Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Autoritatea legislativa
-Parlamentul Federal este format din doua Camere:
Organizarea statului -In 1918 Austria a trecut de la
Nationalrat si Bundesrat.
monarhia constitutionala la republica.
-Landurile iau parte la procesele legislative ale
-Statul federal este compus, din provincii autonome, denumite
Parlamentului Federal prin Bundesrat.
landuri( 9 ca numar)
-Constitutia Federala, precizeaza domeniile in care
-Initiativa legislativa in Austria au parlamentul si
Parlamentul Federal elaboreaza legi.
guvemul.
-Puterea executiva si legislativa sunt impartite intre Federatie - Propunerile legislative sunt transmise catre Nationalrat
si landuri
ca motiuni si sunt inscrise in propunerile guvernelor
- Landurile participa la procesul legislativ la nivelul
federale.
federal, deoarece au membri in Bundersrat si sunt
-Bundesrat-ul poate propune motiuni legislative catre
implicate in procesul de elaborare a pachetului legislativ.
Nationalrat prin intermediul reprezentantilor guvernelor
-Conducerea Republicii Austria apartine unui Presedinte
federale.
Federal (Bundesprasident) ales in mod direct de catre
In afara de autoritatea legislativa, membrii
cetateni pe o perioada de 6 ani. Realegerea este posibila o
Parlamentului participa in cadrul executivului la derularea
singura data. Presedintele Federal raspunde in fata
catorva activitati. Fundamentarea bugetelor este una din
Parlamentului.
cele mai importante activitati la care participa si membrii
-Parlamentul poate i ni ti a proceduri legale impotriva
Nationalrat-ului.Guvernul federal trebuie sa elaboreze un
Presedintelui, in cazul in care Constitutia este incalcata.
proiect de buget federal pentru a fi aprobat de Nationalrat
Aceasta situatie poate conduce la demiterea Presedintelui.
cu zece saptamani inainte de sfarsitul anului fiscal in curs.
- Presedintele Federal nu are autoritate administrative
Ambele Camere sunt imputernicite sa examineze
si, in principiu, poate actiona doar in acord cu
activitatea Guveniului Federal, sa intervieveze membrii
propunerile Guvemului Federal.
Guvemului si sa solicite toate informatiile relevante
-Presedintele Federal indeplineste functii administrative in
despre modul in care este exercitata autoritatea, respectiv
general, de reprezentare in relatie cu alte state si de
puterea executive.
colaborare in relatie cu Guv. Federal.
Fiecare land are propriul sau parlament ales,
care raspunde pentru exercitarea autorilatii legislative.
Sistemul administrativ
Membrii Parlamentului la nivel de land sunt alesi direct
- in Austria exista o administratie federala indirecta si un
pentru un interval de timp, care variaza cu prevederile
sistem administrativ puternic descentralizat.
constitutional ale fiecarui land; de obicei acesta este de
-Austria este o republica federala parlamentara, formata
cinci ani. Guvemul Federal se poate opune legisladei landdin 9 landuri. Fiecare land are propria sa Constitutie,
ului, daca se considera ca aceasta contravine intereselor
parlament si guvern propriu.
federale, da r decizia finala este fomulata cu participarea
-Principala atributie a Administratiei Federale este
si, implicit, acordul parlamentului landului. Pe de alta
elaborarea legilor.
parte, potrivit Constitutiei Federale, fiecare land are dreptul
-Federatia are propriul sau aparat administrativ.
sa protesteze la Curtea Constitutionals daca acesta considera
-administrate federala indirecta si un sistein administrativ
ca o lege federala incalca autoritatea sa.
descentralizat.
-Fiecare land are responsabilitate proprie pentru realizarea
Structurile asociate
propriilor atributii administrative si pentru sarcinile
Toate propunerile avizate de Parlamentul Federal si de
delegate de reprezentii administratiei federale.
cel al landului sunt studiate de catre Comisiile
-autoritatea landurilor este limitata de instructiunile
Parlamentare. Exista comisii permanente, care corespund
Guvernului Federal, care urmareste intreaga activitate
ca profil de activitate cu cele din structura ministerelor,
desfasurata de acestea. Fiecare nivel guvernamental este
imputernicit sa stabileasca propriul sistem de taxe, dar si si comisii ad-hoc, care au anumite termene de raportare
definite de Nationalrat. Structura ambelor comisii reflecta
taxe comune impreuna cu instilutii situate pe alte
puterea relativa pe care partidele politice o au in
niveluri dar intre care exista relatii potrivit Constitutiei.
Parlament. La nivel federal, comisiile parlamentare pot
-Ca rezultat al acestor relatii a fost conceput un sistem de
invita ministrul titular de resort sa participe la discutii
transfer interguvernamental, care permite acoperirea
direct ori prin reprezentand. Propunerile formulate la nivelul
costurilor implicate de functionarea sistemului
comisiilor sunt prezentate in plenul sedintei
administrativ la nivelul landurilor si derularea
parlamentare doar atunci cand comisia considera ca
proiectelor sociale
-Transf interguvernamentale se materializeaza doar daca acestea sunt complete. Deciziile comisiilor sunt aprobate
prin vot la care nu participa ministrul sau reprezentantul sau.
Guvernele landurilor pot demonstra econ si social
Una din cele mai importante comisii ale
necesitatea transferului.
Nationalrat-ului este "Comisia Principala" ai carei
membri sunt alesi de Nationalrat proportional cu
Autoritatea judecatoreasca
reprezentarea. Rolul comisiei este sa colaboreze cu
- Institutiile ce fac parte din autoritatea judecatoreasca sunt
administratia pe probleme cum ar fi stabilirea preturilor in
independente.
monopolurile de stat. Fara acordul membrilor nu poate fi
-Judecatorii pot sa-si exercite liber activitatea si pot fi mai
adoptata nici o decizie in sectoarele respective.
degraba transferati decat demisi din functie.
-Legile penale si civile se bazeaza pe Codurile penal si
Sistemui electoral
civil, care contin principiile legale generale.
Presedintele Federal este ales prin vot universal. Pentru a
-Autoritatea jud se executa la fiecare nivel prin intermediul unor
deveni presedinte un candidat trebuie sa intruneasca mai
curti
mult de 50 procente din totalul voturilor exprimate. Daca
nici unul din candidati nu intruneste acest procentaj
Structura Curtii Federale
urmeaza sa se desfasoare un al doilea scrutin.
-Toate curtile in Austria sunt Curti Federale. In legile
Votul pentru Presedintele Federal este obligatoriu doar
civile si legile penale care reprezinta o categoric
in landuri. Membrii Nationalrat-ului si reprezentantii
distincta exista trei niveluri ale justitiei
landurilor sunt alesi de cetateni potrivit sistemului de
-Exista 3 tipuri de curti: Curtile la nivel de district; Curtile la reprezentare proportional. Votul nu este obligatoriu. Oricine
nivel de land; Curtile de jurati.
a implinit varsta de 18 ani are dreptul sa voteze si orice
-Instanta superioara este Curtea Superioara la nivel de
persoana care a implinit varsta de 21 ani poate fi un
district sau land, iar cea mai inalta instanta este Curtea
candidat la alegeri.
Suprema din Viena.
-Controlul administrativ este realizat de Curtea
Constitutionala, daca problemele respective sunt de
natura constitutionala sau de catre Inalta Curte
Administrativa si de Birourile Administrative
Independente in fiecare land, daca problemele sunt de alta
Autoritatea executiva
-Puterea legislativa si executiva sunt impartite in mod
independent potrivit Constitutiei intre Federatie si
guvernele landurilor
-in cele mai multe cazuri realizarea sarcinilor
administrative este delegata catre autoritatile de la
nivelul landurilor.
-Fiecare guvern trebuie sa suporte costul propriei sale
activitati. Cea mai mare parte a taxelor sunt taxe mixte.
Guvernul federal colaboreaza cu conducerea landurilor cu
municipalitatile pentru a modifica aceste taxe. Fiecare
nivel guvernamental insa poate avea propriul sau sistem de
taxe.
Guvernul federal (central)
-Potrivit Constitutei Cancelarul Federal, Vicecancelarul si
ministerele federale sunt implicate in cele mai importante
activitati administrative ale Federatiei.
-Cancelarul Federal este numit de catre Presedintele
Federal. El este, de regula, si lider al majoritati partidelor
din Parlament.
-El are o functie foarte importanta, aceea de coordonare a
activitatilor implicate de realizarea intregii politici
guvemamentale si are dreptul constitutional de a propune
Presedintelui Federal numirea sau demiterea ministrilor..
-Vicecancelarul este imputemicit sa acfioneze ca
reprezentant pentru Cancelarul Federal, in cadrul propriei
sfere de responsabilitate
Biroul sefului guvernului
- Biroul Cancelarului Federal este format din opt rnembri,
numiti pe considerente politice.
-. Cancelarul Federal este imputernicit sa coordoneze
Cancelaria Federala, formata dintr-un numar de peste 1000
de persoane.
-Ministerele federale au acelasi statut cu celelalte ministere.
In ultimii ani au fost integrate doua ministere in Cancelaria
Federala: Ministerul pentru Activitatile Femeilor si
Ministerul Reformei Federale si Administrative si doua
secretariate de stat pe langa Cancelarul Federal.
-Una dintre cele mai importante functii ale Cancelariei
Federale este coordonarea activitatilor administrative
realizata de unul din cele sase departamente din Cancelaria
Federala.
-Departamentul de Servicii de pe langa Cancelaria Federala
exercita functia de coordonare, in special pentru
initiativele reprezentantilor landurilor pe problemele
generale care implica schimbari in Constitutie..
-Politica statului este realizata de catre Consiliul de
Ministri (Cabinetul Primului Ministru) condus de catre
Cancelarul Federal.
-Ministerele Federale sunt egale in competente si
responsabilitati in fata Parlamentului si prin reprezentantii
lor raspund pentru activitatea ministerului lor si a oricarui
alt birou din subordinea acestuia.
Guvernele regionale ale landurilor
-Guvernul landului exercita puterea executiva in domenii
distincte, intre anumite limite. -Guv land-urilor au
competente si responsabilitati specifice in fiecare domeniu
de interes public general si raspunde de modul de
gestionare a rezolvarii nevoilor specifice in majoritatea
domeniilor.
-Administrajiile landurilor sunt divizate in districte
-La nivelul land-urilor conducerea guvernelor e
asigurata de un guvernator iar la nivelul districtului
conducerea apartine unui comisionar al districtului.
-Pentru toate problemele care trebuie rezolvate de
autoritatile de la nivelul districtului, comisionarul
districtului este responsabil in fata Guvenatorului
-fiecare guvern de la nivel de land stabileste propriul
sistem de taxe si impozite prin care acopera majoritatea
resurselor financiare.
Guvernul local
-Comunitatile locale sunt conduse de un consiliu local ales
prin vot direct si de catre Primar care este ales de
consiliul local. In comunitatile mai mari, primarul este
asistat de autoritatea locala.
-Comunitatile se bucura de un considerabil
grad de independenta in solutionarea problemelor locale si
Autoritatea executiva
Guvernul comunitatii
-Fiecare din Comunitatile Franceza si Flamanda are
propriul Consiliu care reuneste un numar de deputati
federali si senatori alesi direct,care reprezinta aceste grupari
lingvistice in vina din cele doua Camere.
-Consilierii aleg dintre membrii lor ministrii pentru
executivul constituit la acest nivel.
- Resursele financiare ale Comunitatilor provin din:
proiecte finanjate de Guvernul Central, licente pentru spatii de
emisie radio si TV, cota parte din taxele percepute de
Guvernul Central, taxe pe proprietate si imprumuturi.
Guvernul local este reprezentat la nivel de provincii si
municipalitati care impreuna formeaza autoritatea locala.
