Investitiidacia

DOFIN
Proiect de investitie financiara S.C. Automobile Dacia S.A.
Proiect Investitii
S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.
Butuc Ioana - Georgiana
Bucuresti -2015-
Pagin
1
DOFIN
1.Prezentarea generala a agentului comercial

Dacia, cel mai bun ambasador al economiei romneti
Dacia, principalul productor de automobile din Romnia, a luat fiin n anul 1966, odat
cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. Dup 2 ani, a fost produs prima Dacia 1100
sub licen Renault 8.
n anul 1999, Renault a achiziionat 51% din capitalul societii n urma procesului de
privatizare, iar n prezent deine 99,43% din capitalul Dacia. Compania a parcurs un amplu
program de modernizare: refacerea instalaiilor industriale, reorganizarea reelei de furnizori,
reconstrucia reelei comerciale, reorganizarea activitilor i formarea angajailor. Acestea s-au
concretizat n obinerea a trei standarde de management al calitii, dintre care unul n domeniul
proteciei mediului.
Investiiile totale realizate de Renault la Dacia, de peste 1.6 miliarde euro, au contribuit la
poziionarea Dacia ca una dintre cele mai importante companii din economia romneasc, cu o
contribuie semnificativ la produsul intern brut i la exporturile rii.
Obiectivul Dacia este acela de a produce o gam de vehicule robuste, fiabile i accesibile
pentru clienii romni i strini, la standarde de calitate Renault.
Calitatea produselor Dacia este recunoscut la nivel internaional. n cadrul sondajelor
realizate de institute i publicaii de specialitate, clienii Dacia se declar foarte satisfcui n
legtur cu calitatea mainilor Dacia.
Dacia este a doua marc a Grupului Renault, contribuind n mod semnificativ la
mbuntirea imaginii Romniei n lume.
Succesul Dacia se explic prin faptul c autovehiculele produse la Mioveni ofer un
raport pre/calitate/prestaii/fiabilitate imbatabil. Peste 90% din producia Uzinei Vehicule de la
Mioveni este exportat n 37 de ri de pe patru continente.
Pagin
2
DOFIN
2.Diagnosticul firmei
2.1. Diagnosticul juridic
SC Automobile Dacia SA cu sediu social: str. Uzinei, nr. 1, Mioveni, 115400, jud.
Arges, Romania este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului Arges sub nr. J03/81/1991,
CUI 160796.
RENAULT SA detine pachetul majoritar de actiuni la S.C. Automobile DACIA S.A.
(99.427%). RENAULT SA cu sediul social in Franta este detinatoare a multiple filiale.
Societatea respecta toate prevederile codului muncii si de asemenea, isi desfasoara
activitatea in conformitate cu normele codului fiscal, platindu-si toate datoriile fata de bugetul
statului.
ANALIZA SWOT
Puncte forte:
- avand ca actionar principal grupul Renault, S.C. Automobile Dacia S.A. a putut sa-si mareasca
piata de desfacere, ajungand in scurt timp sa comercializeze autovehicule atat in Europa, cat si pe
celelalte continente
- profesionalism si capacitate de dezvoltare
- fiind o societate pe actiuni, pierderea anuala (daca exista) este suportata de mai multe persoane
(fizice sau juridice)
Puncte slabe:
- in cazul unei crize de lichidati care afecteaza intregul concern Renault, Dacia S.A. va fi puternic
afectata deoarece pachetul majoritar de actiuni este detinut de acest concern
Oportunitati
- fiind o societate pe actiuni, pe timpul crizei, in cazul in care societatea are nevoie de surse de
finantare pentru investitii, poate emite noi actiuni pentru a se imprumuta mai usor decat prin
intermediul creditului bancar
- dezvoltarea activitatii de export duce la cresterea veniturilor
Amenintari:
Pagin
3
DOFIN
- pentru desfasurarea activitatii la standardele impuse de UE sunt implicate costuri destul de mari,
ceea ce diminueaza castigurile actionarilor
2.2.Diagnosticul comercial
Segmentul tinta
Segmentul tinta este reprezentata de tinerii cu varste cuprinse intre 25 si 35 de ani.A
existat un proces de schimbare a publicului tinta in anul 2008, iar in mesajele transmise pe
diverse canale de comunicare, Dacia este asociata cu o masina generoasa ca spatiu si
invatoare, deoarece are toate dotarile unei masini scumpe, la preturi mult mai mici.
Concurenta
Inainte de a deveni un adversar puternic pentru celelalte marci, Dacia face concurenta
chiar colegilor de grup. Chiar daca marca Renault are in aceasta perioada oferte foarte tentante,
atat pentru modelul Twingo Trendy, cat si pentru Noul Clio, care pot fi achizitionate cu preturi ce
pornesc de la 6.911 euro , respective 8.200 euro, incluzand aici si prima de casare oferita prin
programul Rabla, aceste oferte sunt temporare , iar pe termen lung, Dacia pare a avea castig de
cauza. Constienti de situastia aceasta, cei de la Renault pregatesc modele noi.
Desfacere
Dacia este liderul detasat al pietei, in Romania, unde dispune de cea mai extinsa retea de
dealer, cu 99 puncte de vanzare, fiecare din modelele gamei fiind un best seller in segmentul
respectiv. Reteaua comerciala Dacia in Romania numara in prezent 69 de agenti autorizati care au
operatiuni de vanzare de vehicule noi si servicii post-vanzare, la care se adauga 34 de agenti
autorizati care se concentreaza strict pe vanzarea de vehicule noi si 23 de puncte care realizeaza
doar servicii post-vanzare.
Datorita raportului dimensiuni/prestatii/pret unic, familia de modele Dacia a ajuns sa fie
apreciata pe pietele mature si exigente ale Europei Occidentale. Dacia exporta in prezent peste
80% din productia sa, principalele destinatii fiind Germania si Franta. Fiabilitatea si nivelul de
Pagin
4
DOFIN
calitate al modelelor Dacia este recunoscut de presa internationala de specialitate si reflectat in

studiile realizate de organisme prestigioase, precum institutul JD Powers sau Automobil Clubul
German (ADAC).
Vanzari
Evolutia vanzarilor Dacia
Figura 1.
Sursa: Daciagroup
Activitatea comerciala a S.C. Automobile Dacia S.A. s-a concretizat la 31.12.2014 in

realizarea unei cifre de afaceri de 12.742 mil lei cu 3.31 % mai mica decat la 31.12.2013 in
conditiile in care majoritatea pietelor auto au inregistrata Aceasta se datoreaza in special scaderii
vanzarilor auto la intern (-35.97%).
Situatia vanzarilor in perioana 2013-2014 se prezinta astfel:
Pagin
5
DOFIN
Figura 2.
Sursa : Daciagroup
Este foarte interesant de observat fenomenul ,,Dacia, pentru ca exact asta a ajuns, din
prisma dificultatilor cu care se confrunta industria auto in acest moment. Se poate spune ca Dacia
a profitat din plin de declinul celorlalte marci, crescandu-si vertiginos cota de piata pe plan intern
si extern. Un rol important l-a jucat nivelul mare de investitii realizate in fabricile de asamblare
dar si in cele producatoare de componente sau in centrele de dezvoltare tehnologica si design.
Concluzie: Societatea se confrunta cu o crestere a cererii pentru produsele sale care sunt supuse
permanent unui proces de imbunatatire si inovare.
Politica de pret
Dacia se concentreaza pe segmentul de consumatori persoane fizice cu venituri mici sau
medii si pe segmentul corporate. Deci, preturile tinta pentru gama de produse sunt scazute.
Renault a stabilit preturi mai mici decat cele ale concurentei pentru fiecare model al sau din gama
Dacia. Astfel, se practica o politica agresiva, menita sa cucereasca noi segmente (atat interne, cat
Pagin
6
DOFIN
si din strainatate). Pana in prezent, aceasta metoda a dat roade, mai ales in contextual crizei
economice. Dacia a capatat in ultima perioada supranumele de ,,masina de criza datorita pretului
scazut.
Furnizori
Exista 188 de furnizori pentru Logan:
134 furnizori externi
54 furnizori in Romnia, din care 5 furnizori isi desfasoara activitatea in ZIF Mioveni
(Zona Industriala Furnizori):
1. VALEO (cablaje)
2. JCI (scaune)
3. EURO APS (piese plastice si termoformate)
4. CORTUBI (esapamente)
5. VALEO CLIMATE (climatizare/ incalzire)
Obiective:
Cresterea performantelor in ceea ce priveste calitatea, costurile, termenele de livrare a
produselor cumparate
Cresterea integrarii locale si regionale competitive prin utilizarea potentialului oferit de
catre reteaua de furnizori din tarile LCC (Leading Competitive Countries)
Din 2009, majoritatea furnizorilor de piese pentru modelele Dacia sunt parte componenta a
grupului Renault si au ajuns sa detina fabrici pe teritoriul Romaniei. Exemplu: ILN Mioveni,
Sealynx Automotive Romania, (producatoare de sisteme de etanseizare pentru Logan), ACI
Romania (producatoare de sasiuri) parte a grupului Renault, Kalsonic Kalsey Romania (sisteme
de aer conditionat) (companie japoneza) etc. Dispozitivul industrial si logistic al grupului Renault
din Romania alimenteaza in prezent toate uzinele care produc modelele Logan si Sandero in
Maroc, Rusia, Iran, India, Brazilia, Columbia si Africa de Sud. Pentru a sustine fabricatia in
uzinele din afara Romaniei, centrul logistic ILN (International Logistics Network) de la Mioveni
a expediat in ultimii ani peste 2 610 000 m 3 de colectii de piese si componente echivalentul a
760 000 de vehicule. Platforma ILN (International Logistics Network) inaugurata la Mioveni in
Pagin
7
DOFIN
anul 2005 este cel mai mare centru de acest gen din cadrul grupului Renault. Dinamica Dacia si a
proiectului X90 (platforma Logan) a determinat dezvoltarea puternica a retelei de furnizori auto
din Romania, o parte dintre acestia instalandu-si capacitati de productie in perimetrul platformei
industriale de la Mioveni sau in regiunea Pitesti. Renault Technologie Roumanie (RTR) este deja
al doilea centru de inginerie al grupului Renault si cel mai mare din afara Frantei. La RTR vor
lucra, in final, aproape 3 000 de ingineri si specialisti. In 2010, RTR va dispune si de un centru de
testare la Titu, in judetul Dambovita, unde vor lucra peste 500 de persoane. Acesta va fi cel mai
important centru de testare al grupului Renault din afara Frantei. Din iulie 2008, RTR are in
responsabilitate viata serie a gamei X90 la nivel mondial toate versiunile derivate produse in
cele 9 uzine din lume. In plus, centrul de inginerie dezvolta o parte din ce in ce mai importanta a
noilor modele din gama Dacia. In completarea centrului de inginerie din Romania, grupul
Renault a inaugurat, in anul 2007, la Bucuresti, Renault Design Central Europe primul si
singurul centru de design auto din Europa Centrala si de Est. Primul rezultat al creativitatii
echipei de designeri din Bucuresti este conceptul Duster, prezentat in martie 2009 la Salonul
Auto de la Geneva.
Analiza Swot
Puncte tari:
- Imagine comerciala buna;
- capacitate de productie mare;
- centre proprii de inovare si design;
- preturi mici in comparatie cu concurenta;
- calitate respectabila a produselor ;
- retea larga de distributie;
- majoritatea furnizorilor apartin grupului Renault;
Puncte slabe:
- fragmentarea furnizorilor (piesele necesare provin din prea multe parti)
Oportunitati:
- accesul la noi piete prin intermediul grupului Renault;
Pagin
8
DOFIN
- atragerea de noi clienti (persoane fizice sau juridice, institutii publice);

