoltarea acelor idei ctigtoare n propuneri de proiect complet,
care aveau anse mai mari pentru o finan[are sigur UE. n 2003, *on!ul !e 5re&tire a
5ro"unerilor a premiat aproape 500 de aplican[i inclusiv autorit[i locale i organiza[ii
neguvernamentale, asisten[a tehnic valornd un total de 27 milioane euro. Pentru runda din 2003,
guvernul i programul PHARE au contribuit ambele cu 50% pentru Fond; bazndu-se pe succesul
ini[iativei (ei au primit mai mult de 2,800 idei), guvernul a decis s lanseze programul din nou n
2004 la acelai nivel de sprijin, chiar i fr contribu[ia PHARE.
I*5,5,5 Metode financiare
Nu numai mecanismele de finan[are i co finan[are sunt esen[iale pentru sustenabilitatea
organiza[iilor neguvernamentale n general; ele pot fi de asemenea o cerin[ pentru accesul la
fonduri UE. Structura acestor mecanisme a fost folosit pentru distribu[ia fondurilor externe. De
exemplu, n Republica Ceh, asisten[a de preaderare oferit de UE n cadrul Parteneriatului de
Aderare i mecanismele financiare de pre aderare au fost administrate n cadrul unui Program
separat de Dezvoltare a Societ[ii Civile. Funda[ia s-a nfiin[at la Praga i a fost constituit pentru
acest scop la ini[iativa Guvernului Federal Cehoslovac n 1992. O sum total de 16,770,000 EUR
a fost distribuit n cadrul programului pn la sfritul anului 2001.
Comitetul Consultativ Comun Estonian creat n 2002 (vezi mai sus) a ajuns la concluzia c Estonia
are nevoie s i dezvolte astfel de mecanisme de finan[are. Ele erau necesare nu numai pentru
mbunt[irea nivelului de informa[ie privind problemele pre aderrii i accesul la Fonduri
Structurale dar de asemenea i pentru a asigura implicarea societ[ii civile n discutarea i
adoptarea solu[iilor de finan[are.
81
The 18
th
Guvernul un&ar a ales un alt mod de abordare a nevoii de a ntri financiar organiza[iile
neguvernamentale la por[ile UE. n vreme ce rolul sau importan[a organiza[iilor neguvernamentale
nu a fost explicit men[ionat n Planul Na[ional de Dezvoltare i n documentele de politici care au
urmat, guvernul ungar a accentuat importan[a sprijinirii societ[ii civile n procesul de aderare n
Strategia sa Guvernamental fa[ de Sectorul Civil (vezi Sec[iunea ). Fondul Civil Na[ional,
nfiin[at ca s ntreasc sectorul asociativ (vezi Sec[iunea .7) a nfiin[at un colegiu special (un
organism de oferire de granturi) pentru a sprijini eforturile organiza[iilor neguvernamentale n
pozi[ionarea lor i a sectorului n procesul de aderare.
n plus, eforturile na[ionale ar trebui sus[inute de activitatea de pregtire desfurat de UE.
Comisia European ar trebui s ajute nu numai func[ionarii publici dar i organiza[iile societ[ii
civile s dobndeasc cunotin[e despre Fondurile Structurale. Organiza[iile societ[ii civile ar
trebui, de partea lor s foloseasc mai eficient resursele Fondurilor Structurale n viitor i s
desfoare o activitate de pregtire efectiv astfel nct s fie gata pentru co-finan[are i
managementul proiectelor vizate. Comisia ofer sprijin unui numr de lar&i reele euro"ene !e
or&ani'aii ne&uvernamentale pentru a promova aceast func[ie care, n schimb, ajung i ofer
educa[ie n subiecte europene societ[ii civile din [rile din curs de aderare. Printre aceste
organiza[ii sunt European Citizen Action Service (ECAS, +++,eca.,org), European Council for
Voluntary Organisations (CEDAG, +++,cedag,net), i proiectul TRALOG (+++,trialog,or,at,
care ajut dezvoltarea societ[ii civile din [rile care sunt n curs de aderare s ob[in includerea n
CONCORD, Confedera[ia European a Organiza[iilor Neguvernamentale pentru Ajutor i
Dezvoltare).
I@,(, 5forturile Guvernului de a aplica principiile A5 privind con.ultarea i dialogul .ocial
Un domeniu important al ac[iunii guvernamentale i un indicator al recunoaterii semnificative a
sectorului este msura n care guvernul aplic principiile participrii publice, consultrii i dialogului
social n legisla[ia lor.
I*565/5 Implicarea #ociet4ii civile Dn luarea deciziilor
n aceast privin[, au fost cteva ini[iative bune n cteva [ri care au aderat. De exemplu,
guvernul un&ar a introdus 5ro&ramul !e 2e&islaie ;esc1is pentru a mbunt[i calitatea legisla[iei
prin creterea participrii publice. n draftul noii Legi a Legisla[iei, sunt cteva elemente reflectate
reprezentnd practici ini[iale n legisla[ia european, i adesea privesc participarea organiza[iilor
neguvernamentale (de exemplu, prior i post-legiferare a evalurilor de impact, publicarea draftului
de legisla[ie, etc.). ni[iativele recente legale afectnd sectorul asociativ, precum Legea privind
Programul Fondului Civil Na[ional i Draftul Legii privind Voluntariatul, au circulat i au fost
discutate ntre organiza[iile neguvernamentale din Ungaria i poate mai important, reflect
comentariile i considera[iile societ[ii civile care au fost ridicate n discu[ii.
n 5olonia, guvernul a adoptat n Octombrie 2002 un 6e&ulament !e ;ialo& Eocial. Preambulul
acestui document recunoate i accentueaz importan[a societ[ii civile i organiza[iilor formate n
cadrul societ[ii civile. Aceste document definete trei categorii principale de parteneri sociali:
reprezentan[i ai muncii colective, ex., sindicate i organiza[ii ale muncitorilor ; ini[iative cet[eneti
organizate, ex. asocia[ii i funda[ii de utilitate public, ex. asocia[ii profesionale i comerciale,
federa[ii ale autorit[ilor locale.
Regulamentul schi[eaz regulile de baz pentru cooperarea dintre guvern i partenerii sociali
numi[i, i prescrie de asemenea reguli pentru conduita guvernului i administra[iei publice n rela[ia
lor cu partenerii sociali. Regulamentul con[ine proceduri importante i inovative; de exemplu, oblig
ministerele responsabile pentru propunerea unui proiect legislativ la Parlament nu numai s
consulte partenerii sociali pe proiect, dar de asemenea s recapituleze comentariile lor i s ofere
justificare dac acele comentarii au fost respinse cnd au fost supuse dezbaterii Parlamentare.
82
The 18
th
I*565,5 A#i#tarea reprezent4rii #ociet4ii civile Dn organi#mele )E
Eforturile sectorului asociativ au fost direc[ionate ctre parteneriat la dou nivele: primul, cu
institu[iile UE, i al doilea, cu re[elele UE non profit. Ambele au oferit o asisten[ inestimabil n
pregtirea celui de al de al treilea sector al [rilor care ader pentru a se altura Uniunii. Aa cum
organiza[iile neguvernamentale poloneze au declarat la conferin[a privind Construirea
Parteneriatului dintre Polonia i societatea civil din UE, "Organiza[iile neguvernamentale poloneze
sunt implicate numai par[ial n activit[ile de la nivelul UE. Ele nu au influen[ asupra
reglementrilor dreptului comunitar, care deja le afecteaz activit[ile n diferite domenii...Sectorul
neguvernamental polonez nu este vizibil printre organiza[iile neguvernamentale din
UE...Obstacolul principal este lipsa de fonduri ca i lipsa reprezentrii organiza[iilor
neguvernamentale poloneze .#"(
mportan[a reprezentrii nseamn nu numai a "fi aproape de surs, adic, a avea acces complet
la finan[ri i alte informa[ii relevante, dar de asemenea i posibilit[i de participare la luarea
deciziilor, discu[ii i consultare.
Oficiul ONG Polonez din Bruxelles a fost nfiin[at lund aceste aspecte n considera[ie. Este o
ini[iativ a mai mult de 20 de organiza[ii neguvernamentale poloneze importante, funda[ii i re[ele
de organiza[ii neguvernamentale lucrnd n diverse sectoare. Scopul su este de a pregti
societatea civil polonez pentru calitatea de membr a Poloniei n UE. O parte a activit[ii
Oficiului const n a uura intrarea organiza[iilor neguvernamentale n variate re[ele europene ale
sectorului asociativ. Oficiul ONG din Bruxelles i Varovia aloc mult din timpul su furnizrii de
informa[ie privind politicile UE ctre organiza[iile neguvernamentale poloneze. Activitatea
Conven[iei pentru Viitorul Europei este unul dintre domeniile acoperite de Oficiu prin variatele sale
tiri i buletine. Oficiul Polonez al Organiza[iilor Neguvernamentale este n prezent singura
reprezentare ONG a unei [ri candidate la Bruxelles.
+r&ani'aiile ne&uvernamentale ce1e s-au implicat n politicile concrete ale UE (structurale,
regionale, agricole) prin participarea la formularea politicilor(prin realizarea de comentarii)bazate
pe politicile de parteneriat elaborate mai sus, i de asemenea fiind beneficiarii finali sau partenerii
unor granturi i proiecte n cadrul acestor politici (mai cu seam n furnizarea de servicii sociale).
Exemple ale unor astfel de organiza[ii neguvernamentale active includ CpKP (Centrul pentru
Activitate Comunitar), Omega Liberec, SKOK (Comisia Permanent a Conferin[ei Sectoriale),
Hnut Duha (Micarea Curcubeului). Organiza[iile neguvernamentale cehe sunt de asemenea
active n branele locale ale re[elelor UE de organiza[ii neguvernamentale, i n unele subiecte
legate de integrarea n UE ele fac acest lucru cu propriile lor resurse financiare.
Organiza[iile neguvernamentale cehe monitorizeaz de asemenea respectarea de Republica Ceh
a obliga[iilor sale bazate pe introducerea acSuisului comunitar n legisla[ia ceh. Ele fac acest lucru
n primul rnd prin monitorizarea stadiului actual, realiznd rapoarte, angajndu-se n campanii de
advocacy i de contientizare public, i coopernd n proiectarea reglementrilor de
implementare. n prezent, cteva organiza[ii angajate n astfel de activit[i(precum Asocia[ia de
Protec[ie a Consumatorilor din Cehia, Micarea Curcubeului, Pmntul Copiilor) sunt relativ slabe
i sunt adesea refuzate de stat i institu[ii publice. Din perspectiva incorporrii aplicabilului acSuis
comunitar i monitorizrii pe mai departe, rolul lor de "cine de paz este de nenlocuit.
Note
83
The 18
th
7 Nilda Bullain este Director Executiv al Centrului European pentru Legea Non Profit. Radost
Toftisova este consultant la Centrul nterna[ional pentru Legea Non Profit cu expertiz n legisla[ia
care guverneaz parteneriatul dintre organiza[iile neguvernamentale/Guvern .
# Vezi Daimar Liiv, ,ui!elines for t1e 5re"aration of )om"acts, 3KN2, Volum 3, ssue 4, unie 2001
<Ittp:LL+++,icnl,orgLHournalLvol(i..%LGuideline.forcompact.print,Itm>.
" Ittp:LL+++,uzuvrI,IrLpdfLprogramM.uradnHe,pdf (n Croat numai)
( ;ecision of Estonian 5arliament A""roval of Estonian )ivil Eociet( ;evelo"ment )once"t, 2002,
Ittp:LL+++,ngo,eeLorb,a+Lcla..NfileLactionNprevie+LidN(()*L5OAO-eng,pdf .
% Ittp:LL+++,nonprofit,Iu.
) ;anis1 )1arter for interaction bet9een Folunteer ;enmarJ 4 Associations ;enmarJ an! t1e
"ublic sector, Decembrie 2001,
<Ittp:LL+++,frivilligIed,dPLfilecacIeL"!#*L#!2*2*)%LcIarterMforMinteractionMbet+eenMvolu
nteerMdenmarP,doc,doc>.
