Eel RADU DORDEA J dae : \Manualul constituie reeditorea edifie 1978, pusi de acord cu structure programe! ;colere apsobute cu nr, 3446/1979. Redector: ing. Monica Ursea Tehnoredoctor: Elena Opriseanu Grefician: Victor Wegemann €APITOLUL 1 MASURAREA PUTERM SI ENERGIEL ELECTRICE IN CIRCUITE DE G A. TRIFAZATE A, MASURAREA PUTERIT ACTIVE 1, MASURAREA PUTERIL ACTIVE IN CIRCUITE TRIFAZATE a, Misurarea puterii active in cirenite trifazate fri conductor neutru In cazul general ai cirenilelor trifazule, fire conductor neutru, cw tensiwni nesimetrice si curenfi dezechilibrafi, independent de caracterul sarcinii si al schemei de conexiuni, puterea activ este egali cu suma puterilor pe fiecare faz’: Pa Uyghy 608 94: Uagle 008 pat Urol 608 95, fm care Up, Ugo, Ugo $i la, Los Zp sint tensiunile si respectiv curentii pe jazi, iar 9, ge, 93 defazajele diatre tensiuni si curenti. Ca urmare plterea activa tolalé intr-un cireuit trifuzat faird conductor neutru se poate ardsura cu iret waltmelre montaie fiecare cu bodina de curent pe elle o faza gicu bobina de tensiune intre fazu respeclivd si punctul neuiru al sarcinii (ig. 1.1, a). Dacd punctul neutru al sarcinii nu este accesibil, bobincle de tensiune se pot conecta la punctul neutru comun N (fig. 1.1, 2) al carui potential poate fi oarecare. Se demonstreazi cA in acest caz indicatiile P,, Pz si Py ale wattmetrelor diferi de puterea consumati pe fiecare faz, insi suma lor algcbrick ramine constant& si egal cu puterea activi trifazata. Dac& punctul neutra comun N se plaseazk pe una dintre cele trei faze, devenil4 in acest eaz, fazi de referinfi, wattmetrul de pe faza 3Recephor Fig. 11. Masurarea puterii active cn trei wattmetre fn circuite irifazate fr8 conduetor neutru, nesimetrice gi dezechilibrate. respectivé va avea indicatia nui, deoarece bobinei sale de tensinne su-i este aplicaté nici o tensiune, ins& suma algebricd a indicatiilor celorlalte daud wattmetre rimine aceeasi si egalé cn puterca trifazata. Rezulti deci c& in acest fel se poate renunta la un wattmetru si astfel puterea acivii a unui circuit trifacal fard conductor neutru, nesimetric dezechilibral, se poate misura numai eu dovd maitmetre, avind fiecare bobina de curent montafé pe ctle o fazd, iar bobing de tensiune legali intre faza respectivd st faza de referinty liber. Dupa faza de referinta aleasa, exist’ trel modalit&ti de montere a celor dou wattntetre (fig. 1.2), efrora le corespund urmatoarcle expresii ale puterii active trifazate: — fara 3 de referiata (fig. 1.2, a): os a P= Uygl, cos(Uygls) + Usps c05( Veale) =Pi +P —faza 2 de refering (fig. 1.2, b): a ee PesUyaly cos(Uiehs) + Uaels cos( Uggl)=Pr +P —faza 7 de referint (fig. 1.2, ¢): a a a P= Un ly cos(Uy Lp) Varls 008( Us:13) = Pa Po. fn functie de caracternl sarcinii, unul dintre waltmetre poate si dea indicalii negative dac& unghiul dintre tensiunea aplicati si curent este mai mare de 90°. Tn aceste eazuri, dack wattmetrul mu este prev: zut cu un comutator special pentru inversarea sensului curentului in bobina de tensiune, se inverseazi legiturile la bornele acestei bobine si inductia se ia cu semmul minus, puterea cireuitului trifacat fiind astfel egali cu diferenta indicaliilor celor dou’ wattmetre: PaPyt(-P)=Pi—Pe- * “ 1 1 a! 2 2 i aw i. elAN aP Wy 3 go 324 ; ] all 6 ¢ Fig. 1.2, Misurarea puterii active eu doud wattmatre le nite trifazate fara conductor neutru, nesimetrice si cezechilibrate. fn cazul particular al circuitelor trifazate cu tensiuni simetrice si curen {i echilibraji, cind tensiunile, curentii si defazajele sint egale intre ele: h-h=-b=1 $1 ¢-e,= Pare unghiurile dintre tensiunile aplieate bobinelor de tensiune si curentii prin bobinele de curent sink: ~ —_~ Teli =30°— 9, si Uaghy=30°-+o. Thlocuindu-se aceste valori tn relatia puterii pentru faza\3 de refering, rezulti cA puterea P misuraté din indicatiile cclor dona Wattmetre este: I UT eos (30°—) ++ UI cos (30°49) & = UI 2 eos 30° cos p=V/3 UT cos @, adic& tocmai puterea totala trifazata. M&surarea puterii active cu schema celor doud wattmetre se poate realiza si cu un singur wattmetru conectat succesiv, fri a intrerupe circuitwl, pe doua din fazele circuituiui trifazat, cu ajetorul unui comn- tator watlmetric special. Pentru © misurare mai comoda s-au construit wellmetre trifazate care constaa din dona dispositive de m&surat watmetrics monofazate, montate conform sctemei celor doui wattmetre. Wattmetrele electro- dinamice trifazate au bebinele mobile ale celor dou’ dispozitive de mi- surat fixate pe acelagi ax, astfel ineit eaplurile lor active se insumeazé. In caaul circuitelor trifezate cu fensinni simetrice si curert{i echilibrag tensiunile, eurentii si defazajele dintre ele fiind aceleasi pe fiecare taz puterile pe cele trei faze stint egale si astfel puterea activa se poate masura Pp. PULP,circuite trifezate simetrice si schilibrate, cu un singur watimetru. Acesta se mouteazd cn bobina de curent pe una din faze si cu bobina de tensiune intre faza respectiva si punctul neutru al sarcinii. Punetal neutru fiind accesibil numai tn eazul sarcinilor simetrice legate fn stea (Lig. 1.8, a), de obicei este creat in med artificial cu ajutorul a doud rezistente aditionale Ms si Ry egale cn rezistenta lolald a circuitului de tensiune a wattmetrului (fig. 1.3, 8). Valoerea Puteri) active trifazate P se obfine tnmultind cu 3 indieatia P,, a watt- metrului (P=3P,). Daca wattmetrul monofazat este destinat si fun Honeze permanent fn cireuite trifazate echilibrate, scara sa se grade! astiel incit s& indice puterea activa trifazata. In circuifele trifazate tn care tensiunile si curenfii depdsese valorile rominale ale wattmelrelor, mésurarca puterii se efectueazd prin intermedi ul transformatoarelor de masurat, in mantaj semiindirect sau indirect (fig. 1.4). g. 14. Masurarea puterii active in cirquite teifazate fara eenduetor neviru, prin intermediul transformatoarelor de mAsura\ @ — eu dowd wattmetre, in cirenite nesimetive; 6 — eu un w: slinetrice si echillbrate, ru, in cirewile In scopw! protectisi cirenitelor de m&sarare fati de pericolul p&trunderii accidentale a tensiunii inalte, tnfasurarile secundare ale transformatoa- relor de enrent, impreun® cu punctul comun al transformatoarelor de tensiune sint legate la pimint; in felul acesta diferenta de tensiune dintre hobinele dispozitivului de masurat ale unui wattmetru este de cirea 100 V (tensiunea seeundar& a