- cerere cu trend ascendent pe toate pietele.
Amenintari:
- gama Renault (Clio, Megane etc.) reprezinta principalul concurent;
- majorarea din 2010 a taxei de prima inmatriculare la masinile noi in Romania;
2.3. Diagnosticul resurselor umane
Directia Resurse Umane elaboreaza si pune in practica politica de resurse umane la nivelul
Grupului Dacia prin:
-asigurarea resurselor umane necesare;
-asigurarea calificarii si nivelului de competente necesare intregului personal;
-ameliorarea continua a securitatii muncii si sanatatii salariatilor;
-aplicarea si gestionarea unui sistem de promovare a inovarii participative in cadrul
Grupului Dacia.
In conformitate cu prevederile Contactului Colectiv de Munca si procedurilor interne , in
cursul anului 2012, au incetat contractul individual de munca cu beneficii banesti 203 salariati
ADSA.
Evolutia efectivelor de personal, asa cum este prezentata in tabelul de mai jos, regrupeaza
si influentele datorate angajarilor, pierderilor naturale si miscarilor interne.
Figura 3.
Societate
S.C. Automobile DACIA S.A.
Sursa: Daciagroup
2013
14114
Numar salariati
2014
14184
2014/2013
70
Cresteri salariale si prime

2014
220 lei cretere general pentru operatori nivelurile 1-5
100 lei cretere general pentru TESA nivelurile 5-7 + 4,5% cretere individual
7% cretere individual pentru TESA nivelurile 8-10

Pagin
9
DOFIN
n plus, toi angajaii vor primi o prim pentru rezultatul anului 2011, n valoare de 1.240
lei
brut,
care
va
fi
acordat,
de
asemenea,
luna
mai
2012.
2013
200 lei crestere generala pentru toti salariatii cu nivelurile de responsabilitate de la 1 la 7,
aplicata
incepand
cu
luna
ianuarie,
la
care
se
adauga:
60 lei crestere generala pentru toti salariatii cu nivelurile de responsabilitate de la 1 la 5

(operatori),
aplicata
incepand
cu
luna
mai
3% crestere individuala pentru toti salariatii cu nivelurile de responsabilitate de la 5 la 7

(TESA),
aplicata
incepand
cu
luna
mai
9% crestere individuala pentru toti salariatii cu nivelurile de responsabilitate de la 8 la 10,

aplicata
incepand
cu
luna
mai
1400 lei prima de participare la profitul intreprinderii pentru toti salariatii, acordata in luna mai
2012
300 lei - crestere salariala totala pentru salariatii cu nivelurile de responsabilitate de la 1 la 8:
1. 220 lei crestere salariala generala, aplicata incepand cu luna ianuarie
2. 80 lei crestere salariala generala, aplicata incepand cu luna aprilie
8% - crestere salariala individuala, pentru salariatii cu nivelurile de responsabilitate 9 si 10,
acordata
din
luna
aprilie
700 lei : prima de participare la rezultatul intreprinderii pe 2009, platita in luna mai
600 lei : prima exceptionala acordata in doua transe : 300 lei in luna martie si 300 lei in luna
septembrie, cu ocazia Zilei Constructorului de Masini
Analiza Swot
Puncte tari :
1. Echipa de vanzari este una stabila si experimentata, avand o mare implicare si stabilitate in
relatia cu principalii clienti.
Pagin
10
DOFIN
2. Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere a afacerilor, avand

desigur o pregatire profesionala corespunzatoare domeniului de activitatea in care actioneaza
firma.
3. Directorul General are capacitatea de a motiva membrii echipei cu care acesta colaboreaza.
4. Incearca sa tina pasul cu noile fluxuri tehnologice, asigurand angajatilor conditii cat mai bune
de lucru (echipamente noi, utilaje, aparatura etc.).
Puncte slabe :
1. Nu exista o comunicare foarte buna intre membrii departamentului de productie si cel de
vanzari.
2. Costurile de productie relativ mari.
Oportunitati :
1. Existenta proiectului RABLA ofera posibilitatea cresterii vanzarilor de automobile noi.
2. Relaxarea politicii de creditare din partea bancilor.
Amenintari :
1. Aparitia pe piata AUTO din Romania a unor jucatori noi;
2. Scaderea pretului de vanzare la automobilele de import.
2.4. Diagnosticul tehnologic
Activitatea de baza este productia de automobile care se realizeaza la Platforma de la
Mioveni, aceasta fiind impartita in doua sectii: Uzina Vehicule si Uzina Mecanica. Uzina
Vehicule Dacia asigura atat productia gamei de vehicule Dacia ( Logan berlina, Logan MCV,
Logan Van, Logan Pick-Up si Dacia Sandero ), cat si fabricarea de piese de schimb. Uzina este
organizata in patru departamente principale: Presajul, Caroseria, Vopsitoria si Montajul. Odata
parcurse cele patru etape, masinile sunt distribuite in retea. Cadenta de fabricatie a uzinei este de
1340 de autovehicule pe zi.
Pagin
11
DOFIN
Uzina Mecanica Dacia se ocupa cu producerea de piese din aluminiu, cu uzinajul si

asamblarea motoarelor, cutiilor de viteze si transmisiilor pentru vehiculele din gama Dacia si
pentru vehiculele Renault produse in intreaga lume. Activitatea Uzinei se desfasoara in 7 cladiri
situate pe platforma de la Mioveni, care acopera o suprafata de 120.000 m 2. Uzina este organizata
in patru departamentede fabricatie: Departamentul Motoare, Departamentul Cutii de Viteze J si
Transmisii, Departamentul Cutii deViteze TL, Departamentul Aluminiu. Acestor departamente li
se adauga alte 5 departamente suport ( Logistica, Mentenanta, Calitate, Resurse Umane si
Controlul de Gestiune). Cele 4 departamente de fabricatie impreuna cu departamentul de
Logistica si cu serviciul Progres/SPR (Sistemul de Productie Renault) formeaza Directia de
Fabricatii Mecanice.
Capacitatea de productie a Platformei de la Mioveni este asigurata de un program de
munca pe trei schimburi, de luni pana vineri.
Figura 3.
Analiza SWOT
Pagin
12
DOFIN
Puncte tari:
- datorita semnarii contractului de privatizare cu grupul francez Renault si achizitionarii
pachetului majoritar de actiuni de catre acesta, s-au facut investitii puternice in aparatura
tehnologica, uzina fiind capabila sa faca fata cererii mari de autovehicule
- o mare parte din procesul tehnologic este robotizat, ceea ce sporeste numarul de autovehicule
fabricate zilnic, necesitand personal numeros
Puncte slabe:
- uzina de automobile are nevoie de o perioada de oprire, intre trei si cinci saptamani, pentru a
efectua lucrari de mentenanta si de ameliorare a procesului de fabricatie
Oportunitati:
- datorita crizei financiare din ultimul an, uzina poate mari numarul de autovehicule produse
zilnic pentru ca cererea este din ce in ce mai mare; asta se intampla deoarece sunt practicate
preturi mici in comparatie cu concurenta si sunt oferite autovehicule de aceeasi calitate
Amenintari:
- o greva generala a angajatilor ar duce la oprirea procesului tehnologic.
2.5. Diagnoticul de mediu
Politica de mediu Dacia se inscrie in politica de dezvoltare durabila a grupului Renault,
avand ca obiectiv asocierea la imperativele economice, sociale si de mediu.
Axele politicii de mediu:
Respectarea exigentelor legale si a altor exigente aplicabile aspectelor de mediu ale
activitatilor, produselor sau serviciilor.