* Compact on Relations between Government and the Voluntary and Community Sector in
England, Ittp:LL+++,Iomeoffice,gov,uPLdoc.%L1OM0A13commandpaper,pdf (1998).
! Vezi Daimler Liiv, ,ui!elines for t1e 5re"aration of )om"acts, 3KN2, Volum 3, ssue 4, unie
2001 <Ittp:LL+++,icnl,orgLHournalLvol(i..%LGuideline.forcompact.print,Itm>.
$ "The Paradox of Compacts: Monitoring the mpact of Compacts, Home Office Online Report,
February 2005, Ittp:LL+++,Iomeoffice,gov,uPLrd.Lpdf.)Lrd.olr"),pdf.
2 Vezi Daimler Liiv, ,ui!elines for t1e 5re"aration of )om"acts, 3KN2, Volum 3, ssue 4, unie
# ;ecision of Estonian 5arliament A""roval of Estonian )ivil Eociet( ;evelo"ment )once"t,
2002, <Ittp:LL+++,ngo,eeLorb,a+Lcla..NfileLactionNprevie+LidN(()*L5OAO-eng,pdf >.
## Vezi Daimler Liiv, ,ui!elines for t1e 5re"aration of )om"acts, 3KN2, Volum 3, ssue 4, unie
#" EN )ommissionQs I1ite 5a"er on Euro"ean ,overnance, Brussels, 2001,
<Ittp:LLeuropa,eu,intLeur-le'LenLcomLcncL"#Lcom"#M%"$en#,pdf>.
#( EN )ommissionQs I1ite 5a"er on Euro"ean ,overnance, Brussels, 2001, p. 10,
#% EN )ommissionQs I1ite 5a"er on Euro"ean ,overnance, Brussels, 2001, p. 19,
#) ;anis1 )1arter for interaction bet9een Folunteer ;enmarJ 4 Associations ;enmarJ an! t1e
"ublic sector, December 2001,
#* ;anis1 )1arter for interaction bet9een Folunteer ;enmarJ 4 Associations ;enmarJ an! t1e
84
The 18
th
#! ;anis1 )1arter for interaction bet9een Folunteer ;enmarJ 4 Associations ;enmarJ an! t1e
#$ Etrate&( for ;anis1 Eu""ort to )ivil Eociet( in ;evelo"in& )ountries ? inclu!in& coo"eration
9it1 ;anis1 N,+s, Octombrie 2000,
<Ittp:LL+++,una,dPLffdLGodPMNordMRegeringerL4trategQMforMDani.IM4upport,Itm.>
#2 Ministrul Federal pentru Cooperare i Dezvoltare (BMZ) administreaz finan[area pentru
dezvoltare interna[ional printr-un program numit ;evelo"ment 5rojects in ;evelo"in& )ountries.
Vezi Ittp:LL+++,globenet,orgLpreceupLpage.LfrLcIapitreLetatlieuLacteur.LfLI,Itm. Colaborarea
strns a Ministerului cu organiza[iile neguvernamentale germane de dezvoltare de la nceputul
anilor 90 a condus ini[ial la un document de politic public, *i&1tin& "overt( b( "romotin& self8
1el", care accentua participarea i auto ajutoarea ca principii fundamentale , Vezi
Ittp:LL+++,euforic,orgLproHect.Lpovca.de,Itm. Alte patru documente de politici privind
reducerea srciei au fost elaborate i adoptate n timpul anilor 90 i )once"tion of !evelo"ment
"olic( of >0L$ a fost publicat n Octombrie 1996, confirmnd reducerea srciei ca obiectiv
principal
" ;anis1 )1arter for interaction bet9een Folunteer ;enmarJ 4 Associations ;enmarJ an! t1e
"# EN )ommissionQs I1ite 5a"er on Euro"ean ,overnance, Brussels, 2001,
"" See Daimar Liiv, ,ui!elines for t1e 5re"aration of )om"acts, 3KN2, Volum 3, ssue 4, unie
"( EN )ommissionQs I1ite 5a"er on Euro"ean ,overnance, Brussels, 2001,
"% O1e )om"act on relations bet9een &overnment an! t1e voluntar( an! communit( sector$
Ittp:LL+++,tIecompact,org,uPL1"6LdocumentMtreeL@ie+A1ategorQ,a.pD1ategorQIDN""
") Estonian )ivil Eociet( ;evelo"ment )once"t,
<Ittp:LL+++,emQ,eeLengLalu.doPumendidLconcept,Itml>.
"* Vezi Daimar Liiv, ,ui!elines for t1e 5re"aration of )om"acts, 3KN2, Volum 3, ssue 4, unie
"! 5romotion of )ivil Eociet( in ;evelo"in& )ountries: t1e ECam"le of Euro"ean ;evelo"ment
)oo"eration, German Development nstitute, Briefing Paper 6/1999, <Ittp:LL+++,die-
gdi,deLDI5MBomepage,n.fLL!2"2266D"A62%A1#")*2>**)1#(>; Eva Weidnitzer,
,erman Ai! for 5overt( 6e!uction, Berlin: Deutsches nstitut frEntwicklungspolitik,
<Ittp:LL+++,euforic,orgLproHect.Lpovca.de,Itm>.
85
The 18
th
"$ 6e"ort from t1e )ommission on Euro"ean ,overnance, Office for Official Publications of the
European Communities, Luxemburg, 2003, <
Ittp:LLeuropa,eu,intLcommLgovernanceLdoc.LcommMrapportMen,pdf>.
"2 )ommunication from t1e )ommission of t1e Euro"ean )ommunities, Brussels , Noiembrie 12,
2002, p. 5, <Ittp:LLeuropa,eu,intLcommLgovernanceLdoc.LcommM.tandard.Men,pdf>.
( David Carrington, O1e )om"act ? t1e )1allen&e of 3m"lementation, Aprilie 2002,
<Ittp:LL+++,davidcarrington,netLarticle.Ldoc.LA1A-1ompactR"4ummarQ,doc>.
(# Bazat pe input din partea Kristina Mand, Director, Network of Estonian Nonprofit Organizations.
(" Vezi Daimar Liiv, ,ui!elines for t1e 5re"aration of )om"acts, 3KN2, Volum 3, ssue 4, unie
(( Vezi Daimar Liiv, ,ui!elines for t1e 5re"aration of )om"acts, 3KN2, Volum 3, ssue 4, unie
(% 2ocal )om"act ,ui!elines: ,ettin& 2ocal 6elations1i"s 6i&1t Oo&et1er, publicat de NCVO n
numele Working Group on Government Relations Secretariat i al Asocia[iei Administra[iei Locale,
iulie 2000, <Ittp:LL+++,tIecompact,org,uPLmoduleMimage.L8ocal1ompactGuideline.,pdf>.
() Ittp:LL+++,tIecompact,org,uPL1"6LdocumentMtreeLvie+AcategorQ,a.pDcategorQIDN#*(.
(* Miuchal Guc, "E&(e!Tl nem me&( (nu este posibil singuri), 1999, CSDF Hungary. Rezumat n
englez pregtit pentru CNL de stvan Csoka.
(! )ivic Activities: Oo9ar!s a )ivil Eociet( 9it1 a *uture, Summary of the Bundestag Study
Commission's Report, unie 2002,
<Ittp:LL+++,bunde.tag,deLparlamentLPommi..ionenLarcIivLengaLengaM.tu,Itm>.
($ Timothy Milewa, Stephen Harrison, George Dowswell, 5artners1i"s an! 5ublic Accountabilit( in
>ritis1 Aealt1 )are , <Ittp:LL+++,publicnet,co,uPLpublicnetLfe(#"2,Itm>.
(2 llami Szmvevszk: Jelents a trsadalmi szervezeteknek s kztestleteknek juttatott
kltsgvetsi tmogatsok ellenrzsrl (State Audit Bureau, 6e"ort on t1e )ontrol of >u!&et
Eu""ort to Eocial +r&ani'ations an! 5ublic Eocieties), Septembrie 2002.
% )roatia Enacts National *oun!ation for )ivil Eociet( ;evelo"ment 2a9, CNL News Release,
October 27, 2003, <Ittp:LL+++,icnl,orgL0R544LArticle.L"(L"(#"!,Itm>.
%# )ivic Activities: Oo9ar!s a )ivil Eociet( 9it1 a *uture, Summary of the Bundestag Study
Commission's Report, unie 2002, p. 9.
%" Material bazat pe E'c'ecin 2ocal 3nitiative 5ro&ram, raport pregtit de John Driscoll (Unit for
Housing and Urbanization, Harvard University Graduate School of Design), Pawel Szczyrski (Unit
of Cooperation with Nongovernmental Organizations, City of Szczecin), i Janusz Szewczuk, 2001.
%( Alena Skodova, Association of )iti'en A!vice >ureaus celebrates five (ears of eCistence,
raport, 30 Mai, 2001, <Ittp:LL+++,radio,czLenLarticleL"$%2(>.
%% 6ural Oelecotta&es in E9e!en,<Ittp:LL+++,globalidea.banP,orgL.iteLbanPLidea,pIpD
ideaIdN"")
86
The 18
th
%) 6ural Oelecotta&es in E9e!en,<Ittp:LL+++,globalidea.banP,orgL.iteLbanPLidea,pIpD
ideaIdN"")
%* 6ural Oelecotta&es in E9e!en,<Ittp:LL+++,globalidea.banP,orgL.iteLbanPLidea,pIpD
ideaIdN"")>.
%! 6ural Oelecotta&es in E9e!en,<Ittp:LL+++,globalidea.banP,orgL.iteLbanPLidea,pIpD
ideaIdN"")>.
%$ 6ural Oelecotta&es in E9e!en,<Ittp:LL+++,globalidea.banP,orgL.iteLbanPLidea,pIpD
ideaIdN"")>.
%2 6ural Oelecotta&es in E9e!en,<Ittp:LL+++,globalidea.banP,orgL.iteLbanPLidea,pIpD
ideaIdN"")>.
) Oelecotta&es in Estonia, Center for Tele-information, Technical University of Denmark, 2001,
<Ittp:LL+++,itu,intLI3A-DLunivMacce..Lca.e.tudie.Le.tonia,Itml>.
)# Oelecotta&es in Estonia, Center for Tele-information, Technical University of Denmark, 2001,
)" Oelecotta&es in Estonia, Center for Tele-information, Technical University of Denmark, 2001,
)( Bill Murray, O1e Aun&arian Oelecotta&e 0ovement, Small World Connections, U.K., <
Ittp:LL+++,col,orgL3elecentre.LcIapterR"),pdf>.
)% Bill Murray, O1e Aun&arian Oelecotta&e 0ovement, Small World Connections, U.K., p. 1,
<Ittp:LL+++,col,orgL3elecentre.LcIapterR"),pdf>.
)) Bill Murray, O1e Aun&arian Oelecotta&e 0ovement, Small World Connections, U.K., p. 3,
)* Bill Murray, O1e Aun&arian Oelecotta&e 0ovement, Small World Connections, U.K., p. 3,
)! Bill Murray, O1e Aun&arian Oelecotta&e 0ovement, Small World Connections, U.K., p. 3,
)$ Bill Murray, O1e Aun&arian Oelecotta&e 0ovement, Small World Connections, U.K., p. 4,
)2 See Miklos Marschall, 2e&itimac( an! Effectiveness: N,+s in )om"arative 5ers"ective$ SEAL,
Spring 2001.
* "Societatea civil este despre participare, n vreme ce democra[ia parlamentar este despre
reprezentare. Politica civic a participrii cet[eneti i 'politica de partid' a reprezentrii
parlamentare au o rela[ie sntoas, dinamic, att de complementaritate ct i de tensiune. 3!:
*# EU Development Ministers Seminar: The Role of European Nongovernmental Organizations in
Promoting Civil Society in Developing Countries (Berlin, Martie 1999).
*" 3!:
87
The 18
th
*( Diferen[a este i mai semnificativ cnd este exprimat n cifre absolute. Vezi datele de la
)om"arative Non"rofit Eector 5roject the Center for Civil Society at the John Hopkins University,
<Ittp:LL+++,HIu,eduLScnpLpdfLcomptable%,pdf>.