transformatoarelor de tensiune). Scheme eu dond waitmetre este cea mai ulilizalé schema de mdsurare @ puterti active in circuitele vifazate férd conductor neutru, deoarece pre- zinta avantajul ci poate fi folosit’ tn cazul general al cireuitelor cu ten- siuni nesimetrice si curen}i dezechilibrati si necesita numai dona aparate de masurat. Schema cu (rei walimetre se foloseste rar, numai la méisura- rea puterilor mici, cind este necesari mentinerea simetriei circuituiui trifazat (de exempla incercarea motoarelor de mici putere). b. Misurarea puterii active in circuite trifazate eu conductor neutra In circuitele trifazate cv conductor neutra, puterea activi se masoaré cu trei waltmeire montate cu bedinele de curent pe fiecare fazd si ex bodinele de tensiune legate la fazele respective si ta conductorel neutrn care este conductor de referinid (fig. 1.5). Puterea totala trifazat& este data de suma indicatiilor celor trei wattmetre: P—P,1-Po-+ Pym Usgl; 608 (Oyyhy) + Usols 008 (Cagle) + Usola cos (Oggi). Ih eazul civenitelor trifazate en conductor neutra, receptorul find de obicel montat in stea si conductorul neutra neavind impedanti, Cele trei wattmetre m&soark fiecare puterea consumaté pe faza respec- tiva. Indicatiile wattmetrelor sint totdeauna pozitive, indiferent de caraeterul sarcinii si de asimetria tensiunilor, Pentru mésurarea directd a puterii trifazate se folosese wattmetre trifazate cu trei dispozitive de miasurat wattmetrice monofazate, avind bohinele de tensiune fixate pe acelasi ax, asupra cdruia actioneazi toate trei cuplurile, asticl ci indicatiile sint proportionale cu puterea (rifazata. 7K Mig, 1.3. Masurarea puterii active in elroujte tritazate cu conductor neutru.Fig. 1.8, Masurarea puterii active tn civeuite trifazate cu con- ductor neutru, prin intermedial wansformatuaretur de masurat, Tu figura 1.6 este reprezentatd sckema de montaj indirect a watt- metrelor pentru m&surarea pulerii prin intermediul transformatoarelor de masurat. 2, MASURAREA PUTERH ACTIVE LA FREGVENTE INALTE Misurarea directa a puterii in circuitelede inalt& frecven{4 ou aju- torul wattmetrelor electrodinamice nu este posibila deoarece acestea ca orice aparat eleetrodinamic, nu pot fi utilizate la freevente care depisesc citeva sute de herti, La freevente inalie puterea se deiermind indirect prin mésurarea tensiunii san curentalui pe o rezisten|d de valoare cunosculd, iar Ia frecvenfe fourle inalle prin metode care transformed encrgia electromagneticd in alte forme de energie mdsurabild (luminoasi -—— metoda fotometrica sau cildur’ — metoda calorimetric’), ja, M&surarea puterii cu wattmetral de iegire in majoritatea cazurilor practice, in domeniul frecven{elor inalte puterea se m&soara la borele unei sarcini fixe, eare prezinli in general © impedan{& cunoseuti, deoarece generatoarele de freeventi $i aimplifi- catoarele lucreaz’ pe o impedanti de iesire fix (de obicel o rezistentt apropiaté ca valoare de sarcina optima). Ca urmare puterca se poate 8 afla indirect din valoarca misuraté a tensiunii la bornele sarcinii (sau 4 unui rezistor prezentind acceasi rezistenta F ca si sarcina) sau a curen- tului care parcurge sareina, cu relatiile: Rezistenta R fiind fixd, voltmetru] sau ampermetrul poate fi eta- lonat. direct in wati, obtinindu-se astfel ua aparat care masoara direct puterile, denumite wattmetru de iesire, “dun In principiu, wallmetrul de iestre este un aparal care compor ia un rezistor si un aparat de mésurat. Rezistorul trebuie s4 alba un Weta destul de mare pentru a absorbi puterea debitaté de sursa. angeatal de masurat (voltmetru sau ampermetry) trebuie s& mdsoare valori efective Intr-un domeniu larg de frecvente, este cuplat eu un redresor. Sub aceastA forma simpla, wattmetrul de iesire are un domeniu de utilizare restrins, deoarece posedind o singura impedanta de HeEaTe, fix, nu poate fi folosit pentru orice sareit’ gi prezentind o singura sensibilitate nu poate misura puteri de diferite niveluri. 3 Pentre a varia sensibilitatea watimetrufui se introduce intre sursd st ansamblul resistenfa-voltmetru, un atennaler tn treple (fig. 1.7, a) san se realizeazit revisienta de intrare dintr-un ansambli de dowd rezistenfe Ry gi Ry variabile (fig, 1.7, ). In primul caz atenuvatorul este est pO iectat inctt fmpedanta de intrare rimine mercu aceeasi. In al doilea i eele doud rezistente R, si Rg pot fi variate astfel inclt rezistenta de P | r R | Atenvator | a WY) fare ——-_—$ + a a= Fig. 1.7. Schemele waitmetre- a dor de iegive cu senstbilitate variabila.Fig. 18. Wattmetru de iegire ou transformator cu prizd la intrare. intrare raémine constant&. curentul maxim eare cireuld prin aparat mentinindu-se 1a aceeasi valoare (curentul nominal al aparatului). Pentru a se obfine si diferite impedante de intrare, watlmeiral de iesire se prevede la intrare en un transformator de adaptare sau cu un cuadripol rezistiv de adaptare. Dispunindu-se un transformator cu prize la intrarea wattmetrului (fig. 1.8) se poate varia atit sensibilitatea, cit si impedanta de intrare prin variatia raportului de transformare (variind prin aceasta impe- danfa la bornele de intrare ale cirenitului sau primar). Intr-adevir, dack se noteaza cu Z; impedanfa de intrare (4= 4), cu Z, — impedan- oat Va Ay } ja de sareinii( Z4— 7) sicu 2 — raportnl de transformare(n U i se poate serie (in cazul transformatorului ideal): In acest caz se determing eu usurinla rezistenta optima de sarcind a sursei prin variatia rezistentei de intrare a waftmetrului ping cind indicatia sa este maxim’, ceea ce corespunde egalitatii celor doud rezis- tente. ; Utibzavea cuadyipalilor rezistivi de adaptare in locul transforma- toarelor (tig. 1.9} prezint& avantajul ci avind numai elemente liniare 1.9, Cuadripoli rezistivi de adaptare. 