Perenizarea si ameliorarea in permanenta a sistemului de management de mediu
intarindu-l prin adeziunea tuturor colaboratorilor si prestatorilor pentru introducerea in
viata cotidiana.
Diminuarea impacturilor de mediu (deseuri, emisii atmosferice, evacuari apoase) prin
tinerea sub control a proceselor si instalatiilor si integrarea prevenirii poluarilor inca din
conceptie.
Dezvoltarea unui demers permanent de pastrare a resurselor naturale.
Pagin
13
DOFIN
Garantarea ca furnizorii si prestatorii respecta politica, obiectivele si exigentele privind
mediul.
Munca in perfecta transparenta cu administratia si partile interesate.
Organizarea comunicarii de mediu

In perioada 14-15 iunie 2012, pe platforma Dacia, la Central Logistic RIR-ILN, depozitul
de deseuri de la Davidesti, Matrite Dacia, Presate Dacia si Centrul de Piese de Schimb de la Oarja
s-a derulat auditul de supraveghere Extern SGS ISO 14001.
Auditorii au certificat faptul ca sistemul de Management de Mediu este conform cu
exigentele normei ISO 14001.
Auditorii au remarcat progresul in ceea ce priveste implicarea, stardandizarea, curatenia
generala, reactivitatea tuturor celor implicati, dar si faptul ca Sistemul de Management de Mediu
este eficace.
Bune practici au fost notate de acestia:
-Profesionalismul personalului in domeniul mediului atat la nivelul departamentului Mediu cat si
al corespondentilor de mediu din Dacia
-Programul de imbunatatire a eficientei energetice in cadrul organizatiei
-Continuarea asigurarii investitiilor necesare in domeniul mediului
-Numeroase instrumente indreptate spre cresterea constientizarii de mediu, gestionate prin
intermediul compartimentului Comunicare
-Paleta diversa a tematicilor de mediu din oferta de formare a personalului Dacia
-Incurajarea personalului pentru identificarea ideilor de progress (ICP) si punerea in practica a
acestora.
Managementul de mediu in anul 2012 a fost orientat spre tehnica de prevenire a poluarii
reflectata in volumul mare al investitiilor de modernizare a instalatiilor concomitent cu
diminuarea impacturilor asupra mediului.
In acest context investitiile de mediu in anul 2012 in valoare de peste 11.473,53 mii lei au
urmarit diminuarea efectelor negative a activitatii Dacia asupra mediului.
Unele lucrari au fost continuate iar altele demarate si anume:
Pagin
14
DOFIN
-Modernizarea retelei si statie apa potabila;

-Reabilitarea canalizarii ape uzate si tratare ape uzate;
-Modernizarea retelei apa supraincalzita;
-Mijloace de colectare deseuri si stocare deseuri;
-Instalatii aspiratii noxe;
-Economisirea resurselor naturale;
Autombile Dacia detine autorizatia integrata de mediu nr 114 revizuita in 03.03.2011 si nu
are obligatii de conformare.
In majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, constructorii si importatorii de vehicule
sunt obligati sa asigure colectarea vehiculelor scoase din uz printr-o retea de colectare bine
organizata. Dacia si-a creat si ea o retea proprie de colectare a vehiculelor scoase din uz.
In Romania exista minim un centru de colectare agreat de Dacia in fiecare judet, iar in
Bucuresti exista 3 asemenea centre.
Reciclarea trebuie considerata un aspect cheie de-a lungul intregii durate de viata a
vehiculului. Profitand de experienta Renault in acest domeniu, Dacia se implica in toate
demersurile care favorizeaza reciclarea vehiculelor sale. Prin urmare, Dacia se implica in
activitatea de reducere a deseurilor cat mai mult posibil. Se realizeaza cercetari privind
tehnologiile de dezmembrare eficienta pentru vehiculele aflate la sfarsitul duratei de viata,
promovand reutilizarea reziduurilor rezultate din casare si stabilirea unei strategii pentru
imbunatatirea utilizarii materiilor reciclate in cazul anumitor componente ale masinilor.
Pe durata procesului de reciclare, vehiculul este supus unui proces de extragere a:
materialelor reciclabile sau a celor care pot produce energie
pieselor reutilizabile
unui procent de deseuri reziduale care vor fi stocate in centre (locuri special amenajate)
Astfel, foarte multe componente ale unui vehicul pot fi reciclate:
plumbul din baterii este utilizat pentru producerea altor baterii
uleiul uzat este retratat pentru a putea fi reutilizat ca si combustibil
cauciucul din pneuri poate fi reutilizat la constructia peretilor anti-fonici sau pentru a servi
ca sursa de energie
Pagin
15
DOFIN
parbrizul si sticla pot fi reutilizate pentru productia fibrelor de sticla sau chiar a sticlei
otelul este reutilizat in industrie sau in constructii
aluminiul serveste la fabricarea jantelor noi sau a motoarelor

In acest fel, putem distinge 3 tipuri de valorizare:
Reutilizare: pentru piesele de ocazie
Valorizare materiala: reutilizarea unui element ca materie prima sau ca piesa de ocazie
Valorizare energetica: pentru producere de energie

Dezmembrarea vehiculelor scoase din uz este o faza importanta din procesul de
valorizare, iar acuratetea cu care se face acest lucru determina posibilitatea reutilizarii pieselor si
componentelor dezmembrate. Conform normelor europene privind vehiculele scoase din uz,
producatorii de automobile sunt obligati sa ofere informatii privind procesul de dezmembarare a
vehiculelor, precum si localizarea tuturor substantelor periculoase utilizate. Dacia respecta
aceasta cerinta si s-a alaturat cu succes celor peste 20 de producatori, punand la dispozitie aceste
informatii printr-un sistem electronic comun Sistemul International de Informare privind
Dezmembrarea.
Durata de viata a vehiculului
Durata de viata a unui produs reprezinta pentru Dacia cea mai buna cale de a exprima
viziunea sa asupra dezvoltarii durabile, precum si punerea ei in practica.
Aceasta abordare permite luarea in considerare a 3 piloni de dezvoltare durabila
(rentabilitate economica, bunastare sociala, protectia mediului), incepand cu faza de proiectare si
pana la finalul etapei de utilizare a unui vehicul.
Durata de viata a unui vehicul este destul de lunga si se reflecta in cateva etape bine
determinate:
1.
Proiectarea: conceptia unui vehicul
2.
Productia: extragerea si producerea de materiale, fabricarea si montajul tuturor

componentelor intr-un vehicul
3.
Distributia: perioada cuprinsa de la iesirea vehiculului de pe poarta uzinei, pana la

cumpararea acestuia de catre client
Pagin
16
DOFIN
4.
Utilizarea automobilului de catre proprietar cea mai lunga etapa
5.
Reciclarea: etapa finala, cand vehiculul este colectat si tratat in conditii speciale de
protectie a mediului
Toate aceste etape formeaza ceea ce se numeste durata de viata a vehiculului. In toate
cele 5 etape care fac parte din durata de viata a vehiculului, un rol foarte important il ocupa
conceptul de protectie a mediului.
ANALIZA SWOT
Punctele forte:
Punctele forte ale Dacia, in legatura cu protectia mediului, ar fi faptul ca este o firma
mare, cu o experienta indelungata in acest domeniu. De la preluarea brandului Dacia, de catre
Renault, cea mai mare parte a atentiei inginerilor proiectanti s-a indreptat catre reducerea noxelor
si a emisiei de gaze poluante. In acest sens, Dacia a implementat diverse strategii pe fiecare
sector de mediu: apa, aer, sol.
O serie de campanii au fost dezvoltate in vederea constientizarii la nivel decizional si nu
numai a necesitatii protectiei mediului inconjurator.
Managementul deseurilor este un alt punct forte, deoarece deseurile Dacia, dupa cum am
mentionat mai devreme au fost reduse substantial, datorita introducerii recliclarii materialelor.
Puncte slabe:
Slaba infrastructura mostenita de la vechea conducere Dacia, a facut ca, la inceput,
retelele de tratare a apelor uzate sa fie insuficient de performante. De asemenea, poluarea aerului
prin arderi reprezinta o problema.
Oportunitati:
Aici putem mentiona introducerea unor noi surse de energie. In acest moment totul este
sub forma de proiect, dar in curand ar putea aparea pe piata masini pe baza de hidrogen sau
energie solara.
Amenintari:
Pagin
17
DOFIN
La acest capitol putem mentiona prototipurile de masini ecologice ale companiilor

concurente, care pot, in viitor sa acapareze o mare parte din piata.
2.6. DIAGNOSTICUL FINANCIAR

I. ANALIZA FINANCIARA PE BAZA BILANTULUI.
Bilant financiar 2010

ACTIVE
Active imobilizate
Imobilizari
necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari
financiare
2010
PASIVE
293004719
7 Capitaluri proprii
2010
33148056
57
1308016
286151349 Datorii financiare
5 (>1an)
15772777
2
67225686
Datorii curente
(<1an)
Active circulante
Stocuri MP
Stocuri PF
Creante comerciale
166126135
05 Datorii comerciale
Alte datorii
278159825 exploatare
Credite bancare pe
163589328 TS
107080838
Pagin
18
18807481
53
17858197
84
8662427
0
DOFIN
6
Alte creante
exploatare
199642874
Investitii financiare
pe TS
0
149004130
Disponibilitati
92
TOTAL ACTIV
195426607
02
TOTAL PASIV
Cont de profit si pierdure ( clasificare dupa CV si CF

)
CA(incl celelalte
116191143
venituri)
17 Dobanzi
580955715
CV expl
9 Probit brut
CF expl ( fara amo si 4,946,289,6 Impozit pe profit
prov )
07 (16%)
521,059,18
Amo si prov
7 Profit net
53532815
82
8140782
33406758
3
53450813
28061677
0

ACTIVE
Active imobilizate
Imobilizari
necorporale
Imobilizari
financiare
2011
PASIVE
322218093
2011
35341076
12
2679119
2 (>1an)
15742480
0
66469555
Datorii curente
(<1an)
Active circulante
Stocuri MP
Stocuri PF
Creante comerciale
Alte creante
exploatare
286755409
Alte datorii
Credite bancare pe
165100120 TS
707285992
206007940
Pagin
19
22432455
28
20534773
97
18745329
7
86
DOFIN
pe TS
0
153259186
Disponibilitati
0
TOTAL ACTIV
608973503
1
TOTAL PASIV