*% O1e )ommission an! Non8,overnmental +r&anisations: >uil!in& a Etron&er 5artners1i",
Commission Discussion Paper, prezentat de Preedintele Prodi i Vice-Preedintele Kinnock,
Brussels, Januarie 18, 2000, p. 2, <Ittp:LLeuropa,eu,intLeur-
le'LenLcomL+dcL"Lcom"M##en#,pdf>.
*) O1e )ommission an! Non8,overnmental +r&anisations: >uil!in& a Etron&er 5artners1i",
Brussels, anuarie 18, 2000, p. 2, <Ittp:LLeuropa,eu,intLeur-
** O1e )ommission an! Non8,overnmental +r&anisations: >uil!in& a Etron&er 5artners1i",
Brussels, Januarie 18, 2000, p. 2<Ittp:LLeuropa,eu,intLeur-
*! O1e )ommission an! Non8,overnmental +r&anisations: >uil!in& a Etron&er 5artners1i",
Brussels, Januarie 18, 2000, p. 2, <Ittp:LLeuropa,eu,intLeur-
*$ Vezi mai multe pe websiteul Swedish nternational Development Cooperation Agency,
<Ittp:LL+++,.ida,.eL4idaLH.pLpolopolQ,H.pDdN#!.
*2 Principiul subsidiarit[ii este de asemenea adoptat de Uniunea European, cu inten[ia de a
asigura c deciziile sunt adoptate ct mai apropiat de nevoile cet[enilor afecta[i. Aceast
nseamn c Uniunea nu intreprinde o ac[iune(cu excep[ia domeniilor care cad n competen[a sa
exclusiv)dect dac ac[iunea sa va fi mai eficient dect ac[iunea luat la nivel na[ional regional
sau local. Ittp:LLeuropa,eu,intL.cadplu.Lglo..arQL.ub.idiaritQMen,Itm.>
! Principiul, n[eles n contextul social politic, i are originea n Enciclica Papei Leo X (1891) i
Papa Pius X (1931), care a fost primul care l-a explicat i elaborat pe baza diviziunii ntre atribu[iile
statului i bisericii, precum i ale comunit[ii, n ceea ce privete mbunt[irea condi[iilor sociale
<Ittp:LL+++,ucc,ieLacademicLapp.ocLId.pL0iu.R"TI&R"Uuadrage.imoR"AnnoR"9#)-
)-#2(#:,Itm>
!# Cu excep[ia c astfel de organiza[ii sunt uneori incluse n bugetul de stat pe o baz anual. vezi
Subven[ii, Sec[iunea .3.1.
!" 5reliminar( stu!( of t1e le&al frame9orJs for "ublic financin& of N,+ activities in >ul&aria$
)roatia$ Aun&ar($ 6omania an! ElovaJia, JNL, Volum 3, ssue 4, unie 2001,
<Ittp:LL+++,icnl,orgLHournalLvol(i..%Lprelim.tudQprint,Itm >.
!( 5reliminar( stu!( of t1e le&al frame9orJs for "ublic financin& of N,+ activities in >ul&aria$
!% ,lossar( of A;E Oerms, United States Agency for nternational Development, Washington, DC:
USAD, 2001, p. 93, <Ittp:LL+++,u.aid,govLpolicQLad.Lglo..arQ,pdf>.
88
The 18
th
!) 5reliminar( stu!( of t1e le&al frame9orJs for "ublic financin& of N,+ activities in >ul&aria$
!* O1e Foluntar( Eocial Eector in ;enmarJ, Ministry of Social Affairs, Denmark, 2001, p. 15.
<Ittp:LL+++,frivilligIed,dPLfilecacIeL(%$%L#2)()($*LvoluntarQ.ocial+orP,pdf>.
!! O1e Foluntar( Eocial Eector in ;enmarJ, Ministry of Social Affairs, Denmark, 2001, p. 15.
!$ O1e Foluntar( Eocial Eector in ;enmarJ, Ministry of Social Affairs, Denmark, 2001, p. 16.
!2 O1e Foluntar( Eocial Eector in ;enmarJ, Ministry of Social Affairs, Denmark, 2001, p. 16.
$ Eocial 5olic( in t1e N:R:, <Ittp:LL+++",rgu,ac,uPLpublicpolicQLintroductionLuP,Itm>.
$# Eocial 5olic( in t1e N:R:, <Ittp:LL+++",rgu,ac,uPLpublicpolicQLintroductionLuP,Itm>.
$" 5reliminar( stu!( of t1e le&al frame9orJs for "ublic financin& of N,+ activities in >ul&aria$
$( Arne Svensson, 6e!efinin& 5ublic Eervices O1rou&1 0arJet8oriente! 0ec1anisms:
Ecan!inavian EC"eriences U >est 5ractice, Professional Management AB Prezentare la
nternational Workshop on Guarantor Government n Tby, Suedia, 31 Mai - 1 unie, 2001,
aranjat de Bertelsmann Foundation/ Cities of Tomorrow , p. 10, < Ittp:LL+++,citie.-of-
tomorro+,netL4ven..on,doc>.
$% 5reliminar( stu!( of t1e le&al frame9orJs for "ublic financin& of N,+ activities in >ul&aria$
$) 5reliminar( stu!( of t1e le&al frame9orJs for "ublic financin& of N,+ activities in >ul&aria$
$* Arne Svensson, 6e!efinin& 5ublic Eervices O1rou&1 0arJet8oriente! 0ec1anisms:
aranjat de Bertelsmann Foundation/ Cities of Tomorrow , p. 10, < Ittp:LL+++,citie.-of-
$! Arne Svensson, 6e!efinin& 5ublic Eervices O1rou&1 0arJet8oriente! 0ec1anisms:
aranjat de Bertelsmann Foundation/ Cities of Tomorrow, p. 14, < Ittp:LL+++,citie.-of-
$$ Arne Svensson, 6e!efinin& 5ublic Eervices O1rou&1 0arJet8oriente! 0ec1anisms:
89
The 18
th
aranjat de Bertelsmann Foundation/ Cities of Tomorrow, p. 17, < Ittp:LL+++,citie.-of-
$2 Vezi mai multe pe acest subiect n ,ui!elines for 2a9s Affectin& )ivic +r&ani'ations, pregtit
de nstitutul pentru o Societate Deschis n cooperare cu nternational Center for Not-for-Profit Law
(CNL), New York, 2004, pp. 103-104.
2 Beneficiile fiscale sau stimulentele fiscale sunt mijloace oferite de stat pentru a uura povara
fiscal pe contribuabili i/sau posibil, pentru a crea un stimulent pentru atingerea obiectivului
statului prin ncurajarea contribuabililor n folosirea fondurilor ntr-o anumit manier
2# Fishman and Schwarz: Non"rofit +r&ani'ations: )ases an! 0aterials, a doua edi[ie (2000), p.
332.
2" Eurve( on OaC 2a9s Affectin& N,+s in )entral an! Eastern Euro"e, CNL, a doua edi[ie, 2003,
p. 10, <Ittp:LL+++,icnl,orgLprogram.LceeLpub.Lta'.urveQL3a'4urveQ"nded-#,pdf>.
2( Eurve( on OaC 2a9s Affectin& N,+s in )entral an! Eastern Euro"e, CNL, a doua edi[ie ,
2003, p. 12, <Ittp:LL+++,icnl,orgLprogram.LceeLpub.Lta'.urveQL3a'4urveQ"nded-#,pdf>.
2% Eurve( on OaC 2a9s Affectin& N,+s in )entral an! Eastern Euro"e, CNL, a doua edi[ie, 2003,
2) Eurve( on OaC 2a9s Affectin& N,+s in )entral an! Eastern Euro"e, CNL, a doua edi[ie, 2003,
2* Economic Activities of Not8for85rofit +r&ani'ations, in Regulating Civil Society, raport de
conferin[, CNL, (Budapest: Mai 1996), pp. 6-7, available at Ittp:LL+++,icnl,org.
2! Eurve( on OaC 2a9s Affectin& N,+s in )entral an! Eastern Euro"e, CNL, a doua edi[ie 2003,
pp. 18-22, <Ittp:LL+++,icnl,orgLprogram.LceeLpub.Lta'.urveQL3a'4urveQ"nded-#,pdf>.
2$ Eurve( on OaC 2a9s Affectin& N,+s in )entral an! Eastern Euro"e, CNL, a doua edi[ie ,
22 Eurve( on OaC 2a9s Affectin& N,+s in )entral an! Eastern Euro"e, CNL, a doua edi[ie, 2003,
# Eurve( on OaC 2a9s Affectin& N,+s in )entral an! Eastern Euro"e, CNL, a doua edi[ie,
## Eection -:2: 3ncome taC !e!uctions or cre!its for !onations, n OS Guidelines for Laws
Affecting Civic Organizations, CNL, 1997, pp. 78-79.
#" Eurve( of OaC 2a9s Affectin& N,+s in )entral an! Eastern Euro"e, CNL, a doua edi[ie ,
#( Eurve( of OaC 2a9s Affectin& N,+s in )entral an! Eastern Euro"e, CNL, a doua edi[ie,
#% Nilda Bullain, 5ercenta&e "1ilant1ro"( an! la9, NOK i ECNL, 2004, pp. 3-4,
<Ittp:LL+++,onepercent,IuLDoPumentumoPL1IapterM"M51N8,doc>.
90
The 18
th
#) Surve( of OaC 2a9s Affectin& N,+s in )entral an! Eastern Euro"e, CNL, a doua edi[ie,
#* Surve( of OaC 2a9s Affectin& N,+s in )entral an! Eastern Euro"e, CNL, a doua edi[ie ,
#! Nilda Bullain, 5ercenta&e "1ilant1ro"( an! la9, NOK i ECNL, 2004, p. 6,
#$ Nilda Bullain, 5ercenta&e "1ilant1ro"( an! la9, NOK i ECNL, 2004, p. 14,
#2 The Percentage Philanthropy Project, <Ittp:LL+++,onepercent,IuLne+.,ItmV#bill>.
## Eurve( of OaC 2a9s Affectin& N,+s in )entral an! Eastern Euro"e, CNL, A doua edi[ie,
### Estonia on t1e roa! to accession: c1allen&es an! o""ortunities for civil societ(, discurs al
Liina Carr, Coordonator UE, la seminarul privind Societatea Civil Organizat n [rile candidate i
viitorul Europei, Bruxelles, 30-31 ianuarie, 2003.
##" 3nformation re&ar!in& t1e "ossibilit( of non8state non8"rofit or&anisationsQ "artici"ation in t1e
"rocess of inte&ration of t1e )'ec1 6e"ublic into t1e Euro"ean Nnion$
<Ittp:LL+td,vlada,czLfile.LrvPLrnnoLnnoMaMeu,pdf>.
##( pregtit pe baza unor documente de fond furnizate de Ministerul Mediului, Ministerul
Agriculturii, Ministerul Muncii i Problemelor Sociale, Ministerul pentru Dezvoltare Regional, i de
reprezentan[ii organiza[iilor neguvernamentale din organismele de lucru legate de programele
opera[ionale sectoriale aflate n elaborare de ctre aceste ministere
##% 3nformation re&ar!in& t1e "ossibilit( of non8state non8"rofit or&anisationsQ "artici"ation in t1e
"rocess of inte&ration of t1e )'ec1 6e"ublic into t1e Euro"ean Nnion$ p. 2,
##) 3nformation re&ar!in& t1e "ossibilit( of non8state non8"rofit or&anisationsQ "artici"ation in t1e
##* 3nformation re&ar!in& t1e "ossibilit( of non8state non8"rofit or&anisationsQ "artici"ation in t1e
##! 3nformation re&ar!in& t1e "ossibilit( of non8state non8"rofit or&anisationsQ "artici"ation in t1e
##$ 3nformation re&ar!in& t1e "ossibilit( of non8state non8"rofit or&anisationsQ "artici"ation in t1e
##2 3nformation re&ar!in& t1e "ossibilit( of non8state non8"rofit or&anisationsQ "artici"ation in t1e
91
The 18
th
#" 3nformation re&ar!in& t1e "ossibilit( of non8state non8"rofit or&anisationsQ "artici"ation in t1e
#"# 3nformation re&ar!in& t1e "ossibilit( of non8state non8"rofit or&anisationsQ "artici"ation in t1e
#"" 3nformation re&ar!in& t1e "ossibilit( of non8state non8"rofit or&anisationsQ "artici"ation in t1e
<Ittp:LL+td,vlada,czLfile.LrvPLrnnoLnnoMaMeu,pdf>. Sisteme similare sunt n func[iune n statele
membre UE (ex, Finlanda) i recent, deasemenea, n Slovacia (n urma unei decizii
guvernamentale, +++,roPovania,.P.