10 {rezistente) permite folosirea wattmetrului de iesi de freevente Jn figura 1.9, @ este prezentat un cuadripol format din dowa rezis- tente R, si R, prin a cdror alegere convenahild se poate modifica rezis- tenta de intrare pentru orice valoare. In figura 1.9, 6 este prezentat un cuadripol in x cu eare, la fel ea in cazul precedent, prin alegerea convenabili a rezistentelor se pot obtine pentru impedanta de intrare si alenuarea introdusa valorilor dorite. In felul acesta prin utilizarea unei seri de cuadripoli se realizeazi un wattmetru de iesire cu mai multe impedante de intrare. Daci inaintea aparatului de masurat. se introduce in serie nn atenuator in trepte, poate fi variath si sensibilitatea watt- metrolui. re Intr-o banda larga b. Masurarea puterii cu wattmotrul en redrescaro Pe acelasi principiu al mdsurdrii_direcle a puterti este consiruit si waltinetrul cu redresoare, care foloseste drept cuadripo! traduclor redresoare semiconducloare sau tuburi electronice. tn fig. 1.10 este prezentaté schema unui wattmetru cu diode redresoare. In serie eu rezistenta de sareind Z, se conecteaz& doud rezistente identice Ry de valoare mult mai mica decit Z., iar in paralel — o rezistenja R, de valoare mult mai mare decit Z,. In aceste conditii se poate considera ei curentul care trece prin rezistenfele R, este egal cu curentul & prin sarcin’, iar ciderea de tensiune u, de pe o parta a rezistentei R, este proportionala cu uy $i in fazt cu aceasta (u,=-k,u), In cirouitul diode’ D, se aplicd astfel lensiunea w,—2,+U,, iar in citenitul diodei D, — tensiunea u—u,—u,, unde w4=R,i. Dack diodele D; yi Dg sint identice avind aceeasi carac leristicA volt-amper (i= = au-bbu*) atunci se pot determina curentii i si fy cure tree prin ele: tye ate + 4,) + b(t)" Hyeset( th, — 2p) + B(tg ~18,)%, de unde: Ay ty op AD ugtty—2akyu-} bk, Rat w1bk,R,UT cos 9 +- of 2uk, Uy, sin et — PBK RU mtn 008 (ot — —e) Fig. 1.10. Schema wattmet ywly ui cu redresoare. tt iinlocuind valorile instantanee ale lui u sii cu expresiile lor; u=U,, sin of sf ix I, sin (wl—9). Aparatul magneloclectrie A mfsoar’ componenta continua: In=4bk,R,UT 00s 9 KP unde K=40k,R, este un coeficient de proporfionalitate: P--Ul cos 9 — valoarea medic a puterii absorbilé de sarcin’. Ca urmare, sara aparatului de masurat se poate grada direct in wati. Cn acest wattmetru se poate mAsura puterca pind la o freeventa de 100 kHz, en o precizie destul de bun’ (5—10%). ¢, Masurarea puterii en wattmetral cu termocupluri Pentru frecvente mai mari, pind la 1 MHz, puterea se poate mdsura cu waitmefrul cu termocupluri. Schema acestuia (fig. 1.11) este asemanii- toare cu cea a wattmetrului cu redresoare, tn care diodele aun fost tnlo- euite cu doud termocupluri identice T, si Tz, a ciror diferenti de ten- siune termeelectromotoare sc masoaré cu milivolimetrul magneto- electric. Rezisten{a schemei wattmetrului este astfel aleasa tncit curen- tii i; gi fg sint foarte miei in comparatie cu curentiié si i,, iar curentul i, este foarte mic in comparalie cu curentul i care treee prin sarcind. In aceste conditii exista relatiile: Uy = Kyl i= (Rit ku); Rr 1 Rte unde r este rezistenta firului incdlzitor al termocuplului. Tensiunile termoelectro- motoare E, si Ey sint pro- portionale en ptratul valorilor eficace ale curentilor i; si iz. DacA se noteazi en P valoa- rea medie a puterii absorbitede sareing, care depinde de curen- tul i prin sarcina si de tensiu- nea uw dela bornele sarcinii, re- zulta ca: By--Ey=KP, unde K este un coeficient de proportionalitate. & (Riku, Fig. 10a, Schema watimetrului cu termo- cuplu. 12 Deci milivoltmetrul masoar’ o diferenlA de tensiune proportionala gu valoarea medic a puterii absorbita de sarcina gi asttel poate fi gradat direct in wati. 4. Miistrarea puterti yu oseiloseopul eatodie Snprafata cuprinsd de curba data de functia u=f(g) unde q este sarcina electric’ este egal cu energia absorbita de cirenit intr-c pe- rioada Tf. Puterea fiind proportionald cu energia P= ™, inseamn& eX este proportional’ si cu suprafata cuprinsa de curb’, Ca urmare, prin pre- zentarea curbei u==/(q) pe ecranul osciloscopului catodie se poate misura puterea, Pentru aceasta se aplici pe una din perechile placilor de deflexie lensinunea u de la bornele sarcinii (fig. 1.12) iar pe cealalt{ pereche — © tensiune uv, de la bornele uuei rezistente R, in serie cu sareina (pro- portionala cu curentul i prin sarcina w,—f,i) prin intermediul unui vireuit RC, de integrare. Acest circuit esle necesar deearece intereses 5 gle eh intensitatea curentului electric reprezinta cantitatea dé sarcini electrice care (ne pritttr-o secliune a circuitului in unitatea de timp. Prin ,integrare* — adicg printr-o inaumare — se poate gsi cantitatea de sarcini eleetrice care trece nu mM mitatea de timp, of tatr-o perioada @ semmalulai alternativ. In acest mod spotul oseiloscopului deserie pe ecran curba u=f(¥), onre poate fi fotografiat& sau relevat& pe o hirlie milimetricé transpa- in j Fig, 112, Macsurarea puterii, cu osciloscopul catodic 13Fig, 143. Misurarea puterii prin meteda fotometricd, rent’ si apoi suprafata cuprins’ de curb’ si fie masuraté in functie de sc&rile deviafiilor orizontale si verticale. e. Misurarea puterii prin metoda fotometried Metoda fotometricé este o metodd de substitutie, In figura 1.13 este prezentatd schema de prineipiu a metodei, Puterea de masurat incil- zeste filamentul unei lampi electrice Z, care devine incandescent. In ace- lasi timp, intrerupatorul M_ este deschis. Cu ajutorul unei fotocelule # se determina fluxul luminos emis sub un anumit unghi solid, ceea ce determin’ citirea unei tensiuni Ug la voltmetru! V. Daca se inlocuieste sursa de putere de frecventa radio printr-o sursé de joasi frecvent’ cu~ noseut’ sau de curent continuu de la o baterie E (intrerupatorul M fiind inchis), se regleazd rezistenfa R pind cind voltmetrul V indica aceeasi valoare U,. Aceasta inseamna A cele dowd surse debiteaza puteri egale. Cunoscindu-se puterea de joasi frecvent sau de curent continun, se eu- noaste implicit pulerea de freeventa radio. Metoda fiind de substitutie, erori nu intervin decit din cauz’ ca, eventual, rezistenta filamentului variaz{ odat% cu frecventa, obfi- nindu-se in acest caz valori diferite ale puterii in joasd freeven in freeven{4 vadio. Experienta arali tins ci, chiar dac’ becuri obisnuite auto pentra masurarea puterilor de aproximativ 5 W, Ja dreevente pina la 5 MHz, crorite comise rimin, in general, mai mici de 10%. 