)
CA(incl celelalte
134333626
venituri)
21 Dobanzi
671668131
CV expl
1 Probit brut
prov )
81 (16%)
563,038,84
Amo si prov
1 Profit net
59347779
40
17252014
36809877
5
58895804
30920297
1

ACTIVE
Active imobilizate
Imobilizari
necorporale
Imobilizari
financiare
2012
PASIVE
380791176
2012
36338352
98
2001472
9 (>1an)
15688572
3
164295136
Datorii curente
(<1an)
Active circulante
Stocuri MP
Stocuri PF
Creante comerciale
Alte creante
exploatare
pe TS
Disponibilitati
277731577
Alte datorii
Credite bancare pe
121692047 TS
890415178
195216654
0
134682318
6
Pagin
20
27314760
59
24781038
95
13824854
8
10450000
0
DOFIN
TOTAL ACTIV
658522754
4
TOTAL PASIV

)
CA(incl celelalte
130440119
venituri)
43 Dobanzi
652200597
CV expl
2 Probit brut
prov )
94 (16%)
481,857,12
Amo si prov
7 Profit net
65221970
80
20609620
34379103
1
55006565
28878446
6

ACTIVE
Active imobilizate
Imobilizari
necorporale
Imobilizari
financiare
Active circulante
Stocuri MP
Stocuri PF
Creante comerciale
Alte creante
exploatare
pe TS
Disponibilitati
TOTAL ACTIV
2014
PASIVE
367214886
2014
36338352
98
764110
3393830732
Datorii financiare
(>1an)
16315693
7
Datorii curente
(<1an)
33042049
83
31434975
68
12055280
6
277554024

Alte datorii
Credite bancare pe
62158728 TS
0
388679653
0
145638218
0
402895815
3
TOTAL PASIV
Pagin
21
71011972
18
DOFIN
)
CA(incl celelalte
186332532
venituri)
95 Dobanzi
931662664
CV expl
8 Probit brut
CF expl ( fara amo si 848197085 Impozit pe profit
prov )
7 (16%)
Amo si prov
481857127 Profit net
20609620
33218904
4
53150247
27903879
7

ACTIVE
Active imobilizate
Imobilizari
necorporale
Imobilizari
financiare
2014
PASIVE

198463670
Datorii financiare
4887454 (>1an)
Stocuri MP
Stocuri PF
Creante comerciale
Alte creante
exploatare
pe TS
Disponibilitati
TOTAL ACTIV
16315693
7
140
Datorii curente
(<1an)
Active circulante
2014
36338352
98

Alte datorii
13437813 exploatare
Credite bancare pe
34536044
TS
254204073
33042049
83
31434975
68
12055280
6
0
2491502
0
6006554
514027250
TOTAL PASIV

)
CA(incl celelalte
838183554
venituri)
32 Dobanzi
CV expl
419091777 Probit brut
Pagin
22
71011972
18
18963909
40118863
DOFIN
16
CF expl ( fara amo si 414889272 Impozit pe profit
prov )
89 (16%)
Amo si prov
97886 Profit net
2
64190181
33699845
1
0
INTERPRETARI:
Per total se observa o crestere a activelor imobilizate cu 15.41% in primul an, si cu 0.86%
in cel de-al doilea. Aceasta crestere s-a datorat in principal cresterii imobilizarilor financiare, care
in 2011 au fost cu 115.34% mai mari decat in 2013, iar in 2011 au crescut cu 56.55% fata de
2010, datorita investitiilor facute in actiuni la entitati afiliate.
Imobilizarile corporale inregistreaza si ele o crestere de 15.05% in 2011 fata de 2010 iar
apoi o crestere foarte mica, de sub 0.5%, in 2012. Aceasta crestere s-a realizat datorita
investitiilor in noi echipamente mai performante, statii de epurare si refiltrare a apei precum si
noi show-room-uri in tara.
Imobilizarile necorporale scad, in primul an cu 29.13% iar apoi, in 2012 cu 46.71%,
datorita scaderii brevetelor, licentelor, concesiunilor si marcilor comerciale.
Activele curente,cresc in 2011, fata de 2010 cu 46.99% iar in 2012, fata de 2011 scad cu
20.67%. Cresterea din primul an s-a datorat in primul rand cresterii cu 3653% a disponibilitatilor
din conturile bancare. Investitiile financiare pe termen scurt au fost 0 pe toti cei 3 ani, iar
cresterea stocurilor, de 4,9% a fost insignifianta. Cresterea creantelor a fost de 20.36%.
Pagin
23
DOFIN
Scaderea din 2012 fata de 2011 s-a datorat scaderii cu 62.73% a creantelor, in speta a
creantelor comerciale. Aceasta scadere este atenuata de cresterea cu 31,11% a disponibilitatilor, si
o crestere a stocurilor cu 17.97%.
Dinamica activului total a fost pozitiva in 2011 fata de 2010, fiind 26.26%, datorita
cresterii activelor imobilizate cu 15% si a celor circulante cu 47%.
Dinamica devine negativa raportandu-ne la 2012 fata de 2011, fiind de -7,69%. In timp ce
activele imobilizate au crescut cu mai putin de 1%, activele curente au scazut cu 20.67%.
Capitalurile proprii ale firmei cresc in 2011 fata de 2010 cu 20% in urma scaderii pierderii
neacoperite reportate din anii anteriori, si ca urmare a obtinerii unui profit mai mare decat in
2010. In 2010, se observa o crestere a capitalurilor proprii cu inca 10%, fata de 2011. De
asemenea, sursa cresteii o reprezinta scaderea pierderii neacoperite raportate. Profitul obtinut, de
222 mil RON este totusi mult mai mic decat cel obtinut in 2011, 442 mil RON.
In 2011, societatea contracteaza niste credite in valoare de aprox. 115.000 RON pe care le
ramburseaza in anul urmator.
In acelasi an, datoriile curente au o evolutie ascendenta de circa 36% ca urmare a cresterii
datoriilor comerciale furnizori de peste 350 mil. RON. In anul urmator, datoriile curente scad in
aceeasi masura din cauza scaderii de aceasta data a aceluiasi tip de datorii.
In anii 2011 si 2012, cresc in masura aprox. egala provizioanele ca urmare a majorarii
provizioanelor pentru garantii acordate clientilor si OTS.
Indicatori de echilibru financiar

2010
2011
1 Activul net contabil
17504184777
3534107612
2 Fondul de rulment
542486232
469351476
a) fond de rulment propriu
384758460
311926676
b) fond de rulment strain
157727772
157424800
2012
2013
2014
3633835298
3633835298
3633835298
-17190746
124843369
3593640971
-174076469
-38313568
3430484034
156885723
163156937
163156937
Pagin
24
DOFIN
3 Active circulante nete
542486232
469351476
-17190746
124843369
4 Nevoia de fond de rulment
-82281798
-905968459 1185859852
-2581514127
5 CF
3593640971
-2959380942
2010
2011
2012
2013
750551905
-206650829
1537688390
3846664417
Tabelul nr. 1
Fond de Rulment = Pasive Permanente Active Permanente

Din tabel se observa ca fondul de rulment este negativ, in 2012, asadar este vorba de un
dezechilibru financiar pe termen lung. Cu toate acestea, in 2013, FR devine pozitiv, datorita
cresterii capitalurilor proprii peste valoarea activelor imobilizate. Se poate concluziona ca, pe
termen lung, se respecta regula echilibrului financiar.
NFR = (Active Curente Active Trezorerie) (Pasive Curente Pasive Trezorerie)

NFR inregistreaza o variatie negativa in toti cei cinci ani, aceasta datorandu-se unui
dezechilibru pe termen scurt, sau, altfel spus, incasarile si productia sunt devansate de datorii si
plati.
Cash Flow = Trezorerie Neta
Cash-flow-ul este pozitiv, ceea ce arata faptul ca intreprinderea a generat cash, deci
resursele de investire ale societatii au crescut.
II. ANALIZA PERFORMANTEI FINANCIARE
Cont de profit si pierdere

(2010)
Cheltuieli de exploatare
1066454570
5 Venituri din exploatare
Pagin
25
114948437
43
DOFIN
Cheltuieli materiale
(aprovizionari)
8459601378 Cifra de afaceri neta
Venituri din productia
Cheltuieli cu personalul
743690608 stocata
Cheltuieli cu amortizarea
528215730 imobilizata
Venituri din reluarea
Cheltuieli cu provizioanele
-7156543 provizioanelor
Alte cheltuieli de exploatare
Venituri din cedarea
monetare
932,872,868 activelor
Cheltuieli cu activele cedate
7321664
Cheltuieli financiare
Cheltuieli cu dobanzile
Alte cheltuieli financiar
monetare
112508459 Venituri financiare

8140782
114032962
21
6541831
9860011
75145680
0
124270574
104367677
Cheltuieli extraordinare
0 Venituri extraordinare
CHELTUIELI TOTALE
1077705416
4
PROFIT BRUT
IMPOZIT PE PROFIT( 16%)
PROFIT NET
334067583
53450813
280616770
VENITURI TOTALE
0
116191143
17

(2011)
(aprovizionari)
monetare
1289152205
9 Venituri din exploatare
856537417 stocata
980698287 activelor
Pagin
26
132820312
11
131778415
84
2287866
27233024
74668737
0
DOFIN
0
monetare

17252014
151331410
156489773
CHELTUIELI TOTALE
1306526384
6
PROFIT BRUT
PROFIT NET
368098775
58895804
309202971
VENITURI TOTALE
0
134333626
21

(2012)
(aprovizionari)
monetare
monetare
1805514581
6 Venituri din exloatare
1017254633
1066824432 stocata
951645458 activelor