#"( Vezi materialele Conferin[ei privind Construc[ia parteneriatului ntre Polonia i societatea
civil din UE, 5-6 aprilie, 2001, <Ittp:LL+++,fip,ngo,plLfipengLItmlLpartner.Iip,Itml
92
The 18
th
ANEXA 2
1ompact on Relation. bet+een Government and tIe
@oluntarQ and 1ommunitQ 4ector in 5ngland
Koint fore+ord bQ tIe Bome 4ecretarQ and 4ir OennetI 4to+e& 1Iair of tIe 5ngli.I
voluntarQ and communitQ .ectorW. XorPing Group on Government Relation.
The voluntary and community sector has a vital role in society as the nation's 'third sector', working
alongside the state and the market. Through its engagement of volunteers, the services it provides
and the support it gives to individuals and groups, its contribution to community and civil life is
immense, invaluable and irreplaceable.
This Compact is aimed at creating a new approach to partnership between Government and the
voluntary and community sector. t provides a framework to enable relations to be carried out
differently and better than before. Government and voluntary and community organisations share
many aspirations - the pursuit of inclusiveness, dedication to public life, and support for the
development of healthy communities. The Compact is a starting point for developing our
partnership, based on shared values and mutual respect.
The voluntary and community sector's Working Group on Government Relations carried out a
major consultation exercise to determine the sector's views on developing the Compact. We are
delighted that the Compact embodies the key considerations which emerged and we should like to
thank the many thousands of voluntary and community organisations which participated in the
process of consultation. We hope that for them and the many beneficiaries and users of the
services of the voluntary and community sector the Compact will lead to more effective and fruitful
relations with Government.
We shall now carry it forward - developing codes of good practice in key areas and working closely
with the Local Government Association and others to encourage the adoption of its principles and
undertakings at local level. We look forward to making substantial progress when we make our first
annual report to Parliament in 1999.
O1e 6t: Aon: KacJ Etra9 05 Eir Rennet1 Eto9e
4tatu. of tIe 1ompact
1. The Compact in England has been drawn up in partnership following extensive consultation with
the voluntary and community sector and Government Departments.
The Compact is deliberately not exhaustive but, recognising the diversity of the voluntary and
community sector and its activities, should be seen as a general framework and an enabling
mechanism to enhance the relationship between Government and the sector.
2. The Compact is a memorandum concerning relations between the Government and the
voluntary and community sector. t is not a legally binding document. ts authority is derived from
its endorsement by Government and by the voluntary and community sector itself hrough its
consultation process. The Compact will initially apply to central Government Departments,
including Government Offices for the Regions, and 'Next Steps' Executive Agencies (whilst
applying in principle to all 'Next Steps' Executive Agencies, in practice the Compact will only have
effect where those agencies have a relationship with the voluntary and community sector). The
Compact will apply to the range of organisations in the voluntary and community sector. Annex A
describes how the Compact was developed.
93
The 18
th
3. Compacts have been developed in other parts of the United Kingdom. As part of the
implementation process, guidance will be prepared to address the issues which arise under the
Compact in respect of those Government Departments and 'Next Steps' Executive Agencies which
have responsibilities in more than one part of the United Kingdom.
4Iared vi.ion
4. The Compact arises out of the Deakin Commission Report on the Future of the Voluntary
Sectorand the policy document Building the Future Together, prepared by the Government when in
Opposition. Both concluded that Government and the voluntary and community sector have a
number of complementary functions and shared values and that a Compact to further their
understanding and develop their relationship would be highly desirable. The Compact is an
expression of the commitment of Government and the voluntary and community sector to work in
partnership for the betterment of society and to nurture and support voluntary and community
activity. As part of this process, the Compact sets out the key principles and undertakings which
should underpin the relationship between Government and the voluntary and community sector in
England.
5. The underlying philosophy of the Compact is that voluntary and community activity is
fundamental to the development of a democratic, socially inclusive society. Voluntary and
community groups, as independent, not-for-profit organisations, bring distinctive value to society
and fulfil a role that is distinct from both the state and the market. They enable individuals to
contribute to public life and the development of their communities by providing the opportunity for
voluntary action. n doing so they engage the skills, interests, beliefs and values of individuals and
groups. The Government and the voluntary and community sector recognise and value the vital
contribution of volunteers in our society, and the important role of voluntary organisations in
helping them to make that contribution.
6. Voluntary and community organisations make a major and literally incalculable contribution to
the development of society and to the social, cultural, economic and political life of the nation. They
act as pathfinders for the involvement of users in the design and delivery of services and often act
as advocates for those who otherwise have no voice. n doing so they promote both equality and
diversity. They help to alleviate poverty, improve the quality of life and involve the socially
excluded. The voluntary and community sector also makes an important direct economic
contribution to the nation.
7. The Compact recognises that these attributes are a major benefit to society and that
Government can play a positive role both in promoting volunteering and in supporting the work of
voluntary and community organisations. The scope and nature of activity by voluntary and
community organisations is such that whenever Government legislates or regulates it can have an
impact on their work, positive or negative. The Compact will help to make that impact positive.
4Iared principle.
8 The shared principles which underpin the Compact are set out below.
8.1. Voluntary action is an essential component of democratic society.
8.2. An independent and diverse voluntary and community sector is fundamental to the well-being
of society.
8.3. n the development and delivery of public policy and services, the Government and the
voluntary and community sector have distinct but complementary roles.
8.4. There is added value in working in partnership towards common aims and objectives.
Meaningful consultation builds relationships, improves policy development and enhances the
design and delivery of services and programmes.
8.5. The Government and the voluntary and community sector have different forms of
accountability and are answerable to a different range of stakeholders. But common to both is the
need for integrity, objectivity, accountability, openness, honesty and leadership.
8.6. Voluntary and community organisations are entitled to campaign within the law in order to
advance their aims.
94
The 18
th
8.7. The Government plays a significant role, among other things, as a funder of some voluntary
and community organisations. Funding can be an important element of the relationship between
Government and the voluntary and community sector.
8.8. Both Government and the voluntary and community sector acknowledge the importance of
promoting equality of opportunity for all people, regardless of race, age, disability, gender, sexual
orientation or religion.
AndertaPing. bQ Government
9. The undertakings by Government are set out below.
3n!e"en!ence
9.1. To recognise and support the independence of the sector, including its right within the law, to
campaign, to comment on Government policy, and to challenge that policy, irrespective of any
funding relationship that might exist, and to determine and manage its own affairs.
*un!in&
9.2. To take account of the recommendations of the Better Regulation Task Force report on
Access to Government Funding for the Voluntary Sector(which referred to the need for greater
proportionality, targeting, consistency and transparency in Government funding frameworks) and to
pay particular regard to the concept of strategic funding, ensuring the continued capacity of
voluntary and community organisations to respond to Government initiatives.
9.3. To develop in consultation with the sector a code of good practice to address principles of
good funding for Government Departments. This will promote:
(a) the allocation of resources against clear and consistent criteria, including value for money;
(b) funding policies which take account of the objectives of voluntary and community
organisations and their need to operate efficiently and effectively;
(c) common, transparent arrangements for agreeing and evaluating objectives, performance
indicators and their associated targets, facilitating prompt payment, reviewing financial support,
consulting upon changes to the funding position, and informing voluntary and community
organisations about future funding as early as possible, normally before the end of the current
grant period; and
(d) the value of long-term, multi-year funding, where appropriate, to assist longer term planning
and stability.
9.4. To recognise the importance of infrastructure to the voluntary and community sector
and volunteering and, where appropriate, to support its development at national, regional and local
level.
5olic( !evelo"ment an! consultation
9.5. To appraise new policies and procedures, particularly at the developmental stage, so as to
identify as far as possible implications for the sector.
9.6. Subject to considerations of urgency, sensitivity or confidentiality (for example, in the
preparation of advice for Ministers) to consult the sector on issues that are likely to affect it,
particularly where Government is proposing new roles and responsibilities for the sector, for
example, in the delivery of statutory services.
Such consultation should be timely and allow reasonable timescales for response, taking into
account the need of organisations to consult their users, beneficiaries and stakeholders.
9.7. To take account positively of the specific needs, interests and contributions of those parts of
the sector which represent women, minority groups and the socially excluded.
9.8. To respect the confidentiality of information provided by the sector, within the constraints of the
law and the proper performance of public duties, when given access to it on that basis.
9.9. To develop jointly with the sector a code of good practice covering consultation, policy
appraisal and implementation. This will draw on central guidance on impact assessment and
excellence in consultation developed by the Cabinet Office.
95
The 18
th
>etter ,overnment
9.10. To promote effective working relationships, consistency of approach and good practice
between Government and the sector, particularly where cross-Departmental issues are concerned.
9.11. To adhere to the principles of open government (which seeks to ensure that whenever
possible decisions and findings are made public) and good regulation.
9.12. To review the operation of the Compact annually in conjunction with the sector.
9.13. To promote the adoption of the Compact by other public bodies.
AndertaPing. bQ tIe voluntarQ and communitQ .ector
10 The undertakings by the voluntary and community sector are set out below.
*un!in& an! accountabilit(
10.1. To maintain high standards of governance and conduct and meet reporting and
accountability obligations to funders and users. Where applicable, to observe the accounting
framework for charities.
10.2. To respect and be accountable to the law, and in the case of charities observe the
appropriate guidance from the Charity Commission, including that on political activities and
campaigning.
10.3. To develop quality standards appropriate to the organisation.
5olic( !evelo"ment an! consultation
10.4. To ensure that service users, volunteers, members and supporters are informed and
consulted, where appropriate, about activities and policy positions when presenting a case to
Government or responding to Government consultations, and to communicate accurately the views
put to them in the course of such representations.
10.5. To respect the confidentiality of Government information, when given access to it on
that basis.
,oo! "ractice
10.6. To promote effective working relationships with Government, other agencies and across the
voluntary and community sector.
10.7.To involve users, wherever possible, in the development and management of activities and
services.
10.8. To put in place policies for promoting best practice and equality of opportunity in
activities, employment, involvement of volunteers and service provision.
10.9. To review the operation of the Compact annually in conjunction with the Government.
I..ue. relating to communitQ group. and blacP and minoritQ etInic organi.ation.
11. Although the principles and undertakings contained in the Compact apply across the
voluntary and community sector, particular consideration needs to be given to the specific needs,
interests and contribution of community groups and Black and minority ethnic voluntary and
community organisations.
12. Community groups, as associations of people who come together to pursue a common cause
or interest, often on a mutual basis, are usually run entirely by volunteers for people like
themselves. f they have a relationship with Government for the most part it will be with local rather
than central Government. However, they may well be affected, directly or indirectly, by
Government legislation, regulation and changes in social policy. t is important that the distinctive
needs and interests of community groups are taken into account as their perspective and concerns
may differ from those of other voluntary organisations. A code of good practice will be developed to
facilitate and reflect this.
13. Despite their work with a diverse range of groups and communities, many Black and minority
ethnic voluntary and community organisations feel outside the traditional structures of the voluntary
and community sector. The Compact provides a framework for ensuring that support for, and
involvement of, these organisations are mainstream issues for both Government and the voluntary
and community sector. n particular, resources need to be targeted at Black and minority ethnic
96
The 18
th
infrastructure organisations, whose aim is to increase the effectiveness of the Black and minority
ethnic voluntary and community organisations at national, regional and local level. Equally, steps
will need to be taken by both Government and the voluntary and community sector to ensure that
Black and minority ethnic
organisations have the opportunity to be directly involved in partnerships, consultation and decision
making. This will help these organisations to develop and realise their potential. These concerns
will be addressed through a specific code of good practice which will reflect the distinctive needs
and circumstances of Black and minority ethnic voluntary and community organisations.