Fiecare provincie primeste de la guvemul regional cota
parte din taxele pe proprietate si taxele percepute la nivelul
provincial. Pentru a acoperi unele nevoi financiare
administratia provinciilor apeleaza la imprumuturi care sunt
supervizate de Regiune.
3) FINLANDA
Finlanda este impartit in 12 provincii distincte, dintre
care una este autonoma, si anume Insula Alaska.
Forma de guvernamant intalnita in Finlanda este
republica prezidentiala, inca din anul 1919 cand a fost
adoptata Constitutia. Astfel puterea legislativa este
detinuta de un presedinte ( ales pe 6 ani) si de un
parlament unicameral format din 200 de membri alesi
prin vot direct pentru un mandat de 4 ani. Puterea
executiva este detinuta de un presedinte care numeste un
Consiliu de Stat (guvern) condus de un prim-ministru.
Autoritatea judecatoreasca
Sistem legislativ fundamentat pe legea civila, astfel toate
legile, ordonantele si regulamentele din care se compun
acest sistem explica prevederile Constitutiei.
Structura curtilor
Cele mai importante autoritati judice:
Curtea Suprema pt problemele de natura civila si/sau
penala
Curtea Administrativa Suprema pt problemele specifice
sistemului administrativ
In ceea ce priveste Curtea Suprema mentionam faptul ca
aceasta este impartita in Curti Generale, care la randul lor
sunt de 2 tipuri: districtuale si de apel la care si adauga si
curtile organizate la nivel local.
CS este formata dintr-un presedinte si consilieri legali
(juristi). Presedintele este numit de presedintele republici.
Curtea Administrativa Suprema colaboreaza la niv local
cu agentiile administrative si curtile administrative de
sector.
Autoritatea Legislativa
Parlamentul este unicameral compus din 200 de membri
alesi prin vot direct pt o perioada de 4 ani.
Membrii aleg un Speaker si 2 adjuncti ai acestuia. Acestia
impreuna cu sefii comisiilor au rolul de a planifica
activitatea parlamentului
Parlamentul este subdivizat in 13 comisii, fiecare comisie
fiind alcatuita din 17 membrii. Cea mai importanta
comisie este cea Financiara care are misiunea de a
elabora bugetul de stat, urmatoare in ordina importantei
este cea Constitutionala care examineaza apiori
constitutionalitatea legilor.
Activitatea Parlamentului este controlata de catre Guvern
si de alte institutii publice. /Proiectele dezbatute de
Parlament pot fi trimise de catre Guvern sau pot fi initiate
de catre parlamentari.
Autoritatea executiva
Constituia prevede faptul ca ac autoritate este divizata
intre Presedintele Republicii si Guvernul acesteia format
din Primul Ministru si Ministii care formeaza impreuna
Consiliul de Stat.
Presedintele numeste candidatul sau la functia de Prim
Ministru, insa daca aceasta din urma nu are succes in
formarea Guvernului, Presedintele are dreptul de a numi
un alt cadidat. Primul Ministru si Ministii sunt
nominalizati de catre Presedinte si au un mandat de 4 ani.
Biroul Primului Ministru este alcatuit din 170 de
persoane, activitatea acestuia fiind de natura
administrativa pentru a putea mentine functionalitatea
4) DANEMARCA
ORGANIZAREA STATULUI:
- Cf. Constitutiei adoptate in 1849 (revizuita in 1953)Danemarca este o monarhie constitutionala
- puterea legislativa este exercitata de monarhul ereditar
si un Parlament unicameral (179 membri, alesi prin vot
direct, mandat de 4 ani)
- puterea executiva este exercitata de monarh, printr-un
Cabinet condus de un prim-ministru (Cabinetul este
raspunzator in fata Parlamentului)
- separarea puterilor in stat este foarte clar definita in
Constitutia din 1953. Constitutia prevede:
Parlamentul poate forta demisia unui ministru, dar pe de
alta parte Primul-ministru poate sa dizolve Parlamentul
Ministrii aplica legislatia Parlamentului pe baza
interpretarii proprii, dar Parlamentul are diferite
modalitati pentru a controla ministerele
Curtile sunt imputernicite, ca in baza cadrului legislativ
existent, sa decida in orice probleme care tin de modul de
exercitare a autoritatii executive
Judecatorii sunt numiti de Ministerul Justitiei si nu pot fi
demisi decat de Curtea de Judecata
AUTORITATEA JUDECATOREASCA
- Danemarca nu poseda un Cod de Procedura Civila (spre
deosebire de majoritatea statelor)- toata legislatia s-a
prezentat sub forma unor statute speciale elaborate pe
domenii distincte (inca din 1683, de la Codul Danez al
Regelui Christian al V-lea)
- Regulamentul administratiei Publice (elaborat in 1985)precizeaza normele, regulile si modalitatile de actiune
pentru institutiile din sistemul administrativ.
- Atributii curti:
Curtile sunt imputernicite sa verifice legalitatea deciziilor
administrative (o pers. care doreste sa conteste validitatea
unei decizii trebuie sa se prezinte in fata curtii cu
argumentare speciala, detaliata si temeinica)
pot sa hotarasca invaliditatea unei decizii administrative
daca aceasta este in contradictie cu normele prevazute in
statute sau daca apar situatii ce favorizeaza anumite
grupuri de pers. in detrimentul altora)
au competenta de a aprecia daca prevederile unui statut
sunt incompatibile cu Constitutia
- Structura curtilor:
Curtea Suprema functioneaza ca o curte de apel in toate
cazurile
Inaltele Curti (Estica si Vestica) care solutioneaa cazurile
penale si civile ce implica dreptul de proprietate
Curtile Legale in numar de 84 care solutioneaza
problemele minore in cazurile civile si penale
- Regulile referitoare la structura organizatorica si
principiile de functionare ale Curtilor sunt definite de
Regulamtul de Administrare a Justitiei
*- n sistemul juridic danez, nu exist curi
constituionale; toate curile se pot pronuna asupra
constituionalitii legilor
*- Revizuirea constituiei din 1953 instituie un parlament
unicameral i permite accesul la tron i pentru femei
*- Revizuirea Constituiei pornete de la propunerea
Parlamentului, cu acceptul Guvernului, fiind supus
votului Electoratului
AUTORITATEA EXECUTIVA:
- este exercitata de membrii Consiliului de Stat (ministrii)
si este supervizata de Regina
- MINISTRII:
au responsabilitate politica in executarea regulamentelor
sin sectoarele unde-si desfasoara activitatea pot delega
sarcini, competente si responsabilitati catre directorii
permanenti ai agentilor, in special deca sunt si membrii ai
Parlamentului fiecare Ministru are competenta sa
fundamenteze decizii in propriul sector de activitate
(rareori problemele sunt decise formal pe intregul
Cabinet)
- ministerele formeaza Cabinetul condus de Primul
Ministru care este numit de Regina, in urma derularii
unei proceduri specifice (fostul prim-ministru sfatuieste
Regina sa consulte separat sefii partidelor politice
solicitandu-le un punct de vedere in legatura cu numirea
unui politician care sa actioneze ca investigator regal
implicat direct in toate procesele de negociere politicarezultatul negocierilor este sintetizat intr-un raport
inaintat Reginei)
-ministerele (19) isi desfasoara activitatea in sedinte
programate de Primul Ministru o data pe saptamana cand
sunt inscrise pe ordinea de zi aproape 30 de teme pt
dezbatere- aici sunt aprobate toate hotararile si
propunerile care urmeaza a fi inaintate Parlamentului de
catre Cabinet (intreaga responsabilitate pentru elaborarea
acestora apartine ministrului de resort)
- pt dezbateri se constituie comitete de sedinta (din ele
fac parte functionarii publici cu rang inalt si pers. cu
functii similare in sistemele administrative din alte state)componenta lor este stabilita in cadrul sedintelor
Cabinetului
-ministerele au o structura de tip ierarhica, avand mai
multe componente:
conducerea apartine unui Secretar Permanent
fiecare departament este impartit in Divizii, conduse de
un Secretar Asistent (in cele mai multe departamente
Diviziile sunt combinate in cadrul ramurii si atunci sunt
conduse de catre un Secretar Adjunct)
cele mai multe ministere au in subordine Directii (acestea
desfasoara activitati de supervizare, acordare de licente,
subventionare etc)
cele mai importante directii sunt: Directia de
Contabilitate a Guvernului, Biroul Danez de Statistica,
Directia de Taxe si Accize, Administratia Nationala de
Pescuit si Navigatie
unele ministere includ diverse institutii de servicii
subordonate departamentelor sau directiilor- cele mai
multe dintre ele functioneaza pe langa Ministerul
Culturii(muzee, biblioteci, arhive, teatre)
- PRIMUL MINISTRU:
este de fapt pers. care decide structura Cabinetului
are o influenta majora asupra procesului decizional in
special in fundamentarea si implementarea politicilor
specifice fiecarui domeniu dar si in procesul de obtinere a
consensului politic in cadrul Cabinetului, pe de-o parte si
intre membrii coalitiei majoritate si repreentantii
opozitiei pe de alta parte
Principalele sarcini, competente si responsabilitati:
numirea si/sau demiterea ministrilor, intretinerea relatiei
intre stat si mijloacele media, solutionarea problemelor
aparute in Insulule Feroe sau in Groelanda, promovarea
unor programe speciale, cum ar fi cele de debirocratizare
a sistemului administrativ care in cele mai multe cazuri
sunt coordonate de Departamentul de Management si
Personal
-acesta este asistat de un birou numit Biroul Primului
Ministru , mult mai redus ca numar de functionari (15)
decat cele existenta in Regatul Unit, Germania sau Franta
(membrii acestui birou nu sunt numiti pe criterii politice
ci au cel mai inalt nivel de pregatire ca functionari
publici).
- autoritatea executiva este completata de cateva Consilii
care functioneaza direct pe langa Cabinet si/sau
Parlament- au o functie de coordonare in cadrul
sistemului ( ex. Consiliu pt Politica in Domeniul Stiintei
si Planificarii, Consiliul pt Promovarea unui Statut Egal
intre Femei si Barbati)
DUPA 2007
*- Danemarca este impartita in 5 regiuni si un total de 98
de municipalitati. Regiunile au fost create la 1 ianuarie
2007 ca parte componenta a Reformei Municipale
Daneze 2007 cu scopul de a inlocui cele 13 tinuturi
existente anterior. In acelasi timp, municipalitatile mai
mici au fost integrate in unitatile administrative mai mari
reducand numarul de municipalitati de la 270 la 98. Zona
cu cel mai mare interes pentru noile regiuni o reprezinta
serviciul national de sanatate. Spre deosebire de fostele
comune, regiunile nu au voie sa perceapa taxe sau
impozite, iar serviciul de sanatate este finantat in
principal de o taxa nationala de 8%(sundhedsbidrag)
combinata cu fonduri atat de la guvern cat si de la
municipalitati.Consiliul fiecarei regiuni este alcatuit din
41 de politicieni alesi in urma alegerilor municipale
daneze 2005. Majoritatea noilor municipalitati au o
populatie de cel putin 20.000 locuitori desi exista si
exceptii de la aceasta regula. Desi Groenlanda si insulele
Faroe fac parte din Regatul Danemarcei ele dispun de
autonomie adminstrativa si in mare parte se
autoguverneaza, fiecare avand doi reprezentanti in
parlament.
*- Ca n multe alte monarhii, exist i n Danemarca
discuii privind rolul i funcia monarhiei, dar tonul
general este mult mai linitit dect cel din alte regate.
Monarhia danez este constituional, ceea ce nseamn
c monarhul nu poate exercita acte politice n mod
independent. Dei monarhul semneaz toate actele,
acestea intr n vigoare numai dup ce sunt contrasemnate de un ministru de cabinet.