14 B. MASURAREA PUTERII REACTIVE 1, MASURAREA DIRECTA A PUTERII REACTIVE CU WATTMETRUL Puterea reaciivd se poaie mdsura direct eu wattmetrele, dact se ali- menteazd bobina de curent pe fazd I si hobinei de tenstime i se aplicd o tensiune auziliard U' de aceeasi freeventd en tensiunea U a cireuitului de méisurare, dar defazald eu 96° in urma acesteia, In acest. caz, tntre curentul T $i tensiunca auxiliari U’ existind un defazaj de 90°—9, indicatia P a wattmetrului: P,=U‘T cos (90°— 9) = Pisin g—Z UTsin o= este proportionala lLocmai cu puterea reactiv’ Q. Valoarea acesteia in funetie de indicatia wattmetrului va fi de u In practic’, gasirea unei astfel de tensiuni auxitiare este dificild. Din aceasth cauzi metoda nu se foloseste decft in cazul circvitelor trifazate simetrice, unde se pot chine usor tensiunile auxiliare necesai alimentirii bobinclor de tensiune ale wattmetrelor. In circuitele trifazate simetrice tensivnile intre doudi faze sint delazate cu 90°, in urma tensiunii de pe a treia faz’. Astfel tensiunea tntre faze Uss este defazata cu 90° in urma tensiunii pe faz Uyq, tensiunea Us, AU de Usy gi tensiunea Uys fat de Uzy (fig 1.14, 8). In acest caz deel, { wattimne: librate, Wig. 1.14, rea puterii res fazale simetrice gi dezec!folosind tensiunile intre faze ca tensiuni anxiliare se poate misura puterea reactivi trilazatA eu ajutorul a trei wattmetre montate eu hobi- nele de curent pe cite o faz’ si hobinele de tensiune legate intre celelalte dona faze (fig. 1.14, 4). Avind in vedere ci raportul intre tensiunea foe ie . ¥ U i a r pe faz& si tensiunea auxiliar’ este =——, puterea reactivé trifa- zata este: 3 —— So Mr glans, Q=Ujol, sin (Uyqdy)t: Usoly sin (Uagla) + Ugody sin (Uggla) = Loy FP ay Poe ee oN sa [Ushi 008 (Vashi) 4 Carle cos (Usit2)+ Urals cos (Ur21)] Vs =e (Part P vet Pus) vs unde Py; Py $i Pug sint indicatiile celor trei watimetre. In cireuite trifazaie stinelrice si dezechilibrale puterea reactivd se poute mdsura si numai cu doud watimetre, la fel ca puterea active, Luind faza a treia ca fazi de referinti, expresia puterii reactive trifazate este ana- log’ cu cea a puterii activ - eae a Q-=Uyshy sin (Cy f:) + Ung le sin (Ung I). Tensiunile auxiliare defazate cu GO° in urma tensiunilor Uy si Usp sint Uy si respectiv — Uy (fig. 1.15, 6); raportul dintre aceste Lensiani este V3. Aplicind bobinelor de tensiane ale celor dona wattmetre tensiunile Ugo si —Uyy (fig. 1.15. a), puterea reactiva trifazati obtinut’ din indicafiile P,; si Pye ale wattmetrelor est Pyais Q=YE[Uaks cos (Gaol) + Usols 00s (— Cisia)] VSP a +P ea) Fix, 1.15. M&surarca puierii reactive cu dowi wattmetre in circuite rifazate simetrice $i dezechilibrate. Fig, 1ul6. Masvrarea puterii reactive eu un wattmetru in cireuite trifa- zate simetrice i echilibrate Pentru a putea aplica bobinele de tensiune ale wattmetrelor ten- Sinnile pe fazi Uso si —Qyq, se crecaz& um punct neutru artificial @ cu ajutorul unei rezistente R, de valoare egal cu rezistenja bobinelor de tensiune ale celor dou wattmetre. Daca cireuitul trifazat cu tensiani simetrice are si curentii echilibrati, Ja fel ca sila misurarea puterii active, puterea reactiva se poate miisura numai cu on singur watimetru (fig. 1.16). Indicatia watlmetrului tiind P,,, puterea reactiva trifazata este: Q-~3P, c, MASURAREA ENERGIE! ELECTRICE Energia electrica activa in cireuitele trifazate se m&soark cu con- toare de inducfie monofazate san trifazate. Tn primul eaz, utilizal mai re se folosese dona sau trei contoare monofazate, montate dupa schema celor doua, respectiv trei wattmetre la masurarea puterii active, energia totali oblinindu-se prin insumarea cnergiilor inregistrate de fieeare contor separat. Contoarels trifazate reunese titrun acelast aparat dowd san trei dispozitive de misurat monofazate (comportind fiecare cite un clectro- magnet de curent si unul de tensiune) ale ciror cupluri active actioneazé asupra aceluiasi ax, astiel ineit cuplul activ total este proportional ou puterea activa trifazatii, iar contoral mAsoara energia activa totala tit In circuitele trifazate férd conductor newru siut ulilizate contoare cu doud dispoztline de mdsural, ale chror sisteine active se monteazi in circuit dupa schema celor dou wattmetre (Cig. 1.17, a). Pn circuifele trifazate cu conductor neuiru se utilizeaz’ contoare cu {rei dispoztfive de mésurat, montate dup schema celor trei wattmelre Yo Masurari eleewice gi cleetrosies, ek Xt. 17at. rifazate cu trei asur earelor a on dispouitive de 34 g 2g 3 pce eg Fig, dispozitive 3 =e e y 1.17. Mo: Fi (fig. 1.18, a) pe acelasi ax. fn cazul cind curentul san tensiunea dé utilizare depiigese valorile nominale pentru care se construiese contoarele, acestea se monteaz’ tn circuitele de roisurare prin intermediul transformatoarelor de masurat (fig. 1.17, b st 1.18, 0). »Intreprinderea de aparate electrice de misurat“ din Timisoara preduce contoare de inductic monofazate pentru curenti de 2,5 si 4,5 A si tensiuni de 110 si 240 V, tn clasa de precizie 2, si contoare trifazate fle acceasi clasi de precizie. i care actioneaz’ asupra a trei sau doua discuri fixate RE ZUMAT © Misurarea putertt active Metsurarea puterit tn eireuite trifazule: a, clreuite (rifazate fii conductor neutru: — cu tret wathnetre; — cu dont wattmetre; — cu wattmetry Uifazat (cu dona dispositive de mésurat): = cu un singur wattmetra monofazal in ciroutte cu tensiuni simetrice si ear entt echilibrati. b. circuite trifazate eu conductor nentra: — cu tret wattmetre; - cu wattmetrn brifazet (cu ticl dispozitive de masural). Mésurarea putertt tn frecvenje tn ite: ~ cu wattmetre de iesires — cu wattmatre cu redresoare; = cu wattmetre eu termocuplari; = cv oseiloscopul extodie; ~ prin metoda fotometried. © Masurarea puterii reactive: Mesurarea circ — cu wattmetre cleclrodimamice, eu bobiuele de tensiune alimentate cu o Lensiune defazataé cu 90° in usma tensiunil eplicate circuitulul de masurare; ar 19® Misurarea energlel electrics active: — cu dowd contoare monofazate; — cu contoare Initazate, INTRERARI GE CONTROL 1, Misurares puterif active trifazate on schema color doud wattmetre. 2. Gave sint schemele de misurare a prterii active trifazate prin intermedial transfor- maloarelor de masural? 3. Gure sint metadele de mésurare a puteril antive in frecvente tnalle? Mswrarea puterii ou wattmetrul de iosire. 