20609620
128867945
74
127421453
19
48807050
54687460
41154745
0
157217369
225308815
Pagin
27
DOFIN
1830106425
CHELTUIELI TOTALE
1
VENITURI TOTALE
PROFIT BRUT
PROFIT NET
130440119
43
343791031
55006565
288784466

(2013)
(aprovizionari)
monetare
monetare
1805514581
1017254633
1066824432 stocata
951645458 activelor

20609620
184844392
44
184024977
88
22726918
124192990
75
2955415
0
148814051
225308815
CHELTUIELI TOTALE
1830106425
1
PROFIT BRUT
PROFIT NET
332189044
53150247
279038797
Pagin
28
VENITURI TOTALE
0
186332532
95
DOFIN

(2014)
(aprovizionari)
monetare
monetare
1845634428
1059037577
1089372513 stocata
3849823 imobilizata
972610494 activelor
0
18963909
836992573
28
188333654
17
136955363
24
511378290
93
32526494
0
119098104
158373938
CHELTUIELI TOTALE
1863368212
7
PROFIT BRUT
PROFIT NET
401188632
64190181
336998451
Tabelul nr. 2
VENITURI TOTALE
0
838183554
32
Sursa: daciagroup
Cifra de afaceri creste cu 25% in 2011 fata de 2010 si cu 10% in 2012 fata de 2011
datorita cresterii productiei vandute si a veniturilor din vanzarea marfurilor. Aceasta este factorul
principal care induce variatia veniturilor din exploatare. Acestea se modifica in acelasi sens cu
aproximativ aceleasi valori.
Pagin
29
DOFIN
Cheltuielile de exploatare cresc datorita cresterii aprovizionarilor de la terti. In conditiile

sporirii vanzarilor, este nevoie de si mai multe materii prime, deci aceasta crestere este normala.
Rezultatul exploatarii este pozitiv. Acesta are o crestere de 58% in 2011 fata de 2010
datorita cresterii spectaculoase a vanzarilor Dacia in 2011. Dinamica vanzarilor scade la jumatate
in 2012 si acest lucru se vede in scaderea rezultatului exploatarii cu 59%.
Rezultatul financiar este pozitiv, dar este foarte mic comparativ cu cel din exploatare.
Intreprinderea obtine in 2010 un profit de 352 mil RON. In anul urmator, profitul obtinut este
cu 29% mai mare, si anume 455 mil RON. Cresterea aceasta se bazeaza pe cresterea mare a
vanzarilor Dacia in 2011. In 2012, profitul net scade cu 52% in urma dinamicii superioare de
crestere a cheltuielilor fata de vanzari.
O mare problema a companiei Dacia o reprezinta activitatea inainte de anul 2010. Dacia
avea pierderi neacoperite de 1273 mil RON, care s-au raportat in anii urmatori. De aceea,
dividendele acordate au fost 0 si profitul net reinvestit a fost de asemenea 0, intreg profitul
fiind directionat spre acoperirea pierderilor.
Analiza CFurilor
CF
Cfexpl
Cfinv
Cffin
CFD
CFDact
CFDcred
2010
750551905
1469928326
-629172433
-90203988
107456002
89901016
17554986
2011
-206650829
852160872
-869215844
-189595857
210205477
189056780
21148697
2012
1537688390
2004780733
-194324760
-272767583
293377203
279038797
14338406
Tabelul nr. 3
Diagnosticul
rentabilitatii
2010
0.093279
ROE
366
Rdo
0.109378
b
417
RO
0.015821
2011
2012
2013
0.081713546
0.07678906
0.13136708
4
0.04237344
0.092739055
0.130917238
0.047421516
Pagin
30
0.116231092
0.083644068
2013
3846664417
563338554
3620324314
-336998451
355962359.9
336998451
18963909
DOFIN
A
948
8
0.094010
0.07904786
Rec
61
0.08381183
9
0.093748509
Tabelul nr. 4
Sursa: daciagroup
Diagnosticul riscului
Riscul de
faliment
Rate de solvabilitate
2010
2011
R indatorarii
4.54%
4.26%
4.14%
Levier
CPR/Total
pasiv
4.76%
4.45%
59.55
%
4.32%
55.71
%
2013
4.30
%
4.49
%
51.17
%
2011
2012
127.83 101.68
883.30%
%
%
109.03
89.05
859.81%
%
%
68.32
49.31
792.26%
%
%
2013
10.80
%
1.91
%
44.08
%
Rate de
lichiditate
R curenta
R rapida
R imediata
61.92%
2012
2010
2014
4.30%
4.49%
51.17%
2014
9.40%
7.95%
0.18%
Tabelul nr. 5
Sursa:daciagroup
EBITDA=Earnings before interestes, taxes, depreciation and amortization. Reprezinta castigul
brut care rezulta din exploatare, fara amortizari si provizioane.
Pagin
31
DOFIN
EBIT=Earnings before interests and taxes. Acesta reprezinta rezultatul inainte de plata dobanzilor
si a impozitului pe profit.
EBT=Earnings before taxes . Reprezinta castigul inainte de impozitul pe profit. Acesta ia in
considerare si activitatea financiara a intreprinderii prin intermediul dobanzilor platite.
Tabelul nr. 6
Element
Productia vanduta
Productia stocata
Productia imobilizata
PE (productia exercitiului)
2012
5571
5
4
5580
2013
6949
5
10
6964
2014
7656
35
14
7705
2013/2012
24.72%
13.73%
149.78%
24.80%
2014/2013
10.17%
580.21%
39.66%
10.64%
Cheltuieli cu materii prime si materiale
3764
4709
5431
25.11%
15.34%
Valoarea adaugata (VA)

1816
275
2255
344
2274
493
24.15%
25.07%
0.83%
43.29%
Cheltuieli cu impozite si taxe
26
19
24
-25.77%
26.83%
1516
372
417
350
1892
590
541
454
1757
242
260
219
24.84%
58.55%
29.68%
29.68%
-7.15%
-59.03%
-51.86%
-51.86%
EBE (exercitiul brut al exploatarii)

Rezultatul exploatarii
Rezultatul curent
Rezultatul net
Sursa: daciagroup
Indicatorul EBE, un indicator mai relevant de apreciere a unei firme decat profitul net
datorita faptului ca nu e influentat de politica de amortizare, de indatorare si de dividend,
cunoaste initial o crestere, ca mai apoi, spre anul 2012, sa scada. Se poate concluziona inca o data
ca anul cel mai benefic pentru companie a fost 2011. Variatia pozitiva a acestui indicator releva
ca activitatea de exploatare a fost una profitabila.
CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE
Capacitatea de autofinanare reflect capacitatea ntreprinderii, la sfritul exerciiului
financiar, de a remunera capitalurile proprii i de a finana investiiile din exerciiile viitoare.
CAF
2010
733
2011
797
2012
729
2013
756
2014
304
Pagin
32
Mil. Ron
DOFIN
Tabelul nr. 7
Sursa: daciagroup
Capacitatea de autofinanare = EBE + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli

pentru exploatare + Venituri financiare Cheltuieli financiare + Venituri excepionale
Cheltuieli excepionale Impozit pe profit .
Se poate observa faptul ca Dacia are o capacitate de autofinantare foarte buna, cifrata la
peste 600 de milioane RON. Acest lucru denota faptul ca intreprinderea nu necesita fonduri
externe suplimentare pentru a implementa un proiect de investitii, avand o mare capacitate de
finantare proprie. Cresterea CAF s-a datorat, totodata, cresterii inregistrate de vanzarile din
2011, iar in 2012, aceasta a avut un trend descendent cauzat de cresterea cheltuielilor asimilate,
care a devansat cresterea vanzarile.
III. ANALIZA CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERII
In abordarea franceza cash-flow-ul se explica prin variatia trezoreriei nete.
In acceptiunea economistilor anglo-saxoni ,cash-flow-ul este suma fluxurilor de trezorerie
rezultate din operatiunile de gestiune,de investitii si cele de finantare:
CF=CFgest+CFinv+CFfin
CF gest = PN+ Amortizari Venituri financiare NFR

CF inv = Venituri financiare IMO brute
CF fin = Capital social Dividende + DTL
Tabelul
Sursa:
An
Profit net
Amortizari
Venituri financiare
NFR
Cf gestiune
Venituri financiare
IMO brute
CF investitie
Capital social
Dividende
Datorii pe termen lung
CF finantare
2012/2013 2013/2014
352
455
295
263
208
244
-303
134
743
341
208
244
666
287
-459
-44
90
-187
0
0
0,1
Pagin 0,1
33
90
-187
nr. 8
daciagroup
DOFIN
Potrivit celor doua abordari se obtin aceleasi rezultate. Asadar, cash-flow-ul exprima
monetar rezultatul diferentei dintre incasari si plati de la inceputul pana la sfarsitul exercitiului
financiar. Cash-flow-ul avand o valoare pozitiva, inseamna ca intreprinderea a generat cash.
An
Cf gestiune
Crestere economica
EBIT(1-)
Amortizare
Cf gestiune dupa origine
PN
Dobanzi(1-)
Cf gestiune dupa destinatie
IMO brute
NFR
CFD
Dividende
Capital social
CFD actionari
CPR
CFD actionari
Datorii pe termen lung
CFD creditori
CFD
Tabelul nr. 9
2012/2013
743
363
353
295
648
352
0,4
648
666
-303
285
0
90
-90
442
-90
0,1
2013/2014
341
421
455
263
718
455
0,07
718
287
134
297
0
-187
187
267
187
-0,1
0,3
-90
Sursa: daciagroup
0,2
188
CFD = CF gest Crestere economica
CF gest dupa origine = EBIT(1-) + Amortizare

CF gest dupa destinatie = Pr net + Dobanzi(1-) + Amortizare
Cresterea economica = IMO brute + NFR
CFD = CFD actionari + CFD creditori
CFD actionari = Dividende capital social = Pr Net CPR
CFD creditori = Dobanzi(1-) DTL
Pagin
34
DOFIN
CF disponibil indica fluxul de lichiditati care apare in relatia firmei cu investitorii

(actionarii si creditorii ). Valoarea sa este expresia remunerarii
nete
a actionarilor si a
creditorilor.
CF disponibil este pozitiv, si se situeaza in jurul cifrei de 290 mil RON, asa cum este
specificat si in tabelul de mai sus. Acest lucru se intampla deoarece CF de gestiune este superior
cresterii economice. Aceasta diferenta intre CF de gestiune si cresterea economica este intalnita
mai ales in industria constructoare de automobile, deoarece imobilizarile au un termen de
recuperare indelungat si se reinnoiesc destul de rar.
Evaluarea intreprinderii
V0 (intreprindere) =
V0 intreprindere
VAN intreprindere
2012
2251
AE
2013
2579
328
2013
2694
2014
2821
242
2014
2961
Tabelul nr. 10
Sursa: daciagroup
Tabelul nr. 11
Sursa: daciagroup
k=15,5% (media de rentabilitate pe sectorul auto, pentru Europa de est).