Re.olution of di.agreement.
14. The Compact sets out a general framework for enhancing the relationship between
Government and the voluntary and community sector. As far as possible disagreements over the
application of that framework should be resolved between the parties. To assist this process,
where both parties agree, mediation may be a useful way to try to reach agreement, including
seeking the view of a mediator.
Where behaviour which contravenes this framework constitutes maladministration, a complaint
may be brought to the Parliamentary Commissioner for Administration in the usual way. The
Government will, in the light of experience, consider whether there is a need to strengthen the
complaints and redress process in relation to the Compact.
3aPing tIe 1ompact for+ard
15. The Compact, as a framework document, is a starting point not a conclusion. The
Government and the voluntary and community sector are committed to working together to develop
its application and effectiveness. As part of that process, codes of good practice will be prepared in
the areas of funding, consultation and policy appraisal, volunteering, community groups, including
those which are faith based, and Black and minority ethnic organisations.
16. As part of the process of making the Compact work, there will be an annual meeting
between the Government and representatives of the voluntary and community sector to review the
operation of the Compact and its development. The report of that meeting will be published and
placed in the Library of the Houses of Parliament.
17. As noted in paragraph 2, the Compact will initially apply to central Government
Departments, including Government Offices for the Regions, and 'Next Steps' Executive Agencies.
The Government intends to encourage actively its extension to other public bodies, for example,
Non-Departmental Public Bodies, and to local government, who will be invited to adopt and adapt
the Compact to suit their relationship with the voluntary and community sector.
6uilding tIe 1ompact
1 The impetus for the Compact stems from the recommendations of the Deakin Commission
Report on the Future of the Voluntary Sectorand from the policy document Building the Future
Together, published by the Government when in Opposition. The Deakin Commission concluded
that Government should recognise the legitimacy of the voluntary and community sector's diverse
roles and its own responsibility to promote a healthy sector. t proposed a 'concordat' drawn up
between representatives of Government and the sector, laying down basic principles for future
relations. Building the Future Togetherconcluded that a Compact,
underpinned by a set of principles, was necessary as the basis for a partnership between
Government and the sector.
2. A Ministerial Group chaired by a Home Office Minister will oversee the implementation of the
Compact within Government. The following Departments are represented on the group: the Home
Office, Department for Culture, Media and Sport, Department for Education and Employment,
Department of the Environment, Transport and the Regions, Department of Health, Department of
Social Security, Scottish Office, Welsh Office and Northern reland Office. The Charity Commission
has observer status. The aim of the Group is to oversee and monitor the implementation of the
Compact; encourage its adoption by other public agencies;
97
The 18
th
promote consistency within Government Departments on voluntary, volunteering and community
issues; and promote good communication between the Government and the voluntary and
community sector.
3. A voluntary and community sector Working Group on Government Relations was set
up to consider ways of enhancing relations between the sector and Government in England. t is
comprised of representatives from leading voluntary and community sector umbrella bodies,
including representatives from community groups and organisations, volunteering organisations,
Councils for Voluntary Service, the National Council for Voluntary Organisations and Black and
minority ethnic organisations. t is chaired by Sir Kenneth Stowe, Trustee of the Carnegie UK Trust.
4. The aim of the voluntary and community sector's Working Group was to examine in detail the
nature of the Compact, to consult with other voluntary and community organisations over its
proposed content and to liaise with Government. A Reference Group was also set up, with
membership drawn from 65 voluntary organisations, to act as a sounding board to the activities of
the Working Group before and during discussion with Government. The feedback from the
Reference Group was used to prepare a draft consultative document which was then made widely
available to the voluntary and community sector for consultation, backed up by a series of
seminars and consultation events throughout England. The consultation process was seen by the
Working Group as crucial to its standing and acceptability.
5. The consultative document was circulated widely across the voluntary and community sector for
comment and, as part of a twin track process to develop the Compact, the Government also
carried out its own consultation across Departments.
The structure and content of the consultative document formed the basis of the Compact drawn up
between Government and the voluntary and community sector.
E"ecific consultation
6. The number of community groups is estimated to run into the hundreds of thousands. They
include include membership bodies where members of the community are able to offer their
services to others, campaigning bodies, self-help, leisure and arts groups. The Community Sector
Coalition carried out a specific consultation among representatives of community groups and their
national bodies which showed that these groups, while being diffuse, have a particular importance
to an independent, democratic and free society. While seeing many
areas of common interest with the traditional voluntary sector the consultation identified many
areas of divergence due to the different priorities, organisation and ethos of community groups.
7. The consultation showed that although much of the work of community groups is at a local level,
decisions at a national level can often have an impact on the environment within which community
groups work. n particular, it was felt that appropriate procedures and consultation processes,
issues of proportionality and capacity building, and the lay management nature of community
organisations necessitated specific understanding and recognition within the Compact, and the
need for a specific code of good practice. The consultation process revealed that many community
groups felt that their particular nature and circumstances required recognition as a separate sector.
8. A specific consultation process was also carried out by Sia, the national development agency for
Black voluntary and community organisations. This showed that the black voluntary and
community sector is made up of a diverse range of organisations and groups which provide various
services and support networks. t was felt, however, that these organisations had encountered a
number of barriers to their development and had been hampered by a lack of recognition of their
role and potential. nadequate funding and a perception that other organisations excluded Black
voluntary and community organisations from partnerships were of particular concern. Some felt
that their aspirations would be
best met through a separate Compact between Government and Black voluntary and
community organisations. They were keen to be fully engaged in consultation processes with
Government and for the Compact to take account of their distinctive needs and circumstances. The
findings of the consultation were applicable to the development of the Compact at both national
and local level. A report of the consultation is available from Sia (Winchester House, 9 Cranmer
Road, London SW9 6EJ).
98
The 18
th
ANEXA 3
An Accord
6et+een tIe Government of 1anada and tIe @oluntarQ 4ector
December "#
For more information please visit the Voluntary Sector nitiative Web site:
www.vsi-isbc.ca
Une version franaise de ce document est aussi disponible
Additional copies of this document can be obtained by calling:
Toll-free Number: 1 800 O-Canada
(1 800 622-6232)
TTY/TDD: 1 800 465-7735
or by downloading them in a variety of formats from
the above-noted web site, or by writing to:
Voluntary Sector Task Force
Privy Council Office
Government of Canada
90 Sparks Street, Suite 812
Ottawa, Ontario
K1A 0A3
or
Voluntary Sector nitiative Secretariat
1110-85 Albert Street
Ottawa, Ontario
K1P 6A4
National Library of Canada cataloguing in publication data
Canada. Voluntary Sector Task Force
An Accord between the Government of Canada and the voluntary sector
Text in English and French on inverted pages.
Title on added t.p.: Accord entre le gouvernement du Canada et le
secteur bnvole et communautaire.
SBN 0-662-66216-4
Cat. No. CP32-75/2001
1. Voluntarism -- Government policy -- Canada.
2. Nonprofit organizations-- Government policy -- Canada.
3. Charities -- Government policy -- Canada.
. Canada. Privy Council Office.
. Title.
. Title: Accord entre le gouvernement du Canada et le
secteur bnvole et communautaire.
HN110.V64 2001 361.3'7'0971 C2001-980384-2E
99
The 18
th
Me..age from tIe 0rime Mini.ter
Throughout their history, Canadians have worked together to build a strong, just, inclusive and
caring society. The result of our efforts is a country like no other, a welcoming nation that
recognizes diversity, and believes in sharing opportunity as well as prosperity.
Today, more than ever before, Canada depends on the combined strength of its private, public and
voluntary sectors. While each of these contributes to our quality of life and deserves recognition,
we are showcasing today the special value of the voluntary sector. A sector that engages
Canadians across the country in the life of their communities, providing services and giving voice
to shared concerns. A sector that is, in short, essential to our collective well being.
The Government of Canada and the voluntary sector have long worked side-by-side. Now, the
Accord between the Government of Canada and the Voluntary Sector marks the launch of a new
era of co-operation and respect.
believe that this Accord is the blueprint for a strong and vibrant relationship between the voluntary
sector and the Government of Canada. As such, it will show us how we can continue to work
together to build a better country. This has always been the Canadian Way, and it is a tradition our
government is proud to carry into the 21st century.
OTTAWA
2001
>ore+ord
Mini.ter and @oluntarQ 4ector Repre.entative
The Government of Canada and the voluntary sector have a long history of working together for
the common good of Canadians. We share a commitment to improving the quality of life in
Canada and to fostering the development of vibrant, healthy communities. Our relationship is built
on a sound foundation of trust and mutual respect.
Over a year ago, we launched the Voluntary Sector nitiative, a joint endeavour to better serve
Canadians by strengthening the capacity of the voluntary sector and enhancing the relationship
between the voluntary sector and the Government of Canada. The Reference Group of Ministers
on the Voluntary Sector provided oversight on behalf of the Government of Canada. A Voluntary
Sector Steering Group performed a parallel function on behalf of the voluntary sector. A key
element of the nitiative has been the joint development of this Accord, a document to guide the
relationship, making it clearer, making it better.
The joint process that led to the Accord reflects the strong links between the voluntary sector and
the Government of Canada. The work of the Joint Accord Table, which was responsible for
drafting the document and consulting across Canada, was open and respectful. The Accord itself
will, we believe, encourage everyone to continue on this path.

We view the Accord as a step toward the enhancement of the relationship between the voluntary
sector and the Government of Canada. We must now take the next step and put this agreement
into practice. t will be judged a success when it results in a more effective working relationship
based on the shared values and principles outlined in the Accord.
We look forward to continuing our shared journey on the basis of this Accord and to building the
next stage of our relationship for the benefit of Canadians.
100
The 18
th
The Honourable Lucienne Robillard
Chair, Reference Group of Ministers on the Voluntary Sector
Marlene Deboisbriand
Chair, Voluntary Sector Steering
Group1
8etter of 3ran.mittal from Accord 3able 1o-cIair.

t is with great pleasure that we present this Accord Between the Government of Canada and the
Voluntary Sector.
The purpose of the Accord is to strengthen the ability of both the Government of Canada and the
voluntary sector to better serve Canadians. We believe that this Accord moves the two sectors
toward greater mutual understanding and provides the framework within which the relationship can
develop and evolve.
The Accord document was written by a working group, the Joint Accord Table, comprising fourteen
individuals from the Government of Canada and the voluntary sector. The Table members were
selected to reflect a cross-section of federal government departments and the voluntary sector.
To ensure that a broad range of viewpoints was heard, the Joint Accord Table held two rounds of
consultations during the summer and fall of 2001. People from a wide range of voluntary sector
organizations and from the departments and agencies of the Government of Canada offered their
views. Special effort was also made to reach rural Canadians and visible minorities. Provincial and
territorial officials and representatives from Aboriginal groups, the private sector, labour unions and
the academic community were consulted.
What emerged was a remarkable consensus about the content of the Accord and the values,
principles and commitments necessary for a stronger relationship between the Government of
Canada and the voluntary sector.
We want to thank the more than 2,000 Canadians who participated in the consultation process. t
is our hope that the Accord will lead not only to more effective and fruitful relations between the
voluntary sector and the Government of Canada, but also to a greater understanding of the
important contribution made by the voluntary sector to our quality of life.
We also wish to thank the staff members, from the Voluntary Sector nitiative Secretariat and the
Voluntary Sector Task Force of the Privy Council Office, who provided content and logistical
support to the Joint Accord Table. They carried out their work in a professional manner, displaying
the spirit of collaboration that the Accord hopes to build.
The Joint Accord Table will dedicate the coming months to developing recommendations to
implement the Accord. This includes a plan for monitoring and reporting on progress and draft
codes or standards of good practice to help guide future interactions.
Since the consultations indicated wide acceptance and support for the content and purpose of the
Accord, we are proud to commend it to the Government of Canada and the voluntary sector.
