hhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhnbbbbhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh

hhhhhhhhhh

llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll
lllllllllllllllllllllllkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk
kkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk
Experiente
La Erezii Si secte
Experienta religioasa este mult mai dezvoltata si actuala in vremea noa
stra,in sec XXI,putand fi caracterizata usor,drept epoca experientelor psihosom
atice,deoarece omul din zilele noastre cu cat se desparte Hristos,adica de biser
ica si totodata de traditie,atunci el insusi devine mult mai vulnerabil la exper
ienta care se transforma la randul sau in scop in sine.Asadar experienta a deven
it ideologia postmodernismului,iar New Age a transformat experienta in sine intr
-un instrument principal de lucru.
Un psiholog pe nume Andre Godin,da o definitie buna despre experie
nta religioasa si anume ca: experienta religioasa este considerata absoluta in sin
e insasi,pentru ca se descopera ca o finalitate.De aceea unii oameni inteligenti
si cu o cultura vasta de cunostinte,cad victime sectelor si ereziilor,lasandu-s
e excrocati intr-un mod foarte usor,pentru ca omul se poate preda oricui il poa
te scapa de sentimente neplacute,inlocuindu-le cu altele accesibile si pe gustul
lui.
Exista o clasificare a experientelor religioase,in care,in prima
faza omul simte brusc ca exista o putere superioara,apoi aceasta experienta cres
te ca simtire a unui raspuns din partea Lui Dumnezeu,in care omul este destinat
mantuirii.
Alta clasificare a experientelor religioase ar fi:
Calmul si siguranta
Acestea fiind un atuu pentru seful grupului sectar,deoarece prin ele reu
seste sa ii convinga si sa ii faca sa uite problemele vietii,pe cei ce il ascult
a.Emmanuel Diet spune ca secta promite o rezolvare a problemelor oamenilor si pr
in aceasta ii atrage spre a lor pierzare.
Incordarea
Face referire la ereziile si sectele care contin clipe de activitate int
ensa,cum ar fi muzica sau dansul,care aduc multumire membrilor grupului.
Bucuria si euforia
Aceasta situatie in care le gasim pe cele doua amintite este specifica p
rotestantilor,pentru ca ei sarbatoresc mantuirea si renasterea lor si le se arat
a in asa zisa de ei inraurire a Duhului Sfant,ceea ce noi stim ca termenul de in
raurire inseamna altceva decat ce cred ei.
Unitatea
Daca la noi unitatea presupune o referire teologica,aici este vorba
despre o experienta psihologica comuna si care prezinta implicatii religioase,a
tunci cand se manifesta la credinciosii altei religii.
Extinderea constientului
Acesta in comparatie cu formele precedente,contine in plus cunoast
erea,pentru ca individul primeste o cunoastere mai mare,a naturii si in sfarsit

a lui Dumnezeu.Putem sa consideram primul rand extinderea constientului ca un f

actor de atractie a oamenilor la secte si erezii.Extinderea constientului poate
fi adus si de consul de substante narcotice,in care consumatorul se simte in cen
trul existentei sale.
Obsesia sexuala ca tip de cultura publica
Sa privim pe strada, n jurul nostru, sa privim atenti pa
nourile publicitare. Sa citim ziarele, revistele, si sa privim cu atentie pagini
le cu reclame. Sa ne uitam la televizor si sa fim atenti la spoturile publicitar
e. Ce au toate acestea n comun, ce vedem cel mai des?
Ultimele decenii au fost marcate de o schimbare a paradigmei n ceea ce priveste t
ema sexualitatii. Hipervalorizarea si exploatarea comerciala a valorilor sexuale
n ntregul spectru al spatiului public, care se ntind de la simpla reclama pna la po
rnografie, constituie caracteristica predominanta a tipului de cultura publica p
romovata n zilele noastre.
Astazi, pe panourile publicitare din statii, unde oameni
i civilizati asteapta autobuzul, sunt expuse fotografii cu femei seminud care pr
ezinta lenjerie. De asemenea, nuditatea si mesajele sexuale subliminale sunt fol
osite n reclamele televizate pentru produse bancare, pentru electrocasnice sau pe
ntru lactate, spre exemplu. n aceasta cursa a pervertirii calitatilor sfinte ale
trupului ntr-un cmp public de lupta se nscriu si publicatiile familiale, ziarele sa
u revistele, n cadrul carora imaginea a ncetat sa mai serveasca scopului initial.
Christos Vakalopoulos spune: Scopul reclamei este distrugerea sensurilor Prin recl
ama se insinueaza o lume fara absolut nici un sens, care se nvrte doar n jurul prop
riei nebunii. Aceasta lume exclude durerea, tristetea, dragostea, rusinea, simpl
itatea Lumea devine de nenteles, un compus spasmodic din placeri ce se nsiruie fara
sens, fara scop, nascnd un gol ce se mareste nencetat. Slujitorul acestui gol est
e reclama. Nu ntmplator aceasta decadere spirituala se afla strns legata de vedere.
Vederea este simtul principal al nostru, prin care culegem cele mai multe inform
atii despre lumea ce ne nconjoara. Ma ntreb, ce nvata adolescentii si adolescentele,
copiii si copilele, despre ceea ce vad fiind promovat ca valoare sau ca frumos ?
hhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh
hhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh