Punctul de Plecare În Optimizarea Activit A Tii de Prevenire A Accidentelor de Munc A Si Îmboln Avirilor Profesionale

PARTEA I
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
Punctul de plecare n optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca
si mbolnavirilor profesionale ntr-un sistem l constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent
ca este vorba de un loc de munca, un atelier sau o ntreprindere, o asemenea analiza permite ierarhizarea
riscurilor n functie de dimensiunea lor si alocarea eficienta a resurselor pentru masurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor
de risc din sistemul analizat si cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinatiei dintre doi parametri:
gravitatea si frecventa consecintei maxime posibile asupra organismului uman. Se obtin astfel niveluri de
risc partiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru ntregul sistem analizat.
Conform Legii Securitatii si Sanatatii in
Munca 319/2006, conducatorii unitatilor economice sunt singurii responsabili de sanatatea si securitatea
salariatilor, ei se afla n centrul activitatii de prevenire a riscurilor si asigurare a sanatatii si securitatii
n munca. Au obligatia legala de a asigura starea de securitate si de a proteja sanatatea salariatilor.
Obligativitatea evaluarii riscurilor profesionale n tara noastra decurge din legislatia actuala n domeniu, care a fost armonizata cu legislatia Uniunii Europene privind
securitatea si sanatatea n munca.
Astfel, Legea 319/2006, n capitolul III "Obligatiile angajatorilor" care transpune Directiva Consiliului nr.
89/391/CEE/1989 prevede:
art.
7 al.
3 Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alineatele 1 si 2,
pe baza urmatoarelor principii de prevenire:
[a.] evitarea riscurilor;evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;combaterea riscurilor la
sursa;
.............................................................................................................................................................
al.
4.
Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinnd seama
de natura activitatilor din ntreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor
de munca, a substantelor sau a preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;
b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit.a) si daca este necesar, masurile de prevenire,
precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure mbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate n ansamblul activitatilor ntreprinderii si/ sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice;
1
.............................................................................................................................................................
art.
12.
al.
1.
Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa realizeze si sa fie n posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea
si sanatatea n munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
..............................................................................................................................................................................
de
Legislatia
actuala
obliga
conducatorii
securitate n nsasi organizarea muncii.
de
societati
sa
Acestia pot sa
introduca
conceptul
intervina pentru:
3.
2.
1.
lucrul n echipe succesive;
limitarea numarului de lucratori expusi la produse si procedee periculoase;
luarea de masuri organizatorice atunci cnd o societate terta intervine pe teritoriul alteia;
limitarea timpului de expunere la minimum necesar;
alegerea celor mai adecvate mijloace de protectie individuala;
impunerea supravegherii medicale permanente si periodice a celor mai expusi muncitori;
impunerea de restrictii privind munca tinerilor si a femeilor.
Metodele si mijloacele de analiza a sistemelor de munca sub aspectul securitatii muncii sunt necesare pentru identificarea rapida si realista a situatiilor
deficitare din punctul de vedere al prevenirii accidentelor si a bolilor profesionale.
Eliminarea
totala
a
pericolelor
respectiv
a
accidentelor
si
a
bolilor
profesionale din sistemul de munca este n mod practic imposibila.
n realitate, exista niveluri acceptabile de securitate a muncii, a caror punere n evidenta necesita eforturi serioase de apreciere calitativa si ncercari de evaluare cantitativa.
n principiu, exista doua posibilitati de evaluare a nivelului de securitate a muncii ntr-un sistem:
evaluare postaccident / boala profesionala
evaluare preaccident / boala profesionala
Evaluarea postaccident este utila din punct de vedere a statisticilor de accidente, care pot caracteriza organizatia din punct de vedere cantitativ si calitativ prin indicele de frecventa si de gravitate. n anumite situatii aceste informatii sunt de mare ajutor pentru aprecierea calitatii unor locuri
de munca din punct de vedere a securitatii n vederea implementarii mbunatatirilor necesare.
2
Evaluarea preaccident ia n considerare posibilitatea de producere a accidentelor ntr-un sistem.

Ofera solutii nainte de a se ntmpla accidentul.
Notiunea fundamentala utilizata este riscul de accidentare/mbolnavire profesionala. Avnd n
vedere importanta evaluarii preaccident, n Europa au fost dezvoltate mai multe metode apriorice;
controale, verificari - la nivelul locurilor de munca, sectii, ateliere, etc.
metode directe (comparative)
metode indirecte (analitice) - analiza riscurilor pe baza: ergonomiei sistemelor sau
fiabilitatii sistemelor
Oricare ar fi metoda de evaluare, aceasta conduce la rezultate concrete
operationale daca se bazeaza pe recunoasterea a patru criterii fundamentale:
si
rigurozitate stiintifica sa decurga dintr-o teorie coerenta si completa;

criteriul finalitatii scopul urmarit este realizarea securitatii, prin diferite obiective
partiale,
care
confera
particularitate
metodelor
de
analiza;
criteriul complexitatii metoda sa fie adaptata pentru sistemul dat;

criteriul economic n functie de importanta si de gravitatea consecintelor posibile.
Componenta intrinseca a strategiei manageriale, activitatea de prevenire reprezinta un ansamblu
de procedee si masuri luate sau planificate la toate stadiile de concepere, proiectare si desfasurare a
proceselor de munca, menita sa asigure desfasurarea proceselor de munca n conditii de maxima securitate pentru sanatatea si integritatea participantilor la proces, prin care se elimina riscurile de accidentare
sau mbolnavire profesionala. Astfel, aceasta se constituie ca o stiinta de interfata mbinnd cunostinte si tehnici de stricta specialitate n domeniul de aplicare cu tehnici si cunostinte din domeniul ergonomiei, igienei industriale, psihosociologiei muncii, medicinii muncii si toxicologiei industriale. n
acest context, se poate afirma ca sarcina principala a activitatii de prevenire o reprezinta obtinerea maximumului de eficienta si de calitate a muncii n conditiile reducerii numarului de accidente catre zero.
De aici rezulta ca sunt doua obiective majore ale prevenirii, care suscita interes n principal:
a) pe plan uman:
- reducerea numarului accidentelor de munca si a mbolnavirilor profesionale
b) pe plan financiar:
reducerea costurilor legate de accidentele de munca si mbolnavirile profesionale.
Aceste deziderate se pot realiza numai prin eliminarea sau reducerea riscurilor
profesionale.
n care scop trebuie ntreprins un demers global care sa cuprinda:
3
evaluarea riscurilor profesionale;

punerea n conformitate a echipamentelor tehnice;
stabilirea procedurilor de lucru;
ameliorarea conditiilor de mediu de munca;
selectia, formarea si informarea personalului;
stabilirea strategiei manageriale.
Punctul de plecare n optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si mbolnavirilor profesionale ntr-un sistem l constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent daca este vorba de un loc de munca, un atelier, sectie sau o societate comerciala n ansamblul sau, o asemenea analiza permite cunoasterea, cuantificarea si ierarhizarea pericolelor n functie de dimensiunea lor si alocarea eficienta a resurselor pentru masurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat si
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinatiei dintre doi parametri: probabilitatea de manifestare si gravitatea consecintei maxime posibile (cea mai frecventa) asupra organismului uman.
Se obtin astfel niveluri de risc partiale pentru fiecare factor de risc, respectiv, niveluri de risc
global pentru fiecare loc de munca si nivel de risc global agregat pentru ntregul sistem analizat.
Acest principiu de evaluare a riscurilor este cuprin n standardele europene (CEI81285, respectiv, proiect CEN 1992) si sta la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practica.
Obiectivul
evaluarii
riscurilor
este
sa
permita
angajatorului
adoptarea
masurilor
de
prevenire/
protectie
adecvate
referitoare
la:
prevenirea riscurilor profesionale
formarea muncitorilor
informarea muncitorilor
implementarea unui sistem de management care sa permita aplicarea efectiva a masurilor
necesare de prevenire/protectie.
Scopul de baza al evaluarii riscurilor ramne ntodeauna prevenirea riscurilor profesionale.
Eliminarea acestora nu este posibila ntodeauna si atunci acestea trebuiesc reduse,
pna la valoarea unor riscuri reziduale care trebuiesc si pot fi controlate controlate.
Evaluarea riscurilor trebuie astfel realizata (structurata) nct sa permita angajatorilor, persoanelor din compartimentul de S. S. M. si lucratorilor sa:
4
identifice pericolele existente si sa evalueze riscurile asociate lor;

evalueze riscurile n scopul selectarii adecvate a echipamentelor, substantelor utilizate si
organizarii locurilor de munca
verifice daca masurile de prevenire sunt adecvate
observe daca toti factorii, relevanti sau ascunsi, legati de procesul de munca au fost luati n
considerare
contribuie efectiv la ameliorarea starii de securitate si sanatate n munca.
Reevaluarea riscurilor profesionale se face si de ori de cte ori intervin modificari n sistemul de munca (organizarea muncii, introducerea de noi materiale, ehipamente, metode, proceduri, etc.)
sau ori de cte ori se solicita de cei implicati.
Pe timpul evaluarii si dupa, trebuie urmarit ca riscul sa nu fie transferat n alte
zone ale sistemului de munca si eliminarea unui risc sa nu creeze probleme noi.
Pentru
facilitarea ndeplinirii obligatiilor legale ale angajatorilor n domeniul evaluarii riscurilor de accidentare si
mbolnavire profesionala au fost concepute si sunt utilizate n prezent un numar relativ mare de metode.
Din multitudinea de metode utilizate pe plan mondial si national pentru evaluarea riscurilor de accidentare si mbolnavire profesionala,
n cadrul lucrarii de dizertatie s-a optat pentru utilizarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucuresti.
Aceasta metoda a fost avizata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale n anul 1993 si a fost experimentata pna n prezent n majoritatea ramurilor industriale, aducndu-i-se permanent mbunatatiri.
Metoda elaborata de I.N.C.D.P.M. Bucuresti face parte din categoria metodelor analitice, semicantitative
si consta, n esenta , n identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de munca) cu ajutorul unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pentru fiecare factor de risc n
parte, pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxime previzibile. Nivelul de risc
global, pe loc de munca, se determina ca medie ponderata a nivelurilor de risc partiale, astfel nct compensarile sa fie minime. Nivelul de securitate rezulta indirect, fiind invers proportional cu nivelul de risc.
Aplicarea metodei se finalizeaza cu doua documente
centralizatoare pentru fiecare loc de munca: fisa de evaluare a riscurilor si fisa de masuri propuse.
n prima fisa se nscriu factorii de risc
identificati, parametrii de cuantificare ai acestora, consecinta maxima previzibila, clasele de gravitate si
frecventa , nivelul de risc pentru fiecare factor de risc n parte si nivelul de risc global pe loc de munca.
Fisa a doua contine masurile
tehnice si organizatorice necesare pentru combaterea actiunii fiecarui factor de risc de la locul de munca
5
evaluat, ierarhizate n functie de nivelurile de risc, ncepnd cu nivelurile foarte mari (7, 6, 5, 4,. . . ).
Prin aplicarea acestor masuri locul de munca trece de la un nivel de risc superior la niveluri inferioare.
n prima parte a lucrarii de disertatie (absolvire) este prezentata o descriere detaliata a metodei elaborate
de I.N.C.D.P.M. Bucuresti (finalitate, principiu, utilizatori, etape, mod de aplicare, procedura de lucru si
conditii de aplicare), precum si a instrumentelor de lucru (lista de identificare a factorilor de risc, lista
de consecinte, scala de cotare a gravitatii si a frecventei, grila de ncadrare a nivelurilor de risc etc.).
Partea a doua a lucrarii de disertatie
(absolvire) este dedicata prezentarii modului concret de utilizare a metodei elaborate de I.N.C.D.P.M.
Bucuresti pentru evaluarea nivelurilor de risc la locurile de munca din cadrul S.C. TIMKEN ROMANIA
S.A. Ploiesti , n vederea stabilirii programului de masuri tehnico-organizatorice de reducere a acestora.
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA LUCRARII
Parte componenta a protectiei sociale, careia i confera
pondere si valoare n balanta sistemului socio-economic, securitatea si sanatatea n munca a avut n toate
timpurile o puternica tenta umanitara. Orice societate care recunoaste "omul ca valoare si scop suprem"
va admite ca protejarea vietii acestuia este a priori justificata si ndreptateste un efort orict de mare.
Pe de alta parte,
resursele financiare sunt limitate si, orict de puternica ar fi latura sociala a acestei activitati, stabilirea
prioritatilor n alocarea acestor resurse trebuie sa aiba la baza criterii economice (indicatori cantitativi).
Deplasarea ponderii dinspre componenta sociala, umanitara, a securitatii si sanatatii
n munca spre componenta economica, n conditiile economiei de piata , necesita importante schimbari n
modul de abordare a problemelor de securitate si sanatate n munca. n esenta , aceste schimbari constau
n deplasarea accentului de la analize calitative spre gasirea unor criterii, metode sau indicatori, care
sa permita cuantificarea starii de securitate a muncii ntr-un sistem (loc de munca, atelier, unitate).
Aceasta cerinta , dezavantajele metodelor tip inspectie, ca si progresele
obtinute n alte domenii, cum ar fi studiul fiabilitatii sistemelor tehnice sau ergonomia muncii, au ndreptat
eforturile teoreticienilor spre gasirea unor noi principii de evaluare, punctul de plecare fiind relatia risc securitate, care permite determinarea nivelului de securitate indirect, prin intermediul nivelului de risc.
Pasi importanti n
aceasta directie s-au facut n anul 1985, cnd prin CEI 812/85 se defineste notiunea de risc, se traseaza
alura curbei de acceptabilitate a riscului si se precizeaza cei doi parametri esentiali care trebuie luati n
considerare la evaluarea riscului: gravitatea si frecventa consecintei maxime asupra organismului uman.
Principiul de evaluare a riscurilor pe baza combinatiei ntre frecventa si gravitatea consecintelor maxime
previzibile este consacrat ulterior n standardele europene, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/1996. Desi
obiectul lor l constituie securitatea masinilor, cele doua acte normative statueaza extinderea domeniului
6
lor de aplicare si la securitatea muncii, n corelatie cu obligativitatea evaluarii riscurilor de accidentare

si mbolnavire profesionala impusa prin Directiva-cadru nr. 391/89/CEE (paragraful 2 pct. b art. 6).
n tara noastra nu a existat pna n prezent o metoda de evaluare a nivelului
de securitate a muncii, respectiv a riscurilor, ntr-un sistem. Estimarile care se faceau, sub acest aspect,
aveau la baza analize postaccident/boala, si anume indicii de frecventa si gravitate ai acestor evenimente.
n
vederea alinierii la cerintele impuse ta rilor membre ale Uniunii Europene, INCDPM a abordat problema
aprecierii cantitative a securitatii muncii n concordanta cu cele mai noi directii pe plan international.
Pornind de la analiza metodelor de evaluare existente pe plan european, de la sugestiile
metodologice si principiile de evaluare a riscurilor, precum si de la prevederile legislatiei n vigoare n
Romnia, n cadrul INCDPM s-a elaborat metoda de evaluare a nivelului de risc pe loc de munca,
care face parte din categoria metodelor de evaluare indirecta a securitatii si stabileste n final niveluri de
risc pentru fiecare factor de risc si nivelul de risc global pe loc de munca (sursa principala de inspiratie
n elaborare a fost metoda AMDEC - CEI 812/85). n cadrul ei, cuantificarea riscurilor se face pe baza
combinatiei ntre gravitatea si frecventa consecintelor maxime posibile, n acord cu standardele UE.
Metoda constituie un instrument de lucru util n activitatea
patronilor, managerilor si lucratorilor desemnati/serviciilor interne de prevenire si protectie/ serviciilor
externe de prevenire si protectie, pentru ndeplinirea atributiilor ce le revin conform Legii securitatii si
sanatatii n munca nr. 319/2006 si Normelor Metodologice de aplicare a acesteia, deoarece permite:
compararea diverselor
locuri de munca din punct de vedere al periculozitatii, pe o scala de niveluri de risc de la 1 la 7;
ierarhizarea riscurilor
n cadrul unui loc de munca si alocarea optima, pe aceasta baza, a resurselor financiare;
- identificarea tuturor factorilor de risc (prima etapa a evaluarii) si stabilirea dimensiunii riscurilor, ceea
ce reprezinta o etapa necesara pentru elaborarea instructiunilor proprii de securitate a muncii;
elaborarea programului de prevenire si protectie, pe baza fiselor de masuri de prevenire ntocmite n urma evaluarii riscurilor.
Pe baza instrumentelor proprii metodei s-a stabilit pentru factorii
identificati gravitatea maxima posibila si previzibila a consecintei actiunii lor asupra executantilor.
Utiliznd datele statistice si buletinele de determinari toxicologice puse la
dispozitie de societate, pentru fiecare factor de risc identificat s-a determinat probabilitatea transformarii actiunii sale asupra executantului ntr-un accident de munca sau o boala profesionala.
Cu ajutorul celor doua date, s-au calculat
att nivelurile de risc partiale, ct si nivelul global de risc pentru locurile de munca evaluate.
n continuare, rezultatele evaluarii la fiecare loc de munca au fost interpretate prin
prisma legislatiei n vigoare (semnificatia nivelurilor de risc, posibilitati de mbunatatire a perfor7
mantelor de securitate), astfel nct n finalul lucrarii au fost retinute principalele aspecte rezultate.
CAPITOLUL 3
PREMISE TEORETICE
3.1.Relatia risc securitate