4. Care este principiu) metodei de 1 uurare @ puterii reactive cu ajutorul wattmetrelor? CAPITOLUL 2 GENERATOARE DE SEMNAL A. GENERALITATI freneratoarele de semmal sint aparate electronice destinale sé furnizeze sernnale edectrice variabile in imp, cu anumifi parametri precizafi: form’, gama de freevente, valoarea semnalului la iesire ete. Generatoarele de semnal se caracterizeazd printr-o mare stabilitate si precizie a semmalului de iesire (a frecyentei, amplitudinii si formet), distorsiuni neliniare mici — in cazul semnalelor sinusoidale, sau abateri mici de la forma real — in cazul semmnalelor in impulsuri sio gama iargi de frecvente de lucru (cu variatie continua). © Clasifiearea generatoarelor de semnal se face dupi mai multe eriterti, ¢ — forma semnalului general: generatoare de semanal sinusoidal, generatoare de impulsuri (dreptanghiulare, in dinte de ferastrau, trian- phiulare ete.), generatoare de zgomol, etc.; — gama de frecverfe acoperité: generatoare de semnal de joasd frecven {a (pind la 30 kHz) generatoare de freevente video (sau de banda larga — intre 10 Hz si6 MHz), generatoare de semnal de inalta frecvent& {peste 30 kEIz) e Gonstruetia yeneratoarelor de semnal este relativ simpla. Ge- ueratoarele de semnal sint consétruite, tn principiu, dintr-un oscilator electronic, un etaj separator, un etaj de iesire si un instrument de mi- surat semnalul de iesire (fig 2.1) Oscilaiorul genereaz& semnalele intrefinute, constituind elementul Vostro g Oe 138 caverat | geieare 1 1 lnstrumen! de Ledeurotsemae: it de cepive Fig. 2.1, Schema-bloe a generatoarelor de semmal, 24iN) — 4 = Fig. 2.2. Schema ate- t nuatorulul rezistiv, fe [|4 }% fy Ug Phe principal al generaterului. In tunctie de gama de freevente si de forma semnalului se folosese oscilatoare eu reactie de tipul RC sau LC si osci- latoare de relavare, Oscilatorul este, de ohicei, eu frecven|a variabila intr-o anumit& gamaj variatia frecventei se face in trepte sau continu, prin modificarea parametrilor (rezistente, capacit&{i sau inductante) cireuitelor care compun oscilatorul. Etajul separator separa oscilatorul de sarcina de la iesirea genera- torului, pentru ca regimul de functionare al oscilatorului si nu fie in- fluentat de variatiile impedantei sarcinii (care variazi tn limite largi de Ia o m&surare la alta) ceea ce asiguré o stabilitate mai mare a frec- ventei. Etajul separator consta, de obicei, dintr-un amplificator cuplat slab cn oscilatorul, care amplific’ tensiunea (puterea) oseilaliilor generate de oscilator. Uneori amplificatorul de iesire este chiar etajul separator. Atenuatorul axe rolul de a atenua semnalul de iesire, fra al de- forma, intr-un raport reglabil si etalonat. Atenuatorul poate fi rezistiv, capacitiv sau cu transformator de adaptare descrescitor, Atenuatoarcle cu condensatoare sau cu transformator se utilizeaz’ mai rar; mai des folosite sint atenuatoarele cu rezistenté, care sint independente de frec- venta intr-o gama Toarte larga. In figura 2.2 este prezentatd schema unui atenuator rezistiv in trepte cu celule de atenmare in IT. Instrumentul de masurat semnalul de iesire este, de chicei, un voltme- tru electronic, care masoara amplitudinea semnalului tnainte de atenuator. Alimentarea generatorului de semnal se face, in general, de la retea printr-un redresor, asociat eu un stabilizator de tensiune pentru imbu- natatirea stabilitatii frecventei. Puterea generatoarelor de semmal variaza de la ordinul miliwatilor pind la 5—10 W, iar tensiunea de iesire, de la ordinul mmicrovoltilor (la generatoarele de m&surat) pind la zeci sau chiar sute de voli B. GENERATOARE DE SEMNALE SINUSOIDALE Gencratoarele de semnale sinusoidale sint larg utilizate atit in domeniul freeventelor joase, cit si al freevenlelor inalte. a2 ie mph st oy nae Fig. 23. Schema-bloc a oseilato- tims, ae rului cu reaetie. ee ea Mu Generatoarele de semnale sinusvidale se construiese cu oscilatoare cu reactic de tipul RC — pentru frecvene joase side tipul LC — pentra freevente inalte. Oseflatoarele eu reaefie sint de fapt amplificatoare cu reactic pozitiva (fig. 2.3), la care semnalul de intrare este o parte din semnalul (tensiunea) de Ia iesirea amplificatorului, aplicat la intrare prin inter- mediul unui circuit de reaejie (suplimentar). Pentru ca oscilatiile generate de oscilator s& fie intrefinute, este necesar ca tensiunea de reactie sa fie in faz’ cu tensiunea de la intrare, adic reacf{{a si fie pozitiva, iar ate- nvarea introdusa de cireuitul de reactie 84 fie compensata de amplificator. Condifia de oseilafie se exprim’ sub forma general: [pa=1] cunoseutd sub denumirea de condifia [ui Barkhausen, in care p= Leese . Ueecire Tree este factorul de reactie, iar A= este ampi Ueatrare + Ureaciee area Nariel ficatorului Tard cireuit de reactie. Cind aceasta conditic este indeplinita. oscilatorul se autoexcitA generind ta iesire oscilatii intrejinute fara a primi yreun semnal de intrare din exterior (Ussear2=0), semnalul de intrare conslind numai din tensiunea de reactie proprie. _ Generarea semnalelor sinusoidale se ob{ine in cazul In care eonditia de oseilatic @A—1 este indeplinité numai pentru o singura freeventa, 1a toate celalte freevente GA fiind mai mie decit 1. Dac conditia BA —1 este valabilA pentru mai multe freevente, oscilatorul va oseila simultan pe acesle frecven{e, care se vor suprapune gi astfel semnalul rezultant va fi nesinusoidal, Pentru a realiza conditia de oscilatie sinusoidald, amplificatorul sau cireuitul de reactie al oscilatorului trebuie si fie selectiv pentru o singuri frecventi. 1. GENERATOARE DE SEMNAL RG Generatoarele RC sint cele mai utilizate generatoare de semnal de juast freeventa, avind o schema relativ simpli, parametri superiori eelorlalte tipuri de generatoare si stabilitate mare a frecventei si ampli- 23—- = — Tpanzistvate~ex~-emitornt ct i ed 4, Trev ie 4 L_rewojie o o Fig. 24, Schema de principiu a oscilatorului RC: a — ecu un ej de amptiticare; & — ca dowd eteje de ampiificare. tudinii semalului de iesire. Domeniul de freevenfe al acestor genera- toare se intinds de la fractiuni de herti pind la aproximativ 10 MHz. Oscilatoarele RC au allt amplifientorul, ett 5 de reacfie. constituite numai capae Tnplificatorul poate fi formal a pla] RC. In figura 2.4 este pre- zentaté schema de pHacipi cu amplificatoare cx “air ta mai larg’ raispindire in practicay Disizerul poteatiametrté RyRy (si Rogi,, 1a amplificatoral cu dood ctaje) servesteta polarizarea-bazet (pentru fixarea punetulni de functionare af tranzistorttany tar ‘grapul 2,C, —Ja_polarizarea in i i si supliniediiar Det (pentru asigurarea ee SeaBiizatll termics 't puneta- Tui de functionare), A st te de etaje dO waplitient’, oscilaloa- rele RE-pot Tpaaiicaite de defacare wan circnlleselective Oscilatoarele RC cu clreuite de defazage_au_amp- Hidcatonyl ooo sigur taj. De ee ee ea ae fesire eu 180° fati de ten- ans entra 8 area, ic sorts ne sar Ca. tgusstnor eevee a as fie delazati_ cw inck-+30° ina Fig. 2.6, Cireuite cu