VAN prezinta o valoare pozitiva pentru perioadele analizate (2011 si 2012), sau altfel
spus, valoarea firmei a crescut cu 328 mil RON in 2011 fata de 2010 si cu 242 mil RON in 2012
fata de 2011.
IV. DIAGNOSTICUL RENTABILITATII

A. Ratele de marja
PN/CA
EBIT(1-)/CA
EBIT/CA
EBITDA/CA
Pagin
35
2012
6,35%
6,35%
7,56%
13,59%
2013
6,55%
6,56%
7,81%
12,16%
2014
2,85%
2,85%
3,39%
8,84%
DOFIN
%
Tabelul nr. 12
Sursa: daciagroup
B. Ratele de rotatie
AE
AE/CA*360 zile
CA/AE
2012
2251
145,92
2,47
2013
2694
139,82
2,57
2014
2961
139,49
2,58
Tabelul nr. 13
Sursa: daciagroup
Ratele de marja se calculeaza ca ponderea unui element de activ sau pasiv in cifra
de afaceri. Dupa cum se observa in tabelul 12, ponderea profitului net in CA scade in 2012 la
2,85% fata de 6.35% si 6,55% in 2010 respectiv 2011. Acest lucru s-a datorat profitului mai mic
inregistrat in 2012, asociat cu cresterea cifrei de afaceri.
Ponderea EBIT(1-) in CA este aproape identica cu ponderea profitului net in CA
deoarece cheltuielile cu dobanzile sunt foarte mici.
EBIT raportat la cifra de afaceri inregistreaza aceeasi scadere in 2012, deoarece
cheltuielile fixe si cele financiare sunt mai mari in acest an, decat in anii precedenti.
Aceeasi evolutie o prezinta si ponderea EBITDA in CA, evolutie ce se datoreaza acelorasi
cauze.
Durata de rotatie arata in cate zile se recupereaza activul economic prin cifra de afaceri.
Durata de rotatie scade de la 146 de zile in 2010 la 140 de zile in 2011 si la 139 de zile in 2012.
Principalul motiv il reprezinta dinamica superioara de crestere a cifrei de afaceri fata de activul
economic.
C. Ratele de structura
Pagin
36
DOFIN
CPR/AE
DTL/AE
DTL/CPR
AE/CPR
2012
1
0
0
1
2013
0,99996
0,000043
0,000043
1,000043
2014
1
0
0
1
Tabelul nr. 14
daciagroup
Analizand
Sursa:
ratele
de
structura
observam ca datoriile financiare ale DACIA

SA sunt foarte mici, fiind chiar neglijabile.
D. Ratele de rentabilitate a capitalului investit
2010
ROE
0.093279366
Rdob
0.109378417
ROA
Rec
0.015821948
0.09401061
2011
0.08171354
6
0.13091723
8
0.04742151
6
0.08381183
2012
2013
0.07678906
0.092739055
0.131367084
0.116231092
0.042373448
0.079047869
0.083644068
0.093748509
Tabelul nr. 15
Sursa: daciagroup
Rentabilitatea economica, ROA are o evolutie descurajatoare, in anul 2012 scazand cu
mai mult de 50% fata de 2011 si 2010. Ca si principala cauza putem numi obtinerea unui profit
mult mai mic in acest an decat in anii precedenti.
ROE prezinta aproximativ aceleasi valori ca ROA. In contextul in care DACIA nu are
datorii pe termen lung decat in 2011, si acelea nu foarte mari, AE este aproape egal cu capitalul
propriu, iar EBIT(1-) este egal cu profitul net din cauza lipsei dobanzilor.
ROE este un indicatorul foarte important pentru actionari. El indica cat profit se obtine,
raportat la capitalul propriu. In anul 2012 a avut loc o scadere a vanzarilor, in consecinta,
si a cifrei de afaceri. Astfel profitul obtinut este mult mai mic cu 52% decat in 2011. Capitalul
propriu creste in 2012 cu 10% fata de 2011, deci ROE a scazut si el cu 56%.
Pagin
37
DOFIN
E. Ratele valorii de piata

2010
0,15654
ROE*b
2011
0,16882
Tabelul nr. 16
2012
0,07358
Sursa: daciagroup
1) g=ROE*b, dar pentru ca profitul se reinvesteste integral, g=ROE.
Nr. actiuni
PN/Nr. actiuni
Tabelul nr. 17
2010
2011
2012
22513586080 26937009310 29611312960
0.01565
0.0168
0.00735
Sursa: daciagroup
2) PN/actiune (EPS= earning per share)= PN/Nr. actiuni

Profitul net pe actiune scade si el, tot datorita scaderii profitului in 2012.
AE*(ROA-k)
2010
4
2011
37
2012
-241
Tabelul nr. 18
Sursa: daciagroup
3) Valoarea economica adaugata= Capital investit*(ROA-k)

Valoarea economica adaugata prezinta o valoare pozitiva, in anii 2010 si 2011, ceea
ce reprezinta un plus pentru intreprindere, intrucat firma a avut o rentabilitate mai mare decat
cea medie de pe sector (ROA>k). In anul 2012, ROA scade destul de mult, astfel ca firma
inregistreaza o rentabilitate mult mai mica decat media pe sector.
V. DIAGNOSTICUL RISCULUI
1. Riscul economic si financiar
2.
e
e'
2013/2012
%EBIT/%CA
1,77
%PN/%CA
1,18
2014/2013
-3,14
-3,14
Pagin
38
Tabelul nr. 19
Sursa: daciagroup
DOFIN
Riscul economic (e) este 1.77 in 2011/2010, ceea ce inseamna ca, la variatia cu un punct
procentual a cifrei de afaceri, EBIT va varia si el cu 1.77 puncte procentuale. In anul
2012, riscul economic este -3.14, adica la o variatie cu un punct procentual a CA, EBIT va
varia si el, in sens opus cu 3.14 puncte procentuale. Acest risc este unul destul de mare si
ingrijorator, cel putin in 2012.
Riscul financiar are valori aproximativ egale cu riscul economic, datorita valorilor
reduse ale dobanzilor.
3. Solvabilitatea
R indatorare
Levier
Tabelul nr. 20
Datorii/Pasiv
Datorii/CPR
2012
0,355
0,576
2013
0,382
0,655
2014
0,264
0,380
Sursa: daciagroup
Rata de indatorare este mai mica de 50%, fapt care duce la concluzia ca intreprinderea
nu se afla in pericol de insolvabilitate. Levierul se incadreaza de asemenea in intervalul propus
de publicatiile de specialitate, fiind mai mic de 100%.
4. Lichiditatea
Rata curenta
ACR/Dat curente
Rata rapida
(ACR-Stocuri)/Dat curente
Rata imediata (Disponibilit.+inv fin TS)/Dat curente
Tabelul nr. 21
2012
0,955
0,610
0,0084
2013
1,032
0,766
0,233
2014
1,283
0,791
0,480
Sursa: daciagroup
Rata curenta arata capacitatea intreprinderii de a-si plati datoriile curente prin
intermediul activelor circulante. Aceasta se recomada sa fie mai mare decat 1.
In cazul DACIA, cu exceptia anului 2010, cand valoarea tinde la 1, toate celelalte valori
depasesc pragul limita de 1.
Rata rapida arata capacitatea firmei de a-si plati datoriile curente cu activele cele
mai lichide. Se recomanda ca valoarea acestui indicator sa depaseasca 0.8. In cazul DACIA,
exceptand anul 2010, in ceilalti doi ani valorile indicatorului sunt putin sub valoare de 0.8
Pagin
39
DOFIN
Rata imediata arata capacitatea intreprinderii de a-si plati datoriile curente folosind doar
disponibilitatile din conturi bancare si casa si investitiile financiare pe termen scurt. Valoarea
indicatorului era alarmanta in 2010 (0.0084), dar in 2012 ajunge la un nivel foarte bun.
In concluzie firma nu e in pericol sa nu isi poata plati datoriile curente.
3.I. DESCRIEREA TEHNICO-ECONOMICA A

PROIECTULUI DE INVESTITII
Datorita cererii crescute pentru noul model Dacia Sandero, concernul Renault, care este
actionarul majoritar al Dacia S.A., a decis punerea in functiune a unei noi linii de asamblare
pentru acest model printr-o investitie in valoare de 90 de milioane de euro. Cursul de schimb in
momentul achizitionarii liniei de asamblare a fost de 4.2 RON/EUR.
In contextul crizei actuale, modelele Dacia sunt favorizate datorita pretului relativ scazut
ceea ce a impus nevoia de crestere a capacitatii de productie. Noua linie de asamblare este de
ultima generatie, are un consum redus de energie, functioneaza in flux continuu, iar pentru
intretinerea ei sunt necesare costuri mai mici decat in cazul celorlalte linii de asamblare. De
asemenea,cheltuielile de manipulare vor fi mai mici, iar productia va creste de la 1340 de unitati
pe zi la 1420, adica o crestere de 6%.
Valoare inv= 90.000.000*4,2=378.000.000 RON
Zile lucratoare 2013= 276; zile dedicate intretinerii utilajelor sau defectiuni tehnice=20
Pret mediu de fabrica autovehicul noul Sandero = 4500 euro x 4,2 =18.900 RON
Spor de productie/zi = 80 autoturisme
Cifra de afaceri inv 2015 = 80*256*18900 = 387.072.000 RON
Amortizare liniara pe 10 ani