n terminologia de specialitate, securitatea omului n procesul de munca este considerata ca acea
stare a sistemului de munca n care este exclusa posibilitatea de accidentare si mbolnavire profesionala.
n limbajul uzual, securitatea este definita ca faptul de
a fi la adapost de orice pericol, iar riscul posibilitatea de a ajunge ntr-o primejdie, pericol potential.
Daca luam n considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate
defini securitatea ca starea sistemului de munca n care riscul de accidentare si mbolnavire este zero.
Prin urmare, securitatea si riscul sunt doua notiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.
n realitate, datorita trasaturilor oricarui sistem
de munca, nu se pot atinge asemenea stari cu caracter de absolut. Nu exista sistem n care sa fie exclus
complet pericolul potential de accidentare sau mbolnavire; apare ntotdeauna un risc rezidual", fie si
numai datorita imprevizibilitatii actiunii omului. Daca nu se fac interventii corectoare pe parcurs, acest
risc rezidual creste, pe masura ce elementele sistemului de munca se degradeaza prin mbatrnire".
n consecinta , sistemele pot fi caracterizate prin niveluri de securitate", respectiv niveluri de risc",
ca indicatori cantitativi ai starilor de securitate, respectiv de risc. Definind securitatea ca o functie de
risc y = f(x), unde , se poate afirma ca un sistem va fi cu att mai sigur, cu ct nivelul de risc va fi
mai mic si reciproc. Astfel, daca riscul este zero, din relatia dintre cele doua variabile rezulta ca securitatea tinde catre infinit, iar daca riscul tinde catre infinit, securitatea tinde catre zero (figura 3.1):
.
Fig. 3.1 Relatia risc securitate

n acest context, n practica trebuie admise o limita de risc minim, respectiv un nivel
al riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera ca sistemul este sigur, ca si o limita
de risc maxim, care sa fie echivalenta cu un nivel att de scazut de securitate, nct sa nu mai fie permisa
functionarea sistemului.
3.2.Notiunea de risc acceptabil
Riscul a fost definit n literatura de specialitate n domeniul securitatii muncii prin probabilitatea cu care, ntr-un proces de munca,
intervine un accident sau o mbolnavire profesionala, cu o anumita frecventa si gravitate a consecintelor.
ntr-adevar, daca
admitem un anumit risc, putem sa-l reprezentam, n functie de gravitatea si probabilitatea de producere
a consecintelor, prin suprafata unui dreptunghi F1 , dezvoltat pe verticala; rezulta ca aceeasi suprafata
poate fi exprimata si printr-un patrat F2 sau printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontala (figura 3.2).
n toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. n consecinta , putem atribui unor cupluri gravitate
probabilitate diferite, acelasi nivel de risc.
Daca unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasata prin vrfurile care
nu sunt pe axele de coordonate, obtinem o curba cu alura de hiperbola, care descrie legatura dintre cele
doua variabile: gravitate probabilitate. Pentru reprezentarea riscului functie de gravitate si probabilitate,
standardul CEN-812/85 defineste o astfel de curba drept curba de acceptabilitate a riscului" (figura 3.3).
Fig. 3.2 Reprezentarea grafica a echivalentei riscurilor caracterizate prin cupluri diferite de
gravitate probabilitate
Fig. 3.3 Curba de acceptabilitate a riscului

Aceasta curba permite diferentierea ntre riscul acceptabil si cel inacceptabil. Astfel, riscul
de producere a unui eveniment A, cu consecinte grave, dar frecventa foarte mica, situat sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecinte mai putin grave, dar cu
10
o probabilitate mai mare de aparitie, ale carui coordonate se situeaza deasupra curbei, este inacceptabil.
De exemplu, n cazul unei centrale atomice se
iau astfel de masuri nct riscul unui eveniment nuclear fie el riscul evenimentului A este caracterizat
printr-o gravitate extrema a consecintelor, dar de o probabilitate de producere extrem de mica. Din cauza
frecventei foarte reduse de aparitie, activitatea este considerata sigura si riscul acceptat de societate.
n schimb, daca pentru riscul evenimentului B luam ca
exemplu accidentul rutier din activitatea unui conducator auto, desi acest tip de eveniment provoaca
consecinte mai putin grave dect un accident nuclear, probabilitatea de producere este att de mare
(frecventa foarte ridicata), nct locul de munca al soferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).
Orice studiu de securitate
are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea tratare a riscului ridica doua probleme:
cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate probabilitate;
ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de
cele de inacceptabilitate.
Pentru a le
rezolva, premisa de la care s-a pornit n elaborarea metodei de evaluare a fost relatia risc factor de risc.
3.3.Determinarea coordonatelor riscului
Existenta riscului ntr-un sistem de munca este datorata prezentei factorilor de risc de
accidentare si mbolnavire profesionala. Prin urmare, elementele cu ajutorul carora poate fi caracterizat
riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu care actiunea unui factor
de risc poate conduce la accident si gravitatea consecintei actiunii factorului de risc asupra victimei.
n consecinta, pentru evaluarea riscului, respectiv a securitatii, este necesara parcurgerea urmatoarelor etape:
[a.]
identificarea factorilor de risc din sistemul analizat; stabilirea consecintelor
actiunii asupra victimei, ceea ce nseamna determinarea gravitatii lor;
stabilirea
probabilitatii de actiune a lor asupra executantului; atribuirea nivelurilor de risc functie
de gravitatea si probabilitatea consecintelor actiunii factorilor de risc.
a. Modelul teoretic al genezei accidentelor de munca si bolilor profesionale elaborat n
cadrul I.N.C.D.P.M. Bucuresti, abordnd sistematic cauzalitatea acestor evenimente, permite elaborarea
unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un sistem (Anexa 1).
n conditiile unui sistem de munca real, aflat n functiune, nu exista
suficiente resurse (de timp, financiare, tehnice etc.) pentru ca sa se poata interveni simultan asupra tuturor
11
factorilor de risc de accidentare si mbolnavire profesionala. Chiar daca ar exista, criteriul eficientei
(att n sensul restrns, al eficientei economice, ct si al celei sociale) interzice o astfel de actiune. Din
acest motiv, nici n cadrul analizelor de securitate nu se justifica luarea lor integral n considerare.
Din multitudinea factorilor de risc a caror nlantuire se finalizeaza potential cu un accident sau o mbolnavire, factorii care pot reprezenta cauze finale, directe, sunt cei a caror eliminare garanteaza imposibilitatea producerii evenimentului, deci devine obligatorie orientarea studiului asupra acestora.
b.Diferentierea
riscurilor n raport cu gravitatea consecintei este usor de realizat. Indiferent de factorul de risc si de
evenimentul pe care-l poate genera, consecintele asupra executantului pot fi grupate dupa categoriile
definite prin lege: incapacitate temporara de munca, invaliditate si deces. Mai mult, pentru fiecare factor
de risc se poate afirma cu certitudine care este consecinta sa maxima posibila. De exemplu, consecinta
maxima posibila a electrocutarii va fi ntotdeauna decesul, n timp ce consecinta maxima a depasirii
nivelului normat de zgomot va fi surditatea profesionala invaliditate. Cunoscnd tipurile de leziuni si
vatamari, ca si localizarea potentiala a acestora, n cazul accidentelor si bolilor profesionale, asa cum sunt
ele precizate de criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca
elaborate de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale (Anexa 2), se poate aprecia
pentru fiecare factor de risc n parte la ce leziune va conduce in extremis, ce organ va fi afectat si, n final,
ce tip de consecinta va produce: incapacitate, invaliditate sau deces. La rndul lor, aceste consecinte se
pot diferentia n mai multe clase de gravitate. De exemplu, invaliditatea poate fi de gradul I, II sau III,
iar incapacitatea: mai mica de 3 zile (limita minima stabilita prin lege pentru definirea accidentului de
munca), ntre 3 45 zile si ntre 45 180 zile. Ca si n cazul probabilitatii de producere a accidentelor
sau mbolnavirilor, putem stabili si pentru gravitatea consecintelor mai multe clase, dupa cum urmeaza:
4.
3.
2.
1.
clasa 1: consecinte neglijabile (incapacitate de munca mai mica de 3 zile);
clasa 2: consecinte mici (incapacitate cuprinsa ntre 3 45 zile, care necesita tratament
medical);
clasa 3: consecinte medii (incapacitate 45 180 zile, tratament medical si spitalizare);
clasa 4: consecinte mari (invaliditate gradul III):
clasa 5: consecinte grave (invaliditate gradul II);
clasa 6: consecinte foarte grave (invaliditate gradul I);
clasa 7: consecinte maxime (deces).
12
c. Referitor la frecventa , este cunoscut ca accidentul sau boala sunt evenimente aleatorii. Prin urmare,
factorii de risc se vor diferentia ntre ei prin faptul ca fiecare conduce cu o alta probabilitate la producerea
unui accident sau a unei mbolnaviri. De exemplu, probabilitatea de producere a unui accident datorita
miscarii periculoase a organelor n miscare ale unei foreze este diferita fata de cea a producerii, la acelasi
loc de munca, a unui accident datorita trasnetului. De asemenea, acelasi factor va putea fi caracterizat
printr-o alta frecventa de actiune asupra executantului, n diverse momente ale functionarii unui sistem
de munca sau n sisteme analoge, n functie de natura si de starea elementului generator. Astfel, probabilitatea de electrocutare prin atingere directa la manevrarea unui aparat actionat electric este mai mare
daca acesta este vechi si are uzata izolarea de protectie a conductorilor, dect daca aparatul este nou.
Din punct
de vedere al operativitatii, nu se poate lucra nsa cu probabilitati determinate strict pentru fiecare factor
de risc. n unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se ntmpla cu factorii proprii executantului.
Probabilitatea de a actiona ntr-o anumita maniera generatoare de accident nu
poate fi dect aproximata. n alte situatii, calculul necesitat de determinarea riguroasa a probabilitatii de
producere a consecintei este att de elaborios, nct ar fi mai costisitor si mai ndelungat dect aplicarea
efectiva a masurilor de prevenire. De aceea ar fi mai indicat sa se stabileasca probabilitatile, de regula,
prin apreciere si sa se grupeze pe intervale. Este mai usor si mai eficient pentru scopul urmarit sa se
aproximeze ca un anumit accident este probabil sa fie generat de actiunea unui factor de risc cu o frecventa
mai mica de o data la 100 de ore. Diferenta fata de niste valori riguroase de 1 la 85 ore sau 1 la 79 ore
este nesemnificativa, evenimentul putnd fi caracterizat n toate trei cazurile ca fiind foarte frecvent.
Din acest motiv, daca utilizam
intervalele precizate n CEI 812/1985, obtinem 5 grupe de evenimente, pe care le putem ordona astfel:
extrem de rare: P < 107 /h;
foarte rare: 107 < P < 105 /h;
rare: 105 < P < 104 /h;
putin frecvente: 104 < P < 103 /h;
frecvente: 103 < P < 102 /h;
foarte frecvente: P > 102 /h.
Vom atribui acum fiecarei grupe o clasa de
probabilitate, de la 1 la 6, asa nct vom spune ca evenimentul E1 , a carui frecventa probabila de producere
este de P1 < 107 /h, este de clasa 1 de probabilitate, iar evenimentul E6 , cu frecventa P6 >102 /h, este
de clasa a 6-a de probabilitate. Obtinem o scala de cotare a probabilitatii cum este cea din Anexa 3.
13
d.Avnd la dispozitie aceste doua scale de cotare a probabilitatii si a gravitatii consecintelor

actiunii factorilor de risc (Anexa 3) putem sa asociem fiecarui factor de risc dintr-un sistem un cuplu
de elemente caracteristice, gravitate probabilitate, pentru fiecare cuplu stabilindu-se un nivel de risc.
Pentru atribuirea nivelurilor de risc, respectiv de securitate s-a utilizat curba de acceptabilitate a riscului.
Mai nti,
deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al finalitatii protectiei muncii, s-a
admis ipoteza ca are o incidenta mult mai mare asupra nivelului de risc dect frecventa. n consecinta ,
corespunzator celor 7 clase de gravitate s-au stabilit 7 niveluri de risc, n ordine crescatoare, respectiv
7 niveluri de securitate, data fiind relatia invers proportionala ntre cele doua stari (risc securitate):
N1 nivel minim de risc
S7 nivel maxim de securitate;
N2 nivel foarte mic de risc
S6 nivel foarte mare de securitate;
N3 nivel mic de risc
S5 nivel mare de securitate;
N4 nivel mediu de risc
S4 nivel mediu de securitate;
N5 nivel mare de risc
S3 nivel mic de securitate;
N6 nivel foarte mare de risc
S2 nivel foarte mic de securitate;
N7 nivel maxim de risc
S1 nivel minim de securitate.

Daca
luam n considerare toate combinatiile posibile ale variabilelor specificate, cte doua, obtinem o matrice
Mg,p cu 7 linii g, care vor reprezenta clasele de gravitate, si 6 coloane p clasele de probabilitate:
Mg,p =
Reprezentnd grafic (figura 3.4) matricea n cadrul unui sistem de coordonate
rectangulare obtinem un dreptunghi a carui baza (abscisa) o constituie multimea claselor de probabilitate, naltimea (ordonata) clasele de gravitate, iar suprafata sa: multimea nivelurilor de risc posibile:
14
De asemenea, cu ajutorul fiecaruia dintre cupluri descriem un dreptunghi care consideram ca figureaza
un risc; fiecarei microsuprafete i vom atribui un nivel de risc, astfel nct prin reuniune sa obtinem:
Fig. 3.4. Reprezentarea grafica a matricei cuplurilor de variabile

gravitate probabilitate (multimea nivelurilor de risc):
15
g clasa de gravitate; p clasa de probabilitate

Observatie:
Din considerente practice, la construirea graficului s-au acceptat urmatoarele conventii:
att pe axa Og, ct si pe axa Op, clasele corespunzatoare au fost figurate prin segmente
egale, desi diferentele ntre gravitatile evenimentelor de la o clasa la alta, ct si intervalele de timp n cazul claselor de probabilitate, pe baza carora s-au determinat, nu
sunt egale;
pentru intervalele care reprezinta clasele de gravitate s-au folosit segmente cu lungime
mai mare dect pentru cele care delimiteaza clasele de frecventa (11/2 - 1), tocmai
datorita premisei ca gravitatea are o pondere mult mai mare n dimensiunea riscului.
Prin suprapunerea succesiva, n anumite conditii, a curbei de acceptabilitate a riscului asupra reprezentarii obtinute a multimii nivelurilor
de risc s-a stabilit ncadrarea cuplurilor pe niveluri de risc, asa cum se expliciteaza n continuare.
Mentinnd logica reprezentarii prin segmente egale a claselor, rezulta ca si curbele care delimiteaza
nivelurile de risc trebuie sa fie echidistante. n consecinta , mpartim diagonala mare a dreptunghiului
care semnifica suma multimilor nivelurilor de risc n 7 segmente egale, prin care se vor trasa curbele.
Nivelul 1 nivel minim de risc acceptabil
Limita din dreapta a primului segment este unul dintre punctele prin care se va trasa curba nivelului 1.
Luam acum n considerare toate cuplurile n care gravitatea intra cu valoarea 1 (linia 1 a matricei Mg,p ).
ntr-adevar, toti factorii de risc a caror consecinta
posibila este incapacitate de munca mai mica de 3 zile pot fi considerati ca fiind de nivel minim de risc
acceptabil, evenimentele produse neconstituind subiect al prevenirii (nu sunt accidente de munca; de
regula, sunt tratate ca incidente si eliminarea lor face obiectul actiunii de marire a confortului n munca,
nu a securitatii). Cuplul limita este cel n care gravitatea are valoarea 1 si probabilitatea valoarea 6.
Trasam prin cele doua puncte
astfel stabilite o curba avnd alura curbei de acceptabilitate stabilita prin CEN-815/85 (figura 3.5 a).
16
Fig. 3.5a Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Stabilirea punctelor prin care se traseaza curbele de nivel;
curba de nivel 1 (risc minim acceptabil
Suprafata care este
delimitata de laturile dreptunghiului si de curba trasata va reprezenta grafic nivelul 1 de risc. Toti factorii
de risc ce pot fi caracterizati prin cupluri ale caror coordonate genereaza puncte situate n interiorul
suprafetei astfel delimitate sau pe curba vor fi considerati de nivel 1 de risc, respectiv 7 de securitate.
Din reprezentarea
grafica (figura 3.5 a), rezulta ca din matricea Mg,p , nivelului 1 de risc i corespunde submatricea:
17
si elementul (2,1).
Nivelul 2 7
Trasam curbele pentru nivelurile 2 - 6 paralel la curba de nivel de risc minim acceptabil prin punctele care
delimiteaza segmentele stabilite pe diagonala dreptunghiului multimii nivelurilor de risc (figura 3.5 b).
=
Fig. 3.5b Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Trasarea curbelor pentru nivelurile 2 7;
nivel de risc maxim acceptabil si critic.
Nivelul de risc 1 cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);
Nivelul de risc 2 cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);
18
Nivelul de risc 3 cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);
Nivelul de risc 4 cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);
Nivelul de risc 5 cuplurile g-p: (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);
Nivelul de risc 6 cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);
Nivelul de risc 7 cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6).
Ca si mai sus, sectiunea delimitata de curba nivelului 1 si de curba imediat superioara va reprezenta
grafic nivelul 2; tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile gravitate probabilitate genereaza
puncte situate n interiorul acestei suprafete sau pe limita sa superioara li se aloca nivelul 2 de risc.
Similar se atribuie nivelurile 3, 4, ..., 6.
Suprafatei
delimitate de curba nivelului 6 si de cele doua laturi superioare ale dreptunghiului i se aloca nivelul 7.
Interpretnd reprezentarea
din figura 3.5 b rezulta ca fiecarui nivel de risc i corespunde cel putin o submatrice din matricea Mg,p :
nivelul 2:
si elementul (4,1);
nivelul 3:
19
si elementul (4,2);
- nivelul 4: ;
- nivelul 5:
nivelul 6:
si elementele (5,6), (7,4);
nivelul 7: elementul (6,6) si submatricea:
.
Din
relatia risc securitate definita se deduce imediat ca nivelul 7 de risc reprezinta un nivel critic, la care
securitatea sistemului este minima. Dincolo de aceasta limita, securitatea tinde catre zero, deci desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, deoarece ea ar fi echivalenta cu producerea accidentului
sau mbolnavirii. Despre factorii de risc caracterizati prin cuplurile (6,6), (7,5), (7,6) se poate afirma ca
ei vor conduce rapid si cu certitudine la producerea evenimentului extrem decesul (pericol iminent).
Reglementarile normative din majoritatea ta rilor nu permit nsa atingerea stadiului
critic. Pentru aceasta, n general, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime sub forma de
valori, n cazul factorilor a caror forma de manifestare poate fi caracterizata prin elemente masurabile,
fie interdictii factorii la care masuratorile nu sunt posibile. Normele respective corespund unui nivel
de risc maxim acceptabil, care difera de la o tara la alta, n functie de conditiile economice si sociale.
Autorii metodei elaborate n cadrul I.N.C.D.P.M. Bucuresti considera ca pentru tara noastra
ar fi indicat ca nivelul de risc maxim acceptabil sa corespunda nivelului 3,5. Aceasta ar nsemna n
primul rnd ca autorizarea de functionare a agentilor economici din punct de vedere al protectiei muncii
sa se acorde numai daca evaluarea riscurilor la locurile de munca confirma nedepasirea acestui nivel.
Plecnd de la premisele teoretice prezentate anterior, a fost elaborata metoda de evaluare a riscurilor de
accidentare si mbolnavire profesionala la locurile de munca, metoda care va fi prezentata n continuare.
20
CAPITOLUL 4
DESCRIEREA METODEI
4.1.Scop si finalitate
Metoda elaborata
n cadrul I.N.C.D.P.M. Bucuresti are ca scop determinarea cantitativa a nivelului de risc/securitate pentru
un loc de munca, sector, sectie sau ntreprindere, pe baza analizei sistemice si evaluarii riscurilor de accidentare si mbolnavire profesionala. Aplicarea metodei se finalizeaza cu un document centralizator (FISA
DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de munca.
Fisa locului de munca astfel ntocmita constituie baza fundamentarii programului de prevenire a accidentelor de
munca si mbolnavirilor profesionale pentru locul de munca, sectorul, sectia sau ntreprinderea analizata.
4.2. Principiul metodei
Esenta metodei consta n identificarea tuturor factorilor
de risc din sistemul analizat (loc de munca) pe baza unor liste de control prestabilite si cuantificarea
dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de munca este invers proportional cu nivelul de risc.
4.3.Utilizatori potentiali
Metoda poate fi utilizata att n faza de conceptie si proiectare a
locurilor de munca, ct si n faza de exploatare. Aplicarea ei necesita nsa echipe complexe formate din
persoane specializate att n securitatea muncii, ct si n tehnologia analizata (evaluatori + tehnologi).
n prima situatie, metoda constituie un instrument util si necesar pentru proiectanti n vederea
integrarii principiilor si masurilor de securitate a muncii n conceptia si proiectarea sistemelor de munca.
n faza de exploatare, metoda este utila personalului
de la compartimentele de protectie a muncii din ntreprinderi pentru ndeplinirea urmatoarelor atributii:
analiza pe o baza stiintifica a starii de securitate a muncii la fiecare loc de munca;
fundamentarea riguroasa a programelor de prevenire.
4.4.Etapele metodei
21
Metoda cuprinde urmatoarele etape obligatorii:

[1.]
definirea sistemului de analizat (loc de munca);identificarea factorilor de risc
din sistem; evaluarea riscurilor de accidentare si mbolnavire profesionala; ierarhizarea
riscurilor si stabilirea prioritatilor de prevenire;propunerea masurilor de prevenire.
4.5.Instrumente de lucru utilizate
Etapele necesare pentru evaluarea securitatii muncii ntr-un sistem, descrise anterior, se realizeaza utiliznd urmatoarele instrumente de lucru:
[a.]
Lista de identificare a factorilor de risc;Lista de consecinte posibile ale actiunii
factorilor de risc asupra organismului uman;Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii
consecintelor; Grila de evaluare a riscurilor; Scala de ncadrare a nivelurilor de risc,
respectiv a nivelurilor de securitate;Fisa locului de munca document centralizator;Fisa
de masuri propuse.
Continutul si structura acestor instrumente sunt prezentate n continuare.
Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa
1) este un formular care cuprinde, ntr-o forma usor identificabila si comprimata, principalele categorii
de factori de risc de accidentare si mbolnavire profesionala, grupate dupa criteriul elementului generator
din cadrul sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie si mediu de munca).
Lista de
consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 2) este un instrument
ajutator n aplicarea scalei de cotare a gravitatii consecintelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni si
vatamari ale integritatii si sanatatii organismului uman, localizarea posibila a consecintelor n raport cu
structura anatomo-functionala a organismului si gravitatea minima maxima generica a consecintei.
Scala de cotare a
gravitatii si probabilitatii consecintelor actiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3)
este o grila de clasificare a consecintelor n clase de gravitate si clase de probabilitate a producerii lor.
Partea din grila referitoare la gravitatea
consecintelor se bazeaza pe criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca elaborate de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
n ceea ce priveste clasele de probabilitate, n urma experimentarilor s-a optat n forma finala a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii
Europene, astfel nct n locul intervalelor precizate de acesta s-au luat n considerare urmatoarele:
clasa 1 frecventa evenimentului: o data la peste 10 ani;
clasa 2 frecventa de producere: o data la 5 10 ani;
22
clasa 3 o data la 2 5 ani;

clasa 4 o data la 1 2 ani;
clasa 5 o data la 1 an 1 luna;
clasa 6 o data la mai putin de o luna.
Grila
de evaluare a riscurilor (Anexa 4) este de fapt transpunerea sub forma tabelara a graficului din figura
1.5b prezentata n capitolul precedent. Liniile din tabel sunt liniile claselor de gravitate din grafic, iar
coloanele coloanele claselor de probabilitate. Fiecare casuta corespunde cte unui punct din grafic, de
coordonatele g,p. Culorile diferite marcheaza sectiunile obtinute n grafic prin trasarea curbelor de nivel.
Cu ajutorul grilei se realizeaza exprimarea
efectiva a riscurilor existente n sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate frecventa de aparitie.
Scala de ncadrare
a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5), construita pe baza grilei de evaluare a riscurilor,
este un instrument utilizat n aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde n fapt cele 7 zone din matricea Mg,p (capitolul 1), transformate
n niveluri, numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc si de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.
n zona centrala a formularului sunt
prezentate explicit elementele din submatricele delimitate, precum si elementele singulare corespunzatoare fiecarui nivel de risc, respectiv toate cuplurile gravitate probabilitate aferente nivelurilor de risc.
Fisa de evaluare a locului de munca (Anexa 6) este documentul centralizator al tuturor operatiilor de identificare si
evaluare a riscurilor de accidentare si/sau mbolnavire profesionala. Ca urmare, acest formular cuprinde:
7.
6.
5.
4.
3.
2.
1.
date de identificare a locului de munca: unitatea, sectia (atelierul), locul de munca;
date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, functie;
componentele generice ale sistemului de munca;
nominalizarea factorilor de risc identificati;
explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificati
(descriere,
parametri
si
caracteristici
consecinta maxima previzibila a actiunii factorilor de risc;

clasa de gravitate si probabilitate previzionata;
23
functionale);
nivelul de risc.
Fisa de masuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea masurilor de
prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de munca sub aspectul
securitatii muncii.
ANEXA 1
LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC
A.
EXECUTANT
24
ACTIUNI
GRESITE
1.1.Executare defectuoasa de operatii

comenzi;
manevre;
pozitionari, fixari, asamblari;
reglaje;
utilizare gresita a mijloacelor de protectie etc.
1.2. Nesincronizari de operatii
ntrzieri;
devansari.
1.3.Efectuare de operatii neprevazute prin sarcina de munca
pornirea echipamentelor tehnice;
ntreruperea functionarii echipamentelor tehnice;
1.
alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric, fluide energetice

etc.) ;
deplasari, stationari n zone periculoase;
deplasari cu pericol de cadere:
de la acelasi nivel:
prin dezechilibrare;
alunecare;
mpiedicare;
de la naltime:
prin pasire n gol;
prin dezechilibrare;
prin alunecare.
1.4.Comunicari accidentogene
25
2.
OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operatii
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protectie
B.
SARCINA DE MUNCA
1.
N RAPORT
CONTINUT
NECORESPUNZATOR
AL SARCINII DE MUNCA
CU CERINTELE
DE SECURITATE
1.1.Operatii, reguli, procedee gresite
1.2.Absenta unor operatii
1.3.Metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a operatiilor)
N RAPORT CU CAPACITATEA
SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATA
EXECUTANTULUI
2.1.Solicitare fizica:
efort static;
pozitii de lucru fortate sau vicioase;
efort dinamic.
2.
2.2.Solicitare psihica:
ritm de munca mare;
decizii dificile n timp scurt;
operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;
monotonia muncii.
C.
MIJLOACE DE PRODUCTIE
26
FACTORI DE RISC MECANIC

1.1.Miscari periculoase
1.1.1.Miscari functionale ale echipamentelor tehnice:
organe de masini n miscare;
curgeri de fluide;
deplasari ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2.Autodeclansa ri sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale
ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasari sub efectul gravitatiei:
alunecare;
rostogolire;
rulare pe roti;
rasturnare;
cadere libera;
scurgere libera;
deversare;
surpare, prabusire;
1.
scufundare.
1.1.4.Deplasari sub efectul propulsiei:
proiectare de corpuri sau particule;
deviere de la traiectoria normala;
balans;
recul;
socuri excesive;
jet, eruptie.
27
1.2.Suprafete sau contururi periculoase:
ntepatoare;
taioase;
alunecoase;
abrazive;
2.
FACTORI DE RISC TERMIC

2.1.Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor
2.2.Temperatura coborta a obiectelor sau suprafetelor
2.3. Flacari, flame
FACTORI DE RISC ELECTRIC

3.1.Curentul electric:
atingere directa;
3.
atingere indirecta;
tensiune de pas.
4.
FACTORI DE RISC CHIMIC

4.1.Substante toxice
4.2.Substante caustice
4.3.Substante inflamabile
4.4.Substante explozive
4.5.Substante cancerigene
4.6.Substante radioactive
4.7.Substante mutagene
28
FACTORI DE RISC BIOLOGIC

5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:
bacterii;
virusuri;
richeti;
5.
spirochete;
ciuperci;
protozoare.
5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otravitoare)
5.3.Animale periculoase (exemplu: serpi veninosi)
D.
MEDIU DE MUNCA
29
FACTORI DE RISC FIZIC

1.1.Temperatura aerului:
ridicata;
scazuta.
1.2.Umiditatea aerului:
ridicata;
scazuta.
1.3.Curenti de aer
1.4.Presiunea aerului:
ridicata;
scazuta.
1.5.Aeroionizarea aerului
1.6.Suprapresiune n adncimea apelor
1.7.Zgomot
1.8.Ultrasunete
1.9.Vibratii
1.10.Iluminat:
nivel de iluminare scazut;
stralucire;
1.
plpire.
1.11.Radiatii
1.11.1.Electromagnetice:
infrarosii;
ultraviolete;
microunde;
de frecventa nalta;
de frecventa medie;
de frecventa joasa;
laser.
1.11.2.Ionizante:
alfa;
30
2.

2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2.Pulberi n suspensie n aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme n suspensie n aer:
bacterii;
virusuri;
3.
richeti;
spirochete;
ciuperci;
protozoare etc.
CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI

subteran;
acvatic;
subacvatic;
4.
mlastinos;
aerian;
cosmic etc.
31
ANEXA 2
LISTA DE CONSECINTE
POSIBILE ALE ACTIUNII
FACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
Nr.
crt.
CONSECINTE
LOCALIZAREA CONSECINTELOR
POSIBILE
Aparat
Aparat
Cutie
car- Aparat
resAparat
cra- CutieAbdomen
dio- diTegument
pireni- toracica
vas- gesranal
ana
cu- tiv
tor
lar
Sistem
Sistem
osteoarticular
Coloana
Membru
inferior
Membru
vertebrala superior
Brat
Antebrat
1.
1
Plaga: taietura
- ntepatura
10
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
32
muscular
Oc
Palma
Coapsa
Picior
Degete Gamba
11
12
13
x
x
x
x
x
x
14
x
x
15
16
x
x
x
x
17
x
x
18
x
x
2.
Contuzie
3.
Entorsa
4.
Strivire
5.
Fractura
6.
Arsura: termica
- chimica
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
7.
Amputatie
8.
Leziuni ale
organelor
interne
9.
Electrocutare
Asfixie
Intoxicatie acuta
- cronica
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
Dermatoza
10.
11.
12.
13. Pneumoconioza
33
mbolnaviri
respiratorii
cronice
provocate de
pulberi
14.
organice si
substante
toxice iritante
(emfizem
pulmonar,
bronsita etc.)
Astm bronsic,
rinita
vasomotorie
10
Hipoacuzie,
surditate de
perceptie
Cecitate
15.
Boli prin
expunere la
temperaturi
16.
nalte sau
scazute (soc,
colaps caloric,
degeraturi)
17.
18.
34
11
12
13 14
15
16
17
Tumori
19. maligne,
cancer
profesional
Artroze
cronice,
periartrite,
20. stiloidite,
osteocondilite,
bursite,
epicondilite,
discopatii
21. Boala de
vibratii
Laringite
23. cronice,
nodulii
cntaretilor
Astenopatie
acomodativa,
24.
agravarea
miopiei
existente
22.
25.
Tromboflebita
Cataracta
35
Conjuctivite si
26. keratoconjunctivite
31. Nevroze de
coordonare
Sindrom
cerebroastenic
si tulburari de
termoreglare
32.
(datorita
undelor electromagnetice
de nalta
frecventa )
33. Afectiuni
psihice
27. Electrooftalmie
28. Boala de
iradiere
mbolnaviri
datorate
29. compresiunilor
si decompresiunilor
30.
Boli
infectioase si
parazitare
36
34. Alte
consecinte
Sursa: Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei
37
ANEXA 3
TII SI
TII CONSECINTELOR
SCALA DE COTARE A GRAVITA
PROBABILITA
ACTIUNII
FACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
CLASE DE
GRAVITATE
GRAVITATEA CONSECINTELOR
CONSECINTE
NEGLIJABILE
MICI
MEDII
consecinte minore reversibile cu incapacitate de munca

pre-vizibila pna la 3 zile calendaristice (vindecare fara
tratament)
consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila de

3 45 zile care necesita tratament medical
consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila

ntre 45 180 zile care necesita tratament medical si prin
spitalizare
38
MARI
GRAVE
FOARTE GRAVE
MAXIME
CLASE DE
PROBABILITATE
consecinte ireversibile cu o diminuare a capacitatii de munca de

minimum 50 %, individul putnd sa presteze o activitate
profesionala (invaliditate de gradul III)
consecinte ireversibile cu pierdere de 100 % a capacitatii de

munca, dar cu posibilitate de autoservire, de autoconducere si
de orientare spatiala (invaliditate de gradul II)
consecinte ireversibile cu pierderea totala a capacitatii de

munca, de autoservire, de autoconductie sau de orientare
spatiala (invaliditate de gradul I)
deces
PROBABILITATEA CONSECINTELOR
(frecventa probabila de producere a consecintelor)
EVENIMENTE
EXTREM DE
RARE
extrem de mica
P > 10 ani
FOARTE RARE
foarte mica
5 ani < P < 10 ani
RARE
mica
2 ani < P < 5 ani
39
PUTIN
FRECVENTE
medie
1 an < P < 2 ani
FRECVENTE
mare
1 luna < P < 1 an
FOARTE
FRECVENTE
foarte mare
P < 1 luna
ANEXA 4
GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR
COMBINATIE NTRE GRAVITATEA CONSECINTELOR
SI
PROBABILITATEA PRODUCERII LOR
CLASE DE PROBABILITATE
1
EXTREM
FOARTE
DE
RAR
RAR
RAR
CLASE
DE
GRAVITATE
CONSECINTE
PUTIN
FRECVENT
P > 10
ani
40
5 ani <
P < 10
ani
FRECVENT
2 ani <
P<5
ani
FOARTE
FRECVENT
1 an < P
< 2 ani
1 luna <
P < 1 an
MAXIME
(7,1)
DECES
FOARTE
GRAVE
INVALIDITATE
GR. I
GRAVE
INVALIDITATE
GR. II
MARI
INVALIDITATE
GR. III
MEDII
ITM 45 180
ZILE
MICI
ITM 3 45
ZILE
(7,2)
(7,3)
(7,4)
(7,5)
(6,2)
(6,3)
(6,4)
(6,5)
(5,2)
(5,3)
(5,4)
(5,5)
(5,
(4,2)
(4,3)
(4,4)
(4,5)
(4,
(3,2)
(3,3)
(3,4)
(3,5)
(3,
(2,2)
(2,3)
(2,4)
(2,5)
(1,2)
(1,3)
(1,4)
(1,5)
(6,1)
(7,
(6,
(5,1)
(4,1)
(3,1)
(2,1)
(2,
(1,1)
1
NEGLIJABILE
41
(1,
ANEXA 5
SCALA DE NCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE
NIVEL DE
RISC
1
MINIM
FOARTE
MIC
MIC
MEDIU
MARE
FOARTE
MARE
MAXIM
CUPLUL
GRAVITATE - PROBABILITATE
NIVEL DE
SECURITATE
(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1)
MAXIM
(2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1)
FOARTE
MARE
(2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1)
MARE
(3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2)
MEDIU
(4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3)
MIC
(5,6) (6,4) (6,5) (7,4)
FOARTE
MIC
(6,6) (7,5) (7,6)
MINIM
42
ANEXA 6
FISA
DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA
UNITATEA:
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...
FISA
DE EVALUARE A
LOCULUI DE MUNCA
DURATA EXPUNERII:. . . . . . . . . . . . . . . . . . .
SECTIA:.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
ECHIPA DE
EVALUARE:. . . . . . . . . . . . . . .
LOCUL DE
...........
MUNCA:.
DE
COMPONENTA FACTORI
FORMA CONCRETA
SISTEMUDE RISC
MANIFESTARE
LUI DE
IDENTIFICATI A FACTORILOR DE RISC
MUNCA
(descriere, parametri)
PERSOANE
NUMAR
EXPUSE:. . . . . . ..
...
ANEXA 7
FISA
DE MASURI
PROPUSE
FISA
DE MASURI
PROPUSE
43
CONSECINTA
CLASA
CLASA
MAXDE
DE
IMA
PROB- NIVEL
GRAVPREADE
IVIZBILI- RISC
TATE TATE
IBILA
Nr.
crt.
LOC DE MUNCA/
FACTOR DE RISC
NIVEL
DE
RISC
MASURA
PROPUSA
Nominalizarea masurii
...
44
Competente/raspunderi
Termene
ANEXA 8
ORDINEA IERARHICA
A MASURILOR
DE PREVENIRE
MASURI
PRIMARE (masuri de ordinul nti)
0x08 graphic:
StrangeNoGraphicData 0x08
graphic: StrangeNoGraphicData 0x08
graphic: StrangeNoGraphicData
ELIMINAREA RISCURILOR
ACTIONEZE
MASURILE
TREBUIE SA
DIRECT ASUPRA
SURSEI DE FACTORI DE RISC
(PREVENIRE INTRINSECA)
RISC OM
MASURI
SECUNDARE (masuri de ordinul doi)
0x08 graphic:
IZOLAREA RISCURILOR
DAR PRIN MASURI
FACTORII DE RISC PERSISTA,