reacfie selective. Accasté defazare, o atorului. tite de a fi aplicata a intrarea os pea este sigat HYTavest-seop cn Tei i cE si ~defarate RC (ig 257, Tiecare Wehtuit dinte-o rezistomt{_gi un condensator_si producind un defa- uj de aprosimativ 60°, Micittea-defazajulut produs dé" celitlele de ilelazere-depinzind de frecvent& si de valorile rezistentelor si conden- waloarelor, defazajul dc 180° se obline numai pentru e singur’ frecventd, © OsciJatoarcle cu circuite selective a0 “dona euije. Fiecare eta] prodreind_un—detayay de 180", tensiunea—de_iesize es stein fara eee © _ciy~ tilde reactie nu tr Mai introduck nicl avag~Circuitul ute 3a realizezé Yasa acest, nul selectiv, numai Ga‘cirewite de reactie selective se folosese de obicei puntea Wien {lig. 2.6, a), circuit dublu T (fig. 2.6, b} sau cirenit in T pedit (fig. 2.6, ¢). fm figura 2.7 este reprezentat’ schema de principiu a unui osei- dilar RC cu cireuil selectiv purte Wien. Puntea Wien este formata din Fig. 2.7. Oscilator RC cu circuit setectiv punte Wien.bratecle RiGi, Ros, Ry st Ry. Ea face legitura intre iesirea etajulni al doilea de amplificare (punctele 1 gi B ale uneia dintre diagonalele puntii fiind conectate unul la colectorul tranzistorului T, si celiilalt. la masi) i intrarea primului etaj (punctele € si D ale celei do-a doua diagonale fiind conectate wnul la baza si altul la emiforal tranzistorului 7). Reachia pozitiv’ pentru aulooscilatie se realizeazt numai pentru freeventa de echilibru a pantii Wien, cind defazajul introdus de cireui- iul de reactie este nul; pentra freevente diferite de frecventa de echi- libru, tensiunea de iesire este defazati tn raport cu tensivnea de intrare si condifijle de tntrefinere a oscilatiilor nu sint realizate. Freevenfa de echilibru (de oscilatie) este determinata de valorile rezistentelor Ry si Fz si ale condensatoarelor Cy $i Cx: f= —_. an VRRCC, Cy si R\=R,, freeventa oscilatiilor este f— a Ca ur mare, freeventa de lucru a oscilatorului se poate schimba prin variatia rezistenfelor R, si Rg (de obicei tn trepte, pentru fixarea gamei de freevente) si a condensatoarelor Cy $i Cy (identice si ou variatie continu’ simulland). Pentru stabilizarea amplitudinii oscilatiilor ja un nivel constant, se introduce reactic negativa variabila cu ajutorul rezistentel 2s neliniare, din cireuitul emitorului tranzistornlui T;. Rez’ ta R, find constituiti dintr-o lamp’ eu incandescent’, rezistenta filamen- tului sau ereste odat& en curentul care il parcurge, adicd in acest ¢ cu amplitudinea oscilatiilor, Astiel, rezistenta din emitorul tranzisto- rului 1, si deci reactia negati tudinii oscilatiilor, reglind in sens contrar amplifi si mentinind prin aceasta automat amplitudinea oseilatiior 1a un nivel constant, Daci C, 2. GENERATOARE DE SEMNAL LC Generatoarele LC sint larg utilizate, deoarece la aceste freevente sint simplu de realizat cu inductante si condensatoare de valori uzuals In domeninl freeventelor joase au fost utilizate pind [a perfectionurea generatoatelor RC. Generatoarele LC sint, in general, de mick putere si produc osci- lafii sinusoidate eu amplitudine constantA intr-o handd larg& de free- vente (cuprins% intre 30 kLz si 30 MHz). 26 “Wranzistorului si fie in opozitie de fati cu tensiuae 2.8. Oscilatoare RC cu cuplaj inductiv. Oscilatoarele LE sint constituite, in principia, dintr-un cay am- plificator cu civeuit oscilant acordat LC gi un cireuil de reaclie positiv’ Freeventa de oscilafie a oscilatoarelor LC corespunde frecventel di rezonan{a a cirenitului oscilant, care dupa cum se stie este deter ii Ca acestuia (i aa =): Wie Schemele de generatoare LC sint foarte variate, diferind intee ele prin modul in care se efectueaza reacfia: induetiv, capacifiv saw prin wulotransformator. © Generatoarele LC en cuplaj inductiv (lig, siliva dintre circuitul de colector de iesire si circuitul de baz’ de intrare veulizata prin intermediul unui transformator (doud bobine cuplate, dintre care una este inductanta circuitului oscilant). Circuitul acordat poate fi in cireuitul de colector (fig. 2.8, a) sau in cel de bazi (fig. 2.8, b). ¢ Generatoarcle LC cu cuplaj capacitiv sau prin autotransformator twilizeazi reactia pozitiva prin divizarea tensiunii de iesire de la bov- helo circuitului oscilant, astfcl tacit semnalal aplicat la intrare pe baza de colector alt Huwliva de icsire. Din accasti cauzi acesie goneratoare se numese gene- Pitoure LC in trei punete, Oscilatorul LC tr frei puncte cu cupid} capecitiv, numit si oscilaiar Guipitts (fig. 2.9, a), are in circuitul oscilant dow’ condensatoare for- tind uu divizor de tensiune, eu ajuterul c&rora se realizeaza reactia minata de valorile inductantei L sia capacit& 2.8) au reactia po- wilivi prin aplicarea pe baza tranzistorului a unei tensiuni — de la wirucle condensatorului C, — in opozifie de fazd cu tensiunea de colec- de Ja borncle condensatorulai Cy. Prin schimbarea valorii conden- oarelor se variazi freeventa de oseilatie; prin accasta ius se schimbi t amplitudinea oscilatiilor datoriti modificarii valorii tensiunii de pe ieee Wranzistorntui. 27Fig. 2.9. Osciletoare LC fn t & — escilator Coipitts; b — oscilator Hartley, Oseilatorul LC tn trei puncte eu enplaj prin autotransformator, wumit gi oscilalor Hartley (fig. 2.9, b), are bobina de inductanl& a cireuitului oscilant cu prizé median’, ceea ee permite aplicarea pe baza tranzis~ torului a wnei tensinni —de ja bornele portiunli Ly a bobinei — in opozifie de fazk cn tensiunea de eolector — de la bornete portiunii L, &@ bobinei. Priza de pe behina de inductanta la cave se conecteazd emi- torul se ia de ohicei intr-un punet in care se objine maximul tensiunii tn colecto: © Oseilatoare LO cv euart. In cazil generatoarelor de semnal ja care se cere © mare stabilitate a frecventei, se folosesc ascilatoare LC la cave circuitul oscilant electric este inlocuit eu un circuit oscilant electromecanie, realizat cu eristale de cuart. Cristalul de cnar{ prezinth fenomennt de piezo- electricitate: efnd este introdus intz-wn circuit electric siise aplicd o tensiune alternativa, cristalul vibreaz: mecanie, din punct de vedere electric comportindu ca un circuit oscitant paralel, eu schema echivalen din figura 2.10. Amplitudinea oscilatiilor este maximit cind freeventa tensiunii aplicata este egala eu frecventa de rezonanth mecanicd a cristalului de cuart. Freeventa de rezonant& meeanicd este determinata de