Lynne Toupin
Sector Co-chair
Joint Accord Table
Bill McCloskey
Government Co-chair
Joint Accord Table2
101
The 18
th
3able of 1ontent.
ntroduction
Context
The Parties to this Accord
Scope of the Accord
Reason for the Accord - Why and Why Now
Process Leading to an Accord
3Ie Accord
Purpose of the Accord
Values
Democracy
Active Citizenship
Equality
Diversity
nclusion
Social Justice
Principles
ndependence
nterdependence
Dialogue
Co-operation and Collaboration
Accounting to Canadians
V Commitments to Action
Shared Commitments
Government of Canada Commitments
Voluntary Sector Commitment
V Taking the Accord Forward
Conclusion
Annex A - Reference Group of Ministers on the Voluntary Sector
Annex B - Voluntary Sector Steering Group
Annex C - Joint Accord Table
IN3RODA13ION
1ON35T3
Every day in Canada, volunteers and staff working in thousands of voluntary sector organizations
are actively involved in making a difference in improving their communities. This is the Canadian
way. The voluntary sector is one of three pillars that constitute Canadian society, together with
the public and private sectors. Our quality of life, our economic strength and the vitality of our
democratic institutions depend on the vibrancy of these interdependent sectors and the support
they provide to one another.
Voluntary sector groups touch virtually all aspects of our society from social justice, human rights,
environment, health and faith to arts and culture, sports and recreation. They deliver services
critical to Canadians, advocate for common causes, support economic and community
development in Canada and worldwide, and raise funds.
102
The 18
th
The voluntary sector has also been instrumental in the development of most of the public services
we rely on today as essential aspects of a caring society - schools, hospitals, assistance to the
disadvantaged, and care for children in need. All of these began as voluntary initiatives. Today,
both the public and voluntary sectors are involved in the delivery of these services.
Voluntary sector organizations bring their knowledge, expertise and compassion in working with
communities and individuals to public policy debates and identify priorities to governments. By
encouraging people to participate and work together for common causes, the sector strengthens
citizen engagement, gives voice to the voiceless, allows for multiple perspectives to be heard on a
variety of issues, and provides opportunities for people to practice the skills of democratic life.
The voluntary sector provides opportunities for millions of volunteers to contribute to the life of their
communities. The term "volunteer" refers to all who work by choice, without remuneration, on
causes or for people outside their personal sphere. People volunteer formally, through
organizations, or informally by participating and helping others. Volunteering takes different forms
in different cultures and different regions of the country. People work and volunteer in the
voluntary sector because they are committed to making a difference and believe deeply in the work
they are doing.
Aboriginal people have a special place in Canadian society, and the content of this framework
agreement needs to be interpreted or applied differently to reflect their point of view.
Volunteers are involved in all three sectors but it is the voluntary sector that has been built by
volunteers and continues to do the most to mobilize their efforts. The rich network of
organizations, called the voluntary sector, helps make Canada the humane, caring and prosperous
nation it is and is one of the strengths for which Canada is known around the world.
3B5 0AR3I54 3O 3BI4 A11ORD
3Ie @oluntarQ 4ector
This Accord applies to the voluntary sector. This sector consists of organizations that exist to
serve a public benefit, are self-governing, do not distribute any profits to members, and depend to
a meaningful degree on volunteers. Membership or involvement in these organizations is not
compulsory, and they are independent of, and institutionally distinct from the formal structures of
government and the private sector. Although many voluntary sector organizations rely on paid
staff to carry out their work, all depend on volunteers, at least on their boards of directors.
The voluntary sector is large, consisting of an estimated 180,000 non-profit organizations (of which
80,000 are registered as charities) and hundreds of thousands more volunteer groups that are not
incorporated. n 2000, 6.5 million people volunteered their time to a voluntary sector organization
and the sector employed a further 1.3 million people. This diverse multitude of organizations
ranges from small community-based groups to large, national umbrella organizations and includes
such organizations as neighbourhood associations, service clubs, advocacy coalitions, food banks,
shelters, transition houses, symphonies and local sports clubs.
3Ie Government of 1anada
This Accord applies to the departments and agencies of the Government of Canada.
Almost every aspect of Canadian life is in some way affected by the Government of Canada.
Every day, millions of Canadians rely on essential services provided by the Government of Canada
including national security, peacekeeping, protection of rights and freedoms, protection of the
103
The 18
th
environment, protection of the health of Canadians, maintenance of national parks and treasures,
communication and technology development, transportation guidelines and services, and many
more.
The Government of Canada also plays an important role in the development of Canadian and
global economies. Further, it sustains relations with other countries. Finally, the Government of
Canada makes laws and rules that apply to all and affect many aspects of Canadians' daily lives.
41O05 O> 3B5 A11ORD
The Accord's focus is on the relationship between the voluntary sector and the Government of
Canada. Both the Government of Canada and the voluntary sector have relationships with other
levels of government (provincial, territorial, local), private sector entities and labour unions. Each
of these relationships has its own history and dynamics. The Accord recognizes the importance of
these relationships but it does not apply to them.
The Accord also recognizes that many voluntary sector organizations do not work directly with the
Government of Canada but are affected by the regulatory, economic and social context it shapes.
t acknowledges that there are circumstances where the Government of Canada and voluntary
sector organizations may advocate different courses of policy action or choose to tackle issues of
common interest separately.
This Accord does not compel the Government of Canada and the voluntary sector to work
together; rather, it outlines the values and principles that will govern the relationship when they
choose to work together.
R5A4ON >OR 3B5 A11ORD - XBY AND XBY NOX
The voluntary sector and the Government of Canada share a long tradition of joining forces to
achieve common goals. Both sides believe, however, that there is benefit in formalizing the
relationship with an Accord that will facilitate greater mutual understanding and more co-operative
ways of working together.
A number of factors have led to the development of this Accord:
At the end of the millennium, globalization, an increasingly diverse population, new economic and
social realities, and changing government roles resulted in increased pressure on the voluntary
sector which in turn led the sector and the Government of Canada to search for better ways of
working together and with others.
The last decade also saw a greatly increased awareness of the voluntary sector and the
contribution it makes to civil society in giving voice to citizens, identifying important and emerging
issues, shaping policies and providing important services. The concept of the "voluntary sector as
a sector" has been growing in the public consciousness and in the sector.
Both the voluntary sector and the Government of Canada are large and diverse. t is important for
each to know what to expect and to appreciate the roles, goals, and perspectives of the other.
A number of provinces and other countries have seen benefits from setting out in writing the vision
and expectations of the relationship between their governments and the voluntary sector. For
example, in 1998, the development of Compacts between governments and the voluntary sector in
the United Kingdom attracted worldwide interest.
104
The 18
th
3B5 0RO1544 85ADING 3O AN A11ORD
n 1995, twelve national umbrella organizations covering most parts of the voluntary sector came
together as the Voluntary Sector Roundtable (VSR) to strengthen the voice of the sector. ts goals
were to enhance the relationship between the sector and the Government of Canada, to
strengthen the sector's capacity and to improve the legal and regulatory framework governing the
sector.
n 1999, the VSR released the final report of an independent panel of inquiry it commissioned in
1997 to study issues of accountability and governance in the voluntary sector. Known as the
"Broadbent Panel", the report it prepared was called Building on Strength: mproving Governance
and Accountability in Canada's Voluntary Sector. This report contained 41 recommendations for
the voluntary sector and for governments that would strengthen the sector's ability to function
effectively.
During this same period, the Government of Canada was also looking at its relationship with the
voluntary sector. The Government recognized the need for a strong and vital voluntary sector if it
was to meet its goal of improved quality of life for Canadians.
Following the release of the Broadbent Panel report, voluntary sector members and federal officials
met in three groups, called "joint tables", to make recommendations on sector/government
relationships, to strengthen the voluntary sector's capacity, and to improve regulations and
legislation. They tabled a report in August 1999 called Working Together, containing 26
recommendations for action.
The 1999 Speech from the Throne reinforced the Government's commitment to build its
relationship with the voluntary sector. This was followed in June 2000, with the Government of
Canada's announcement of funding for the Voluntary Sector nitiative, which included the
development of an Accord.
The Joint Accord Table was established with a mandate to develop an Accord, consult widely on it,
and then develop and consult on measures required to put it into practice. The draft Accord was
developed and broad consultations on its content and approach took place across Canada during
the summer and fall of 2001. People from a wide range of voluntary sector organizations, and
others with an interest in the sector, offered their views and advice on the proposed Accord and
what it could mean for their organizations and their communities. Federal departments and
agencies of the Government of Canada were also consulted. Labour unions, business entities,
Aboriginal organizations, groups representing visible minorities, academic institutions and policy
and research think tanks were also invited to provide their views. Many individuals also sent their
comments.
The idea of an Accord was well received and there was broad consensus on the values and
principles presented in the Accord. t is on the basis of this broad involvement and support that
this Accord is recommended to the voluntary sector and the Government of Canada.
3B5 A11ORD
I, 0AR0O45 O> 3B5 A11ORD
The purpose of the Accord is to strengthen the ability of both the voluntary sector and the
Government of Canada to better serve Canadians.
105
The 18
th
The strength of this Accord derives from the joint work that produced it. While the Accord is not a
legal document, it is designed to guide the evolution of the relationship by identifying the common
values, principles and commitments that will shape future practices. t focuses on what unites the
two sectors, honours the contributions of both, and respects their unique strengths and different
ways of working.
The Accord represents a public commitment to more open, transparent, consistent and
collaborative ways of working together. When working together, the Government of Canada and
the voluntary sector seek to fulfil the commitments set out in the Accord and in so doing enhance
the quality of life of all Canadians.

II, @A8A54
The Accord is based on the following six Canadian values that are most relevant to the relationship
between the Government of Canada and the voluntary sector. These values are interrelated and
together create the climate for improving and enhancing the lives of all Canadians:
Democracy - upholding the right to associate freely, to express views freely and to engage
in advocacy.
Active Citizenship - welcoming the active involvement or engagement of individuals and
communities in shaping society whether through political or voluntary activity or both.
Equality - respecting the rights of Canadians under the Canadian Charter of Rights and
Freedoms and the Canadian Human Rights Act, and the rights of individuals worldwide as
defined by the United Nations Universal Declaration of Human Rights.
Diversity - respecting the rich variety of cultures, languages, identities, interests, views,
abilities, and communities in Canada.
nclusion - welcoming the expression and representation of diversity and upholding the right
of each to speak and be heard.
Social Justice - ensuring the full participation in the social, economic and political life of
communities.
III, 0RIN1I0854
The Accord is based on guiding principles:
3n!e"en!ence
The Government of Canada and the voluntary sector are autonomous, have unique strengths and
separate accountabilities, and agree that:
The Government of Canada is accountable to all Canadians for its actions and has a responsibility
to identify issues of national concern and mobilize resources to address them, establish policies
and make decisions in the best interest of all Canadians;
Voluntary sector organizations are accountable to their supporters and to those they serve in
providing services, organizing activities and giving collective voice at the local, national and
international level;
The independence of voluntary sector organizations includes their right within the law to challenge
public policies, programs and legislation and to advocate for change; and
Advocacy is inherent to debate and change in a democratic society and, subject to the above
principles, it should not affect any funding relationship that might exist.
106
The 18
th
3nter!e"en!ence
The voluntary sector and the Government of Canada recognize that:
The actions of one can directly or indirectly affect the other, since both often share the same
objective of common good, operate in the same areas of Canadian life, and serve the same clients;
and
Each has complex and important relationships with others (business, labour, provincial, territorial
and local governments, etc.) and the Accord is not meant to affect these other relationships.
;ialo&ue
The voluntary sector and the Government of Canada, recognizing that sharing of ideas,
perspectives, and experiences contributes to better understanding, improved identification of
priorities, and sound public policy, agree that:
Dialogue should be open, respectful, informed, sustained, and welcome a range of viewpoints;
Dialogue should be carried out in a way which respects each party's confidential information, and
builds and maintains trust; and
Appropriately designed processes and governance structures are necessary to achieve sustained
dialogue.
)o8o"eration an! )ollaboration
The Government of Canada and the voluntary sector agree that the social fabric of communities is
strengthened and civic engagement is increased when they work together to address issues of
mutual concern, and that:
Working together to identify common priorities or complementary objectives will help facilitate co-
operation and collaboration; and
Working relationships should be flexible and respect what others contribute and the challenges and
constraints under which they operate.