DE
SE EVITA
SAU DIMINUEAZA
PROTECTIE
COLECTIVA
ACTIUNEA
LOR ASUPRA OMULUI
RISC OM
MASURI
TERTIARE
(masuri de ordinul trei)
45
0x08 graphic:
EVITAREA RISCURILOR
INTERACTIUNEA
DINTRE FACTORII DE RISC SI

OM SE
PRIN MASURI
EVITA
ORGANIZATORICE SI
REGLEMENTARI PRIVIND COMPORTAMENTUL
RISC OM
MASURI
CUATERNARE (masuri de ordinul patru)
0x08 graphic:
IZOLAREA OMULUI
LIMITAREA ACTIUNII
FACTORILOR DE RISC SE FACE
PRIN PROTECTIE
INDIVIDUALA
RISC OM
46
CAPITOLUL 5
APLICAREA METODEI
5.1.Procedura de lucru
a.Constituirea echipei de analiza si evaluare
Primul
pas n aplicarea metodei l reprezinta constituirea echipei de analiza si evaluare. Aceasta va cuprinde
specialisti n domeniul securitatii muncii si tehnologi, buni cunoscatori ai proceselor de munca analizate.
nainte de nceperea activitatii, membrii echipei trebuie sa cunoasca n detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate si procedurile concrete de lucru. De asemenea, este necesara o minima documentare
prealabila asupra locurilor de munca si proceselor tehnologice care urmeaza sa fie analizate si evaluate.
Dupa constituirea echipei
de analiza si evaluare, respectiv dupa nsusirea metodei, se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.
b.Descrierea sistemului de analizat
n aceasta etapa se efectueaza o analiza detaliata a locului de munca, urmarind:
identificarea si descrierea componentelor sistemului si modului sau de functionare:
scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operatiilor de munca, masinile
si utilajele folosite - parametri si caracteristici functionale, unelte etc.;
precizarea n mod expres a sarcinii de munca ce-i revine executantului n sistem (pe
baza fisei postului, a ordinelor si deciziilor scrise, a dispozitiilor verbale date n mod
curent etc.);
descrierea conditiilor de mediu existente;
precizarea cerintelor de securitate pentru fiecare componenta a sistemului, pe baza
normelor si standardelor de securitate a muncii, precum si a altor acte normative incidente.
47
Informatiile necesare pentru aceasta etapa se preiau din documentele ntreprinderii (fisa tehnologica, cartile
tehnice ale masinilor si utilajelor, fisa postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiza a
factorilor de mediu, norme, standarde si instructiuni de securitate a muncii). O sursa complementara de
informatii pentru definirea sistemului o constituie discutiile cu lucratorii de la locul de munca analizat.
c.Identificarea factorilor de risc din sistem
n aceasta etapa, esentiala pentru calitatea analizei, se stabileste
pentru fiecare componenta a sistemului de munca evaluat (respectiv loc de munca), n baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfunctii poate prezenta, n toate situatiile previzibile si probabile de functionare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesara simularea functionarii
sistemului si deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiza verbala cu tehnologul, n cazul unor locuri de munca relativ putin periculoase, n care disfunctiile accidentogene (sau
generatoare de mbolnaviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente.
De
asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin procesare pe computer.
Indiferent de solutia adoptata, metodele de lucru sunt observarea directa si deductia logica.
n cazul factorilor de risc obiectivi (generati
de mijloacele de productie sau mediul de munca), identificarea lor este relativ usoara, cunoscndu-se
parametrii si caracteristicile functionale ale masinilor, utilajelor, instalatiilor, proprietatile fizico-chimice
ale materiilor si materialelor utilizate sau dispunndu-se de buletinele de analiza a conditiilor de mediu.
Referitor la executant, operatia este mult mai
dificila si implica un grad ridicat de nedeterminare. Pe ct posibil, se analizeaza toate erorile previzibile
si probabile ale acestuia n raport cu sarcina de munca atribuita, sub forma omisiunilor si actiunilor sale
gresite, precum si impactul lor asupra propriei sale securitati si asupra celorlalte elemente ale sistemului.
Identificarea factorilor de risc dependenti de sarcina de munca se realizeaza, pe de o parte, prin analiza
conformitatii dintre continutul sau si capacitatea de munca a executantului caruia i este atribuita, iar pe
de alta parte, prin precizarea eventualelor operatii, reguli de munca, procedee de lucru gresite.
Factorii de risc identificati
se nscriu n Fisa de evaluare a locului de munca (Anexa 6), unde se mai specifica, n aceeasi etapa, si
forma lor concreta de manifestare: descrierea acestora si dimensiunea parametrilor prin care se apreciaza
respectivul factor (de exemplu, rezistenta la apasare, forfecare, greutate si dimensiuni, curba Cz etc.).
d.Evaluarea riscurilor
Pentru determinarea consecintelor posibile ale actiunii factorilor de risc se
utilizeaza lista din Anexa 2. Gravitatea consecintei astfel stabilite se apreciaza pe baza grilei din Anexa 3.
Informatii importante
48
pentru aprecierea ct mai exacta a gravitatii consecintelor posibile se obtin din statisticile accidentelor
de munca si bolilor profesionale produse la locul de munca respectiv sau la locuri de munca similare.
Pentru determinarea frecventei consecintelor posibile se foloseste
scala din Anexa 3. ncadrarea n clasele de probabilitate se face dupa ce se stabilesc, pe baza statistica
sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, saptamnal, lunar, anual etc.). Intervalele respective se transforma ulterior n frecvente exprimate prin numar de evenimente posibile pe an.
Rezultatul obtinut n urma procedurilor anterioare se identifica n Grila de evaluare
a riscurilor (Anexa 4) si se nscrie n Fisa locului de munca (Anexa 6). Cu ajutorul scalei de ncadrare
a nivelurilor de risc/securitate se determina apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc n parte. Se
obtine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de munca, ceea ce da posibilitatea stabilirii unei
prioritati a masurilor de prevenire si protectie, functie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.
Nivelul de risc global (Nr) pe locul de munca se calculeaza ca o medie ponderata a nivelurilor de risc
stabilite pentru factorii de risc identificati. Pentru ca rezultatul obtinut sa reflecte ct mai exact posibil
realitatea, se utilizeaza ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc.
n acest mod, factorul cu cel mai mare
nivel de risc va avea si rangul cel mai mare. Se elimina astfel posibilitatea ca efectul de compensare ntre
extreme, pe care l implica orice medie statistica, sa mascheze prezenta factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc global este urmatoarea:
unde:
Nr este nivelul de risc global pe loc de munca;
ri - rangul factorului de risc i;
Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc i;
n - numarul factorilor de risc identificati la locul de munca.
Nivelul de securitate (NS ) pe loc de munca se identifica pe Scala de ncadrare a nivelurilor
de risc/securitate, construita pe principiul invers proportionalitatii nivelurilor de risc si securitate.
Att nivelul de risc global, ct si nivelul de securitate se nscriu n Fisa locului de munca (Anexa 6).
n cazul evaluarii unor macrosisteme (sector, sectie, ntreprindere), se calculeaza media ponderata a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de munca analizat din componenta
49
macrosistemului (locurile de munca similare se considera ca un singur loc de munca), pentru a se obtine
nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/sectia/sectorul sau ntreprinderea investigata NS :
unde:
rp este rangul locului de munca p (egal ca valoare cu nivelul de risc al locului);
n - numarul de locuri de munca analizate;
Nsp - nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de munca p.
e.Stabilirea masurilor de prevenire
Pentru stabilirea masurilor necesare
mbunatatirii nivelului de securitate a sistemului de munca analizat se impune luarea n considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii n ordinea:
7 1 daca se opereaza cu nivelurile de risc;
17
daca se opereaza cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se tine seama de ordinea ierarhica generica a masurilor de prevenire, respectiv:

masuri de prevenire intrinseca;
masuri de protectie colectiva;
masuri de protectie individuala.
Masurile propuse se nscriu n Fisa de masuri de prevenire propuse (Anexa 7).
Aplicarea metodei se ncheie cu redactarea raportului
analizei. Acesta este un instrument neformalizat care trebuie sa contina, clar si succint, urmatoarele:
modul de desfasurare a analizei;
persoanele implicate;
rezultatele evaluarii, respectiv fisele locurilor de munca cu nivelurile de risc;
50
interpretarea rezultatelor evaluarii;

fisele de masuri de prevenire.
5.2.Conditii de aplicare
Pentru ca aplicarea metodei sa conduca la cele
mai relevante rezultate, prima conditie este ca sistemul ce urmeaza sa fie analizat sa fie un loc de munca,
bine definit sub aspectul scopului si elementelor sale. n acest mod se limiteaza numarul si tipul de
interrelationari potentiale ce urmeaza sa fie investigate si implicit factorii de risc de luat n considerare.
O alta conditie deosebit de importanta este existenta unei echipe de evaluare, complexa si multidisciplinara, care sa includa specialisti n securitatea muncii, proiectanti, tehnologi, ergonomi, medici
specialisti n medicina muncii etc., corespunzator naturii variate a elementelor sistemelor de munca, dar
si a factorilor de risc. Conducatorul echipei trebuie sa fie specialistul n securitatea muncii, al carui rol
principal va fi de armonizare a punctelor de vedere ale celorlalti evaluatori, n sensul subordonarii si integrarii criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmarit prin analiza: evaluarea securitatii muncii.
Un avantaj al metodei elaborate n cadrul I.N.C.D.P.M. Bucuresti l constituie
faptul ca aplicarea ei nu este limitata de conditia existentei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi
utilizata n toate etapele legate de viata unui sistem de munca sau a unui element al acestuia: conceptia
si proiectarea, realizarea fizica, constituirea si intrarea n functiune, desfasurarea procesului de munca.
Deoarece
formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar si pentru un sistem relativ simplu, sunt multiple,
procedura de lucru n cadrul acestei metode este relativ laborioasa. Aplicarea ei si gestionarea riscurilor
la locurile de munca pe baza rezultatelor obtinute necesita personal specializat si tehnica de calcul.
5.3.Consideratii privind
utilizarea tehnicii de calcul automate n aplicarea metodei si gestiunea computerizata a riscurilor
Aplicarea practica a metodei de evaluare a riscurilor n sistemul de munca este
suficient de laborioasa, ca numar de informatii care trebuie luate n considerare n cazul urmaririi mai
multor locuri de munca, pentru a justifica folosirea tehnicilor moderne de prelucrare autonata a datelor.
Utilizarea calculatoruluieste posibila datorita anumitor caracteristici ale metodei, respectiv:
procedura de lucru etapizata;
existenta unui algoritm de calcul al nivelului de risc;
tipul de legaturi dintre variabilele luate n considerare la determinarea nivelului de risc.
51
Tehnica automata de calcul poate fi aplicata

att la evaluarea propriu-zisa a riscurilor, ct si la gestiunea computerizata a acestora n cadrul unitatii.
a.n timpul evaluarii propriu-zise utilizarea computerului este recomandabila n doua modalitati:
constituirea unor banci de date privind:
durata de viata a echipamentelor tehnice;
timpul de functionare;
numarul de persoane expuse;
timpul de expunere;
statistica accidentelor de munca si bolilor profesionale produse si utilizarea lor pentru a determina cu mai mare acuratete clasele de probabilitate;
calculul automat al nivelurilor de risc partiale si al nivelului de risc global pe loc de
munca, sector de activitate, ntreprindere.
b.Gestiunea
computerizata a riscurilor presupune realizarea unor banci de date complete si actualizabile permanent,
cuprinznd datele din fisele de risc si de masuri pentru toate locurile de munca evaluate din unitate.
n acest mod, n fiecare moment se poate cunoaste si corecta conform ultimei evaluari situatia exacta a riscurilor existente, a dimensiunii acestora (nivelurile de risc), a masurilor
care trebuie luate, a celor care s-au luat, a raspunderilor si competentelor pentru respectivele masuri.
CAPITOLUL 6
A ACTIVITA
TII
DESCRIEREA GENERALA
TII S.C. TIMKEN ROMNIA S.A.
UNITA
S.C. Timken
Romania S.A. Ploiesti este cea mai moderna fabrica de rulmenti din centrul si estul Europei. S.C. Timken
Romania S.A a fost conceputa si pentru a acoperi nevoile de rulmenti de pe piata interna romneasca.
Pietele acoperite sunt cele miniere, petroliere, constructii. Un segment important al integrarii pe piata
romneasca si externa l reprezinta producerea rulmentilor mari (role 64%, bile sferice 18%, bile cilindrice 18%). S.C. Timken Romania S.A produce rulmenti cu diametre de la 200 mm pna la 2200 mm.
Pna la privatizarea unitatii , n decembrie 1997, unitatea din Ploiesti era cunoscuta ca un important
furnizor de rulmenti n ntreaga lume.
1978 a fost nfiintata Fabrica de Rulmenti Grei
52
1979 a nceput productia la Ploiesti

1989 s-a nfiintat o noua sectie de forjare
1995 Rulmenti Grei a obtinut Certificarea ISO-9001
1997 Compania Timken a achizitionat pachetul majoritar
1998 Fabrica de Rulmenti Grei a fost redenumita S.C. Timken Romania S.A.
Timken Romania are 870 salariati, organizati n 7 compartimente:
productie
calitate
aprovizionare
financiar si juridic
tehnologia fabricatiei
inginerie industriala pentru client
resurse umane , n cadrul caruia se afla si biroul securitate si sanatate n munca
PARTEA II
Evaluarea nivelului de risc de accidentare si / sau mbolnavire profesionala la S.C. TIMKEN
ROMANIA S.A. Ploiesti
NR. 1
LOCUL DE MUNCA
DEBITATOR
53

1.1. PROCESUL DE MUNCA
Scopul procesului de munca este debitarea componentelor de rulmenti necesare realizarii produsului
finit.
EVALUAT
ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA
masina de debitat semifabricate

banda transportoare
pod rulant
semifabricate cu profil cilindric
masina de polizat portabila
masini de ascutit
masina pentru lipit placute de carburi metalice
containere pentru semifabricate debitate
ulei
SARCINA DE MUNCA
cunoasterea modului de operare pe utilajul de debitat
aplicarea tehnologiilor, instructiunilor si procedurilor specifice compartimentului
ntretinerea utilajelor folosite
respectarea normelor de protectia muncii, mediului, PSI si Decretul 400
raspunde la solicitarile organizatiei pentru realizarea obiectivelor de productie
respecta programul de lucru stabilit prin Regulamentul de Ordine interioara
raspunde de calitatea procesului de pe utilajele pe care lucreaza
Executantul
si
desfasoara
activitatea
54
MEDIUL DE MUNCA
incinta
nchisa:
iluminat natural si artificial

ventilatie naturala si artificiala
curenti de aer pe traseul de lucru
gaze toxice de la locurile de munca nvecinate
MIJLOACE
1.2. FACTORII DE RISC IDENTIFICATI

DE
PRODUCTIE

Organe de masini n miscare prindere, antrenare de catre polizor, masina de debitat etc.
Lovire de catre mijloacele de transport auto si motostivuitor la deplasarea prin incinta
fabricii
Rostogolire de piese cilindrice (semifabricate) neasigurate mpotriva deplasarilor necontrolate
Cadere libera de piese, scule, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manuala
Proiectare aschii, material abraziv la operatiile de debitare, polizare
Balansul crligului podului rulant - lovire accidentala la deplasarea n incinta sectiei
Contact direct cu suprafete periculoase (taietoare, ntepatoare)
Contact accidental cu suprafete foarte calde
Electrocutare prin atingere directa, atingere indirecta, tensiune de pas
Lucrul cu substante inflamabile - ulei
55
MEDIUL
MUNCA
DE
Temperatura aerului este ridicata vara datorita proceselor de forjare/laminare din incinta
sectiei
Curenti de aer favorizati de deschiderea usilor si neetanseitatile ncaperii
Zgomot provenit de la locurile de munca nvecinate
Calamitati naturale - seism
Pulberi pneumoconiogene n atmosfera locului de munca (particule flux, pulberi metalice
fine etc.)
Fum, gaze, vapori toxici de la locurile de munca nvecinate, conform buletinelor de analize
anexate
SARCINA
DE
MUNCA
CON TINUT
NECORESPUNZATOR
Depozitarea materialelor ce urmeaza a fi prelucrate pe caile de acces din incinta sectiei
SUPRASOLICITARE FIZICA
Efort dinamic la manipularea maselor mari
SUPRASOLICITARE PSIHICA
Suprasolicitarea atentiei la miscarile repetitive de ciclu scurt
EXECUTANT
ACTIUNI
GRESITE
56
Executarea de operatii neprevazute n sarcina de munca

Fixarea necorespunzatoare a pieselor de prelucrat
Pornirea defectuoasa a masinii de debitat
Comanda gresita la masina de debitat prindere mna
Reglarea parametrilor de debitare la valori necorespunzatoare
Lucrul fara rabatarea ecranelor si dispozitivelor de protectie
Parasirea utilajelor n timpul functionarii
Efectuarea de operatii de remediere a instalatiilor electrice ale masinilor-unelte
Lucrul cu scule uzate clesti, pnza debitat, dornuri etc.
Deplasari, stationari n zone periculoase: pe caile de acces auto, sub sarcina mijloacelor de
ridicat, pe directia de degajare a tunderului etc.
Cadere la acelasi nivel prin alunecare, mpiedicare, dezechilibrare
OMISIUNI
Omiterea operatiilor care-i asigura securitatea la locul de munca
Neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace de protectie din
dotare
57
UNITATEA: S.C.
TIMKEN
ROMANIA S.A.
FISA
DE EVALUARE A
LOCULUI DE MUNCA
FISA
NR. 1
SECTIA:
TRATAMENTE
TERMICE
PERSOANE
NUMAR
EXPUSE: 9
DURATA EXPUNERII:
8 h/sch.
ECHIPA DE EVALUARE: ing. Razvan Matei

, ing. Dumitrescu Ion , th.
Dinescu Adrian , ms. Constantin Dumitru
LOCUL DE MUNCA:
DEBITATOR
COMPONENTA
FACTORI
SISDE RISC
TEMULUI
IDENTIFIDE
CATI
MUNCA
DE
FORMA CONCRETA
MANIFESTARE A
FACTORILOR DE RISC
CONSECINTA
MAX- CLASA CLASA NIVEL

PAR
IMA
DE
DE
PREVI- GRAVI-PROBA- TIAL

DE
TATE BILITATE
RISC
ZIBILA
58
MIJLOACE
FACTORI DE
DE PRORISC
DUCTIE
1
MECANIC
[1.]
Organe de masini n miscare
prindere, antrenare de
catre polizor, masina de
debitat etc.
INV gr.
III
[1.]
Lovire de
catre mijloacele de transport auto si motostivuitor DECES
la deplasarea prin incinta
fabricii
[1.]
Rostogolire de
piese cilindrice (semifabricate)
neasigurate
mpotriva
deplasarilor
necontrolate
ITM
45-180
zile
[1.]
Cadere libera
de piese, scule, materiale
pozitionate incorect sau la
manipularea manuala
ITM
45-180
zile
INV gr.
III
[1.]
Proiectare aschii,
material abraziv la operatiile de debitare, polizare
59
[1.] Balansul crligului

podului rulant - lovire accidentala la deplasarea n
incinta sectiei
[1.]
Contact direct cu
suprafete periculoase (taietoare, ntepatoare)
FACTORI DE
RISC
TERMIC
FACTORI DE
RISC
ELECTRIC
FACTORI DE
RISC
CHIMIC
MEDIUL
DE
MUNCA
11
FACTORI DE
RISC FIZIC
[1.] Contact accidental

cu suprafete foarte calde
DECES
ITM
3-45
zile
INV gr.
III
[1.]
Electrocutare
prin atingere directa, atingere indirecta, tensiune de
pas
DECES
[1.] Lucrul cu substante

inflamabile - ulei
DECES
[1.]
Temperatura
aerului este ridicata vara
datorita proceselor de forjare/laminare din incinta
sectiei
ITM
3-45
zile
60
[1.]
Curenti
de aer favorizati de deschiderea usilor si neetanseitatile ncaperii
[1.]
Zgomot provenit
de la locurile de munca nvecinate
FACTORI DE
RISC
CHIMIC
ITM
3-45
zile
ITM
3-45
zile
[1.] Calamitati naturale

- seism
DECES
[1.]
Pulberi pneumoconiogene n atmosfera
locului de munca (particule flux, pulberi metalice
fine etc.)
ITM
3-45
zile
[1.]
Fum, gaze,
vapori toxici de la locurile
de munca nvecinate, conform buletinelor de analize anexate
61
DECES
SARCINA
DE
MUNCA
17
CONTINUT
NECORESPUN
ZATOR
SUPRASOLICITARE
FIZICA
SUPRASOLICITARE
PSIHICA
EXECUTANTACTIUNI
20
GRESITE
[1.]
Depozitarea materialelor ce urmeaza a fi
prelucrate pe caile de acces din incinta sectiei
[1.]
Efort dinamic la
manipularea maselor mari
[1.]
Suprasolicitarea
atentiei la miscarile repetitive de ciclu scurt
ITM
3-45
zile
ITM
3-45
zile
ITM
3-45
zile
[1.]
Executarea
de operatii neprevazute n
sarcina de munca
DECES
[1.]
Fixarea necorespunzatoare a pieselor de
prelucrat
DECES
[1.]
Pornirea defectuoasa a masinii de debitat
62
DECES
[1.]
Comanda
gresita la masina de debitat prindere mna
INV gr.
III
[1.]
Reglarea
parametrilor de debitare la
valori necorespunzatoare
INV gr.
III
[1.]
Lucrul fara
rabatarea ecranelor si dispozitivelor de protectie
INV gr.
III
[1.] Parasirea utilajelor

n timpul functionarii
DECES
[1.]
Efectuarea
de operatii de remediere
a instalatiilor electrice ale
masinilor-unelte
DECES
[1.]
Lucrul cu scule
uzate clesti, pnza debitat, dornuri etc.
DECES
63
OMISIUNI
[1.]
Deplasari,
stationari n zone periculoase: pe caile de acces auto, sub sarcina mijloacelor de ridicat, pe directia de degajare a tunderului etc.
DECES
[1.]
Cadere la acelasi
nivel prin alunecare,
mpiedicare,
dezechilibrare
DECES
[1.]
DECES
[1.]
Neutilizarea
echipamentului individual
de protectie si a celorlalte
mijloace de protectie din
dotare
DECES
64
Nivelul de risc global al locului de munca este:
32
Ri ri
Nrg 7 =
i=1
32
0(7x7) + 0(6x6) + 1(5x5) + 3(4x4) + 28(3x3) +

0(2x2) + 0(1x1)
0x7 + 0x6 + 1x5 + 3x4 + 28x3 + 0x2 + 0x1
ri
i=1
65
325
101
3,22

Nr. 1
1.3. FISA
DE MASURI
PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA
Nr.
Crt
FACTOR DE RISC
Nivel
de risc
MASURI
PROPUSE
3
Masuri tehnice
1.
repararea si montarea tuturor dispozitivelor de protectie
Masuri organizatorice
verificarea starii fizice a elementelor active ale echipamentelor nainte de nceperea
lucrului
[1.]
Organe
de masini n miscare
prindere, antrenare de catre polizor,
masina de debitat etc.
interzicerea nceperii sau continuarii lucrului daca se constata lipsa, deteriorarea sau amplasarea incorecta a dispozitivelor de protectie instruirea lucratorilor si verificarea modului
n care se respecta regulile de securitate
instruirea lucratorilor si verificarea modului n care se respecta regulile de securitate
66
Masuri organizatorice:
[1.] de catre mijloacele de transLovire
port auto si motostivuitor la deplasarea prin incinta fabricii
1.
instruirea lucratorilor privind importanta respectarii codului de
circulatie rutiera si a restrictiilor legate de

zonele de circulatie
Masuri tehnice:
1.
lucrului
[1.]
Proiectare aschii, material abraziv
la operatiile de debitare, polizare
4
instruirea cu privire la necesitatea

utilizarii ochelarilor de protectie,
a manusilor de protectie, ct si a
celorlalte mijloace de protectie
semnalizarea corespunzatoare a
riscurilor la locurile de munca
67
Masuri tehnice:
1.
dotarea lucratorilor cu EIP corespunzator activitatii ce urmeaza a
fi desfasurata
[1.]
Neutilizarea
echipamentului individual de protectie si a celorlalte
mijloace de protectie din dotare
instruirea lucratorilor privind

consecintele
nerespectarii
restrictiilor de securitate neutilizarea sau utilizarea incompleta
a mijloacelor de protectie etc.
verificarea prin control permanent, din partea sefului formatiei,

si/sau prin sondaj, din partea sefilor ierarhic superiori
68
1.4. INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUARII
PENTRU
LOCUL DE MUNCA Nr. 1

Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 1 este egal cu 3,22, valoare ce l ncadreaza n
categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este sustinut de Fisa de evaluare Nr.1 , din care se observa ca din totalul de 32 factori
de risc identificati , numai 4 depasesc, ca nivel partial de risc, valoarea 3: 0 ncadrndu-se n categoria
factorilor de risc maxim, 0 ncadrndu-se n categoria factorilor de risc foarte mare, 1 ncadrndu-se
n categoria factorilor de risc mare, iar ceilalti 3 ncadrndu-se n categoria factorilor de risc mediu.
Cei 4 factori de risc ce se situeaza n domeniul inacceptabil sunt:
F1
Organe de masini n miscare prindere, antrenare de catre polizor,

masina de debitat etc.
- N.V.P.R.
F2
Lovire de catre mijloacele de transport auto si motostivuitor la deplasarea prin incinta fabricii
- N.V.P.R.
F5
Proiectare aschii, material abraziv la operatiile de debitare, polizare
- N.V.P.R.
F32
Neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace de protectie din dotare
- N.V.P.R.
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 4 factori de risc (care se situeaza n domeniul inacceptabil),
sunt necesare masurile generic prezentate n Fisa de masuri propuse pentru locul de munca Nr.1 .
n ceea
ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa cum urmeaza :
31,25%, factori proprii mijloacelor de productie;
18,75%, factori proprii mediului de munca;
9,38%, factori proprii sarcinii de munca;
40,63%, factori proprii executantului.
Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 68,75% dintre factorii de risc identificati pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)
69
NR. 2
LOCUL DE MUNCA
MASINIST
POD RULANT
70

Scopul procesului de munca de la locul evaluat l constituie executarea manevrelor
de ridicare si transport a sarcinii cu ajutorul podului rulant din cadrul sectiei.
EVALUAT
pod rulant cu doua grinzi a cte 10 tf (verificarea ISCIR n termen la data evaluarii);
pod rulant 5 tf (verificarea ISCIR n termen la data evaluarii );
trusa scule;
cai de acces cu scara verticala;
clesti, sufe, gase legare sarcina.
SARCINA DE MUNCA
nceperea programului;
verifica starea generala a podului rulant;
verifica toate elementele macaralei si n special dispozitivele de siguranta si de protectie,
frnele, caile de rulare, opritoarele de la capetele liniilor, starea cablurilor de ridicare si
fixarea lor;
consemneaza n registrul de supraveghere starea podului rulant;
probarea podului rulant (efectueaza o cursa stnga - dreapta, sus - jos, nainte - napoi);
executa manevre de ridicare si transport al sarcinilor;
aduce podul rulant n punctul de repaus;
se asigura ca toate comenzile sunt aduse pe zero;
ntrerupe alimentarea podului rulanti cu curent electric (de la ntreruptorul general );
consemneaza n registru reparatiile efectuate.
MEDIUL DE MUNCA
Executantul si desfasoara activitatea n incinta nchisa :
71
iluminat natural si artificial;

curenti de aer datorati circulatiei permanente pe usile de acces n ateliere si ventilatiei
artificiale
pulberi metalice fine, particule flux
fum datorat presei hidraulice de gaurire.
MIJLOACE

DE
PRODUCTIE

Lovire de catre mijloacele de transport auto la deplasarea prin incinta fabricii
Lovire de catre motostivuitoarele de transport a semifabricatelor
Rasturnarea semifabricatelor bazate necorespunzator
Rostogolire de piese cu profil cilindric neasigurate mpotriva deplasarilor necontrolate
Proiectarea sufelor sau gaselor la ruperea accidentala a acestora din cauza uzurii/defectelor
Cadere de piese, materiale de la naltime n timpul reparatiilor
Lovire de catre sarcini transportate cu podul rulant, aflate n faza de balans
Socuri
excesive la manevrarea brusca a podului rulant, la oprirea brusca datorita tampoanelor de capat
Contact direct cu suprafete periculoase (taietoare, ntepatoare)
Contactul accidental cu suprafete foarte calde - semifabricate incandescente (T

72
11500 C)
MEDIUL
MUNCA
DE
Temperatura ridicata a aerului de la locurile de munca nvecinate, ca urmare a degajarilor

de energie termica la procesul de forjare, laminare
Curenti de aer favorizati de deschiderea usilor si de neetanseitatile ncaperii
Zgomot ridicat provenit de la locurile de munca nvecinate (forjor), conform buletinelor de
analiza
Calamitati naturale seism
Gaze toxice provenite de la locurile de munca nvecinate
SARCINA
DE
MUNCA
CONTINUT
NECORESPUNZATOR
Executarea interventiilor (ntretinerea) la instalatiile electrice de catre personal neautorizat
Ridicarea unor sarcini peste limita admisa n cazul nefunctionarii limitatorului de sarcina
Lucrul cu podul rulant fara verificarea ISCIR la scadenta
Permiterea lucrului cu limitatoarele de cursa defecte
Suprasolicitarea atentiei la efectuarea manevrelor cu podul rulant
EXECUTANT
ACTIUNI
GRESITE
73

Ridicarea de sarcini peste limita maxima admisa prin anularea voita a limitatorului de
sarcina
Interventii n instalatiile electrice ale macaralei fara ntreruperea tensiunii de alimentare
Cadere la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare, mpiedicare, la deplasarea n sectia
de lucru
Cadere de la naltime prin alunecare, dezechilibrare, pasire n gol
Comunicari accidentogene (lucrul n echipa masinist pod rulant -legator de sarcina)
OMISIUNI
dotare
74
MIJLOACE
FACTORI DE
DE PRORISC
DUCTIE
1
MECANIC
2
[1.] Lovire de catre mijloacele de transport auto
la deplasarea prin incinta
fabricii
[1.]
Lovire
de catre motostivuitoarele
de transport a semifabricatelor
75
DECES
ITM
45-180
zile
[1.]
Rasturnarea semifabricatelor bazate necorespunzator
[1.]
Rostogolire
de piese cu profil cilindric
neasigurate mpotriva deplasarilor necontrolate
ITM
45-180
zile
ITM
45-180
zile
[1.] Proiectarea sufelor

sau gaselor la ruperea accidentala a acestora din
cauza uzurii/defectelor
DECES
[1.]
Cadere de piese,
materiale de la naltime n
timpul reparatiilor
DECES
[1.]
Lovire de catre
sarcini transportate cu podul rulant, aflate n faza de
balans
DECES
76
[1.]
Socuri
excesive
la manevrarea brusca a podului rulant, la oprirea brusca datorita tampoanelor
de capat
[1.]
Contact direct cu
suprafete periculoase (taietoare, ntepatoare)
FACTORI DE
RISC
TERMIC
[1.]
Contactul accidental cu suprafete
foarte calde - semifabricate incandescente (T
11500C)
FACTORI DE
RISC
ELECTRIC
[1.]
Electrocutare
pas
77
ITM
3-45
zile
ITM
3-45
zile
INV gr.
III
DECES
MEDIUL
DE
MUNCA
12
FACTORI DE
RISC FIZIC
[1.]
Temperatura ridicata a aerului de
la locurile de munca nvecinate, ca urmare a degajarilor de energie termica la procesul de forjare, laminare
[1.]
Curenti de aer
favorizati de deschiderea
usilor si de neetanseitatile
ncaperii
[1.]
Zgomot ridicat provenit de la locurile
de munca nvecinate (forjor), conform buletinelor
de analiza

- seism
FACTORI DE
RISC
CHIMIC
[1.]
Gaze toxice
provenite de la locurile de
munca nvecinate
78
ITM
3-45
zile
ITM
3-45
zile
INV gr.
III
DECES
ITM
3-45
zile
SARCINA
DE
MUNCA
17
CONTINUT
NECORESPUN
ZATOR
SUPRASOLICITARE
PSIHICA
[1.]
Executarea interventiilor (ntretinerea) la instalatiile
electrice de catre personal
neautorizat
DECES
[1.]
Ridicarea unor sarcini peste
limita admisa n cazul
nefunctionarii limitatorului de sarcina
DECES
[1.] Lucrul cu podul rulant fara verificarea ISCIR

la scadenta
DECES
[1.]
Permiterea lucrului cu limitatoarele de
cursa defecte
DECES
[1.]
Suprasolicitarea atentiei la efectuarea manevrelor cu podul
rulant
79
ITM
3-45
zile
EXECUTANT
ACTIUNI
22
GRESITE
[1.]
Executarea
de operatii neprevazute n
sarcina de munca
DECES
[1.]
Ridicarea de
sarcini peste limita maxima admisa prin anularea
voita a limitatorului de
sarcina
DECES
[1.] Interventii n instalatiile electrice ale macaralei fara ntreruperea tensiunii de alimentare
DECES
[1.]
Cadere la acelasi
nivel prin dezechilibrare,
alunecare, mpiedicare, la
deplasarea n sectia de lucru
[1.]
Cadere de
la naltime prin alunecare,
dezechilibrare, pasire n
gol
80
ITM
3-45
zile
DECES
OMISIUNI
[1.]
Comunicari
accidentogene (lucrul n
echipa masinist pod rulant
-legator de sarcina)
DECES
[1.]
DECES
[1.]
Neutilizarea
de protectie si a celorlalte DECES
dotare
81
29
Ri ri
Nrg 2 =
i=1
29
0(7x7) + 0(6x6) + 2(5x5) + 3(4x4) + 24(3x3) +