Amortizarea anuala=37.800.000 RON
Cheltuielile variabile cresc de la 60% la 65% din CA.
Durata ACR nete scade de la 14 la 12 zile de CA.
Pagin
40
DOFIN
Pentru primii 3 ani, anticipam o crestere a CA cu rata de crestere sustenabila (g=16%). Apoi, CA
ramane ct. In cazul nostru, g=ROE pt. ca tot profitul obtinut se reinvesteste. La sfarsitul anului
2018, investitia se revinde cu 130.000.000 RON. Valoarea Reziduala a investitiei va fi:
130.000.000 - 16%(130.000.000 -151.200.000) + ACRN2014, adica Valoare Reziduala=
133.392.000 RON
3.II. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR DE INVESTITIE

Spatiul necesar instalarii liniei de asamblare (2500 mp) este deja existent in incinta
fabricii din Mioveni. Utilitatile necesare sunt deja existente.
Cheltuieli fixe platibile = 25.956.900 RON:
1) Cheltuieli cu salariile personalului TESA = 8.000.900 RON
2) Cheltuieli de intretinere (energie, apa, gaze etc.) = 15.956.000 RON
3) Cheltuieli de intretinere a liniei de asamblare = 2.000.000 RON
Amortizarea este liniara pe 10 ani. Amortizarea anuala=37.800.000 RON.
Cheltuieli variabile = 65% din CA:
1) Cheltuieli cu salariile personalului direct productiv = 15% din CA
2) Cheltuieli cu energia si apa = 5% din CA
3) Cheltuieli cu materiile prime si materialele= 45% din CA
Planul de finantare
Finantarea se va realiza din fonduri proprii, capacitatea de autofinantare din anul 2012
(anterior investititiei) fiind mai mare decat valoarea totala a investitiei. De aceea, cheltuielile cu
achizitionarea spatiului de lucru, a utilajelor, instruirea personalului etc. vor fi suportate la nivel
intern.
Pagin
41
DOFIN
3.III. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII

IN MEDIU CVASI-CERT
Considerand costurile aferente investitiei, precum si impactul acesteia asupra cifrei de
afaceri viitoare (cresterea cifrei de afaceri estimata pentru anii 2013-2018) obtinem cifra de
afaceri aferenta investitiei:
mil RON
2015
2016
2017
2018
2019
2020
CA inv
387
449
521
521
521
521
CV
252
292
339
339
339
339
CF platibile
26
26
26
26
26
26
Amortizarea
38
38
38
38
38
38
Profit brut
72
93
119
119
119
119
Impozit profit
11
15
19
19
19
19
Profit net
60
78
100
100
100
100
ACRN
13
2
2
0
0
0
CF gest
98
116
137
137
137
137
CFD
85
114
13
137
137
137
Sursa: daciagroup
Valoarea Actualizata Neta si Indice de Profitabilitate

Pentru a putea calcula valoarea indicatorului VAN (valoare actualizata neta) aferent
investitiei se considera ca la sfarsitul anului 2018 investitia se revinde cu 130.000.000 RON.
Drept urmare, Valoarea Reziduala a investitiei va fi: 130.000.000 -16%(130.000.000
-151.200.000) + ACRN2018, adica Valoare Reziduala =133.392.000 RON;
Pentru a actualiza cashflow-urile din anii viitori se utilizeaza rata de actualizare calculata
pentru anii 2013-2018 in valoare de 0,144. Astfel, obtinem VAN = 144.930.767,2 , din care
rezulta si valoarea indicelui de profitabilitate IP=1,38;
Valoarea pozitiva a indicatorului VAN, precum si un indice de profitabilitate care
depaseste cu mult valoarea critica de IP = 1 indica faptul ca investitia efectuata, in conditiile
ipotezelor considerate, este una rentabila si merita sa fie facuta.Ca sa putem calcula termenul de
recuperare centralizam cashflow-urile, cashflow-urile actualizate si cashflow-urile actualizate
cumulate pentru anii 2013-2018:
Pagin
42
DOFIN
An
2015
CF
85
CF cum.
85
CF act.
74
CF act. cum
74
2016
114
199
87
162
2017
13
334
90
252
2018
137
472
80
332
2019
137
609
70
402
2020
VR
137
133
746
61
60
463
TRs
3 ani si 115
zile
TRd 4 ani si 237
zile
Dupa cum se observa, investitia se recupereaza atat conform TRs (static) , cat si TRd
(dinamic) inainte de vinderea ei. Acest lucru indica profitabilitatea sporita a investitiei.
Rata Interna de Rentabilitate
Din cele expuse mai sus, se observa ca pentru un indice de actualizare de 0,144 obtinem
un VAN pozitiv. O sa luam valoarea indicelui de actualizare = 30% pentru care VAN=10.439.184 . Pentru k=25%, VAN=29.101.939. Folosind aceste valori, obtinem RIR=28,68%.
Acesta ne indica ca investitia ofera o rata interna de rentabilitate mai mare decat rentabilitea
financiara prognozata a intreprinderii. Chiar daca un indicator ca RIR nu este mereu semnificativ,
in acest caz valoarea acestuia poate fi luata in calcul alaturi de valoarea pozitiva a VAN-ului, RIR
avand semnificatia unei rate a profitului (rate of return).
Rata Interna de Rentabilitate Modificata
RIRm reprezinta rata de rentabilitate efectiv obtinuta daca se considera ca fluxurile de
numerar generate de proiectul de investitii se vor reinvesti la o rata r=13% (Rm din CAPM).
RIRm in cazul AUTOMBILE DACIA SA este egala cu 20,09%.
3.IV. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII

IN MEDIU INCERT
Pagin
43
DOFIN
In analiza proiectului de pana acum am presupus ca toate variabilele explicative ale VAN
sunt cunoscute cu certitudine inca de la momentul luarii deciziei de adoptare a acestora,
nemodificandu-se in timp sub influenta diferitor factori determinanti.
Analiza de Sensibilitate
Analiza de sensibilitate ia in calcul faptul ca valoarea indicatorilor de performanta a unui
proiect de investitii este determinata de mai multi factori. Astfel, vom analiza mai multe
posibilitati de modificare a unor ipoteze-cheie aferente proiectului.
In scenariul de baza se presupune:
Valoare investitiei
Impactul asupra Cifrei de Afaceri
378
1-3 ani
16%
130
Valoarea de vanzare
4-6 ani
0%
In conditiile ipotezelor propuse obtinem:

2015
2016
2017
CA inv
387
449
521
CV
252
292
339
CF platibile
26
26
26
Amortizarea
38
38
38
Profit brut
72
93
119
Impozit profit
11
15
19
Profit net
60
78
100
ACRN
13
2
2
CF gest
98
116
137
CFD
85
114
13
Rezultatele din tabel genereaza urmatorii indicatori:
2018
521
339
26
38
119
19
100
0
137
137
2019
521
339
26
38
119
19
100
0
137
137
2020
521
339
26
38
119
19
100
0
137
137
Valoare Reziduala= 133.392.000 RON;

VAN = 144,930,767;
RIR = 28.68%;
CA medie =486,575,309;
In continuare ne propunem stabilirea modificarilor acestor indicatori, in functie de

schimbarea ipotezelor de baza.
Pagin
44
DOFIN
Impactul asupra cifrei de afaceri poate creste sau scadea cu 2 puncte procentuale, in
functie de situatia economiei la nivel national.
Pesimist
Neutru
Optimist
1-3 ani
14%
4-6 ani
-2%
16%
0%
18%
2%
Ponderea cheltuielilor variabile in cifra de afaceri poate creste sau scadea sub 5%, in
functie de costurile cu materiile prime si salariile directe.
Pesimist
Neutru
Optimist
70%
65%
60%
Scenariul pesimist ofera urmatoarele valori pentru cash-flow-uri:

CA inv
CV
CF platibile
Amortizarea
Profit brut
Impozit profit
Profit net
ACRN
CF gest
CFD
1+k
(1+k)2
(1+k)3
(1+k)4
(1+k)5
(1+k)6
2015
387
271
26
38
52
8
44
13
82
69
2016
441
309
26
38
69
11
58
2
95
94
2017
503
352
26
38
87
14
73
2
111
109
CFD
69
94
108
108
106
103
114.40%
130.87%
149.71%
171.27%
195.94%
224.15%
VR act=
2018
493
345
26
38
84
13
70
0
108
108
CFD act.
60
72
73
63
54
46
65
Pagin
45
2019
483
338
26
38
81
13
68
0
106
106
2020
473
331
26
38
78
13
66
0
104
104
2013
2014
2015
2016
2017
2018
DOFIN
Val initiala investitie=