dimensiu- nile si forma cristalului, are o mare stabilitate in timp si nu variaza, practic, cu temperature. Factoral de tate al cristalului de cuart (al cir- cnitului oscilantechivalent) este foarte mare (10'—10*) in comparatie cu cel al circuitelor oscilante obisnuite (aprox, 300—400), cees ee asigura o mare stabilitale a r aa tte qed 2 4 | L 4 ‘ohne a , al gy Fig. 2.01. Oscilaior LC cu cu fivcyentei de oscilafie (practic independent& de celelalte elemente ‘ie oscilatorului). ¢ Tn figura 2.11 sint reprezentate dou scheme de oscilatoare eu euart. Fyiitalu) de cuart poate fi montat tn cirenitul de bazS ab tranzistorului fi 1.11, a) sau tm locul bobinei cirenitului oscilant din schema Col- tty (fig. 2.11, 5). Oscilatiile intretinute apar pentru o freeven{% la ive ail cireuitul de baz4, cit si cel de colector al oseilatorului au un Jucter induetiv, care se realizeazd, practic, la frecvevta de rezonanti | eristalului de cuart. Deeci freeventa de oscilatie a oscilatorului este Jerminaté de froovenfa de rezonantf a eristalutui de cuart. Oscilatoarcle cu cuart se construiese pentra frecveate cuprinse dre circa 100 kHz si elteva zeci de megaherti, Oseilatearcle cu cuart ij dezavantajul e& functioneaz’ numai pe o freeventh fixa. _@ Generatoare interferentiale. In doemniul frecventelor joase se Wilizeaza de asemenea si generatoare interferentiale. Generaloareie interferentiaie (fig. 2.12) strié formate in principin, an doud oscilatoare independente, de freeven{a tnalid, ale ctiror semmale i Bengrater de Prec xe | Beoerater be freovente vouebile fde frecvente fy si fo se amestecd intr-un etaj de ameslee neliniar, la iesiren edruia, cu djuloral unui fillrn trece-jos se selecteaza diferen{a lor f-fy—fa. care constitute freeventa de lucru. Dupa filtra urmeaz& un etaj amplifi- cator cu elgtig variabil, care permite varierea amplitudinii seranalului de iesire. Ereeventa de lucru se regleaz4 continuu cu ajutorul unui con- densator variabil intr-o gam& de freevenle cuprins& intre zero si 3 kHz. Cele doud oseilatoare sint, de obicei, de tip LC, woul de freeventa fixa si altu) de frecven{& variabila. Daci primul oscilater lnecreazi pe o freevent’ fix de 200 kHz, iar cel de-al doilea pe 0 freeventé varia- bila Intre 200 si 180 kHz, generatorul poate furniza semnale eu orice freevent& cuprins intre 0 51 20 kHz. C. GENERATOARE DE IMPULSURI Pe ling’ genvratoarele de semnale sinusoidal, in_m&susttrile elec- trice si clectronice, in tehnicn comunicatiilor, reglirii aatomate si a caleulatoarelor ete. se utilizeazi frecvent generatoare de impulsuri. Impulsu) represintt o varialie relativ rapidd de tensiume san curent, eare, in general, dnreazi un timp seurt in comparatie cu perioada de succesiune ® vatiatiel, Tmpulsurile se decscbese intre ele dupa form’, urata, ataplitudine, freeventa etc. Forma impulsurilor poate fi foarte diferit%; cele mai risptndite sint impulsurile dreptunghinlare (fig. 2.15, 4}, trapezoldale (fig. 2.13, 6), triunghiulare (fig. 2.13, c) si in dinte de feris- tritu (fig, 2.13, d). Generatoarele de impulsuri sint destinate producerii unor semmale de forme diferite de cea sinusoidalé: dreptunghiulard, trapecoidala, triunghiwlark, Freeventa de re- petitic, durata, intirzicrea in timp si ampliludinea iimpulsurijor de- pind de destinatia generatorului. Generarea impulsurilor se poate face fis prin transformarec semnaielor armonice (de obieei si- nusoidale), cu qjuforut circuiledor de formare, tie direct, cu ajulorit oscilaioarelor de relaxare. e Generatoarele de impul- suri sint consiiinite din cscilato- 2 Tul pilot, un etaj de formare, eia- jul de iesire si iustramentul de ma- Suratsemastul de iegire (lig, 2.14). de diferite forme, : i U Spl 2) grertolor ——seranieer® | pilot vesire dastrument de surat serra Ge iegine } siteronicare ' esterad 7 Fig, 214, Schoma-bioc a generatorulut de impulsuri, Osctlaforal pilof genereaz’ impulsuri cu freevent&! reglabila si Woabilitate mare. Aceste impulsuri pot fi sincronizate cu impulsuri din ivi, Oscilatorul pilot const& fie dintr-un oscilator sinusoidal urmat un circuit de formare (care transform’ oscilatiile armonice tn impul- “th. fie dintr-un oscilator de relaxare. 1 Oseilatorul pilot produce gi scmuele de sincronizare pentru exterior, bare servesc la sincronizarea altor aparate de masurat (de exemplu Melluscoape) cu semnalul de iesire a generatorului de impuiswri. Elajul de formare prelucreaz’ impulsurile generate de oseilatorul { in seopul imbunata sau transformfrii formei acestora fara ilificarea freeventei. Etajul de formar poate fi alcdtuit din cireuile formare, de imbundtatire a fronturilor, de intirziere, de reglare a rlei si amplitudinii impulsurilor. Blajul de iesire permite obtinerea semmalului de iesire de ampli- luiine si polaritate doritd, Mtajul de iesire poate consta din amplifi- Waure sau atenuatoare calibrate de iesire, inversoare de faza si repe- fhstrumentul de médsurat semnalul de tesire este, de obicei, wn volt- tru electronic de impulsuri care misoari amplitudinea impulsurilor. ari se utilizeaz& si un aparat pentru controlul formei impulsurilor ualului ge iesire. Transformarea oscilatiilor armonice in semriale de alle forme se me face folosind cirevite de jormare, cum sint circuilele de Uimitare, deri- fe St witegrare. _ fiireuitele de limitare (limitatearele) sint circnite de formare ne- ure, care limiteaz’ oscilafiile armonice in amplitudine intre anumite lo (pragori) de limitare transformindu-le in semoale ,trapezoidale dreptunghiulare. : Uirenitete de limitare se realizeaz& simplu cu rezisten{e nelit Hint diodele semicondycioare gi tranzistoarele.Fig. 2.18, Circuit de limitare cu ES diode. ay Fee il Circuitul de limitare cu diode esie prezentat in figura 2.15, Limitirile Sint produse de cele dou diode conectate in paralel (sau in serie) si polarizate la nivelul de limitare convenabil E,, cu sursele E,, si E,,. Diodele scurteircuiteazd succesiv semualul de ieyire atunei cing seme lul de intrare depageste tensiunea lor de polarizare Ey, mentinindy-1 constant la valoarea acestuia, asifel inctt fa iesire semnalul va apirea numai Intre nivelete de limitare E,, si —E,,. Pentru a se cbtine semnale de forma elt mai apropiat® de cea Creptunghiular’, sinusoida trebuie s& aiba fronturile eit mai abrupte si nivelul de limitare s8 fie eft mai mic. Pentru aceasta, inainte de limi tare semnalul se amplified, iar limitarea se repeta