0(2x2) + 0(1x1)
0x7 + 0x6 + 2x5 + 3x4 + 24x3 + 0x2 + 0x1
ri
i=1
82
314
94
3,34

Nr. 2
2.3. FISA
DE MASURI
Nr.
Crt
FACTOR DE RISC
Nivel
de risc
MASURI
PROPUSE
3
Masuri tehnice
Zgomot
ridicat provenit de la
[1.]
locurile de munca nvecinate (forjor), conform buletinelor de analiza
1.
masuri de combatere a zgomotului la sursa - se realizeaza prin modificari constructive aduse echipamentului tehnic,
daca acest lucru este posibil, sau
prin adoptarea unor dispozitive
atenuatoare speciale;
examinarea starii auzului personalului care lucreaza n locuri
de munca cu niveluri de zgomot
ridicate (la angajare si periodic);
83
Masuri tehnice
1.
repararea balustradelor si a celorlalte elemente de prevenire a
caderii de la naltime
[1.]
C
adere de la naltime prin
alunecare, dezechilibrare, pasire n
gol
utilizarea tuturor dispozitivelor

de siguranta prevazute de norme
pentru lucrul la naltime;
5
instruirea
personalului
supravegherea directa,
catre seful de formatie
si
de
semnalizarea zonelor n care exista pericolul de cadere de la

naltime identificare, marcarea si
completarea punctelor de ancorare
84
Masuri tehnice
1.
marcarea cu semnalizatoare de
avertizare a tuturor zonelor cu
pericol de contact cu suprafete
care au temperatura ridicata
[1.]
Contactul
accidental cu suprafete
foarte calde - semifabricate incandescente (T 11500 C)
ngradirea, pe ct posibil a
zonelor n care exista posibilitatea de contact cu suprafete care
au temperatura ridicata
4
instruire cu privire la riscul de
contact, fie si accidental, cu
suprafete cu temperatura ridicata;
utilizarea E.I.P. ignifugat si rezistent la temperaturi nalte
85
Masuri tehnice:
1.
aducerea n stare de conformitate
a tuturor tablourilor electrice, cablurilor electrice sau, daca acest
lucru nu este posibil, nlocuirea
acestora cu altele
[1.]
Electrocutare prin atingere directa,
atingere indirecta, tensiune de pas
asigurarea, prin nchidere, a

panourilor si tablourilor electrice
instruirea periodica a lucratorilor
si verificarea modului n care se
respecta regulile de securitate
86
Masuri tehnice:
1.
fi desfasurata
[1.]
Neutilizarea

consecintele
nerespectarii

87
2.4. INTERPRETAREA
PENTRU

Rezultatul este sustinut de Fisa de evaluare Nr. 2, din care se observa ca din totalul de 29
factori de risc identificati , numai 5 depasesc, ca nivel partial de risc, valoarea 3: 0 ncadrndu-se n categoria factorilor de risc maxim, 0 ncadrndu-se n categoria factorilor de risc foarte mare, 2 ncadrndu-se
F14
Zgomot ridicat provenit de la locurile de munca nvecinate (forjor), conform buletinelor de analiza
- N.V.P.R.
F26
Cadere de la naltime prin alunecare, dezechilibrare, pasire n gol
- N.V.P.R.
F10
Contactul accidental cu suprafete foarte calde - semifabricate incandescente (T 11500 C)
- N.V.P.R.
F11
- N.V.P.R.
F29
- N.V.P.R.
sunt necesare masurile generic prezentate n Fisa de masuri propuse pentru locul de munca Nr. 2.
n ceea
88
NR. 3
LOCUL DE MUNCA
SCULER S.D.V.
89

Asigura dispozitivele si matritele pentru calirea rolelor, inelelor de rulmenti si accesoriile acestora.
EVALUAT
matrite de extensie pentru calire inele

dispozitive sdv:
matrite de calire
dispozitive de sarjare
role, inele de rulmenti
aparat de sudura electric
electropaleti
trusa de scule
bormasina, flex, trusa chei fixe si / sau tubulare
ciocan, dalta
SARCINA DE MUNCA
reconditionarea sdv-urilor uzate pe plan intern sau la terti
verificarea starii tehnice a sdv-urilor si sesizarea necesitatii lansarii n executie a sdvurilor noi
participarea la activitatea de adaptare si montaj a sdv-urilor pe utilaj
reconditionarea sdv-urilor pentru care sunt posibilitati tehnice n compartiment
receptionarea sdv-urilor noi sau reconditionate
Executantul
si
desfasoara
activitatea
90
MEDIUL DE MUNCA
incinta
nchisa:
temperatura ridicata vara

curenti de aer n incinta halei de productie
iluminat natural , artificial , mixt
MIJLOACE

DE
PRODUCTIE

Organe de masini n miscare prindere, antrenare de catre polizor, masina de gaurit etc.
Lovire de catre mijloacele de transport auto, macara si motostivuitor la deplasarea prin
incinta fabricii
Alunecare de matrite, subansamble la operatiile de monitorizare stare tehnica, ntretinere,
reconditionare a acestora
Rasturnare de piese, subansamble, matrite neasigurate mpotriva deplasarilor necontrolate
Cadere de subansamble, matrite nepozitionate corespunzator pe rafturi
Proiectare de corpuri sau particule: la spargerea accidentala a pietrei de polizor uzate,
burghiul masinii de gaurit
Strivire de catre sarcini transportate cu podul rulant, aflate n faza de balans
Taiere, ntepare la contactul cu suprafete sau contururi periculoase
Recipiente sub presiune explozia buteliilor de oxigen, acetilena
Arsura termica provocata de contactul epidermei cu suprafete cu temperatura ridicata (piese
prelucrate termic, piese recent sudate etc.)
Temperatura coborta a pieselor cu care vine n contact la lucrul n aer liber n anotimpul
rece
Flacari, flame n apropierea cuptoarele termice de prelucrare a inelelor, rolelor de rulmenti
91

MEDIUL
MUNCA
DE
Temperatura ridicata a aerului vara n incinta sectiei ca urmare a tratamentelor termice de

prelucrare a rolelor, inelelor de rulmenti
Calamitati naturale: cutremur, trasnet
fine)
Gaze, vapori toxici proveniti de la procesul de sudare si de la locurile de munca nvecinate
SARCINA
DE
MUNCA
Efort dinamic la manipularea manuala a maselor mari (matrite, subansamble)
Suprasolicitare psihica n luarea unor decizii dificile n timp scurt, ritm mare de munca
EXECUTANT
ACTIUNI
GRESITE

92
Fixarea defectuoasa a pieselor pe masa masinii de gaurit, pe bancul de lucru n vederea

gauririi
Pozitionarea defectuoasa a matritelor pe rafturi la gestionarea acestora
Manevre necorespunzatoare cu electropaletii la transportul subansamblelor, matritelor
Depsirea sarcinii maxime admise a electropaletului
Nesincronizari de operatii ntre membrii formatiei de lucru
Deplasari, stationari n zone periculoase: pe caile de acces: auto, macara, motostivuitor;
sub sarcina podului rulant etc.
Cadere la acelasi nivel prin dezechilibrare alunecare, mpiedicare suprafete alunecoase
Cadere de la naltime prin pasire n gol, dezechilibrare, alunecare la montarea SDV-urilor
pe utilaj, de pe rafturi
OMISIUNI
dotare
93
UNITATEA:
S.C. TIMKEN
ROMANIA S.A.
FISA
DE EVALUARE A
LOCULUI DE MUNCA
FISA
NR. 3
SECTIA:
TRATAMENTE
TERMICE
DURATA EXPUNERII:
8 h/sch.
, ing. Dumitrescu Ion ,
th. Dinescu Adrian , ms.
Tanase Laurentiu
LOCUL DE MUNCA:
SCULER S.D.V.
COMPONENTA
FACTORI
SISDE RISC
TEMUIDENTIFILUI DE
CATI
MUNCA
PERSOANE
NUMAR
EXPUSE: 8
DE
FORMA CONCRETA
MANIFESTARE A
FACTORILOR DE RISC
CONSECINTA
MAX- CLASACLASA NIVEL

PAR
IMA
DE
DE

DE
TATE BILITATE
RISC
ZIBILA
MIJLOACE
FACTORI DE
DE PRORISC
DUCTIE
1
MECANIC
2
[1.]
prindere, antrenare de
catre polizor, masina de
gaurit etc.
94
INV gr.
III
[1.]
Lovire de
catre mijloacele de transport auto, macara si motostivuitor la deplasarea prin
incinta fabricii
DECES
[1.]
Alunecare
de matrite, subansamble la
operatiile de monitorizare
stare tehnica, ntretinere,
reconditionare a acestora
DECES
[1.]
Rasturnare de
piese, subansamble, matrite neasigurate mpotriva
deplasarilor necontrolate
[1.]
Cadere de subansamble, matrite nepozitionate corespunzator pe
rafturi
95
INV gr.
III
DECES
[1.]
Proiectare
de corpuri sau particule:
la spargerea accidentala a
pietrei de polizor uzate,
burghiul masinii de gaurit
[1.]
Strivire de catre
sarcini transportate cu podul rulant, aflate n faza de
balans
[1.]
Taiere, ntepare la
contactul cu suprafete sau
contururi periculoase
[1.] Recipiente sub presiune explozia buteliilor

de oxigen, acetilena
FACTORI DE
RISC
TERMIC
[1.]
Arsura termica
provocata de contactul
epidermei cu suprafete cu
temperatura ridicata (piese
prelucrate termic, piese
recent sudate etc.)
96
INV gr.
III
DECES
ITM
3-45
zile
DECES
ITM
3-45
zile
[1.]
Temperatura
coborta a pieselor cu care
vine n contact la lucrul n
aer liber n anotimpul rece
[1.]
Flacari, flame n
apropierea cuptoarele termice de prelucrare a inelelor, rolelor de rulmenti
FACTORI DE
RISC
ELECTRIC
MEDIUL
DE
MUNCA
14
FACTORI DE
RISC FIZIC
[1.]
Electrocutare
pas
[1.]
Temperatura
ridicata a aerului vara n
incinta sectiei ca urmare
a tratamentelor termice de
prelucrare a rolelor, inelelor de rulmenti
97
ITM
3-45
zile
INV gr.
III
DECES
ITM
3-45
zile
ITM
3-45
zile
[1.] Calamitati naturale:

cutremur, trasnet
DECES
[1.]
fine)
ITM
3-45
zile
FACTORI DE
RISC
CHIMIC
[1.] Gaze, vapori toxici

proveniti de la procesul de
sudare si de la locurile de
munca nvecinate
ITM
3-45
zile
SUPRASOLICITARE
FIZICA
[1.]
Efort dinamic
la manipularea manuala
a maselor mari (matrite,
subansamble)
ITM
45-180
zile
SARCINA
DE
MUNCA
19
[1.]
Curenti
98
SUPRASOLICITARE
PSIHICA
EXECUTANT
ACTIUNI
21
GRESITE
[1.] Suprasolicitare psihica n luarea unor decizii

dificile n timp scurt, ritm
mare de munca
[1.] Executarea de operatii neprevazute n sarcina

de munca
[1.]
Fixarea
defectuoasa a pieselor pe
masa masinii de gaurit, pe
bancul de lucru n vederea
gauririi
[1.] Pozitionarea defectuoasa a matritelor pe rafturi la gestionarea acestora
[1.]
Manevre
necorespunzatoare
cu
electropaletii la transportul
subansamblelor,
matritelor
99
ITM
3-45
zile
DECES
INV gr.
III
DECES
DECES
[1.]
Depsirea
sarcinii maxime admise a
electropaletului
DECES
[1.]
Nesincronizari de
operatii ntre membrii formatiei de lucru
DECES
[1.]
Deplasari,
stationari n zone periculoase: pe caile de acces: auto, macara, motostivuitor; sub sarcina podului rulant etc.
DECES
[1.]
Cadere la acelasi
nivel prin dezechilibrare
alunecare, mpiedicare
suprafete alunecoase
[1.]
Cadere de la
naltime prin pasire n gol,
dezechilibrare, alunecare
la montarea SDV-urilor pe
utilaj, de pe rafturi
100
ITM
3-45
zile
DECES
OMISIUNI
[1.]
DECES
[1.]
Neutilizarea
dotare
101
31
Ri ri
Nrg 8 =
i=1
31
0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 5(4x4) + 26(3x3) +

0(2x2) + 0(1x1)
0x7 + 0x6 + 0x5 + 5x4 + 26x3 + 0x2 + 0x1
ri
i=1
102
314
98
3,20

Nr. 3
3.3. FISA
DE MASURI
Nr.
Crt
FACTOR DE RISC
Nivel
de risc
MASURI
PROPUSE
3
Masuri tehnice
1.
interzicerea ndepartarii
tivelor de protectie
[1.]
Organe
de masini n miscare
prindere, antrenare de catre polizor,
masina de gaurit etc.
dispozi-
verificarea starii fizice a elementelor

active ale echipamentelor nainte de
nceperea lucrului
interzicerea nceperii sau continuarii
lucrului daca se constata lipsa, deteriorarea sau amplasarea incorecta a
dispozitivelor de protectie
instruirea lucratorilor si verificarea
modului n care se respecta regulile
de securitate
103
port auto, macara si motostivuitor la
deplasarea prin incinta fabricii
1.
Instruirea lucratorilor privind importanta respectarii codului de circulatie
rutiera
Masuri tehnice
1.
asigurarea materialelor mpotriva deplasarilor necontrolate prin bazare
corecta, ancorare, stivuire conform
procedurilor nepericuloase, calare,
ancorare etc.
utilizarea echipamentului individual
de protectie conform reglementarilor
n vigoare
[1.]
C
adere de subansamble, matrite
nepozitionate corespunzator pe rafturi
nedepasirea masei maxime admise la

stivuirea pe rafturi
instruire cu accent pe modul corect de
manipulare si stivuire a pieselor, materialelor si a subansamblelor
instruire lucratori asupra consecintelor neutilizarii echipamentului
individual de protectie prescris
104
C
adere de la naltime prin pasire
[1.]
n gol, dezechilibrare, alunecare la
montarea SDV-urilor pe utilaj, de pe
rafturi
1.
verificarea periodica si nainte
de nceperea interventiei a starii
mijloacelor de protectie mpotriva
caderii de la naltime precum si
neutilizarea celor care prezinta
defecte;
4
utilizarea tuturor dispozitivelor de

siguranta prevazute de norme pentru
lucrul la naltime;
instruirea personalului si supravegherea directa, de catre seful de formatie
105
Masuri tehnice
1.
achizitionarea E.I.P. corespunzator
activitatii ce urmeaza a fi desfasurata
potrivit reglementarilor n vigoare.
[1.]
Neutilizarea
dotarea angajatilor cu E.I.P. corespunzator activitatii ce urmeaza a fi

desfasurata.
4
Instruirea lucratorilor privind consecintele nerespectarii restrictiilor de

securitate neutilizarea sau utilizarea incompleta a mijloacelor de
protectie etc.
verificarea prin control permanent,
din partea sefului formatiei, si/sau
prin sondaj, din partea sefilor ierarhic superiori
106
3.4. INTERPRETAREA
PENTRU

F1
Organe de masini n miscare prindere, antrenare de catre polizor,

masina de gaurit etc.
- N.V.P.R.
F2
Lovire de catre mijloacele de transport auto, macara si motostivuitor la

deplasarea prin incinta fabricii
- N.V.P.R.
F5
Cadere de subansamble, matrite nepozitionate corespunzator pe rafturi
- N.V.P.R.
F29
Cadere de la naltime prin pasire n gol, dezechilibrare, alunecare la

montarea SDV-urilor pe utilaj, de pe rafturi
- N.V.P.R.
F31
- N.V.P.R.
n ceea
107

NR. 4
LOCUL DE MUNCA
OPERATOR FORJARE
108

erea
Executa
lucrari
de
forjare
si
laminare
materiale
n
vedobtinerii
produsului
finit
(semifabricat
forjat/laminat).
EVALUAT
ciocan forjare 9 buc.

presa hidraulica 2 buc.
laminor radial-axial 2 buc.
laminor radial 2 buc.
motostivuitor
cuptoare ncalzire
containere deseuri
containere semifabricate
paleti de fier pentru depozitare
saibe, clesti, ciocane manuale
dornuri pentru gaurire si ntindere
lopata de lucru
sdv
semifabricate
lemn, cartoane
SARCINA DE MUNCA
sosirea la program;
ia cunostinta de sarcinile ce i revin pentru ziua respectiva de lucru;
109
obtine semifabricate forjate/laminate dupa tehnologii stabilite:

introduce semifabricatele n cuptor n vederea ncalzirii
scoate si transporta semifabricatele cu motostivuitorul
forjarea propriu-zisa a semifabricatelor
ncalzirea semifabricatelor n vederea laminarii si executarea operatiei de laminare
depozitarea acestora n vederea utilizarii acestora de catre alte compartimente de lucru
si organizeaza locul de munca;
exploateaza masina n mod rational;
executa orice sarcina de serviciu primita din partea sefului ierarhic;
asigura curatenia la locul de munca.
Executantul
si
desfasoara
activitatea
MEDIUL DE MUNCA
incinta
nchisa:
iluminat natural si artificial;

curenti de aer datorati circulatiei permanente pe usile de acces n sectie si ventilatiei
artificiale
gaze toxice CO (conform buletinelor de analiza anexate), fum datorat functionarii
presei hidraulice.
MIJLOACE

DE
PRODUCTIE

Organe de masini n miscare prindere, antrenare de catre cilindrii presei hidraulice, ciocanul pneumatic, ntre bandaj si bucsa laminorului etc.
Lovire de catre mijloacele de transport auto si motostivuitor la deplasarea prin incinta
fabricii
110
Rostogolire de piese cilindrice (semifabricate) neasigurate mpotriva deplasarilor necontrolate

Cadere libera de piese, scule, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manuala
Proiectare tunder la operatiile de refulare sau laminare, spargere dorn datorita uzurii
Balansul crligului podului rulant - lovire accidentala la deplasarea n incinta sectiei
Jet de apa sub presiune la laminorul radial axial (p=4 atm.)
Contact direct cu suprafete periculoase (taietoare, ntepatoare) cutite, suprafete nedebavurate etc.
Contactul accidental cu suprafete foarte calde - semifabricate incandescente (T
11500 C)
Flacari, flame la cuptorul de prelucrare a semifabricatelor

Lucrul cu substante inflamabile - lemn, carton
MEDIUL
MUNCA
DE
Temperatura ridicata a aerului ca urmare a degajarilor de energie termica la procesul de

forjare, laminare
Radiatii calorice datorate semifabricatelor incandescente, la cuptorul de prelucrare a semifabricatelor
111
Zgomot produs de functionarea ciocanului pneumatic si de presa hidraulica (conform

buletinelor de analiza)
Calamitati naturale - seism
fine etc.)
Fum, gaze toxice (CO-conform buletinelor de analiza) n urma proceselor de presare, laminare
SARCINA
DE
MUNCA
Efort dinamic la manipularea maselor mari si la prelucrarea semifabricatelor la forjare
Suprasolicitare psihica n luarea unor decizii dificile n timp scurt, solicitarea atentiei la
miscarile repetitive de ciclu scurt
EXECUTANT
ACTIUNI
GRESITE

Fixarea necorespunzatoare a pieselor de prelucrat
Manipularea defectuoasa a ciocanului pneumatic si a presei hidraulice
Reglarea parametrilor de forjare/laminare la valori necorespunzatoare
Parasirea utilajelor n timpul functionarii
Efectuarea de operatii de remediere a instalatiilor electrice ale masinilor-unelte
112
Lucrul cu scule uzate clesti, dornuri uzate etc.