*- Monarhia a fost iniial electiv, dar n practic alegerea
cdea n general n sarcina primului motenitor al
monarhului regal. n schimb, regele trebuia s semneze o
AUTORITATEA LEGISLATIVA:
cart de ncoronare ce reglementa balana puterii dintre el
- reprezentata de catre Parlament (Folketing)- cf.
i oamenii lui. Cnd s-a introdus monarhia ereditar n
Constitutiei din 1953- reuneste 179 de membri alesi
1660-1661, monarhia a devenit Absolutism Regal.
direct pe 4 ani (2 sunt alesi din Groelanda si 2 din
Succesiunea, care se baza pe principiul primului nscut
Insulele Feroe)
de sex masculin, a intrat n vigoare n Legea Regal din
- uneori pot avea loc alegeri dupa 2 sau 3 ani (intre 1971- 1665, lege ce reglementa de asemenea afacerile interne
1988 au avut loc 9 runde de alegeri)
ale casei regale n alte moduri.Constituia democratic de
- Constitutia contine un set de reguli pentru functionarea la 5 iunie 1849 a schimbat statutul monarhiei din absolut
Parlamentului (cele mai multe se refera la procedurile
n constituional. Actul de Succesiune de la 27 martie
legislative)
1953 a introdus posibilitatea succesiunii feminine, ceea
- alaturi de Parlament isi desfasoara activitatea Comisiile ce a permis actualei Regine s succead la tron.
Permanente sau Temporale (ad-hoc- sunt cele mai multe)
- Agenda intalnirilor membrilor Comisiilor permanente
este impartita in doua :Sedinte Ordinare si Sedinte
Speciale
- in acest cadru se contureaza variantele de legi si alte
acte normative in urma unor dezbateri pe domenii si
probleme specifice; sedintele constau intr-un dialog
permanent care inseamna intocmirea de rapoarte catre
ministere pt primirea unui raspuns
- existe 22 de Comisii Speciale, dintre care se disting 3
prin specificul activitatii desfasurate:
Comisia Afacerilor Externe- potrivit Constitutiei exercita
autoritate in afacerile internationale informand permanent
Cabinetul (acesta putand sa consulte comisia aceasta
inainte de a lua decizii de importanta majora pt politica
externa a tarii)
Comisia de Relatii cu Piata- analizeaza si informeaza
permanent Guvernul despre schimbarile care au loc pe
Piata Comunitatii Europene
Comisia de Finante- este imputernicita sa autorizeze
schimbarile in structura bugetului impreuna cu
Parlamentul
5) ELVETIA
ORGANIZAREA STATULUI:
- cf Constitutiei adoptate in 1874 (amendata in 1978 , o
noua Constitutie a intrat in vigoare in 2000): Elvetia este
o republica federala parlamentara
- cele 26 de cantoane si semicantoane au drepturi
suverane (fiecare are propria sa Constitutie, parlament si
guvern)
-referendumul, desfasurat la nivel comunal, cantonal sau
national, asigura participarea directa a cetatenilor la
luarea deciziilor
-puterea legislativa este exercitata de un parlament
bicameral (Adunarea Federala) formata din Consiliul
Statelor si Consiliu National
-puterea executiva este exercitata de Consiliul Federal
(compus din 7 membri, in general alesi dintre membrii
Adunarii Federale, pentru un mandat de 4 ani). Seful
statului este ales de Adunarea Federala dintre membrii
Consiliului Federal pentru un an.Constitutia prevede
realegerea acestuia si a vice-presedintelui 9ales tot pe un
an de zile din Consiliul Federal)
- cetatenii elvetieni exercita indirect puterea in procesul
electoral atunci cand aleg membrii Adunarii Federale,
care ulterior aleg Guvernul federal (Consiliul federal)
- Democratia se exercita direct prin:
numai printr-un referendum obligatoriu se poate decide
integrarea amendamentelor propuse de Guvernul Federal
la Constitutie
initiativa populara in care 100.000 de cetateni pot solicita
o modificare in continutul Constitutiei
referendumul optional in care 500.000 de cetateni sau 8
cantoane pot solicita votarea unor amendamente la
continutul unor legi/ decrete
- Constitutia Elvetiei reuneste cateva principii
fundamentale, printre care egalitatea in fata legilor
federale, pe care tb. Sa le respecte toate cantoanele; in
afara de acestea, cantoanele se organizeaza autonom.
*- Constitutia primeaza fata de orice alt fel de acte
normative. Ea prezinta o particularitate in raport cu
constitutiile celorlalte state democratice: ea nu poate sa
controleze constitutionallegile federale , ceea ce
inseamna ca Tribunalul Federal nu poate abroga, pe cauza
de neconstitutionalitate o lege care a fost votata de catre
Parlament (abrogarea se poate face daca o lege federala
este contrara dreptului international). O alta
particularitate este ca aceasta este in mod regulat
revizuita (prin referendum)
*- Constitutia a avut drept model Constitutia SUA si de
ideile Revolutiei Franceze. Constitutia de la 1848 reliefa
in primul rand principiul subsidiaritatii.Constitutia a avut
o serie de modificari si introduceri (de exemplu
posibilitatea de referendum). La 18 aprilie 1999,
revizuirea totala a fost acceptatade catre populatie
(59,2%) si de catre cantoane (12 cantoane si 2
semicantoane din 20 cantoane et 6 semicantoane). Ea a
inlocuit vechea Constitutie federala din 1874 si subliniaza
drepturi fundamentale care nu aveau precedent in vreo
lege din Elvetia.
*-Constitutia prevede ca
Elvetia ca stat protejeaza libertatea si drepturile
oamenilor si asigura independenta si siguranta tarilor
(cred ca se refera la cantoane)
ea favorizeaza prosperitatea comuna , dezvoltarea
durabila, diversitatea culturala a tarilor/cantoanelor
ea garanteaza o egalitate de sanse cat mai mari cu putinta
(acestea sunt traduse din Constitutie- si cred ca sunt
principiile de baza)
- GUVERNUL FEDERAL:
- potrivit constitutiei in Consiliul Federal nu trebuie sa fie
alesi mai mult de un membru dintr-un canton
- in timp s-a creat obiceiul ca unele cantoane , ca Berne si
Zurich, sa fie reprezentate in Consiliu, de altfel un
membru din cantonul cu populatie vorbitoare de lb.
franceza si din cel cu lb. italiana.
- Consiliul Federal isi defasoara activitatea in sedinte o
data pe saptamana, dar orice membru poate solicita o
intrevedere (deciziile sunt luate cu majoritate de voturidaca se intruneste cvorumul necesar)
- Cancelaria Federala: reuneste cam 100 persoane;
functioneaza sub autoritatea Consiliului Federal; Ofera
personalul necesar acestuia pentru a-si exercita atributiile
membrii cancelariei colaboreaza si cu Adunarea
Federala- Camcelaria vazuta ca o institutie de legatura
intre cele doua puteri; membrii Cancelariei participa la
sedintele Consiliului federal dar nu au drept de vot; are
atasat Biroul Central pentru Documentare (care are
aprox. 350 pers); Cancelaria este implicata in planificare
si elaborare de audite la solicitarea membrilor Consiliului
Federal- fiind si institutia de legatura intre Consiliu
federal si cantoane
-Ministerele sunt de fapt 7 departamente administrative,
fiecare fiind condus de un membru al Consiliului federal
(care este si adjunct pentru un alt depoartament)
- consilierii federali sunt obligati sa accepte distribuirea
responsabilitatii pt departamente.
-fiecare departament are un Secretariat General, condus
de un Secretar General care este functionar public si
pastreaza postul chiar daca apar schimbari in structura
departamentului
- Consiliul Federal
are competente decizionale in procesul de distributie a
*- pe site-ul oficial al parlamenmtului apar ca tribunale
responsabilitatii
urmatoarele: Tribunal federal, Tribunalul federal penal,
supravegheaza modul de organizare al departamentelor si
Tribunalul administrativ federal, Tribunalul federal de
al autoritatii federale
asigurari, Comisiile de recurs, Jurisprudenta autoritatilor -GUVERNELE LOCALE
administrative a Confederatiei, Tribunalele cantoanelor.
- In Elvetia nu exista reprezentare federala la nivel local
AUTORITATEA LEGISLATIVA:
9adica al cantoanelor)
- este reprezentata de Adunarea Federala, care exercita
-Administrarea cantoanelorautoritatea suprema a Confederatiei, formata din doua
cantoanele sunt responsabile pt propria lor organizare, a.i.
camere:
tb sa se asigure o buna colaborare intre municipalitati, dar
Consiliul National ( format din 200 deputati alesi direct la si mentinerea ordinii si linistii, a unor rel. bune intre Stat
fiecare 4 ani, numarul lor este determinat de numarul
si Biserica, intre furnizarii de servicii de sanatate si
cetatenilor din cantoane)
conditiilor in institutiile sanitare
Consiliul Statelor ( format din 46 deputati si reprezinta de cantoanele supravegheaza executia celor mai multe dintre
fapt camera cantoanelor, fiecare canton este reprezentat
legile federale
de 2 membrii iar semicantoanele de un membru)
uneori administratia cantoanelor este supervizata de
- deputatii nu primesc salarii pentru activitatea
administratia federala
desfasurata in Adunarea Federala, dar primesc o diurna
puterea executiva si administrativa este exercitata de un
pentru fiecare zi consumata in sedinta (cei mai multi
Consiliu de Stat, ales de cetateni pt o perioada det (acesta
dintre ei nu sunt politicieni de profesie)
are aceeasi organizare ca si Consiliul Federal- presedinte
- cele doua camere au aceleasi drepturi si obligatii
ales anual de catre cetateni, parlamentele cantoanelor,
-Adunarea Federala:
guvernele lor sau de participantii la Landsgemaindeexercita competente in domeniul legislativ, financiar
sedinta deschisa cu toti cetatenii cu drept de vot si are un
(aproba bugetul anual de stat)
rol consultativ, 5-9 membrii fiecare conducand cate un
alege in plen membrii Consiliului Federal, judecatorii
departament al cantonului, in cele mai multe cazuri
Tribunalului Federal si ai Curtii Federale de Asigurari,
consilierii sunt politicieni)
Cancelarul Confederatiei si Conducatorul armateiformele de colaborare intre cantoane sunt prevazute de
Generalul
Constitutie
la nivelul cantonului, cea mai inalta institutie
- Municipalitatile:
administrativa care functioneaza este Parlamentul
exista in jur de 3021 de municipalitati care exercita o
Cantonului (format din Consiliul Cantonului , Marele
dubla functie administrativa- ele reprezinta autoritatea
Consiliu)
executiva la nivel local, respectiv guvernele cantoanelor
AUTORITATEA EXECUTIVA:
organizarea lor potrivit gradului de autonomie variaza de
- fiecare nivel al administratiei este autonom si in
la canton la caonton- de obicei isi maqnifesta autonomia
principal independent in exercitarea atributiilor
in ceea ce priveste organizarea autoritatilor locale,
constitutionale
elaborarea politicilor locale si org politiei la acest nivel
- principalele domenii de activitate ale Guvernului
majoritatea au o Adunare a Comunitatii sau o sedinta
Federal sunt: afacerile externe, aparare, securitate sociala deschisa la care participa in mod regulat toti cetatenii
dar se implica si in agricultura, transport pe drumurile
cele mai mari municipalitati aleg un parlament propriu si
nationale
au introdus instrumente cariate de exercitare directa a
- Cantoanele sunt responsabile pentru educatie, sanatate, democratiei
exercitarea autoritatii juridice
autoritatea executiva este un grup consultativ reunit in
-Municipalitatile se ocupa de protectia mediului,
Consiliul Municipal, ales de obicei de cetateni si condus
asigurarea resurselor cu apa si energie,
de un Presedinte al Municipalitatii- spre deosebire de
-fiecare nivel guvernamental acopera cheltuielile
nivelul federal sau cel cal cantoanelor presedintele
necesare din venituri fiscale si din taxe de proprietate.
respecta principiul primus inter pares, are o pozitie
Autoritatea executiv
e asigurat de Preedintele Republicii i Guvernului
Guvernul e condus de Prim Ministru, care este numit de
preedinte
Primul ministru este preedintele partidului care a
ctigat majoritatea n alegeri
PM-ul este ales direct de ctre populaie, spre deosebire
de Preedintele Republicii care e ales prin vot indirect.
Dac nu exist majoritate, PM-ul e ales dup urmtoarea
procedur: Preedintele solicit efului partidului cu
majoritate relativ s formeze un guvern agreat de
Adunarea Naional. (dureaz 3 zile)
Funciile PM:
Asigur unitatea i coordonarea activitii guvernului
Conduce administraia public conform politicii
guvernului
Urmrete implementarea coninutului legilor
Propune nfiinarea sau desfiinarea unui minister/
numirea sau demiterea unui ministru
Arbitreaza nenelegerile care au loc ntre membrii
Cabinetului PM
Numete secretarul de stat + serviciile independente
Serviciile sub autoritatea PM:
Biroul PM : are 130 membri care sunt numii prin decret
pe PM publicat ntr-un ziar oficial
Secretariatul Cabinetului: serviciu administrativ, are 15
membri care au rolul de supervizare (pregtesc i
urmresc aplicarea deciziilor guvernului, programeaz
edinele cabinetului, public articole n jurnale oficiale).
Cabinetul: e alc din PM, Vice- Preedintele guvernului,
minitrii, minitrii adjunci, minitrii fr portofoliu.
Ministerele
Conform Constituiei, ministerele obligatorii sunt:
finanelor, economie naional i justiie.
Au 21 ministere
Exist i Comitetul Interministerial pt Preuri (alc din
minitrii Economiei Naionale, Finanelor, Agriculturii,
Comerului i Industriei, Cercetrii i Tehnologiei.
Consiliul de Stat e instituia suprem care trateaz
cazurile din sistemul administrativ
Administraiile la nivel local
Administraia are 3 niveluri:
Districte (subprefectur, canton i eparhie)
Departamente, conduse de un Prefect (reprezentatul
direct al guvernului), fiind numit/demis direct de ctre
Guvern, se subordoneaz Ministerului Public
Regiuni, condus de un secretar general de regiune care
este eful Consiliului Regional (are n sarcin
planificarea, coordonarea i dezvoltarea regional)
Consiliul Regional e alctuit din : prefeci, efii
departamentelor constituite, eful Consiliul General +
reprezentanii uniunilor locale din municipaliti
Consiliul de Departament: trateaz problemele sociale,
economice i profesionale.
Consiliul de Departament poate decide, consulta i
planifica.
Guvernul Local
Are subuniti administrative locale (demi i kinotites)
Grecia are 5921 municipaliti (361 demi i 5560
kinotites)
Municipalitile sunt administrate de Consiliile
Municipale i Primari ( pt demi ) i efi ( pentru
kinotites), alei prin vot direct universal pe 4 ani.
Consiliul municipal are 11-42 membri pt demi i 7-11
membri pt kinotites.
Responsabilitile autoritii locale sunt:
Exclusive: reelele de aprovizionare cu ap, sistemele de
canalizare, drumurile, podurile i serviciile de curenie.
Cooperative: promovare n domeniu economic, social,
cultural, turistic.
Centre de sntate, coli, biblioteci.
9) MAREA BRITANIE
Regatul Unit al Marea Britanie este
-o monarhie constitutionala;
-un dtat unitar, cu diferente majore intre componentele
sale sub aspect structural, administrativ
-un stat multinational, format din: Marea Britanie,
compusa din: Anglia, Scotia, Tara Galilor si Irlanda de
Nord.
Autoritatea juridic
nu are o Curte Constituional, nu are un sistem unitar de
Curi i nu are o separare clar a legilor private i publice.
managementul public se deruleaz potrivit unor legi
administrative, i potrivit deciziilor Curii Comunitii
Europene (E.C.)
Nu exist un Ministru al Justiiei, ca n celelalte ri
europene.
n Anglia, ara Galilor i Scoia puterile administrative
care acoper sistemul legislativ i juridic sunt divizate n
mod deliberat ntre diferitele autoriti.
Autoritatea legislativ
Puterea legislativ este exercitat de un parlament
bicameral, format din:
Camera Comunelor si Camera Lorzilor .
- Regatul Unit alege 81 de membri care fac parte din
Parlamentul European.
- Parlamentul este autoritatea legislativ suprem, nimeni
nu are voie s amendeze legile aprobate de Parlament.
- Comisiile Departamentale Speciale (14 la nr) se ocup
cu urmrirea implementrii efective a legilor, analizeaz
probleme speciale, intocmesc rapoarte, iar ministrii de
resort sunt invitai s participe la lucrrile lor. Comisia
Public de Contabilitate se ocup cu investigarea modului
n care sunt utillizate fondurile bneti aprobate de
Parlament.
- Au fost constituite trei astfel de comisii speciale,care
analizeaz legile primite de la Comisia European
evideniind implicaiile asupra celorlalte componente ale
cadrului legislativ i politicii MB.
-Camera Lorzilor are cteva astfel de comisii speciale,
cea mai important este Comisia pentru Legislaie, care
examineaz implicaiile deciziilor legislative i
administrative, interesndu-se mai puin de aspectele
politice.
AUTORITATEA EXECUTIV
eful Guvernului este Primul Ministru, unul din liderii
politici ai partidului (coaliiei) care a ctigat alegerile.
Este nominalizat de Regin care invit liderii partidelor
politice care conduc majoritatea n Camera Comunelor
pentru a-i consulta n vederea formrii unui Guvern.
Primul Ministru conduce edinele Cabinetului(aprox 80
pers), selecteaz minitrii i are puterea s-i demit,
intervine n orice probleme politice aprute la nivel de
departament i rspunde timp de 15 minute de dou ori
pe sptman la ntrebrile membrilor Camerei
Comunelor, care acoper mare parte din activitatea
guvernamental, formuleaz puncte de vedere referitoare
la politica extern i la alte iniiative politice.
Primul Ministru este i Ministrul pentru Servicii Publice.
Are responsabilitate formal pentru Serviciile de
Securitate, selecteaz persoanele care urmeaz s
primeasc distincii i are competene i responsabiliti
majore pentru a exercita unele prerogative regale.
Atribuii: ntreinerea legturii cu departamentele
guvernamentale, formularea unor variante pentru
diferitele probleme particulare de care este interesat (de
ex. aspectele de politic economic), facilitarea
procesului de comunicare a Primului Ministru cu mass media, desfurarea serviciilor de secretariat i de interes
privat pentru Primul Ministru.
Primul Ministru a constituit Biroul Serviciilor Publice
care face parte din Cabinetul Primului Ministru. Acest
birou este responsabil ,,inter alia pentru problemele de
management al resurselor umane din toate organizaiile
aparinand serviciilor publice.
MINISTERELE DEPARTAMENTELE
- principalele componente prin care Guvernul i
fundamenteaz i exercit politica proprie.
- sunt conduse de un membru in Cabinetul Primului
Ministru i de un grup de minitri juniori (junior
ministers) care au responsabiliti n domeniul politicii
departamentului.
-sunt create i funcioneaz sub prerogativele puterii
regale. Exist i departamente nonministeriale, care nu
aparin ministerului, dar acestea sunt conduse de ctre un
Birou sau de ctre un Director General.
- Componentele Regatului Unit se difereniaz din
punctul de vedere al structurii departamentale.
Scoia are propria sa structur administrativ pentru
agricultur, mediu, pescuit, sntate, asisten social,
administraie local, justiie i dezvoltare economic. Cea
mai mare parte din funciile pe care le exercit membrii
acestor departamente sunt desprinse din atribuiile
Biroului i este condus de ctre un Ministru de Cabinet.
Lordul Avocat este principalul reprezentant al Legii i
Coroanei n Scoia, responsabil pentru informarea
Guvernului i pentru fundamentarea legislaiei scoiene.
ara Galilor nu are un pachet distinct de legi pentru
conducerea administrativ, multe dintre ele sunt comune
cu cele din Anglia. Cu toate acestea, ara Galilor are o
structur administrativ proprie cu un departament de
stat, numit Biroul rii Galilor, care este condus de ctre
Secretarul de Stat pentru ara Galilor, n persoana unui
Ministru de Cabinet.
Irlanda de Nord, are propriul su Guvern i Parlament.
Se apreciaz c acest statut este temporar. Actualul
Guvern al Irlandei de Nord se divizeaz n dou. Biroul
Irlandei de Nord este condus de minitri, care sunt ai
Regatului Unit. Irlanda de Nord are propriile sale partide
politice i partide ale Regatului Unit. ncepnd din 1985
are propria sa structur administrativ stabilit pe baza
unui Acord Nord - Irlandez.
Anglia este condus de un Guvern ale crui atribuii sunt
bine structurate. Nu exist guverne regionale, exist 49
de districte nemetropolitane, conduse de ctre consilieri
alei ai districtului, i 6 districte metropolitane.
Domeniile de care se ocup aceste instituii
administrative locale sunt: planificare strategic,
nvmnt, poliie, stingerea incendiilor i servicii de
asisten social. Ali 369 de consilieri ndeplinesc funcii
la nivel local, n special n urmatoarele domenii:
ngrijirea sntii, planificare, locuine.
Avocatul Poporului si partidele reprezentative
Avocatul Poporului sau un Delegat/Comisionar al
Parlamentului pt administratie.
Investigheaza nemultumirile populatiei fata de
administratie
Comisarul are acces la lucrarile tuturor departamentelor
administrative si poate face cercetari la taote nivelurile
guvernamentale, dar nu are drept de analiza asupra
deciziilor politice, intocmeste un raport anual catre
Parlament
Recent a fost instituit si un Comisar pt Serviciile de
Sanatate care identifica problemele existente in acest
sistem si le transmite institutiilor publice abilitate spre
solutionare.
La nivel local exista Comisionarul Independent pt
administratia locala in Anglia, Scotia si Irlanda de Nord.
Principalele partide politice in Regatul Unit sunt :
Partidul Conservator ;
Partidul Laburist ;
Partidul Liberal-Democrat ;
Partidul National Scotian ;
Partidul National Galez ;
Partidul National Irlandez.
10) NORVEGIA
Norvegia
Monarhie constitutionala cu un sistem parlamentar de
guvernamant (conform constitutiei din 1814
Din 1991, rege este Herald V
Este impartita in 19 regiuni administrative
Autoritatea legislativa:
-apartine Parlamentului : STORTING (Stortinget)
Parlamentul :
169 de membri (dupa alegerile din 2005), alesi pentru 4
ani
Membrii sunt alesi prin reprezentare proportionala din cel
19 regiuni
19 locuri sunt alocate pe primcipii nationale pentru a face
reprezentarea in parlament corespondenta cu votul
popular.
Este unicameral
La prima intalnire dupa alegeri este divizat in doua parti:
LAGTING si ODELSTING (dupa alegerile din 2009 se
doreste a se renunta la aceasta impartire, fapt stipulat in
modificarea Constitutiei din 2007)
In Lacting (un fel de camera superioara) intra din cei
alesi, iar in Odelsting 3/4 (o camera inferioara).
Impartirea este reglementata de Constitutie (dupa 1814 in
Lacting intrau cei in varsta si cei cu experienat cea mai
mare)
Drumul legilor: hotararea este propusa de Guvern sau
Odelsting proiectul este aprobatse transmite catrea
Lactingaproba sau respige(de cele ami multe ori
respinge cu argumente)este analizat si corectat de
Odelstingtransmis catre Lacting. Daca un proiect e
respims de doua ori Sotorning se reuneste in sesiune
plenara si sa hotarasca cu o majoritate de 2/3.
Se constituie in 12 comisii
membrii sunt alesi in aceste comisii in functie de
orienatarea politica, dimensiunea grupului politic si dupa
criteriu regional.
Dezbat doar probleme de competenta lor
Nu au competente decizionale
Au un rol important in procesul decisional
La lucrarile lor pot participa experti, specialisti,
reprezentanti ai organizatiilor.
Autoritatea executiva
Primul Ministru (Jens Stoltenberg):
Sef al Cabinetului
Numit de Rege
Trebuie sa fie in relatii bune cu Parlamentul (care este
superior Guvernului)
Responsabil pentru transpunerea politicii partidului pe
care il reprezinta
Supervizeaza initiativele ministerelor din cadrul
Cabinetului
Urmareste obtinerea consensului in cadrul reuniunilor
Urmareste asigurarea suportului partidelor si grupurilor
de interes
Purtator de cuvant in Storting.
Exista un Birou al Prim Ministrului:
Mai putin de 25 de personae
6 sunt numite politic
3 secretari de stat
Rol:
Facilitarea introducerii de proceduri pentru supervizarea
activitatii ministrilor
Informeaza permanent stortingul despre activitatea
ministrilor
Sedintele cabinetului:
De 2 ori pe sapatamana
Dureaza 2-3 ore
Se dezbat mai mult de 7 probleme de pe ordinea de zi
Ministrii trebuie sa anunte dinainte problemele dezbatute
sis a faca un rezumat al acestora pe care sa il trimita
Biroului Prim MInistrului
In cazuri in care sunt implicate probleme financiare este
necasara in rezumat si parerea Ministrului de Finante
In Cabinet functioneaza Comisii:
Permanente care pregatesc materialele pentru sedinte
Ministerele
In numar de 19 (in 2008)
au Secretariate de Stat, iar secretarii participa prin
exceptie la sedintele Cabinetului.
Exista Secretari de stat (numiti pentru un mandat) si
secretari generali permanenti.
Fiecare minister este format din departamente a cate 2040 persoane.
Departamente diviziuni sectiuni grupuri, conduse
de: director general sau seretar permanent asistent
director general director general adjunct sef de
divizie.
Departamenetele
unitati de baza in cadrul minsterelor
au sarcini mixte
16 ministri:
Fac toti parte din Cabinet
Sunt responsabili politic si juridic pentru aplicarea
deciziilor Prlamentului
Circa trei din ei sunt numiti de Rege in Consiliul lui.
la nivel local Guvernul este reprezentat de Guvernatorul
Regiunii:
responsabilitate admnistrativa directa pentru probleme
de: asistenta social si familiala, aparare civila, protectia
mediului, planificarea ctivitatilor in zona.
Coordoneaza activittatile altor institutii ale Guvernului
central de la nivel local.
Supervizeaza deciziile din cadrul Consiliilor Municipale.
Subordonat din punct de vedere administrativ
Ministerului Muncii si Administratiei Guvernamentale.
Unele sarcini ale guvernului sunt realizate in teritoriu de
agentii ale Guvernului central.
Guvernul regional
In 19 districte/regiuni
Doar in 18 exista Consilii Districtuale
Membri alesi pe 4 ani
15 din membrii sai formeaza Biroul Executiv al
Districtului
Consiliul alege un sef care prezideaza Consiliul si Biroul
Se afla sub controlul Guvernului central.
Ofera servicii ce nu pot fi oferite de Guvernul Central.
Atributiile le sunt prevazute in mare parte de Constitutie
Atributii :
Administrare spitale si servicii de sanatate, retele scoli si
invatamant secundar
Construire si intretinere retele drumuri
Coordonare transport public local
Planificare regionala
Activitatea administratie zonale e finantata din venituri
proprii, proiecte finatate de Guvernul Central si alte
activitati
Guvernul local:
In timp multe din atributiile Guvernului regional au trecut
la cel local/ al municipalitatilor.
Se afla sub controlul Guvernului regional.
Municipalitatile:
Guvernate de Consiliu Municipal ales la 4 ani13-85 de
membri
Membrii aleg un sfert dintre ei pentru a forma Biroul
executive si un sef care sa prezidze consiliul si biroul.
Consiliul alege si comisii pentru: administrarea scolilor, a
domeniului social, pt activitati de control.
Consiliul si bugetul municipal sunt supervizate de
Guvernatorul Regiunii.
Fiecare municipalitatea trebuie sa isi aleaga un Sef
executiv responsabil cu adminstrare si informarea
cetatenilor in legatura cu problemele economice.
Autoritatea judecatoreasca
Sistemul legislative face distinctia intre legea civila si
penala
Legea penala e reglementata de:
Codul penal (1902)
Actul de procedura penala
Problemele din administratia publica sunt regelementate
prin Actul de admnistratie publica
Structura curtilor:
Curtea suprema (Hoyesterett):
18 judecatori permanenti si un sef al justitiei:
Pronunta sentinta in ultima instanta
Poate intervene in divergentele dintre Guvern si Prlament
Inalta curte cu 5 institutii juridice
Curtile districtuale: 96 de districte juridice
Curti de conciliere
Curtile abordeaza toate tipurile de cazuri
Daca o sentinta a Curtii districtului este apelata, merge la
inalta curte si dupa la curtea suprema.
Exista cateva curti speciale:
Tribunalul pentru securitate sociala
Curtea pentru probleme de munca
Avocatul poporului:
Ales pentru 4 ani
Trebuie sa intervina de cate ori cetatenii au de suferit din
cauza nedreptatilor din partea institutiilor administrative
Poate cerceta cazuri din proprie initaitiva
Are competenta in aproape tot sectorul public
Este avocat civil
Partidele politice principale:
-Partidul muncii
-Partidul social de stanga
-Partidul conservator
-Partidul crestin democrat
-Partidul progresist
-Partidul de centru
11) OLANDA
Organizarea statala:
Monarhie constitutionala ereditara (conform Constitutiei
modificate in 1983)
System de guvernare parlamentar
Are sub auoritate provinciile autonome: Aruba si Antilele
olandeze.
Seful statului: Monarhul (Queen Beatrix):
Este inviolabil
Formeaza noul Cabinet, numind un formateur si in
informateur care ofera informatiile necesare primului
Comportamentul sau este supravegheat de ministri
Are un Cabinet al Reginei cu functii de procedura si
supervizare
Are un Comisionar in fiecare regiune
numit si demis prin decret regal
conduce Consiliul provinciei si Executivul acesteia
implicat in servicii ce tin de apararea civila
coordonarea compartimentelor din administratia centraa
ce fnctioneaza la nivel local
formuleaza recomandari pentru numirea primarilor si
sefilor de politie din provincii
Ministerele:
Sunt in numar de 17
Impartite in: directii generale divizii oficii
sectiuni
Sunt asistate de secreatriate generale conduse de un
secretar si adjunctul sau, functionari publici permanenti
fara orientare politica
Deleaga o parte din responsabilitati secretariatelor
generale
Ministrii:
Au autonomie generala in functie de domeniile pe care le
conduc
Raspund in fata Statului General pentru toate actiunile
Guvernului
Membrii Cabinetului nu pot practica cumul de functii
publice
Reprezentarea administratiiei centrale la nivel local se
face prin intermediul unor servicii guvernamentale
descentralizate:
Furnizeaza informatii despre activitatea ministerelor pana
la nivel regional
Formuleaza recomandari pentru ministere si instantele
regionale
Evalueaza, supervizeaza, inspecteaza
Investigheaza, cerceteaza
Desfasoara activitati tehnice
Guvernul regional:
Teritoriul tarii e divizat in 12 provincii, ce pot fi dizolvate
de catre Statul General
Este condus de Comisionarul Reginei
Resursele provi din taxe si contributii ale Guvernului
central
Guvernul local:
647 de municipalitati conduse de:
Consiliul Municipal (membri alesi direct si autonomi in
realizarea sarcinilor), Executivul Municipiului si
Primarul orasului (numit prin decret regal; pe 6 ani; poate
fi numit in localittai diferite in alte mandate)
Primarul este presedintele consiliului si al executivului
Are competente independent numai in privinta politiei si
mentinerea ordinii publice
Resursele municipalitatilor: taxe si transferuri de la
Guvernul central
Autoritatea judecatoreasca
Sistem administrativ amplu
Nu are: Curte Admnistrativa suprema si Constitutionala
Nu exista jurisdictie prin jurii
Asistenta juridical este asigurata de judecatori
profesionisti, numiti de Guvern pe viata
Sistemul de curti:
Curtea Suprema a Olandei
Curti de apel
Curti de provincie
Curti ale municipalitatilor
Exista curti:
Civile
Penale
System amplu de institutii juridice in cadrul sistemului
admunistrativ:
Consiliul central de apel
10 consilii de apel
10 curti de servicii civile
Instante de contecios administrative
Curtea de apel pentru comert si industrie
Sectia juridica a consiliului de stat
Avocatul poporului
Exista din 1982
Ofera protectie cetatenilor fata de autoritatile publice
Este numit de Camera II pe 6 ani
Are pozitie independenta garantata de lege
Copetenta limitatta la Guvernul, la activitatea
comisionarului reginei si a primarului
Unele municipalitati mari au propriul avocat
12) POLONIA
Organizarea statului
Polonia este republica in care este prezent modelul mixt
al sistemului parlamentar prezidential;
In plan adm este impartita in 16 voievodate, 308 poveate
comunale si orasenesti, 2489 de gmine;
Gmina unitate de baza a componentei adm-teritoriale a
tarii; condusa de Consiliul gminei si carmuirea (reprez
puterea executiva).
Poveatul unitatea impartirii adm-teritoriale a tarii la niv
doi; > 20 gmine; conducerea e compusa din; consiliul
poveatului si carmuirea poveatului.
Voievodatul cea mai semnificativa unitate adm-terit;
org de conducere: Seimicul voievodatului si Carmuirea
voievodatului.
Autoritatea legislativa:
exercitata de un parlament bicameral: Senat- camera
superioara (100 membrii alesi prin vot direct pe 4 ani) si
Seim- camera inferioara (460 membrii --||--);
- indatorirea principala a parlam este stabilirea
drepturilor prin aprobarea legilor si ratificarea
conventiilor internationale; are dr sa numeasca inaltii
functionari.
Senatul: - nu are initiativa legislativa, revizuieste si
propune amendamente la actele adoptate de Parlament.
Seimul/ Dieda: - hotarasete forma finala a oricariu act
legislativ;
stabileste dreptul prin votarea legilor care sunt doc. de
drept de cel mai inalt nivel, al 2 lea dupa Constitutie;
voteaza bugetul statului; decide asupra resurselor si ch
publice:
dizolvarea Seimului inainte de terminarea mandatului e
posibila doar in unele cazuri speciale descrise in
Constitutie; prelungirea mandatului este si ea posibila,
dar doar in cursul aplicarii dreptului martial sau cu 3 de
luni inainte de sfarsitul mandatului.
- Seimul si Senatul aleg din cadrul lor un presedinte al
camerei si vicepresedinti, care formeaza un prezidiu;
- Presedintele Seimului este ales ca reprezentant suprem
al camerei inferioare a Parlamentului; prerogativele sale
sunt conducerea dezbaterilor camerei si reprezentarea
Seimului in exterior;
- ambele camere creeaza si comisii parlamentare
permanente, care au drept scop pregatirea proiectelor din
domeniul legislatiei si controlului in prezent
functioneaz 41 de comisii (27 in Seim si 14 in Senat);
- membrii Seimului pot de asemenea forma grupuri
parlamentare, care necesita cel putin 3 membri;
- parlamentarii pot crea cluburi parlamentare formate din
cel putin cincisprezece membri; se bucura de imunitate
pe perioada legislativa;
Autoritatea executiva:
este reprezentata in Polonia prin Presedinte si Consiliul
Ministrilor;
Preedintele:
- este ales prin vot universal pentru cel mult 2
mandate de 5 de ani;
pentru a castiga alegerile, un candidat trebuie s obtina o
majoritate simpla (mai mult de 50%);
conform Constitutiei, Presedintele este reprezentantul
suprem al statului in relatiile interne si externe, este
comandantul Fortelor armate ale Republicii Poloneze,
garanteaza inviolabilitatea si indivizibilitatea teritorului
statal, precum si respectarea Constitutiei;
principalele sale atributii sunt: promulgarea legilor
acceptate de Parlament, ratificarea tratatelor
internationale, numirea judecatorilor, acordarea cetateniei
sau folosirea dreptului de clemena;
poate sa intervina direct in procesul legislativ prin
exercitarea dreptului sau de veto;
numeste si revoca ambasadorii, atribuie distinctii, are dr
de gratiere;
desemneaza candidatii pt postul de Prim Ministru, are dr
de a dizolva Parlamentul in cazul in care acesta este
incapabil sa aprobe legea bugetului sau sa formeze
guvernul;
13) PORTUGALIA
Organizarea statului:
- Portugalia este o republica parlamentara, stat unitar,
care reuneste o parte insulara Madeira si arhipelagul
Azorelor;
- este format din regiuni autonome cu propriile lor
aparate guvernamentale, regulamente si siteme adm si
politice;
- partea continentala reuneste 18 districte, fiecare fiind
condus de un reprezentant al Guvernului Central
Guvernator Civil;
- in regiunile autonome Ministerul Republicii pentru
regiune coordoneaza activit departamentelor Guv Central
care function la acest nivel;
- Guv Regional Autonom raspunde din pct dvrd politic
in fata Adunarii Regionale; presedintele este numir de
ministrul pt regiune in functie de rezultatul alegerilor;
- Guv local municipalitatile: - 305, din care 275 cu
>3000 loc; cuprind: Adunarea Municipalitatii (formata in
principal din reprezentanti alesi si alti membrii care
conduc districtele; voteaza bugetul pt municipalitate) si
Consiliul Orasului (colegiu executiv al municipalitatii
ales de electoratul municipalitatii; condus de lider, cel
care obt cele mai multe voturi); municipalitatile sunt
responsabile pt asigurarea cu apa, servicii de canalizare,
ajutoare in domeniul social, cultural, invatamant primar,
intretinerea drumurilor publice;
- districtele: - 4135 si joaca un rol minor in guvernarea
locala; rolul lor este de a sustine administratia si sunt
reprezentate de Adunarea Districtului;
- aceste 2 entitati au autonomie proprie si dreptul de a-si
defini legislatia, regulamentele.
Autoritatea legislativa:
- este divizata intre Adunarea Republicii si Guvern;
Adunarea Republicii:
structura cu autoritatea suprema, isi exercita puterea atat
separat cat si independent de presedinte, guvern si curti;
poate destutui un guvern prin neacordarea votului de
incredere, de a acuza presedintele, de a modifica legile
tarii, de a amenda Constitutia;
Constitutia ii acorda competente legislative largi si un
control semnificativ asupra bugetului, dreptul de a
autoriza guvernul sa creasca impozitele si sa acorde
imprumuturi, dreptul de a ratifica tratate si alte tipuri de
acorduri internationale si obligatia de a aproba sau
respinge deciziile presedintelui de a declara razboi sau a
semna un armistitiu; poate sa analizeze si sa aprobe un
program guvernamental;
230-235 membrii alesi prin vot universal pe 4 ani;
membrii nu au voie sa faca parte din mai mult de 2
comitete;
Cea mai mare parte a activit se realiz in comitete
permanente sau ad-hoc; acestea examineaza propunerile
legislative; odata ce un comitet a aprobat un proiect de
lege, acesta va fi citit a 2 a oara si se va vota in plen intr-o
sedinta speciala.
Primul Ministru:
seful guvernului, gestioneaza problemele curente ale
natiunii, alege sau aproba numirea ministrilor din cabinet
si le coordoneaza activitatea, conduce operatiunile
fortelor armate desi presedintele este oficial comandantul
sef;
este independent, ales indirect pe 4 ani, este liderul celui
mai numeros partid din parlament;
poate solicita un vot de incredere din partea
parlamentului, dar poate sa fie inlocuit din functie in
cazul unui vot negativ de incredere sau printr-o
schimbare a conducerii din cadrul partidului sau;
coordoneaza si orienteaza activitatea pt toate ministerele,
supervizeaza functionarea Guvernului si dezvoltarea
relatiilor sale cu institutiile statului.
Consiliul de Ministri:
cea mai inalta institutie din stat reprezentativa pt autorit
executiva;
majoritatea ministrilor provin din parlament si apartin de
regula partidului cel mai important din coalitie, cel al
Primului Ministru, iar restul, celorlalte partide;
are functii atat administrative cat si politice fiind
responsabil pt securitatea si apararea nationala si
implementarea politicilor guvernamentale;
are dreptul sa adopte legislatie in ariile de
responsabilitate ale parlamentului;
este responsabil atat individual cat si colectiv pt actiunile
sale, in primul rand in fata Primului Ministru si apoi in
fata parlamentului;
ministrul cu cele mai importante puteri este ministrul de
finante care pregateste bugetul si supravegheaza
gestiunea resurselor financiare ale celorlalte ministere;
in structura Guvernului Central exista 2 Consilii Speciale
de Ministri: Consiliul de Ministri pt Probleme Economice
si Consiliul de Ministri pt Problemele Comunitatii.
Autoritatea judecatoreasca:
exercitata prin intermediul Curtilor care sunt
independente si respecta intocmai continutul legilor si pot
refuza aplicarea unor regulamente care sunt considerate
neconstitutionale;
Curtea Constitutionala: - este responsabila pt rezolvarea
sesizarilor referitoare la continutul legilor; este formata
din 13 judecatori, 10 sunt numiti de Adunarea Nationala a
Republicii, iar ceilalti 3 sunt cooptati de primii;
presedintele acesteia este alea de judecatorii care
formeaza Curtea; decide cu privire la capacitatea
presedintelui de a indeplini functiile prezidentiale;
analizeaza legalitatea si institutionalitatea actelor
administrative;
Curti Juridice:- instantele de judecata prima instanta, a
2 a instanta si Curtea Suprema de Justitie( cea mai inalta
curte, coordoneaza sistemul curtilor care se ocupa de
cazurile civile si penale), sunt curti care exercita
jurisdictie asupra problemelor care se refera la legea
civila, comerciala, penala, de munca si din domeniul
marinei; curtile primei instante sunt specializate in
functie de domeniile in care se incadreaza problematica
Autoritatea executiva:
analizata;
Guvernul desfasoara activit la 2 niv: central si local; in
Curtile Administrative: - Curtea Administrativa Suprema
afara de acestea exista 2 regiuni autonome care au putere ( examineaza comportam din pct de vdr al activit in
legislativa, pol, adm (Azore, Madeira);
domeniile fiscal si administrativ ale institutiile statului,
Presedintele:
gestioneaza aspectele ce tin de disputele adm-ve), prima
ales prin vot majoritar pe 5 ani si nu poate ocupa mai
sectiune si Curtile Administrative ale primei instante;
mult de 2 mandate;
Curtile Fiscale: - Curtea Administrative Suprema, a doua
este seful statului, poate instala si destitui guverne si
sectiune si Curtile fiscale pt prima si a 2 a instanta, sunt
poate exercita o influenta considerabila asupra scenei
responsabile pt judecarea divergentelor aparute ca urmare
politice;
a problemelor de ordin adm si de aplicare a taxelor
indatoriri: conducerea suprema a fortelor armate,
prevazute de lege;
promulgarea legilor, declararea starii de asediu, acordarea Curtea de Control: - ofera un punct de vedere despre
gratierii, numirea in functii inalte si destituirea inaltilor
aspectele de contabilitate, securitatea sociala,
oficiali din posturile lor, numeste primul ministru dupa
contabilitatea regiunilor autonome, analizeaza legalitatea
consultarea partidelor reprezentate in Adnunarea
cheltuielilor pb si ofera un punct de vedere despre
Republicii.
contabilitate, procedurile folosite pt inregistrare si
continutul prevederilor legislative in vigoare;
Curtile Militare: - sunt judecate cazurile de crime sau
abateri de la regulamentele in vigoare.
14) ROMANIA
Conform Constitutiei este: stat national, suveran si
independent, unitary si indivizibil, iar forma de
guvernamant este republica. Statul se organizeaza
conform principiului separatiei si echilibrului puterilor
legislativa, executiva si judecatoreasca.
Autoritatea judecatoreasca Romania dispune de o Curte
Suprema de Justitie, organul juridic cel mai important.
Hotararile se iau de presedinte la recomandarea CSMului(Consiliul Superior al Magistraturii). Sistemul juridic
romanesc functioneaza pe 4 niv:
Judecatorii instante locale
Tribunale instante judetene
Curtea de Apel
Curtea Suprema de Justitie care solutioneaza apelurile
finale impotriva deciziilor luate de Curtile de Apel sau
impotriva altor decizii in cazurile prevazute de lege,
aceasta judeca si cazurile in care sunt implicatii si marii
demnitari.
Ministerul Justitiei este organismul administratiei publice
central de specialitate, care exercita atributii prevazute de
lege in domeniul administratiei sistemului juridic, al
executarii pedepselor si al respectarii prevederilor legale
de catre Ministerul Public.
Constitutia Romaniei a reinstituit CSM-ul, organism al
autoritatii juridice cu atributii de conducere si jurisdictie
disciplinara. Alegerea membrilor CSM-ului se face direct
in cadrul adunarilor generale ale magistratilor pe nivele
de instant, lista lor fiind inaintata spre birourile
permanente ale Camerei Dep si Senatului spre audiere in
sedinta comuna.
Alte institutii care tin de puterea juridica in stat,
subordonate in mare parte Min. de Justitie, sunt:
Institutul National al Magistraturii infiintat in scopul
pregatirii specific a viitorilor judecatori, procurori si pt
perfectionarea magistratilor activi, acesta institutie este
essential implicata in reforma justitiei, constituind
fundamental carierei de magistrate.
Institutul National de Criminologie pt a asigura
prevenirea si combaterea criminalitatii pe baze stiintifice
Institutul National de Expertiza Criminologica are ca ob
de active efectuarea expertizei crimin.
Directia Generala a Inchisorilor supervizeaza activitatea
de executare a pedepselor
Curtea Constitutionala pt asig respectarii
constitutionalitatii legilor
Curtea de Conturi pt controlul financiar.
Autoritatea juridic
Constituia italian stabilete c exist o separare a
autoritii ntre executiv- responsabil pentru
implementarea legilor i juridic- responsabil pentru a
urmri dac aceste legi sunt aplicate corect att n ce
privete cetenii ct i ntre acetia i administraia
Autoritatea legislativa e repr de un Parlament bicameral public.
format din Camera Deputatilor (334 de membri) si
Structura curilor
camera superioara Senat(137 de membri)- in legislatura
exist dou tipuri de curi:
2004-2008. Diferena numrului de membri se datoreaz Ordinare: civile i penale
normei de reprezentare diferite de la o Camer la alta.
Administrative
Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei
Fiecare are cel puin dou niveluri de judecat.
Deputailor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar
sunt independente de celelalte autoriti ale statului,
pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000
activitatea lor este reglementat de Consiliul Superior de
locuitori. Structurile interne ale fiecarei camere sunt
Justiie, ai crui judectori pot fi numii politic.
constituite din
Curtea Constitutionala este compus din 15 judectori
Biroul permanent compus din: presedinte, 4
numii pentru nou ani care nu pot fi rennoii, o treime
vicepresedinti, 4 secretari si chestori
numii de Preedintele Republicii, o treime de Parlament i
Comisiile parlamentare alcatuite pe baza configuratiei
o treime de membrii curilor ordinare i administrative.
poliyice a fiecarei camere. Rolul ac consta in eleborarea Consiliul de Stat - cea mai nalt instituie juridic
rapoartelor si avizelor privind documentele ce urmeaza a administrativ, al crui Preedinte este numit de Preedintele
fi puse in dezbaterea camerei.
Republicii. Are funcie consultativ.
Se por infiinta si comisii ad-hoc pt dezbaterea
Curtea de Conturi, responsabil pentru exercitarea
problemelor specific.
controlului "ex ante" asupra regularitii actelor
administrative i a controlului "ex post" pentru urmrirea
modului de gestionare a resurselor publice.
Autoritatea legislativ
Iniiativa legislativ n Italia aparine:
Guvernului;
Camerei Deputailor;
Senatului;
Adunrilor Regionale;
Consiliului Naional pentru Economie i Probleme de
Munc;
Cetenilor dac aceast dorin este exprimat n scris i
este susinut de cel puin 50000 de votani.
Parlamentul este bicameral, format din Camera Deputailor
i Senatul Republicii, avand aceeasi autoritate i funcii
identice: fiecare lege trebuie s fie aprobat de ambele
camere, ceea ce se numete in Italia "bicameralism perfect".
Membrii camerelor sunt alei pentru 5 ani i pot fi eliberai
din funcii nainte de expirarea mandatului dac nu reuesc
s formeze majoritatea guvernului.
Camera Deputailor este compus din 630 deputai alei prin
vot direct universal, vrsta lor trebuie s fie peste 25 de ani.
Senatul Republicii este format din 315 senatori alei plus
senatorii alei pe via ( primul Preedinte al Republicii i
cinci senatori numii de Preedintele Republicii), alei la
nivelul regiunilor cu vrsta mai mare de 40 ani.
Camera Deputailor are 14 comisii permanente, cu
aproximativ 45 de membri, structurate n subcomisii i
subcomisii ad-hoc. Senatul are 12 comisii, fiecare cu cte 30
de membri structurai pe subcomisii, subgrupuri i grupuri
de lucru.
Comisiile Parlamentare au autoritate n a dezbate actele
normative primite de la Guvern i de a analiza propunerile
legislative formulte de ctre cealalt camer, frecvent sunt
mputernicite s exercite direct putere legislativ,sunt
implicate n exercitarea funciei de control i chiar derularea
de investigaii n legtur cu activitatea desfurat de
Guvern.
Autoritatea executiv
se exercit prin Consiliul de Minitri numit de Preedintele
Republicii dupa ce s-a consultat cu partidele politice.
Cele mai importante componente ale Biroului Preedintelui
Consiliului de Minitri :
Subsecretarul Biroului Preedintelui Consiliului de Minitrii
Departamentele, cu sarcini de coordonare, responsabile
pentru activiti desfurate n sectoare specifice. Unele
ministere sunt conduse de minitri fr portofoliu,
echivalent cu un ministru de stat care coordoneaz
activitatea dintre diferite sectoare.
Secretariatul General.
Biroul Preedintelui
Consiliul de Minitri include:
Consiliul de Cabinet
Conferina Permanent a Regiunilor Statului.
Consiliul Superior al Administraiei Publice i Scoala
Superioar de Administraie Public
Consiliul de Minitri este principala instituie de
fundamentare a deciziilor, responsabil pentru toate
proiectele Guvernului care urmeaz a fi aprobate nainte de
prezentarea n Parlament. Exercit i putere legislativ
aprobnd decrete i hotrri n cadrul Consiliului.
Ministerul pentru Planificare Economic i Buget are
atribuii pentru coordonarea procesului de formulare i
implementarea programelor de infrastructur din sectorul
public.
Cea mai important comisie este Comisia Interministerial
pentru Planificare Economic condus de Ministrul pentru
Planificare Economic i Bugetar.
Responsabilitile ministerelor pot fi modificate n funcie
de prioritile n politicile publice.
Guvernele locale
n fiecare din cele 92 provincii exist un Prefect al
Republiciinumit de Consiliul de Minitri care garanteaza
ordinea public i intervin n cazurile de dezastre naionale.
Fiecare municipalitate are un secretar municipal ataat, care
se subordoneaz direct Ministerului Public,el supervizez i
coordoneaz administraia la nivel local.
Guvernul central numete un Comisar Guvernamental
pentru fiecare regiune, responsabil pentru controlul
funciilor administrative delegate de stat regiunilor i pentru
Guvernul regional
Exist 21 de regiuni, 15 cu statut ordinar i 6 cu statut
special
La acest nivel se organizeaz Consiliul Regional, instituia
cu cele mai mari competene n regiune, are putere
legislativ.
Regiunile se bucur de o considerabil libertate n ceea ce
privete administrarea i organizarea, deoarece fiecare
regiune are propriul ei statut, au putere legislativ
substanial, ele pot iniia legi n acele domenii pentru care
au competene.
Instituiile prin care se realizeaz guvernarea n Italia la
acest nivel, al municipalitilor i provinciilor sunt Consiliul
i Junta (executivul). Consiliul alege eful executivului, care
este Primarul municipalitii i Preedintele Junt-ei.
Municipalitile sunt responsabile pentru administrarea
urmtoarelor domenii la acest nivel:
educaie n grdinie;
coli primare;
cultur;
distribuiia de ap;
curenia oraului;
control de trafic, transport i dezvoltare economic.
Provinciile sunt responsabile pentru construirea i
ntreinerea drumurilor provinciei, dar i asumarea unui rol
n cultur i protecia mediului.
GUVERNELE LOCALE
Se constituie in provincii si municipalitati ( diviziunea
provinciilor este relativ recenta, dar municipalitatile au
existat si inainte si st universal acceptate ). Exista 50 de
provincii
Provinciile spaniole st create dupa modelul
departamentelor napoleniene; ele st compuse dintr-un
grup de municipalitati si obiectivele lor st de a exercita
functiile de baza dincolo de capabilitatile resurselor
umane ale municipalitatilor, sa garanteze buna
desfasurare a serviciilor publice municipale in teritoriul
provinciei si sa coordoneze administratia locala cu
administratiile si Comunitatile Autonome.
Municipalitatile st componenta organizationala de baza si
se ocupa cu administrarea cimiterelor, alimentare si
distribuirea apei in retea, drumuri locale,iluminatul
public, igienizarea orasului etc. Consiliul orasului alege
prin vot direct si universal Primarul dintre membrii sai
Resursele financiare provin din taxe proprii, de la stat si
din contributiile autoritatilor autonome, transferuri dela
Guvernul Regional sau Local
4. AUTORITATEA EXECUTIVA :
Este exercitata de Consiliul de Ministri, condus de un
Presedinte (prim-ministru),desemnat de rege si aprobat de
Adunarea Nationala.
Ceilalti ministri st numiti de primul ministru
16) SPANIA
Consiliul de Stat (23 membri) este organul consultativ
1. ORGANIZAREA:
suprem
Spania este o monarhie parlamentara care cuprinde
Seful Guvernului :
50mprovincii grupate in 17 regiuni autonome si teritoriile primeste titlul de Presedinte al Guvernului (Prim
dependente, posesiunile spaniole din nordul Africii.
Ministru) si este Presedinte al Consiliului de Ministri
Cele 17 regiuni se bucura de o larga autonomie, avand
este superior ierarhic fata de ceilalti membri ai
organe legislative si executive proprii
guvernului
Coroana este institutia care cuprinde Seful Statului si nu este propus si numit de Rege
este integrata in niciuna din autoritatile statului
are puterea de a nominaliza si skimba toti ministrii si
Potrivit Constitutiei, regele are 2 tipuri de functii : poate propune demiterea Parlamentului
generice
Vicepresedintele Guvernului isi asuma exercitarea
- specifice
functiilor prezidentiale in caz de deces, boala sau absenta
Functii generice :
Presedintelui
- simbol al unitatii statului
Consiliul de Ministri reprezinta Guvernul. Puterea
- reprezentare in relatiile internationale
Consiliului de Ministri implica managementul general al
- arbitru
politicii interne si internationale, administratiei civile,
Functii specifice :
militare si apararii statului
- avizarea + promulgarea actelor parlamentare ( Regele
Consiliul de Ministri este cel mai inalt grup de
nu poate sa refuze promulgarea kiar dc este total
fundamentare a deciziilor administrative si are ca functii
impotriva acesteia )
principale :
- convocarea + demiterea Parlamentului si initierea
in politic elaboreaza politica interna + internationala
alegerilor generale
in legislativ are responsabilitate pt aprobarea decretelor,
- initierea referendumului national potrivit Constitutiei
legilor si hotararilor de Guvern inainte de prezentarea in
Regele mai are urmatoarele atributii ( privind implicarea Parlament
in exercitarea autoritatii executive ) :
in administrativ + economic reproiecteaza structura
- propune catre Parlament si numeste Seful Guvernului
organizatorica a sistemului si formuleaza propunerea de
(Primul Ministru), dupa consultarea cu partidele politice buget
- numeste si revoca membrii Guvernului, la propunerea
In mod traditional, Statul este reprezentat la nivel local
Primului Ministru
prin guvernatori; in fiecare provincie este un guvernator
- contrasemneaza decretele aprobate de consiliul de
civil
Ministri; actele regelui trebuie sa fie semnate de Seful
In fiecare Comunitate Autonoma (regiune) exista un
Guvernului (Primul Ministru) si de ministrul care le
Delegat al Guvernului Central, care nu are autoritate
promoveaza
peste administratia regionala, insa functiile lui st de a
- poate prezida sedintele Consiliului de Ministri la
coordona si ghida administratia civila a statului la nivelul
cererea Presedintelui Guvernului( Primul Ministru)
provinciilor.
- regele este comandantul fortelor armate cu toate ca
puterea sa este una formala si nu poate decide singur
GUVERNELE REGIONALE :
- detine o mare parte din Academia Regala.
Au fost constituite foarte recent in administratia spaniola
Justitia este administrata in numele Regelui, care, potrivit Potrivit Constitutiei, provinciile cu particularitati istorice,
legii, are putere de gratiere.
culturale si economice sunt organizate in Comunitati
Autonome, care depind dpdv financiar de veniturile
2. AUTORITATEA JUDECATOREASCA:
proprii.
Curtea Suprema superioara celorlalte curti, are
Distribuirea puterii intre Guvernul Central si cel local
competenta de a interveni atunci cand celelalte curti nu o este prevazuta de Constitutie.
pot face ( drepturi constitutionale si interpretari ale Curtii
Constitutionale)
Curtea Constitutionala este independenta ( din acest
motiv nu intotdeauna este considerata parte a autoritatii
juridice); sentintele ei pot anula orice lege sau
reglementare legala kiar si sentinte ale Curtii Supreme
17) SUEDIA
1. ORGANIZAREA
Este o monarhie constitutionala cu o forma parlamentara
de guvernare
Aparatul administrativ se diferentiaza de celelalte prin
urmatoarele caracteristici :
Structura administrativa duala, orientata pe politica
ministerelor si numeroase agentii executive independente
Descentralizarea puternica cu responsabilitati mari la
nivelurile regional si local
Deosebirea dintre minister si agentie a accentuat rolul a
doua institutii in procesul de fundamentare a deciziilor
administrative in Suedia si anume Cabinetul si
Comitetele Guvernamentale.
