Hezbollah n traducere Partidul lui Dumnezeu) este o organizaie politic i

paramilitar iit islamic dinLiban. Hezbollah reprezint o for important n politica libanez,
deinnd coli, spitale i oferind servicii sociale pentru mii de libanezi. Este privit ca o mi care
de rezisten legitim de cea mai mare parte a lumii arabe i musulmane. Totui, organiza ia este
considerat
ca
avnd
caracteristici
teroriste
de Statele
Unite
ale
Americii, Israel, Canada i Olanda. Marea Britanie a introdus aripa militar a organizaiei pe lista
organizaiilor teroriste, iar Australia consider o parte a structurii sale militare, Organizaia de
Securitate Extern, ca fiind o organizaie terorist.
Istorie
Apariie
Hezbollah a aprut pentru prima dat ca o miliie drept rspuns n faa invadrii de ctre Israel a
Libanului n 1982. Obiectivele sale erau de a rezista n faa ocupaiei israeliene n Liban n
timpul rzboiului civil libanez. Liderii si au fost inspirai de ayatollahul Khomeini, iar forele
sale erau antrenate i organizate sub ndrumarea unor experi ai Grzilor Revoluionare Libaneze.
Programul Hezbollah din 1985 declara cele trei obiective principale ale organiza iei: "ncetarea
oricrei entiti colonialiste israeliene n Liban", aducerea n fa a justiiei a Falangi tilor "pentru
crimele comise" i instaurarea unui regim islamic n Liban. Totui, n ultima perioad, Hezbollah
nu a mai menionat att de des insteniile sale de instaurare a unui regim islamic i a ncheiat
aliane trecnd peste interesele religioase. Liderii Hezbollah au declarat de asemenea n
numeroase rnduri c scopul lor este distrugerea statului israelian, pe care-l definesc ca o
"entitate sionist", construit pe pmnturi furate de la proprietarii lor de drept.
Prezent
Hezbollah, care a pornit doar ca o mic miliie, a devenit o organizaie reprezentat n
parlamentul libanez, deine un post de radio i o televiuziune prin satelit, i desfoar
numeroase programe de dezvoltare social. Hezbollah se bucur de un sprijin larg din partea
populaiei iite, dar i din partea celorlalte confesiuni libaneze ( sunnii, cretini,druzi), n special
ca urmare a rzboiului din 2006 i este capabil s mobilizeze demonstraii de sute de mii de
oameni. Hezbollah, alturi de alte grupri a declanat proteste politice ntre 2006-2008, n
opoziie cu guvernarea Primului Ministru Fouad Siniora. Disputele care au urmat, legate de
pstrarea de ctre organizaie a reelei sale de comunicaii au condus la confruntri sngeroase
ntre membrii organizaiei i cei ai coaliiei de guvernare. Hezbollah a reuit s preia controlul
asupra unor cartiere din Beirutul de Vest, deinute nainte de miliiile Micrii Viitorul, loiale lui
Fouad Siniora. Ulterior acele zone au fost predate de lupttorii Hezbollah armatei libaneze. n
cele din urm, ca urmare a nelegerii de la Doha, Hezbollah a primit putere de veto n

Parlamentul libanez. n plus, a fost format Guvernul de Uniune Naional, n care organiza ia
deine un minister i controleaz 11 dintre cele 30 de locuri.
Susinere internaional
Hezbollah primete susinere financiar de la Iran, Siria i din donaii de la iii libanezi sau din
restul lumii. Fora sa militar a crescut de asemenea foarte mult n ultimii ani. n ciuda unei
declaraii a ONU din iunie 2008, care certifica retragerea israelian din toate teritoriile libaneze,
n august 2008, cabinetul libanez a aprobat n unanimitate o declaraie politic care asigur
existena Hezbollah, ca o organizaie armat i care garanteaz dreptul su la "eliberarea sau
recuperarea teritoriilor ocupate". Din 1992, organizaia este condus de Secretarul General
Hassan Nasrallah.
Sumar
Lider: Hassan Nasrallah

Ideologia politic: Islamism

Fondat: 1982 - 1985 (oficial)

Naionalitatea: Libanez

Religia: iit islamic

Structura organizationala si parghii de decizie

Modalitatea de organizare a miscarii ridica multe controverse intre analistii
acesteia. Multi lideri al Hezbollah au accentuat faptul ca membrii sai nu dispun de o
modalitate de identificare (legitimatie), insemne specifice sau responsabilitatile
anume, precum si faptul ca lipseste o structura organizatorica clara. Cu toate
acestea, cercetatorul Magnus Ranstorp, preocupat de istoria Hezbollah, sustine
existenta unei structuri clare de conducere. Bazata pe velayat-e faqih, aceasta
concentreaza toata autoritatea si puterea in persoana liderilor reliogiosi, ale caror
decizii sunt urmate de intreaga comunitate . Se poate vorbi, astfel despre
respectarea principiilor care stau la baza lumii islamice, care porneste inca de la
inceputurile sale, cu o extrem de stransa conexiune intre laic si secular, intre
biserica, comunitate si stat.
Deciziile Hezbolllah sunt impartite intre Majlis al-Shura (Consiliul Consultativ)
si Majlis al-Shura al-Karar (Consiliul de Decizie). Consiliul Consultativ este condus de
catre 12 clerici superiori, avand responsabilitatea deciziilor tactice si supervizand
ansamblul activitatilor Hazbollah in Liban. Consiliul de Decizie este condus de seicul
Muhammad Hussein Fadlallah si este compus din alti 11 clerici cu responsabilitatile
in domeniul deciziilor strategice.
In cadrul Consiluilui Consultativ exista sapte comitete specializate ce se ocupa
de probleme ideologice, financiare,militare, politice, judiciare, sociale si
informationale. Aceasta structura a Consiulului Consultativ si a celor sapte comitete
subordonate este dublata de structuri similare, corespunzand celor trei principale
teatre de actiune ale Hezbollah in Liban : Beqaa, beirut si zona sudica a tarii.
Spre sfarsitul razboiului civil libanez, doua alte organisme decizionale au fost
instituite : un consiliu executiv si un birou politic.