Deplasari stationari n zone periculoase: pe caile de acces auto, sub sarcina mijloacelor de
ridicat, pe directia de degajare a tunderului etc.
Cadere la acelasi nivel prin alunecare, mpiedicare, dezechilibrare
OMISIUNI
dotare
113
UNITATEA:
S.C. TIMKEN
ROMANIA S.A.
PLOIESTI
FISA
DE EVALUARE A
LOCULUI DE MUNCA
FISA
NR. 4
SECTIA:
TRATAMENTE
TERMICE
DURATA EXPUNERII:
8 h/sch.
LOCUL DE MUNCA:

, ing. Dumitrescu Ion , th.
Dinescu Adrian , ms. Gorgan Ion
FORJARE
FACTORI
COMPONENTA
DE RISC
SISIDENTIFITEMUCATI
LUI DE
MUNCA
PERSOANE
NUMAR
EXPUSE: 47
DE
FORMA CONCRETA
MANIFESTARE A
FACTORILOR DE RISC
CONSECINTA
MAX- CLASACLASA NIVEL

PAR
IMA
DE
DE

DE
TATE BILITATE
RISC
ZIBILA
114
MIJLOACE
FACTORI DE
DE PRORISC
DUCTIE
1
MECANIC
[1.]
Organe de masini
n miscare prindere,
antrenare de catre cilindrii
presei hidraulice, ciocanul DECES
pneumatic, ntre bandaj si
bucsa laminorului etc.
[1.]
Lovire de
catre mijloacele de transport auto si motostivuitor DECES
la deplasarea n incinta
fabricii
[1.]
Rostogolire de
piese cilindrice (semifabricate)
neasigurate
mpotriva
deplasarilor
necontrolate
ITM
45-180
zile
[1.]
Cadere libera
de piese, scule, materiale
pozitionate incorect sau la
manipularea manuala
ITM
45-180
zile
115
[1.]
Proiectare tunder la operatiile de refulare sau laminare, spargere
dorn datorita uzurii
INV gr.
III
ITM
45-180
zile
ITM
3-45
zile
INV gr.
III
[1.] Balansul crligului

podului rulant - lovire accidentala la deplasarea n DECES
incinta sectiei
[1.]
Jet de apa sub
presiune la laminorul radial axial (p=4 atm.)
[1.]
Contact
direct cu suprafete periculoase (taietoare, ntepatoare) cutite, suprafete
nedebavurate etc.
FACTORI DE
RISC
TERMIC
[1.]
Contactul accidental cu suprafete
foarte calde - semifabricate incandescente (T
11500C)
116
[1.]
Flacari, flame
la cuptorul de prelucrare a
semifabricatelor
FACTORI DE
RISC
ELECTRIC
FACTORI DE
RISC
CHIMIC
MEDIUL
DE
MUNCA
13
FACTORI DE
RISC FIZIC
[1.]
Electrocutare
pas
INV gr.
III
DECES

inflamabile - lemn, carton DECES
[1.]
Temperatura ridicata a aerului ca urmare a
degajarilor de energie termica la procesul de forjare, laminare
ITM
3-45
zile
[1.]
Curenti
ITM
3-45
zile
117
[1.]
Radiatii
calorice datorate semifabricatelor incandescente, la
cuptorul de prelucrare a
semifabricatelor
[1.]
Zgomot produs de functionarea ciocanului pneumatic si de
presa hidraulica (conform
buletinelor de analiza)
FACTORI DE
RISC
CHIMIC
ITM
3-45
zile
INV gr.
III

- seism
DECES
[1.]
fine etc.)
ITM
3-45
zile
[1.]
Fum,
gaze toxice (CO-conform
buletinelor de analiza) n DECES
urma proceselor de presare, laminare
118
SARCINA
DE
MUNCA
20
SUPRASOLICITARE
FIZICA
SUPRASOLICITARE
PSIHICA
EXECUTANT
ACTIUNI
22
GRESITE
[1.]
Efort dinamic la
manipularea maselor mari
si la prelucrarea semifabricatelor la forjare
ITM
3-45
zile
[1.] Suprasolicitare psihica n luarea unor decizii

dificile n timp scurt, solicitarea atentiei la miscarile
repetitive de ciclu scurt
ITM
3-45
zile
[1.]
Executarea
de operatii neprevazute n DECES
sarcina de munca
[1.]
Fixarea necorespunzatoare a pieselor de
prelucrat
DECES
[1.] Manipularea defectuoasa a ciocanului pneumatic si a presei hidraulice DECES
119
[1.]
Reglarea
parametrilor
de
forjare/laminare la valori DECES
necorespunzatoare
[1.] Parasirea utilajelor

DECES
n timpul functionarii
[1.]
Efectuarea
de operatii de remediere
a instalatiilor electrice ale
masinilor-unelte
DECES
[1.]
Lucrul cu
scule uzate clesti, dornuri uzate etc.
DECES
[1.]
Deplasari
stationari n zone periculoase: pe caile de acces auto, sub sarcina mi- DECES
jloacelor de ridicat, pe directia de degajare a tunderului etc.
120
OMISIUNI
[1.]
Cadere la acelasi
nivel prin alunecare,
mpiedicare,
dezechilibrare
DECES
[1.]
DECES
[1.]
Neutilizarea
dotare
32
Ri ri
Nrg 1 =
i=1
0(7x7) + 0(6x6) + 2(5x5) + 8(4x4) + 22(3x3) +

0(2x2) + 0(1x1)
121
376
3,48
32
0x7 + 0x6 + 2x5 + 8x4 + 22x3 + 0x2 + 0x1
ri
i=1
122
108

Nr. 4
4.3. FISA
DE MASURI
Nr.
Crt
FACTOR DE RISC
Nivel
de risc
MASURI
PROPUSE
3
Masuri tehnice
1.

[1.]
prindere,
antrenare de catre cilindrii presei hidraulice, ciocanul
pneumatic, ntre bandaj si bucsa
laminorului etc.

lucrului
5
interzicerea nceperii sau continuarii lucrului daca se constata lipsa, deteriorarea sau amplasarea incorecta a dispozitivelor de protectie instruirea lucratorilor si verificarea modului
n care se respecta regulile de securitate
instruirea lucratorilor si verificarea modului n care se respecta
regulile de securitate
123
Masuri tehnice
1.
masuri de combatere a zgomotului la sursa - se realizeaza prin modificari constructive aduse echipamentului tehnic,
daca acest lucru este posibil, sau
prin adoptarea unor dispozitive
atenuatoare speciale;
Zgomot
produs de functionarea
[1.]
ciocanului pneumatic si de presa
hidraulica (conform buletinelor de
analiza)
instruirea personalului privind

riscul expunerii la actiunea zgomotului si modul de utilizare
a echipamentului individual de
protectie mpotriva zgomotului;
examinarea starii auzului personalului care lucreaza n locuri
de munca cu niveluri de zgomot
ridicate (la angajare si periodic);
efectuarea determinarilor periodice a nivelului de zgomot, conform prevederilor legale.
port auto si motostivuitor la deplasarea prin incinta fabricii
1.
124
Masuri tehnice:
1.
lucrului
Proiectare
particule, tunder la op[1.]
eratiile de refulare sau laminare;
spargere si proiectare dorn datorita
uzurii
4
instruirea cu privire la necesitatea

utilizarii ochelarilor de protectie,
a manusilor de protectie, ct si a
celorlalte mijloace de protectie
[1.]
Balansul
crligului podului rulant lovire accidentala la deplasarea n
incinta sectiei
1.
4
125

Masuri tehnice
1.
marcarea cu semnalizatoare de
avertizare a tuturor zonelor cu
pericol de contact cu suprafete
care au temperatura ridicata
[1.]
Contactul
accidental cu suprafete
foarte calde - semifabricate incandescente (T 11500 C)
ngradirea, pe ct posibil a
zonelor n care exista posibilitatea de contact cu suprafete care
au temperatura ridicata
4
instruire cu privire la riscul de
contact, fie si accidental, cu
suprafete cu temperatura ridicata;
utilizarea E.I.P. ignifugat si rezistent la temperaturi nalte
126
Masuri tehnice:
1.
aducerea n stare de conformitate
a tuturor tablourilor electrice, cablurilor electrice sau, daca acest
lucru nu este posibil, nlocuirea
acestora cu altele
[1.]
Electrocutare prin atingere directa,
atingere indirecta, tensiune de pas
asigurarea, prin nchidere, a

panourilor si tablourilor electrice
Masuri tehnice:
[1.]
Fum,
gaze toxice (CO-conform
buletinelor de analiza) n urma proceselor de presare, laminare
1.
asigurarea unei ventilatii (naturala si artificiala) corespunzatoare n sectie
control medical periodic
127
Masuri tehnice:
1.
instruirea lucratorilor n acest
sens, a stationarii sau deplasarii
n zone periculoase
marcarea zonelor periculoase
Deplas
[1.] ari, stationari n zone periculoase: pe caile de acces auto, sub
sarcina mijloacelor de ridicat, pe directia de degajare a tunderului etc.
4

accentuarea n cadrul instruirii de
protectie a muncii a
aspectelor privind importanta respectarii codului de circulatie
rutiera
128
Masuri tehnice:
1.
fi desfasurata
[1.]
Neutilizarea

consecintele
nerespectarii
129
4.4. INTERPRETAREA
PENTRU
Nr. 4
LOCUL DE MUNCA
F1
Organe de masini n miscare prindere, antrenare de catre cilindrii presei hidraulice, ciocanul pneumatic, ntre bandaj si bucsa laminorului etc.
- N.V.P.R.
F16
Zgomot produs de functionarea ciocanului pneumatic si de presa

hidraulica (conform buletinelor de analiza)
- N.V.P.R.
F2
Lovire de catre mijloacele de transport auto si motostivuitor la deplasarea prin incinta fabricii
- N.V.P.R.
F5
Proiectare tunder la operatiile de refulare sau laminare, spargere dorn

datorita uzurii
- N.V.P.R.
F6
Balansul crligului podului rulant - lovire accidentala la deplasarea n

incinta sectiei
- N.V.P.R.
F9
Contactul accidental cu suprafete foarte calde - semifabricate incandescente (T 11500 C)
- N.V.P.R.
F11
- N.V.P.R.
F19
Fum, gaze toxice (CO-conform buletinelor de analiza) n urma proceselor de presare, laminare
- N.V.P.R.
130
F29
Deplasari stationari n zone periculoase: pe caile de acces auto, sub

sarcina mijloacelor de ridicat, pe directia de degajare a tunderului etc.
- N.V.P.R.
F32
- N.V.P.R.
sunt necesare masurile generic prezentate n Fisa de masuri propuse pentru locul de munca Nr.4.
n ceea ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa cum
urmeaza
:
NR. 5
LOCUL DE MUNCA
TERMIST
TRATAMENTIST
131

Efectuarea tratamentelor termice (recoacere, calire, revenire), termo-chimice (carburare) pentru inelele si rolele ce intra n componenta rulmentilor si a analizelor metalo-grafice de laborator.
EVALUAT
cuptoare adnci pentru carburare, calire si revenire

cuptoare rotative pentru calire
camera cu bazin integrat pentru carburare si calire
camera pentru ncalzire n vederea executarii tratamentelor termice de calire, revenire,
recoacere
prese de calire
masini de sablat
motostivuitoare
carucioare de transport
masini de spalat
masini de debitat piese cu disc
polizor
masina de lustruit
baie de ulei
cuptoare electrice
ulei de tratament termic
detergenti pentru spalarea semifabricatelor
motorina
acid azotic
132
alcool
SARCINA DE MUNCA
aplica tehnologii, instructiuni si proceduri specifice compartimentului
regleaza si opereaza cuptoare si instalatii de tratament termic
ntretine utilajele folosite si locul de munca
respecta normele de protectia muncii, mediului, psi, si decretul 400
raspunde la solicitarile organizatiei pentru realizarea obiectivelor de productie
respecta programul de lucru stabilit prin regulamentul de ordine inteerioara
raspunde de calitatea procesului de pe utilajele pe care lucreaza
MEDIUL DE MUNCA
Executantul si desfasoara activitatea n sectia TTS si n laboratorul MST:
temperatura este ridicata n timpul verii
iluminatul este natural si artificial
ventilatie naturala si artificiala
gaze toxice (CO - conform buletinelor de analiza anexate)
MIJLOACE

DE
PRODUCTIE

Organe de masini n miscare: prindere, antrenare mna de catre polizor
Lovire de catre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul spre/de la serviciu si
carucioare, motostivuitoare n incinta unitatii
Rostogolire de piese cilindrice n timpul manipularii la operatiile de pozitionare n vederea
prelucrarii acestora
Rasturnare de piese, materiale neasigurate mpotriva deplasarilor necontrolate
133
Cadere accidentala de la naltime a unor piese, materiale

Rulare pe roti: la deplasarea pieselor mari cu ajutorul carucioarelor
Proiectare de corpuri sau particule: la spargerea accidentala a pietrei de polizor uzate
Strivire de catre masele aflate n faza de balans (pod rulant)
Jet de ulei la spargerea accidentala a traseelor hidraulice la presele hidraulice
Taiere, ntepare la contactul cu suprafete taioase, ntepatoare, nedebavurate
Recipiente sub presiune butelii aer, butelii dioxid de carbon
Retea conducte gaz metan (zona cuptoare) explozie
Contact accidental cu suprafetele cu temperatura ridicata ale componentilor de rulmenti
Flacari, flame produse la cuptorul de prelucrare termica a semifabricatelor
Lucrul cu substante toxice acid azotic folosit n timpul efectuarii probelor de laborator
Lucrul cu substante inflamabile (combustibili, uleiuri, alcool)
MEDIUL
MUNCA
DE
Temperatura este ridicata n timpul verii

Curenti de aer favorizati de deschiderea usilor sau din cauza unor neetanseitati
Calamitati naturale seisme
134

Gaze toxice (CO - conform buletinelor de analiza anexate)
SARCINA
DE
MUNCA
CONTINUT
NECORESPUNZATOR
Ventilatie insuficienta pentru punctul de lucru
Efort dinamic la manipularea manuala a unor piese, subansambluri grele
Solicitarea atentiei n timpul efectuarii probelor de laborator, volum mare de munca
EXECUTANT
ACTIUNI
GRESITE

Neverificarea nivelului de ulei la baile de calire n ulei
Alegerea unui cleste necorespunzator la introducerea/scoaterea componentilor de rulmenti
din cuptor
Deschiderea usilor la o linie de cuptoare fara asigurarea securitatii procedurii de lucru
Nesincronizari de operatii ntre membrii formatiei de lucru
Deplasari, stationari n zone periculoase:
sub sarcina podului rulant
n fata usii cuptorului
Cadere la acelasi nivel prin mpiedicare, alunecare, dezechilibrare
OMISIUNI
dotare
135
UNITATEA:
S.C. TIMKEN
ROMANIA S.A.
FISA
DE EVALUARE A
LOCULUI DE MUNCA
FISA
NR. 5
SECTIA:
TRATAMENTE
TERMICE
DURATA EXPUNERII:
8 h/sch.
LOCUL DE MUNCA:
ECHIPA DE EVALUARE ing. Razvan Matei ,

ing. Dumitrescu Ion , th.
Dinescu Adrian , ms. Constantin Dumitru
TERMIST
TRATAMENTIST
FACTORI
COMPONENTA
DE RISC
SISIDENTIFITEMUCATI
LUI DE
MUNCA
PERSOANE
NUMAR
EXPUSE: 67
DE
FORMA CONCRETA
MANIFESTARE A
FACTORILOR DE RISC
CONSECINTA
MAX- CLASA CLASA NIVEL