Exercitarea puterii executive a Guvernului se
concretizeaza in deciziile Cabinetului
Elaborarea unor propuneri care vizeaza activitatile din
diferite domenii se face de catre Comitetele
Guvernamentale
Constitutia suedeza se bazeaza pe 4 legi fundamentale :
Legea referitoare la modalitatile de guvernare, elaborata
in 1974
Legea pentru succesiune, datand din 1810
Legea libertatii presei, elaborata in 1949
Legea referitoare la libertatea de exprimare
Seful Statului este Regele, neimplicat in politica si fara
drept de exercitare a puterii politice
Regele are doar functii onorifice, cum ar fi cea de
reprezentant oficial al Statului
Regele deschide sesiunea anuala a Parlamentului dar nu
participa la dezbateri si nu are drept de semnatura pt
niciuna din deciziile guvernamentale
De curand, rolul regelui este si acela de a propune noul
Prim Ministru
2. AUTORITATEA JUDECATOREASCA
Constitutia se bazeaza pe un sistem de norme pentru
fiecare nivel ierarhic
Cele mai importante st legile fundamentale care pot fi
promulgate doar dupa ce au fost elaborate doua variante
decizionale ale ei. Apoi trebuie sa aiba loc un proces de
alegere. Legea fundam nu poate fi amendata sau abrogata
decat dupa parcurgerea unei proceduri specifice
Urmatorul nivel in cadrul ierarhiei este ocupat de legile
ordinare, pt care este ceruta doar o singura decizie a
Riksdag-ului (Parlamentul). O lege ordinara nu poate fi
amendata ori abrogata decat de o alta lege ordinara
3. AUTORITATEA LEGISLATIVA
Este exercitata de un parlament unicameral Riksdag
format din 349 membri, alesi prin vot direct, pt un
mandat de 4 ani.
Parlamentul este ales de populatie si ocupa cea mai
importanta pozitie in aripa guvernamentala. Acesta isi
exercita autoritatea bazandu-se pe principii democratice
prin intermediul Cabinetului
Parlamentul are un Prezidiu format dintr-un Purtator de
Cuvant propriu si alti 3 purtatori de cuvant ai deputatilor.
Purtatorul de Cuvant, ca si coordonator al activitatii
Parlamentului, provine din randurile membrilor
Partidelor Politice
SISTEMUL ELECTORAL membrii parlamentului dar
si ceilalti membri st alesi direct, in acelasi timp pt o
perioada de 3 ani potrivit sistemului de reprezentare
proportionala. Varsta minima a persoanelor cu dreptde
vot este de 18 ani. Un partid trebuie sa castige cel putin
4% din votul exprimat pt a avea dreptul sa participe cu
reprezentanti in Parlament
Ministerele Departamentele
St, de regula, de dimensiuni mici, unele nu depasesc 200
persoane
Ministrii au ca atributie principala participarea la
procesul de fundamentare a politicii Guvernului. Ei iau
decizii si pregatesc propunerile de politici publice.
Ministerele st mici ca dimensiune si pt ca alaturi de ele
opereaza numeroase comisii si comitete. In prezent exista
13 ministere cu un numar aprox de 1700 angajati, fara
Ministerul Afacerilor Externe care reuneste aprox 800
persoane
Alte grupuri
Cateva sute de Agentii si Birouri de Stat de diferite tipuri
formeaza serviciul civil
In afara acestor grupuri exista 80-90 birouri centrale si
agentii care st incredintate cu putere decizionala de catre
Guvern; ele st independente , st conduse de catre un
director general numit de catre Guvern pt 6 ani si
inainteaza Guvernului propuneri pt dezbatere
Exista de asemenea 7 corporatii care presteaza servicii
4. AUTORITATEA EXECUTIVA
publice
Este exercitata de Cabinet, condus de un prim-ministru,
O alta forma de intreprinderi guvernamentale st
desemnat de presedintele Parlamentului si aprobat de
Companiile de Afaceri controlate de catre Guvern, a caror
Parlament. Ceilalti membri ai Cabinetului st numiti de
activitate este reglementata de legea privata
primul ministru
Conducerea centrala si locala
Exista o diviziune clara a responsabilitatii centrale intre
Guvernul Central este reprezentat la nivel regional prin
Cabinetul Ministrilor si Agentii sau Birouri
birourile administrative de district conduse fiecare de
Responsabilitati importante st atribuite guvernelor locale, catre un Guvernator numitde Guvern pe 6 ani. Ceilalti
respectiv municipalitatii si consiliilor de la nivel de
membri ai Birourilor Administrative de District st numiti
district
de Consilierii districtului. Sarcina principala a acestora
Guvernul Central
este sa reprezinte Guvernul central, in special, in
Purtatorul de cuvant al Parlamentului consulta liderii
problemele de planificare regionala, de coordonare si de
partidelor parlamentare si purtatorii de cuvant ai acestora administrare la nivel de district
inainte de a face propunerea pt numirea Primului
Consilierii districtului si municipalitatile sau comunele au
Ministru iar Parlamentul voteaza aceasta propunere si o
un rol important in sectorul public. La acest nivel isi
aproba dc majoritatea este in gfavoarea ei. Primul
desfasoara activitatea aprox 70 % din personalul care
Ministru numeste apoi ministrii Cabinetului.
lucreaza in sectorul public.
Biroul Primului Ministru este format din aprox 55 de
Exista 23 de consilieri de district si 286 de districte
persoane si este divizat in Unitatea de Informare Politica municipale, conduse de catre un Consiliu ales.
si Consultanta si Departamentul de Legislatie.
Competenta formala pt toate deciziile guvernamentale
18) TURCIA
revine Cabinetului, care are o responsabilitate colectiva
Turcia este republica prezidentiala cu un regim politic
Cabinetul este format din 13 ministri, fara Primul
multipartid si o democratie parlamentara. Este un stat
Ministru
unitar centralizat a carui administrare teritoriala este
Membrii Cabinetului st de obicei membri ai
guvernata de sistemul provinciilor care functioneaza
Parlamentului
potrivit principiilor deconcentrarii, ceea ce explica faptul
Grupurile Consultative
ca proviinciile sunt impartite in districte.
Traditia suedeza pt abordarea problemelor pe termen lung Seful ststului si al executivului este Presedintele
este sustinuta de un sistem flexibil si pluralistIn procesele Republicii, ales pentru un mandate de 7 ani de catre
de consultari publice st implicate grupuri si institutii de
Marea Adunare Nationala a Turciei, dintre membrii
cercetare, care isi desfasoara activitatea pe langa diferite acesteia.Presedintele nominalizeaza Primul Ministru ;I la
universitati. Oricum doar cateva dintre aceste grupuri st
propunerea acestuia , nominalizeaza ministrii. El poate
intr-adevar implicate in procesul complex de analiza si
conduce sedintele Cabinetului daca apreciaza necesar,
abordare a problemelor din sectorul public pe termen
poate decide implicarea fortelor armate si poate numi
lung
rectorii universitatilor si membrii Inaltului Consiliu
Un astfel de exemplu este Divizia ptPolitica din cadrul
pentru Educatie, precum si membrii Inaltei Curti.
Ministerului Finantelor, care elaboreaza previziunile pe
Decretele si ordonantele semnate de Presedinte nu pot fi
termen mediu ale economiei suedeze la fiecare 3 ani. Alte atacate. Are un birou format din 15 specialisti care
doua grupuri st organizate ca birouri permanente :
primesc sarcini direct de la acesta si se afla in subordinea
Institutul National de Cercetari Economice si Statisticile Secretarului General al Presedentiei.
Suedeze
Guvernul poate apela si la comisii (comitete) de
Sistemul administrativ
informare (consultare) si ancheta. Acestea st formate din Autoritatea judecatoreasca
membrii ai Parlamentului, reprezentanti ai conducerii, ori Exista un sistem de curti clar delimitate:
ai altor organizatii interesate in problema analizata,
Curtea de conflicte jurisdictionale: decide in cazul
experti in stiinte ori reprezentanti ai grupurilor
conflictelor intre curtile juridica, administrative si
adeministrative. Numarul total de persoane implicate in
militara;
asemenea activitati nu este mai mare de 10.
Curtile de securitate ale statului se ocupa de cazurile
Conducerea Centrala
penale si ofensele aduse securitatii statului;
Incepand din decembrie 1991, Ministerul Finantelor are Sunt cate trei niveluri pentru fiecare din cele doua tipuri
responsabilitati depline pt administratia publica
de jurisdictie mentionate:
In subordinea acestui minister se afla Agentia pt
Curtile juridice Inalta Curte de Apel;
Dezvoltare Administrativa si
Curtile administrative regionale: Consiliul de stat;
Biroul National de Revizie Contabila
Tribunalul militar: Inalta Curte Militara de Apel (prima si
Ministerul Finantelor are un rol important in domeniul
ultima autoritate legislative pentru solutionarea cazurilor
resurselor umane si este organul cu responsabilitate
in care este implicat serviciul militar)
Autoritatea legislativa
Initiativa legislativa apartine Parlamentului si
Guvernului. Puterea legislative este exercitata de Marea
Adunare Nationala a Turciei formata din 450 de membrii
alesi prin vot universal pt 5 ani.
Atributii, responsabilitati si competente ale
Parlamentului:
Adopta, amendeaza sau abroga legile;
Dezbate, adopta sau respinge proiectele de buget;
Imputerniceste Consiliul de Ministrii sa promulge
decrete, legi pt problem precise si perioade exacte de
timp;
Declara starea de rezboi
Desfasurarea activitatii Parlamentului,in prima zi a lunii
septembrie a fiecarui an, este sustinuta de Biroul
Presedintelui format din 4 vice-presedinti, 3 chestori si 7
membrii de secretariat toti alesi dintre membrii
Parlamentului pt 2 anii.Acesta rezolva conflictele
referitoare la conducerea dezbaterilor si alegerilor
generale.
Comisiile Consultative se reunesc sub conducerea echipei
Presedintelui Marii Adunari Nationale si sunt formate din
din reprezentantii grupurilor partidelor poitice. Pentru ca
partidele sa poata organiza un grup in parlament au
nevoie de cel putin 20 de locuri.Acestea formuleaza
propuneri pentru desfasurarea activitatii Parlamentului.
Mai exista alte 15 Comisii Parlamentare, nr memebrilor
acestora fiind fixat de Parlament la propunerea
Comisiilor Consultative, fiind responsabile cu
examinarea proiectelor de legi si propunerea de
amendamente. Orice propunere legislative este dezbatuta
intai in comisii pt a fi trimisa Marii Adunari
Nationale.Membrii, in special cei din opozitie, pot vota o
motiune de cenzura, pot adresa intrebari direct sau in
scris si pot cere revizuirea continutului acestora.
Autoritatea executive
Este exercitata de Presedintele Republicii si de Consiliul
de Ministrii. Seful Guvernului=Primul Ministru=Seful
Consiliului de Ministrii coordoneaza activitatea in
diferite ministere, actioneaza ca un arbitru si asigura
implementarea politicii generale a guvernului.E
nominalizat de Presedintele Republicii din 3 membrii ai
Marii Adunari Nationale. De obicei este seful partidului
politic care a obtinut majoritatea in Parlament. Este
asistat de aprox 20 de specialisti. Este responsabil pt
conducerea Guvernului, fiind ajutat de un SubSecretariat, care are 5 sub-secretari adjunct ice
coordoneaza activitatea directorilor si a ministrilor din
subordinea Primului Ministru.
Principalele compartimente din structura Guvernului:
Directia Generala pentru Legislatie(pregateste continutul
proiectelor de legi, , schiteaza deciziile Consiliului de
Ministrii, monitorizeaza activitatea guvernului, pregateste
raspunsurile la interpelarile adresate Primului Ministru);
Directia Generala pentru Resurse Umane si Principii
(determina principiile pt functionarea aparatului de stat);
Directia Generala pentru Pregatirea si Publicarea
Legislatiei;Directia Generala pentru Arhivele Statului;
Presedintele pentru Probleme de securitate, cel pentru
Relatii Externe; pentru Activitatea Economica si
Financiara; pentru Activitatea Culturala si Soaciala;
Presedintele Departamentului Administrativ si
Presedintele Retelei Informatice.
Consiliul de Ministrii=Cabinetul este format din Primul
Ministru, ministrii de stat sau ministrii fara portofoliu,
dintre care unul isi asuma responsabilitatea de Prim
Ministru Adjunct. Consiliul este sustinut de o serie de
comisii sau consilii interministeriale, dintre care:
Consiliul National de Securitate, Inalta Comisie pentru
Coordonarea Industriei de Aparare, Inalta Comisie pentru
Stiinta si Tehnologie, Consiliul de Stat, Curtea de Conturi
s.a..