VAN=
378
55
Astfel obtinem un VAN= 55 si IP= 1.1460, investitia recuperandu-se la revanzare ( suma

actualizata a cash-flow-urilor generate de investite este mai mica decat valoarea investitiei
initiale: 368,151,602<378,000,000).
Scenariul neutru genereaza cashflow-uri si indicatorii de rezultate evidentiate in scenariul
de baza (VAN = 144,930,767 ; IP = 1,371441402; termen de recuperare = 4 ani si 237 de zile).
Scenariul optimist prezinta urmatoarele rezultate:
CA inv
CV
CF platibile
Amortizarea
Profit brut
Impozit profit
Profit net
ACRN
CF gest
CFD
1+k
(1+k)2
(1+k)3
(1+k)4
(1+k)5
(1+k)6
2015
387
232
26
38
91
15
77
13
114
101
114.40%
130.87%
149.71%
171.27%
195.94%
224.15%
2016
457
274
26
38
119
19
100
2
138
135
2017
539
323
26
38
152
24
128
2
165
163
CFD
101
135
163
169
173
176
VR act=
Val initiala investitie=
VAN=
2018
550
330
26
38
156
24
131
0
169
169
CFD act.
89
103
109
99
88
79
2019
561
336
26
38
161
26
135
0
173
173
2020
572
343
26
38
165
26
139
0
176
176
2013
2014
2015
2016
2017
2018
66
378
255
Indicatorii aferenti scenariului optimist sunt: VAN = 254,641,760 si IP =1.6737, investitia

recuperandu-se in 3 ani si 70 de zile. Elasticitatea VAN in functie de Cifra de Afaceri Medie este
e =13,05, ceea ce arata o dependenta directa intre valoarea VAN si CA: atunci cand CA creste cu
1%, VAN se majoreaza cu 13,05% (VAN este sensibila fata de cifra de afaceri).
Pagin
46
DOFIN
Tehnica Scenariilor
Tehnica scenariilor este o alta posibilitate de a introduce incertitudinea in modelarea
evolutiei viitoare a proiectelor de investitii. Utilizand aceleasi ipoteze ca cele exprimate in cadrul
analizei de sensibilitate: modificarea impactului asupra cifrei de afaceri, se considera urmatoarele
probabilitati de aparitie a scenariilor:
Pesimist
Probabilitate
30%
VAN
55
Neutru
40%
145
Optimist
30%
256
Media valorii actualizate nete se calculeaza astfel:

E(VAN) = p1 * VAN1 + p2 * VAN2 + p3 * VAN3 = 30%*55,186,635 + 40%*144,930,767 +
30%*254,641,760 = 150,920,825.30 .
Dispersia se calculeaza dupa formula:
(VAN) = p1 * (VAN1 E(VAN))2 + p2 * (VAN2 E(VAN))2 + p3 * (VAN3 E(VAN))2 =
5,991,272,565,606,440.00;
2
Abaterea medie patratica se obtine din:

(VAN) = 2(VAN) = 77,403,311;
Drept urmare, putem constata ca exista o probabilitate de 68% ca VAN sa apartina intervalului
[VAN - (VAN); VAN + (VAN)] sau (73,517,514; 228,324,136).
4.CONCLUZII
Compania AUTOMOBILE DACIA S.A., prin rezultatele obtinute in studiul prezent, a
demonstrat o forta financiara suficienta nu doar pentru a-si pastra pozitia pe piata, dar si pentru a
progresa, a cuprinde noi orizonturi si de a oferi siguranta si confort clientilor sai. Proiectul de
investitii analizat presupune punerea in functiune a unei noi linii de asamblare pentru noul model
Dacia Sandero, in vederea cresterii productiei zilnice.
Investitia se cifreaza la valoarea de 378.000.000 RON reprezentand costul liniei de
asamblare, calculat la cursul de 4,2 EUR/RON. Cifra de afaceri prognozata a fost obtinuta
Pagin
47
DOFIN
bazandu-ne pe pretul mediu al modelului la care ar fi comercializat fiecare din cele 80 de modele
produse suplimentar in fiecare zi. Aceasta valoare a cifrei de afaceri creste in primii 3 ani cu rata
de crestere sustenabila, si apoi ramane constanta. Costurile au inclus cuantumul cheltuielilor
salariale, cu materiale si materii prime precum si cu utilitatile necesare bunei desfasurari a
activitatii. Investitia curenta se va amortiza in 10 ani, liniar. Inca din primul an investitia
genereaza profit pentru companie. Acest profit creste o data cu cresterea cifrei de afaceri in
urmatorii doi ani, urmand ca, pentru restul perioadei, sa fie constant. Acest fapt este unul pozitiv,
si incurajator pentru companie, caci profitul pozitiv induce un cash-flow disponibil pozitiv.
Dupa 3 ani investitia se revinde, deoarece noul model Sandero nu va mai avea aceeasi
cautare.Valoarea actualizata neta este de 144.930.767 . Fiind pozitiva, acest lucru semnifica faptul
ca investitia va genera intrari de cash in companie. De asemenea, investitia se dovedeste a fi
rentabila, benefica. Rata interna de rentabilitate este suficient de mare, si este superioara ratei de
rentabilitate de pe piata financiara, deci putem concluziona in mod clar, faptul ca investitia este
una care ar aduce profit companiei.
In continuare am luat in calcul doua alte scenarii posibile, unul pesimist si altul optimist.
In functie de starea economica viitoare si de marja de eroare asociata previzionarii asupra cererii
de Dacia Sandero, am fundamentat un scenariu pesimist in care cresterea cifrei de afaceri in
primii 3 ani ar fi de 14%, urmata de o scadere a acesteia in anii urmatori, pana la vinderea
investitiei cu 2% pe an. Pe de alta parte, scenariul optimist prevede o crestere in primii 3 ani a
cifrei de afaceri cu 18% si apoi o crestere constanta de 2% anual. Chiar si in cazul scenariului
pesimist, VAN-ul investiei estepozitiv VAN= 55,186,635, deci chiar si in situatia cea mai
nefavorabila pentru investitie, aceasta este profitabila.
Cazul optimist returneaza un VAN de 254,641,760. Identificand o posibilitate de 30% in
cazurile scenariilor optimist si pesimist, si de 40% in cazul scenariului realist, putem garanta cu o
probabilitate de 68% faptul ca VAN va apartine (73,517,514; 228,324,136). Astfel, indiferent de
situatia pietei auto in viitor, investitia va fi rentabila,generand valoare adaugata.Per total,
concluzia generala este ca aceasta investitie este una bine gandita, solida, ce va aduce beneficii
substantiale companiei Dacia S.A.
Bibliografie
www.daciagroup.com- Site-ul Group Dacia- Renault
www.dacia.ro Site-ul companiei S.C. Automobile Dacia S.A.
Dragota V., Ciobanu A., Obreja L., Dragota M., Management financiar, Vol II, Editura
Economica, Bucuresti, 2003
Stancu I., Finante, Editura Economica, Bucuresti, 2002

Pagin
48
DOFIN
www.wikipedia.com
Pagin
49

Investitiidacia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investitiidacia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DOFIN

Proiect de investitie financiara S.C. Automobile Dacia S.A.

Butuc Ioana - Georgiana

1.Prezentarea generala a agentului comercial

calitate al modelelor Dacia este recunoscut de presa internationala de specialitate si reflectat in

Evolutia vanzarilor Dacia

Activitatea comerciala a S.C. Automobile Dacia S.A. s-a concretizat la 31.12.2014 in

Exista 188 de furnizori pentru Logan:

134 furnizori externi

- atragerea de noi clienti (persoane fizice sau juridice, institutii publice);

Cresteri salariale si prime

220 lei cretere general pentru operatori nivelurile 1-5

7% cretere individual pentru TESA nivelurile 8-10

60 lei crestere generala pentru toti salariatii cu nivelurile de responsabilitate de la 1 la 5

3% crestere individuala pentru toti salariatii cu nivelurile de responsabilitate de la 5 la 7

9% crestere individuala pentru toti salariatii cu nivelurile de responsabilitate de la 8 la 10,

2. Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere a afacerilor, avand

Uzina Mecanica Dacia se ocupa cu producerea de piese din aluminiu, cu uzinajul si

Respectarea exigentelor legale si a altor exigente aplicabile aspectelor de mediu ale

activitatilor, produselor sau serviciilor.

Garantarea ca furnizorii si prestatorii respecta politica, obiectivele si exigentele privind

Organizarea comunicarii de mediu

-Modernizarea retelei si statie apa potabila;

materialelor reciclabile sau a celor care pot produce energie

plumbul din baterii este utilizat pentru producerea altor baterii

uleiul uzat este retratat pentru a putea fi reutilizat ca si combustibil

otelul este reutilizat in industrie sau in constructii

aluminiul serveste la fabricarea jantelor noi sau a motoarelor

Reutilizare: pentru piesele de ocazie

Valorizare energetica: pentru producere de energie

Proiectarea: conceptia unui vehicul

Productia: extragerea si producerea de materiale, fabricarea si montajul tuturor

Distributia: perioada cuprinsa de la iesirea vehiculului de pe poarta uzinei, pana la

Utilizarea automobilului de catre proprietar cea mai lunga etapa

La acest capitol putem mentiona prototipurile de masini ecologice ale companiilor

2.6. DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Bilant financiar 2010

Cont de profit si pierdure ( clasificare dupa CV si CF

Bilant financiar 2011

Cont de profit si pierdure ( clasificare dupa CV si CF

Bilant financiar 2012

Cont de profit si pierdure ( clasificare dupa CV si CF

Bilant financiar 2014

356809287 Datorii comerciale

481857127 Profit net

Bilant financiar 2014

203351264 Capitaluri proprii

310675986 Datorii comerciale

Cont de profit si pierdure ( clasificare dupa CV si CF

97886 Profit net

Indicatori de echilibru financiar

Fond de Rulment = Pasive Permanente Active Permanente

NFR = (Active Curente Active Trezorerie) (Pasive Curente Pasive Trezorerie)

II. ANALIZA PERFORMANTEI FINANCIARE

Cont de profit si pierdere

112508459 Venituri financiare

Cont de profit si pierdere

173741787 Venituri financiare

Cont de profit si pierdere

245918435 Venituri financiare

Cont de profit si pierdere

245918435 Venituri financiare

Cont de profit si pierdere

Cifra de afaceri inv 2015 = 8025618900 = 387.072.000 RON