PAR
IMA
DE
DE

DE
TATE BILITATE
RISC
ZIBILA
MIJLOACE
FACTORI DE
DE PRORISC
DUCTIE
1
MECANIC
2
[1.]
Organe de masini n miscare:
prindere, antrenare membru superior de catre polizor
136
INV
gr.III
[1.] Lovire de catre mijloacele de transport auto

la deplasarea pe traseul
spre/de la serviciu si carucioare, motostivuitoare n
incinta unitatii
DECES
[1.]
Rostogolire de
piese cilindrice n timpul
manipularii la operatiile de
pozitionare n vederea prelucrarii acestora
ITM
45-180
zile
[1.]
Rasturnare de
piese, materiale neasigurate mpotriva deplasarilor
necontrolate
ITM
45-180
zile
[1.] Cadere accidentala

de la naltime a unor piese,
materiale
[1.]
Rulare pe roti:
la deplasarea pieselor mari
cu ajutorul carucioarelor
137
DECES
ITM
3-45
zile
[1.]
Proiectare de corpuri sau particule abrazive:
pietrei de polizor uzate
[1.]
Strivire de catre
echipamente sau materiale
aflate n echilibru instabil
INV gr.
III
DECES
[1.]
Jet de ulei
traseelor hidraulice la presele hidraulice
INV
gr.III
[1.]
Taiere, ntepare
la contactul cu suprafete
taioase, ntepatoare, nedebavurate
ITM
3-45
zile
[1.]
Recipiente
sub presiune butelii aer,
butelii dioxid de carbon explozie
138
DECES
[1.]
Retea conducte
gaz metan (zona cuptoare)
-explozie
FACTORI DE
RISC
TERMIC
[1.]
Contact accidental
cu suprafetele cu temperatura ridicata ale reperelor
rulmentilor
DECES
ITM
45-180
zile
[1.] Flacari, flame produse la cuptorul de prelucrare termica a semifabricatelor - arsuri
DECES
FACTORI DE
RISC
ELECTRIC
[1.]
Electrocutare
pas
DECES
FACTORI DE
RISC
CHIMIC
[1.]
Lucrul cu substante toxice acid azotic
folosit n timpul efectuarii
probelor de laborator
139
ITM
45-180
zile

inflamabile (combustibili, DECES
uleiuri, alcool)
[1.]
Temperatura ridicata n anotimpul cald
ITM
3-45
zile
[1.]
Curenti de aer
favorizati de deschiderea
usilor sau din cauza unor
neetanseitati
ITM
3-45
zile

seisme
DECES
[1.]
Gaze toxice
(CO - conform buletinelor
de analiza anexate)
DECES
[1.]
cienta
DECES
MEDIUL
DE
MUNCA
18
FACTORI DE
RISC FIZIC
FACTORI DE
RISC
CHIMIC
SARCINA
DE
MUNCA
22
CONTINUT
NECORESPUN
ZATOR
Ventilatie inefi-
140
SUPRASOLICITARE
FIZICA
[1.]
Efort dinamic
la manipularea manuala a
unor piese, repere grele
SUPRASOLICITARE
PSIHICA
[1.] Solicitarea atentiei

n timpul efectuarii probelor de laborator, volum
mare de munca
EXECUTANT
ACTIUNI
25
GRESITE
[1.] Executarea de operatii neprevazute n sarcina

de munca
[1.]
Neverificarea
nivelului de ulei la baile de
calire n ulei
[1.]
Alegerea unui
cleste neconform (cu
defecte)
la
introducerea/scoaterea reperelor
(pieselor) din cuptor
141
ITM
3-45
zile
ITM
3-45
zile
INV
gr.III
INV
gr.III
DECES
[1.] Deschiderea usilor

la o linie de cuptoare fara
asigurarea securitatii procedurii de lucru
DECES
[1.]
Nesincronizari de
operatii ntre membrii formatiei de lucru
DECES
[1.] Deplasari,
stationari n zone
periculoase:
1.
DECES
[1.]
Cadere la acelasi nivel prin mpiedicare,
alunecare, dezechilibrare
OMISIUNI
[1.]
142
ITM
3-45
zile
DECES
[1.]
Neutilizarea
dotare
143
33
Ri ri
Nrg 9 =
i=1
33
1(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 3(4x4) + 29(3x3) +

0(2x2) + 0(1x1)
1x7 + 0x6 + 0x5 + 3x4 + 29x3 + 0x2 + 0x1
ri
i=1
144
358
106
3,38

Nr. 5
5.3. FISA
DE MASURI
Nr.
Crt
FACTOR DE RISC
Nivel
de risc
MASURI
PROPUSE
145
Masuri tehnice
1.
amplasarea pe traseele de lucru a
unor amenajari care sa contina ntregul echipament necesar n caz de
semnalare a gazelor si vaporilor toxici
identificarea clara a zonelor n
care apar n mod frecvent sau
accidental gaze toxice
utilizarea E.I.P. din dotare
[1.]
Gaze toxice (CO - conform
buletinelor de analiza anexate)
introducerea
obligativitatii
purtarii mastii contra gazelor
n interiorul instalatiei, n
zonele n care exista sau pot
aparea gaze sau vapori toxici
semnalizarea cu avertizoare de
securitate a zonelor n care pot
aparea gaze sau vapori toxici
realizarea de proceduri clare
cu privire la modul de actiune
n cazul semnalarii aparitiei
gazelor si vaporilor toxici
monitorizarea starii de sanatate
introducerea n fisa postului
conducatorilor de formatii de
lucru a prevederii de retragere
imediata de la lucru a angajatilor care nu poarta integral
E.I.P. acordat potrivit riscurilor
zonei si activitatii
146
1.
stabilirea zonei de lucru tinnduse cont de posibilitatea aparitiei accidentale a flacarilor, flamelor n
vecinatatea sau la punctului de interventie
[1.]
Fl
acari, flame produse la cuptorul
de prelucrare termica a semifabricatelor
instruirea personalului cu privire la

modul de utilizare a mijloacelor de
protectie
4
instruirea periodica a lucratorilor cu
privire la consecintele patrunderii
n zonele cu pericol de aparitie a
flacarilor.
respectarea cu strictete a prevederilor tehnologice referitoare la modul
de actiune si la momentele de autorizare a interventiilor
Masuri tehnice
marcarea cailor de acces si a culoarelor de actiune a mijloacelor de
ridicat

[1.]
1.
instruire periodica referitor la pericolele care apar n cazul deplasarii
sau stationarii n zonele periculoase
147
Masuri tehnice
1.
achizitionarea E.I.P. corespunzator
activitatii ce urmeaza a fi desfasurata
potrivit reglementarilor n vigoare.
[1.]
Neutilizarea
dotarea angajatilor cu E.I.P. corespunzator activitatii ce urmeaza a fi

desfasurata.
4
Instruirea lucratorilor privind consecintele nerespectarii restrictiilor de

securitate neutilizarea sau utilizarea incompleta a mijloacelor de
protectie etc.
verificarea prin control permanent,
din partea sefului formatiei, si/sau
prin sondaj, din partea sefilor ierarhic superiori
148
5.4. INTERPRETAREA
PENTRU

Rezultatul este sustinut de Fisa de evaluare Nr.5, din care se observa ca din totalul de 33 factori
F21
Gaze toxice (CO - conform buletinelor de analiza anexate)
- N.V.P.R.
F14
Flacari, flame produse la cuptorul de prelucrare termica a semifabricatelor
- N.V.P.R.
- N.V.P.R.
- N.V.P.R.

F30
F33

n ceea
149

6. CONCLUZII
Lucrarea de fata contine evaluarea riscurilor
de accidentare si mbolnavire profesionala pe loc de munca la cele mai reprezentative locuri de munca
din cadrul S.C. TIMKEN ROMANIA S.A., n conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 90/1996
a protectiei muncii, respectiv art. 11 si 31 din Normele generale de protectie a muncii, anexa la lege.
Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscurilor de accidentare si mbolnavire profesionala pe loc de munca, avizata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale n anul 1993.
Evaluarea se bazeaza pe datele furnizate de beneficiar, respectiv:
continutul proceselor tehnologice si al proceselor de munca pentru locurile analizate;
buletine de analiza noxe;
statistica accidentelor de munca n perioada 1994-2003
Diagnoza locurilor de munca s-a realizat prin parcurgerea urmatoarelor etape:
analiza activitatii din unitate;
descrierea locurilor de munca sub aspectul celor patru componente generice ale sistemelor de munca;
identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de munca;
stabilirea consecintei maxime previzibile a actiunii factorilor de risc asupra
organismului
uman,
pentru
fiecare
factor
parte;
ncadrarea n clase de gravitate;

ncadrarea n clase de probabilitate (frecventa probabila a producerii consecintei
maxime previzibile);
calculul nivelului de risc global al fiecarui loc de munca;
interpretarea rezultatelor evaluarii prin prisma legislatiei n vigoare;
150
competarea fiselor de masuri preventive pentru fiecare loc de munca, pentru factorii al
caror nivel de risc partial se situeaza peste 3 valoarea limita acceptata.
Rezultatele evaluarii sunt prezentate n lucrare cu ajutorul instrumentelor formalizate
ale metodei, respectiv fisele de evaluare a locurilor de munca si fisele de masuri propuse pentru factorii
la care nivelul de risc partial depaseste limita de acceptabilitate, pentru fiecare loc de munca n parte.
De asemenea, la fiecare loc s-a realizat si interpretarea succinta a rezultatelor evaluarii.
Ierarhizarea locurilor de munca n functie de nivelul de risc este prezentata n tabelul urmator:
Ierarhizarea locurilor de munca n functie de nivelurile de risc
NR.
CRT.
NIVEL DE
RISC
GLOBAL
LOCUL DE MUNCA
[1.]
LM 4
Forjor
3,48
LM 5
Termist tratamentist
3,38
LM 2
Masinist pod rulant
3,34
[1.]
[1.]
151
[1.]
LM 1
Debitator
3,22
LM 3
Sculer S.D.V.
3,20
[1.]
Situatia globala pozitiva pentru locurile de munca evaluate n

aceasta etapa se reflecta si n nivelul de risc agregat pe aceste locuri de munca (NgA ), determinat astfel:
5
Nrgi x Nrgi
i=1 55,2988
NgA= = = 3,32
5 16,62
Nrgi
i=1
Avnd n vedere rezultatele evaluarii, se
poate afirma ca lucrarea reprezinta un instrument necesar si util pentru ndeplinirea atributiilor stabilite,
pentru conducerea firmelor si pentru personalul cu atributii n domeniul securitatii si sanatatii n munca,
prin Legea protectiei muncii nr. 90/1996 si Normele generale de protectia a muncii, deoarece permite:
1.
compararea diverselor locuri de munca din punct de vedere al periculozitatii, pe o scala
de niveluri de risc de la 1 la 7;
ierarhizarea riscurilor n cadrul unui loc de munca si alocarea optima, pe aceasta baza,
a resurselor financiare;
identificarea tuturor factorilor de risc (prima etapa a evaluarii) si stabilirea dimensiunii riscurilor, ceea ce reprezinta o etapa obligatorie pentru elaborarea normelor si instructiunilor proprii de securitate a muncii, precum si o conditie impusa de Normele
metodologice privind autorizarea agentilor economici;
152
elaborarea programului anual de protectie a muncii, pe baza fiselor de masuri de prevenire ntocmite n urma evaluarii riscurilor.
CUPRINS
Partea I
Capitolul 1 Introducere
Capitolul 2 Prezentarea lucrarii
Capitolul 3 Premise teoretice
Capitolul 4 Descrierea metodei
Capitolul 5 Aplicarea metodei
Capitolul 6 Descriere S.C. TIMKEN ROMANIA S.A.
Ploiesti
Partea II
pag. 1 3
pag. 4 6
pag. 7 18
pag. 19 33
pag. 34 39
pag. 40
Evaluarea nivelului de risc de accidentare si / sau mbolnavire profesionala la S.C. TIMKEN

ROMANIA S.A. Ploiesti
1. Loc de munca nr. 1 Debitator
pag. 41 52
2. Loc de munca nr. 2 Masinist pod rulant
pag. 53 63
3. Loc de munca nr. 3 Sculer S.D.V.
pag. 64 74
4. Loc de munca nr. 4 Operator forjare
pag. 75 88
5. Loc de munca nr. 5 Termist tratamentist
pag. 89 100
6. Concluzii
pag. 101 - 102
BIBLIOGRAFIE
Darabont, Alex., Pece, St.
- Protectia muncii, E.D.P., Bucuresti, 1996.
Pece, St.,
Dascalescu, Aurelia - Metoda de evaluare a riscurilor, ICSPM, Bucuresti. 1998.
153
Pece, St.
- Metode de analiza apriorica a riscurilor profesionale, l.N.l.D., Bucuresti, 1993.
Pece, St.
- Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si mbolnavire profesionala n
activitate, RENEL, ICSPM, 1994.
Darabont, Alex., Pece, St., Dascalescu, A. - Managementul securitatii si sanatatii n
munca, Ed. AGIR, Bucuresti, 2001.
Darabont. Alex., Kovacs, St.,
Darobant, Doru - Ghid de autoevaluare a securitatii n
munca pentru, I.M.M.-uri, ICSPM, Bucuresti, 1997.
Darabont, Alex., Tanase Nazarica - Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate n
munca, ICSPM, Bucuresti, 1997.
Pece, St.
- Metode de evaluare a ntreprinderilor din punct de vedere al securitatii muncii,
l.N.l.D., Bucuresti, 1993.
Creanga Camelia - Metodologii pentru aprecierea riscurilor la locul de munca, ICSPM,
Bucuresti, 1999.
Darabont, Alex., Kovacs, St.
- Securitate si sanatate n munca. Suport de curs, l.C.S.P.M.,
Bucuresti, 1998.
Dascalescu, A., Pece, St.
- Elaborarea metodologiei de analiza a ntreprinderilor din punct
de vedere al securitatii n munca, ICSPM, Bucuresti, 1993.
Darabont, Alex., Pece, St.
- Protectia muncii, E.D.P., Bucuresti, 1996.
Pece, St.,
- Evaluarea a riscurilor n sistemul om- masina, Ed ATLAS PRESS, Bucuresti
2003.
Moraru R, Babut G., Ion. - Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale Ed FOCUS
Petrosani, 2002
Simion, Spiridon, Vasilescu Dragos - Evaluarea riscurilor de accidentare si mbolnavire
profesionala, INSEMEX Petrosani ,2004
Minca, G. Analiza riscurilor profesionale, curs postuniversitar, Bucuresti 2004.
Moraru, R., Babut, G., Ion. Analiza de risc, Ed. UNIVERSITAS, Petrosani, 2004.
Darabont, Alex. Evaluarea calitatii de securitate a echipamentelor tehnice, Ed. AGIR,
Bucuresti, 2001.
154
Alexandru, I., Alexandru, A. Evaluarea riscurilor profesionale, note de curs, 2005.

*** -. Norme metodologice pentru aplicarea Legii nr. 319/2006.
*** -.H. G. 300/2006.
*** - Legea Securitatii si Sanatatii n Munca, Nr. 319/2006, Bucuresti, 2006.
Sursa: Dictionarul explicativ al limbii romne, editat sub egida Academiei Romniei
1
5
5
5
5
5
155

Punctul de Plecare În Optimizarea Activit A Tii de Prevenire A Accidentelor de Munc A Si Îmboln Avirilor Profesionale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Punctul de Plecare În Optimizarea Activit A Tii de Prevenire A Accidentelor de Munc A Si Îmboln Avirilor Profesionale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

Evaluarea preaccident ia n considerare posibilitatea de producere a accidentelor ntr-un sistem.

rigurozitate stiintifica sa decurga dintr-o teorie coerenta si completa;

criteriul complexitatii metoda sa fie adaptata pentru sistemul dat;

evaluarea riscurilor profesionale;

identifice pericolele existente si sa evalueze riscurile asociate lor;

lor de aplicare si la securitatea muncii, n corelatie cu obligativitatea evaluarii riscurilor de accidentare

3.1.Relatia risc securitate

Fig. 3.1 Relatia risc securitate

Fig. 3.3 Curba de acceptabilitate a riscului

d.Avnd la dispozitie aceste doua scale de cotare a probabilitatii si a gravitatii consecintelor

N1 nivel minim de risc

S7 nivel maxim de securitate;

N2 nivel foarte mic de risc

S6 nivel foarte mare de securitate;

N3 nivel mic de risc

S5 nivel mare de securitate;

N4 nivel mediu de risc

S4 nivel mediu de securitate;

N5 nivel mare de risc

S3 nivel mic de securitate;

N6 nivel foarte mare de risc

S2 nivel foarte mic de securitate;

N7 nivel maxim de risc

S1 nivel minim de securitate.

Fig. 3.4. Reprezentarea grafica a matricei cuplurilor de variabile

g clasa de gravitate; p clasa de probabilitate

Fig. 3.5a Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Fig. 3.5b Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

si elementele (5,6), (7,4);

nivelul 7: elementul (6,6) si submatricea:

Metoda cuprinde urmatoarele etape obligatorii:

clasa 3 o data la 2 5 ani;

consecinta maxima previzibila a actiunii factorilor de risc;

1.1.Executare defectuoasa de operatii

alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric, fluide energetice

FACTORI DE RISC MECANIC

FACTORI DE RISC TERMIC

FACTORI DE RISC ELECTRIC

FACTORI DE RISC CHIMIC

FACTORI DE RISC BIOLOGIC

FACTORI DE RISC FIZIC

FACTORI DE RISC CHIMIC

CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI

Sursa: Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei

consecinte minore reversibile cu incapacitate de munca

consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila de

consecinte reversibile cu o incapacitate de munca previzibila

consecinte ireversibile cu o diminuare a capacitatii de munca de

consecinte ireversibile cu pierdere de 100 % a capacitatii de

consecinte ireversibile cu pierderea totala a capacitatii de

(frecventa probabila de producere a consecintelor)

PROBABILITATEA PRODUCERII LOR

SCALA DE NCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE

(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1)

(2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1)

(2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1)

(3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2)

(4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3)

(5,6) (6,4) (6,5) (7,4)

(6,6) (7,5) (7,6)

FACTORII DE RISC PERSISTA,

LOR ASUPRA OMULUI