Accountin& to )ana!ians
n addition to their separate accountabilities, the voluntary sector and the Government of Canada
are accountable for maintaining the trust and confidence of Canadians by:
Ensuring transparency, high standards of conduct and sound management in their work together;
and
Monitoring and reporting on the results.
I@, 1OMMI3M5N34 3O A13ION
The values and principles of the Accord are the starting point for the development of the
relationship. Success in building the relationship will depend on the actions and practices of both
the Government of Canada and the voluntary sector for the benefit of all Canadians. n moving
into the future the following commitments will be essential.
107
The 18
th
4Iared 1ommitment.
The voluntary sector and the Government of Canada commit to:
Act in a manner consistent with the values and principles in this Accord;
Develop the mechanisms and processes required to put the Accord into action;
Work together as appropriate to achieve shared goals and objectives; and
Promote awareness and understanding of the contributions that each makes to Canadian
society.
Government of 1anada 1ommitment.
The Government of Canada commits to:
Recognize and consider the implications of its legislation, regulations, policies and
programs on voluntary sector organizations including the importance of funding policies and
practices for the further development of the relationship and the strengthening of the
voluntary sector's capacity;
Recognize its need to engage the voluntary sector in open, informed and sustained
dialogue in order that the sector may contribute its experience, expertise, knowledge, and
ideas in developing better public policies and in the design and delivery of programs; and
Address the issue of ministerial responsibility for the continued development of the
relationship with the voluntary sector.
@oluntarQ 4ector 1ommitment.
The voluntary sector commits to:
Continue to identify important or emerging issues and trends in communities, and act on
them or bring them to the attention of the Government of Canada;
Serve as a means for the voices and views of all parts of the voluntary sector to be
represented to and heard by the Government of Canada, ensuring that the full depth and
diversity of the sector is reached and engaged; and
Address the issue of responsibility for the continued development of the relationship with
the Government of Canada.
@, 3AOING 3B5 A11ORD >ORXARD
The Accord is the beginning of a journey. Measures are needed to implement its provisions. The
voluntary sector and the Government of Canada agree to develop in a timely fashion:
Appropriate organizational structures in the Government of Canada and the voluntary sector to
give effect to the provisions of the Accord;
Processes for monitoring the Accord, reporting to Canadians on the status of the relationship and
the results that have been achieved, resolving disputes, agreeing on next steps, and discussing
the strategic opportunities for future collaboration;
Codes or standards of good practice to help guide interactions between government departments
and voluntary sector organizations on aspects of the relationship such as policy dialogue, funding,
and other issues as identified;
A regular meeting between Ministers and sector representatives to discuss the results that have
been achieved; and
108
The 18
th
Ongoing actions to increase awareness about the Accord within the sector and the Government of
Canada, and among Canadians.
The goal is that the Accord and its implementation plan will provide an enabling framework that will
help the voluntary sector and the Government of Canada better serve Canadians.
1ON18A4ION
Canadians expect strong, vibrant and engaged communities, and seek to build a solid, just
and inclusive society where values and principles count, where the full range of human
activities is encouraged, and where individuals and communities can realize their potential.
To better serve Canadians and help them achieve the society they want, the Government
of Canada and the voluntary sector seek to strengthen their relationship. The Accord is the
starting point of that journey.
109
The 18
th
ANEXA 4
543ONIAN 1I@I8 4O1I53Y D5@58O0M5N3 1ON1503
IN3RODA13ION
The Estonian Civil Society Development Concept (hereinafter EKAK) is a document which
describes the different roles of the public sector and the nonprofit sector which supplement
each other, and the co-operation principles in developing and implementing public policies
and building up the civic society.
Civic initiative has been essential for shaping the Estonian nation and state. The formation
of nation's self-initiative in the second half of the 19th century, its intensification and
widening made it possible to achieve the national goals of the Estonians, ensured solidarity
and gained importance in guiding the whole social life. Respect for education, characteristic
of the Estonians, rooted in the traditions of educational societies; in joint activities the
economic interest was combined with mutual willingness to help; choral and theatrical
societies were the cradle of our professional culture. Most importantly, by the network of
self-initiated organizations and through local governments, Estonians created the
possibilities for taking part in the management of public issues. The willingness of people
for co-operation made possible the establishment of Estonian statehood, and after
occupations also its restoration. Even now the citizens' associations are necessary for
ensuring the continuation of democratic process in Estonia which involves all the
population. According to our traditions, free individual and a state are not the enemies but
partners.
EKAK is a statement of mutual devotion of the public sector and the nonprofit sector for
supporting and promoting the self-initiated organization of citizens. By establishing
voluntary associations, people create new possibilities for expressing and following their
interests, values and goals and for public discussions, also for solving daily problems and
offering mutual aid. Consideration of the citizens' associations and co-operation with them
raises the efficiency of public authorities and the legitimacy of public policies in the eyes of
the citizens.
EKAK is based on the understanding that in the name of a lasting and developing
democratic regime, the public sector needs to hear its citizens and co-operate with possibly
many of them. n decision-making, the public sector must consider the special interests,
values and goals of the members of the society and their associations, and take them
seriously also in case they form a numerical minority. At the same time the historical
experience proves the positive influence of self-initiated activity. By ensuring citizens'
associations and democracy, members of the society and their organizations and the public
sector can work together for the preservation of fundamental values enacted in the
Constitution of the Republic of Estonia: liberty, justice and law, internal and external peace,
social progress and welfare, Estonian nation and culture.
I, GOA84
EKAK phrases the basis of partnership between nonprofit associations and the public
sector, and a framework to promote civic initiative and strengthen democracy in Estonia.
The specific aims of co-operation between nonprofit associations and the public sector
110
The 18
th
under this concept are the following:
1. to promote civic initiative and involvement democracy;
2. to support the idea of voluntary action being one of the essential features in acting as
a citizen;
3. to improve the better acknowledgement and implementation of the economic, social
and political rights and obligations of citizens;
4. to develop the citizens' sense of responsibility towards their family, other citizens,
home neighbourhood, state and world;
5. to make conscious the values and principles which are the basis of co-operation
between the nonprofit sector and public sector, to frame mutual obligations, rights and
priorities of action;
6. to establish a favourable environment for the functioning and strengthening of
citizens' associations as an inevitable factor for the development of democracy;
7. to develop a support system for nonprofit sector;
8. to spread good co-operation practices and the knowledge on favourable co-operation
of the public institutions, citizens and citizens' associations;
9. to involve citizens and their associations more widely in the process of developing,
implementing and analyzing public policies and legal acts, to develop necessary
information channels and mechanisms;
10. to acknowledge and consider the specific rights and interests of insufficiently
represented or unacknowledged citizens and their associations in arranging public life;
11. to create an environment supporting charity and philanthropy, and involve business
sector.
n this document, the concept of citizens indicates to all the persons legally living in Estonia.
n this document, citizens' associations are considered to be various types of organizations
established on the basis of the freedom of association which do not strive for profit, such as
non-governmental organizations, foundations, associations, etc.
n this document, the support system of civic initiative is considered to be an institutional
structure (network) shaped in co-operation with the nonprofit associations and public
institutions in order to guarantee the competence and sustainability of citizens'
associations.
Civil society indicates to the self-initiated co-operation of people for following their interests,
discussing public issues and participating in decision-making processes, also the
associations, networks and institutions which enable such co-operation.
II, 0RIN1I0854 O> 1O-O05RA3ION AND @A8A54
The representatives of public sector and nonprofit sector shall co-operate under this
concept based on the following principles and values:
#, 1itizen action
Citizen action, self-initiative and voluntary participation in public life are an integral part of
the democratic society. Public authorities support it by creating a favorable legislative
environment, informing the public about their work, involving citizens and their associations
in the planning and implementation of relevant decisions.
", 0articipation
Nonprofit organizations are channels in the democratic society for representing different
values and interests; people receive information on drafted decisions and express their
111
The 18
th
viewpoints. The actions of public sector will get more credibility in the eyes of the public if
the proposals emerging in public debates are taken into consideration by the political
decision-makers.
(, Re.pect
n developing and implementing policies, the public sector and nonprofit sector have
different roles to play, yet they benefit from each other. Public authorities respect the right
of citizens and their associations to set goals for themselves and execute their activities
within the framework of the Constitution.
%, 0artner.Iip
Partnership between the citizens' associations and public sector enables practical co-
operation and division of tasks to follow the public interests more efficiently.
), Re.pon.ibilitQ and accountabilitQ
Concerning the activities and use of allocated resources, acting in public interests requires
openness, responsibility and accountability from both the public institutions and nonprofit
organizations.
*, 0olitical independence of civic initiative
Citizens' associations are free and independent in their goal-setting, decisions and
activities. When civic initiative receives allocations from public sector budgets and
foundations, restrictions of political nature are to be avoided.
!, 0reventing corruption
When selecting contractual co-operation partners from citizens' associations and delegating
services or other tasks to citizens' associations, the public institutions must avoid
establishment of any relations which might give rise to corruption.
$, 4u.tainable and balanced development
n their activities and mutual co-operation, the nonprofit sector and public sector proceed
from the principle of sustainable and balanced development.
2, 5Zual treatment
Citizens' associations and the public sector respect the principled equality of all citizens and
their associations to access and participate in public life.
III, XAY4 O> A1BI5@ING GOA84
n order to achieve the above-mentioned goals, EKAK provides the main obligations and
rights in the co-operation of the public sector and nonprofit sector which are related to the
acknowledgement and representation of both sides, their partnership, development of
policies, use of resources and reporting.
1. Acknowledgement and Representation
Citizens' associations and the public sector:
1.1 determine transparent and easily accessible communication channels, inform the
interested groups and public thereof;
1.2 enable that the public sector could be responsible to the public for efficient use of
resources allocated to citizens' associations, guaranteeing the distribution and use of
resources for intended purposes, transparency and reporting;
112
The 18
th
1.3 avoid conflict of interest of their representatives;
1.4 create conditions whereby citizens' associations are able to appoint their
representatives to nonpolitical open bodies and committees, and respect the authority given
to the representatives;
1.5 acknowledge the role of umbrella organizations and networks of the nonprofit sector in
representing its members, which does not exclude the right of separate citizens'
associations to represent their own interests;
1.6 acknowledge that no citizens' association or umbrella organization can represent the
interests of the whole nonprofit sector in relations with the public sector. Widely
acknowledged representative councils or umbrella organizations of certain areas of activity
proceed from the following principles in the performance of their representational function
with regard to the public sector:
1.6.1 represent the joint interests of their members and supporters, explain to the
public sector bodies what is the consultation process with their membership and to whom
they hold responsible;
1.6.2 assist in infrastructure development so as to help various interest groups to
express their opinion and reach public authorities;
1.6.3 provide their opinions to the public sector in a reasoned manner and within the
agreed time schedule;
1.6.4 support co-operation between different parts of the nonprofit sector.
2. Partnership
2.1 co-operate with each other bearing in mind the principles of openness, trust, tolerance,
flexibility and respect for the specific nature of the other party;
2.2 in mutual co-operation, look for the representation of a possibly wide circle of persons
and assure the sufficient knowledge of their representatives;
2.3 give necessary information to co-operation partners to make the process more efficient,
if necessary indicate clearly the confidential nature of such information and guarantee the
confidentiality of the information given by the other party;
2.4 starting from the level of finding common interests, agree on the requirements of
efficient time schedule;
2.5 promote and inform their supporters, members, employees, customers and the general
public of the mutual co-operation principles, priorities of action and good practices;
2.6 introduce and support mutual co-operation by providing information in mass media and
public presentations, and avoid providing general negative opinion.