In mai multe etaje Himitatoare cu amplificaloare intermediare intre ele. Cireuilele de limitare cu tranzistoare realizeaza simultan ampli cazea si limitarea scmmalelor, aga incit se mai numese si amplificatoare~ fimitatoare. In figura 2.16, @, este reprezentatA schema unui astiel dc circuit. Dacd semnalul de intrare este sinusoidal, in timpnl alternantei Pozitive tranzistorul se blocheaz, curentul de colector este tdiat si semnalul de iesire este limitat la tensiunea sursei —K. (fig. 2.16, b), iar In timpul alternan{ei negative tranzistorul se deschide, intra in Pig, 2.18, Cireut de limitare eu tranzistor, 3g de saturatic pentru o annmild valoare a teusiunii de intrare, curenlu] de colector rimine constant si semmalul de iesire este euitele de derivare serves la transformarea impulsurilor drept~ hiulare in impulsuri escutite sau a impulsurilor trapezoidale in Isuri_dreptunghiutare. Circuilele de derivare stint, de obicei, ciceuite NC serie en iesire voristenta (fig. 2.17, 2). Semnaful de iesire al acestor circnite este porgional cu derivatia semnahdui de intrare. ‘La aplicare unor impulsuri dreptunghiulare la intrarea cireuitului 2.17, 5), datorité procesului de incireare si deseareare in timp a Adensatorului C, la variafiile bruste ale fensiunii de intrare (de la re (de la hornele reziste iunii de intrare, dupa care seade treptat spre zero pe m&sura nck (cind Upy—E) sau desc&rearsi (cind Usa:,=0) condensatorului. est ined. dacd constanta;de timp RC a circuitului este mai mica Mparatic cu durats impulsului de intrare, la iesire, dintr-un impuls plunghiular, se oblin doua impuisuri seurte, ascutite si de polaritaiti Ln aplicarea unor semnate trapezoidale la intrarea cirenitului de ivare, daci durata fronturilor acestora f, este mult mai mare deceit nla de timp a circuitului, la iesire se obtin impulsuri dreptunghiu- bipolare (fig. 3.17, ¢). Cireuiiele de inteyxase servesc, fn principal, la transformarea sem- lear dreptunghiulare in impulsuri triunghiulare. Gircuitcle de integrare sint, de obicei, cireuite RC serie cu ‘iesive ueitiv’ (fig. 2.18, a). Semnalul de iesire al aceslor cireuite este pro- “hE | | tha aT Fig. 207, Circuit de derivare. Misurari eiectriee sf glectroaice, cl. MI. 33Fig. 2.19, Circuii de avtegrare. La apliearea unor impulsuri dreptunghiulare Ja intrarea circuitu- fui (fig, 2.18, b), datorita procesului de Inctircare si descdreare in timp a condensatorului C, semnalul de iesire (de la bornele condensatorului are o variajie crosc&teare sau deserescitoare, aproximativ liniard in limp, corespunzitoare Inckrefrii (cind Use) sau descdredrii (cind mtr=0) condensatorului, In acest mod, dac& constanta de timp RC a cireuitulni este mare in comparatie cu durata impulsului dreptunghia- lar, la iesive se obtin impulsuri de forma aproximetiv wiunghiula © Generarea direet a impalsurilor se realizeazt cu ajatorul oscila toarelor de relaxare, tn care un semnal de intrare comanda variati bruscX a curentului sau tensiunii de iesire. Oscilatoatele de relaxare au Ia bazi un amplificator cu reactic pozitiva puternicd. Daci la un oscilator sinusoidal se mireste din ce in ce mai mult reactia pozitiva, oscitatiile produse se vor departa de la forma sinusoidali, cApAtind caracterul unor varialii pericdice discon- Unue. Vaziatiile bruste corespund basculirii oscilatorului dintr-o stare de functionare in alta, ca urmare a unui proces cumulativ datorat reachici pozitive puternice. Reactia pozitiva puternicé se poate realiza fie cu dowd etaje de amplificare cu cuplaj RC, in care vaz oscitatoru! e un circuil basculant astabil (denumit si mulfivibrater), fie cu wm singur etaj de amplificare prin intermediul unui trausformater, tn care caz oscilatornl este un oseilator auloblocat. Cirenitnd baseulant astabil se caracterizeaz prin douA stari de Incru, ambele instabile, trecerea dintr-o stare in alta fAcindu-se atte. mat, Tari nici o actiuue din exterior. Cireuitul basoulant astabil (fig, 2.19) este um amplificator cu dou ctaje cu cuplaje RC (de curent alternativ) inerucigate, prin care se aplich 34 Fig. £19. Circuit basculant astabil. itiva nied iesirea unni etaj la intracea celuilalt. ‘reactic pozitiva puternica de la jesirea unui et a int oh 4 tha datorita prezen{ei condensatoarelor in cuplaj, a proceselor ‘ui rin ¢ c ee si descrcare a acestora, nu are nici o stare de functionare mabild le P= Nye In orice moment un tranzistor este deschis yi saturat, iar cela “tit plocat, condensatornl cuplat la baza iranzistorului deschis se in- oi, iar cel cuplat la baza lanzistorului blocat se desear pps nzistor ramine alternativ blocat »umai pentru interval ; o nt cesar descdxcarii condensatorului euplat la baza sa pink la as ie intrare pe bazd atinge valoarea de deblocare (u,;—0 al Bae Ole locarea unui tranzistor conduce printrun proces cumnulativ, { vestabilirii actiunii reactiel pozitive, la blo- wea celuilalt lranzistor deschis, care va ri- fine blocat la fel pind ce condensatoru) cuplat baza sa, incdreat tn limpul ¢ind tranzistorul Tost deschis, se desearc’ pink la atingerea ignsiunii de deblocare. _ Curentul in cireuitul de colector are, prac- ir , forma unor impulsuri dreptungbiulare. ots gi frecventa impulsurilor sint Soo male de constanta de timp a proceselor de “Alosefireare a condensatoarelor de enplaj C, (jg si pot fi variate prin schimbarea valori- j capacitatilor,C, si C, si a reaistentelor Ruy ve Oseilatorn) autoblocat (fig, 2.20) este un plificator cu un singur etaj, eu reactie po- 2.20, Oscilator autoplocat. 33‘ zitiva prin transformator. Infésurarea primara a transiormatorulué formeazi tapreund cu eapacitatea sa proprie un circuit acordat, vn o perioada de rezonanta mies in raport eu constanta de timp a cireuita- ll GR, Oseilatorul poate lnera in regi astabil sau monostabil. El ge~ Rereaza impulsuri de seurii duraté, de amplitudini mari si cu pauze lungi Inire ele. Durata impulsuritor este proporlionali eu induetante primarului transformatoralui si cu eapaciiatea condensatorulai C, iar mlervalul dintre ele, cu -constanta de timp CR, 2. GENERATOARE DE TENSIUNI LINIAR-VARIABILE ‘Vonsiunile liniar-vasiabile siat utilizate In tebniea masuririlor ponice in special in osciloscoapele catodice, convertoare si aparatele in inedirearea si des- ea unui condensator printr-o rezistenta (fig. 2.22, ws cireuitele clircare si desedircare avind constante de Limp mule diferite @| in Kamar} zecgrial 87