3. Development of policies
113
The 18
th
3.1 co-operate in establishing, implementing and assessing the policies of different areas
through their authorized members or representatives according to their areas of activity and
competence;
3.2 arrange the collection of opinions necessary for establishing policies and initiating legal
acts, present them to the authorized bodies systematically and according to the agreed
time schedules and form;
3.3 consider each others experience in establishing policies and initiating legal acts and
consult with various citizens' associations already in the drafting stage, giving them
sufficient time for drafting their own opinion;
3.4 assess the effect of various policies and legal acts on the society and environment both
in the drafting stage and later;
3.5 enhance the competence of their representatives for participating in the process of
establishing, implementing and assessing the policies;
3.6 in devising the policies concerning minority groups, consider the opinions and
viewpoints of the citizens' associations representing such groups, and involve them in the
drafting of legislation and in political debates;
3.7 jointly draft and follow the good co-operation practices in order to organize the drafting,
implemention and assessment of policies and to involve the nonprofit sector in the law-
making process.
4. Resources
4.1 use the means at their disposal for promoting voluntary work and involving citizens in
the solution of global problems by voluntary action;
4.2 ensure that citizens' associations are not prevented from activities guaranteed by law
for strengthening their economic basis, and acknowledge the confidentiality of the business
and other sensitive information;
4.3 elaborate and make public the allocation, use, reporting and controlling of necessary
monetary and non-monetary resources from public funds and devises for developing the
support system of the nonprofit sector;
4.4 use any opportunity to introduce and develop a tax system that supports the civic
initiative and charity in order to raise the interest of the business sector to support nonprofit
activities;
4.5 elaborate and make public the principles and order for transferring services to the
nonprofit organizations and for financing the implementation of co-operation agreements
between the public sector offices and citizens' associations;
4.6 use the allocated resources for the intended purpose, in an efficient and innovative
manner in order to achieve the set goals.
114
The 18
th
I@, IM085M5N3ION O> 5OAO
1. The general long-term priorities of implementing EKAK include:
1.1 Major rise in civic education and citizen action, and strengthening of involvement
democracy.
1.2 ntroduction of the co-operation based on partnership principles between the public
sector and nonprofit sector, promotion and wide implementation of good co-operation
practices and creation of co-operation network.
1.3 Guaranteeing of a functioning support system for civic initiative.
2. The short-term priorities of implementing EKAK include:
2.1 Mapping of the conditions necessary for the nonprofit sector and its sustainability,
development of the classification system for citizens' associations and systematization of
the statistics,
2.2 Mapping, improvement and strengthening of the co-operation and support
structures.
2.3 Large-scale promotion of the Code of Ethics of the nonprofit sector.
2.4 Revision of the legal acts related to citizens' associations and, if necessary, drafting
of the amendments.
2.5 Elaboration of the mechanisms for involving the representatives of citizens'
associations in the development and implementation of the policies of different areas and
legislation in general.
2.6 Mapping, systematization and improvement of the system for financing citizens'
associations from public budgets and informing the general public thereof.
2.7 mprovement of the information channels and feedback mechanisms between the
public sector and the society.
2.8 Development of the order for concluding and implementing co-operation
agreements between the public sector and the nonprofit sector.
2.9 Elaboration of the general standards for offering public services and the principles
and quality standards for transferring public services to the nonprofit sector.
2.10 Examination and updating of the civil education curricula and training materials,
organizing of the in-service training for teachers of civic education.
2.11 Starting of the state-financed broadcasts and programs in mass media concerning
the joint activities of civic initiative and the public sector, and creation of a related sub-
section in the state server.
* * *
Citizens' associations and the public authorities use their facilities for propagating and
115
The 18
th
promoting the EKAK and its main ideas, values, principles and priorities of action, the rights
and obligations of the parties to, and good practices of, the cooperation. The public
authorities make the knowledge of the basics and principles of action of citizens'
associations an integral part of the qualification requirements of officials.
The Government of the Republic of Estonia and representatives of citizens' associations
will establish a joint committee for launching a system of elaborating plans of action for
implementing the EKAK, for fulfilment of these plans and assessing their results.
Once every two years, the Riigikogu, the parliament of Estonia, will organise deliberations
of the implementation of the EKAK and the development of the civil society as a matter of
significant national importance.

116
mobil: 0722-218 204, fax: 0356-814 080,
ANEXA
A13I@I3Y 08AN for tIe implementing 5.tonian 1ivil 4ocietQ Development 1oncept for "%-"*
Goal. Activitie# Re.ult.Lindicator. 3imeframe Re.pon.ible
autIoritQ
8egi.lation and involvement
Goal #:
Establishing of
structures to increase
cooperation between
the government and
CSOs (civil society
organizations) in the
development of civic
initiatives
1.1. Development of a strategy for
the support of civic initiatives by
the Government
Unified approach in the government sector
to the development of the field
2005 Min of nterior
1.2. Review of the statutes of the
joint commission and development
of mechanisms to publicize its role,
tasks and activities more widely
ncreased role and capacity of the
commission in the implementation of EKAK
2004 2
nd
half /
2005
EKAK JC (joint
committee)
1.3. Organizing of an international
conference on
compacts/agreements between CS
(civil society) and the public sector
Exchange of practical experience, strengths
and weaknesses of such cooperation
models
2005 EKAK JC
Goal ": Clear
mechanisms for the
involvement of CSOs
in the development
and implementation of
policies and legislative
acts
2.1. Analyzing of current practices
and defining of needs and
opportunities to unify these
mechanisms
Defined problems, needs and opportunities
related to the mechanisms of involvement of
CSOs
"% "
nd
Ialf EKAK JC
2.2 Development of the principles of
CS involvement and the respective
plan of action
Formulation of principles
Proposals for raising the effectiveness of
involvement mechanisms and unification of
various practices
2005
2005
EKAK JC
Min of nterior,
Min of Justice
2.3. ntroducing of the principles of
involvement to CSOs and the
general public
nformational materials 2006 EKAK JC
The 18
th
Goal (:
Overview of different
forms of civic
engagement and the
appropriate legal
environment for the
support of civic
initiatives
3.1. Analyzing of opportunities and
obstacles related to the activities of
partnerships; developing solutions
Formulation of problems and needs
Development of solutions (raising of
awareness, amendment of legislative acts,
etc.)
2005/2006 Min of nterior
3.2. Analyzing of the needs and
opportunities related to the
regulation of volunteer activities
Report 2005 Min of nterior
Goal %: Effective
usage of CT means
for the involvement of
citizens in the
decision-making
processes
4.1. Mapping of nternet-based
means to engage citizens in the
decision-making processes,
analyses of current usage and
developing of proposals to increase
their effectiveness
Proposals:
- for the amendments of citizen portals;
- for more effective usage of the
available means to raise the awareness
and skills of citizens
2005 Min of Interior
'unding and #tati#tic#
Goal ):
Transparent and clear
funding schemes
targeted to support
the development of
CS and CSOs from
the state budget
5.1. Overview of governmental
sector funding of CSOs and of
respective procedures
5.2. Development of unified
procedures for ministerial funding of
CSOs
5.3. Analysis of the effectiveness of
current practices of governmental
sector funding of CSOs (Law on
Gambling Tax, state-financed
programs, allocations to
governmental foundations,
ministries, etc.)
- formulation of necessary
legislative amendments
Proposals for making funding schemes
more transparent, their administration more
cost-effective, and improving the analysis of
the effectiveness of governmental funding
schemes
2005
2006
EKAK JC
Min of Finance
5.4. Developing of principles and
appropriate forms of governmental
funding of CSOs
Formulation of principles 2005-2006 EKAK JC
5.5. Discussions and introduction of
principles to the public
Both parties are aware and recognize
funding principles
2006 EKAK JC
118
The 18
th
Goal *:
mproved and
targeted system of tax
benefits and
charitable giving
6.1. Review of the criteria of public
benefit organizations, amendment of
respective legislative acts
The notion of public benefit is clear, its
allocation is transparent and
understandable
Tax benefits are applicable to public benefit
organizations only
2004 - 2005 Min of Finance
6.2. Raising awareness levels
related to existing opportunities for
charitable giving
nformational materials 2005 EKAK JC
Min of Finance
6.3. Analysis of existing
opportunities for charitable giving
and their effectiveness
Evaluation of current practices and their
dynamics
2006 Min of Finance
+ EKAK JC
Goal !:
Overview of umbrella
organizations, their
current and potential
future role in
cooperation with the
public sector
7.1 Analysis of current practices:
- # of umbrella organizations,
their membership,
representation of interests
- Partnership between umbrella
organizations and ministries in
practice, expectations
1) Overview of cooperation practices
2) Basis for working out partnership
mechanisms between umbrella
organizations and public authorities
2005 EKAK JC
Goal $: Adequate
and informational
register of non-profit
organizations, and
data collection
methods describing
civic engagement
8.1. Raising the awareness of CSOs
on obligations related to official
registration; simplifying of liquidation
procedures
Up to date register of non-profit
organizations
2006 Min of Finance
Min of Justice
8.2. Analysis of needs and
opportunities to amend the current
register of non-profit organizations
- Formulation of legislative
amendments
- Technical improvement of the
register
Up to date overview of the state of the non-
profit sector
2006 Min of Finance
Min of Justice
8.3. Developing of opportunities to
include questions related to civic
engagement in public opinion polls
Data related to civic engagement and
volunteering among the general public is
regularly available
2006 Min of Finance
119
The 18
th
3ivic education and public aEarene##
Goal 2: Educational
institutions are
nurturing the
development of caring
and responsible
citizens who value
participation and
volunteering
9.1. Modernization of civic education
curriculum
Civic education curriculum in public schools
deals with various aspects of participation
and volunteering
2004-. Tartu Uni
curriculum dev
center
9.2. ntegration of civics into various
subjects taught at primary and high
school level
Civic education is integrated into school
curriculum and taught in various classes
2004-. Tartu Uni
curriculum dev
center
9.3. Analysis and improvement of
educational materials
Appropriate educational materials 2004-. Min of Ed
EKAK JC
9.4. Establishment of pilot civic
education schools
Practical examples of ideal practices of civic
engagement for youth, as well as active
learning methods
2005/2006 Min of Ed
9.5. Development of cooperation
between schools and volunteer
centers; highlighting the importance
of civic education during Citizen Day
celebrations
Models of cooperation on a local level,
usage of practitioners in civic education
classes; wide-scale celebration of Citizen
Day
2005 - . ndividual
schools, CSOs
9.6. Training of civic education
teachers
Developing requirements for awareness on
CS as part of teacher's professional
standards; inclusion of respective topics in
training curriculum
2005 - . Min of Ed
9.7. Replication of the 1999 study of
the nternational Education
Association (EA)
Overview of the effectiveness of civic
education in schools
2005/2006 Min of Ed
Goal #:
nfrastructure and
networks supportive
of civic engagement
and civic initiatives
10.1. Development of CS information
and resource system based on
regional development centers
Country-wide coordinated services to
support civic engagement
2005-.. Min of nterior
10.2. Public awareness campaign on
civic engagement
ncreased awareness of opportunities for
civic engagement
2005-. Min of nterior
10.3 ntegration of the basics of CS
into the training programs of civil
servants
mproved knowledge of civil servants on
CSOs, civic initiatives and opportunities for
partnerships
2005-. Civil service
training
organizations
120
The 18
th
10.4. Availability of CS related
information in governmental
information portals
nformation on CS and CSOs is available in
governmental information portals
2005 Min of nterior
10.5. ncreasing of civic engagement
among youth, working out respective
action plan
ncreased civic engagement among youth
on a local level
2005-. Min of Ed
Association of
Est Youth
Organizations
Goal ##:Various
opportunities for life-
long learning
accessible to
everyone
11.1. Development of respective
curricula and materials for continuing
education teachers
ncreased quality of continuing education
classes
2005-. Centers of
continuing
education
11.2. Publication of educational
materials
2005-. Centers of
continuing
education
Not included in the current plan of action but noted as an important goal by the EKAK JC:
Activities Anticipated results Timeframe Responsible
authority
Establishing of Civil
Society Research and
Development Center
CS studies, monitoring and analysis,
publishing of informational and
educational materials
2005-. ???
121

Model Participativ de Elaborare A Unei Politici Publice Privind ONG in Romania

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Model Participativ de Elaborare A Unei Politici Publice Privind ONG in Romania

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

mobil: 0722-218 204, fax: 0356-814 080,

S-ar putea să vă placă și