Studiu de caz

Proiectul Rue de Suisses, realizat de Herzog si de Meuron in anul 2000 este situat in
arondismentul 14 din Paris, aproape de Gara Montparnesse.1
Cele trei corpuri care adapostesc in jur de 60 de apartamente se adapteaza perfect conditiilor
date de sit, de pozitia si forma acestuia.(fig.1) Astfel cele doua corpuri inserate in frontul existent
din strazile Rue de Suisse si Rue Jonquoi, il completeaza pastrand prin inaltime (de 7 niveluri) si
registre coerenta ansamblului, iar cel de-al treilea corp este amplasat in curtea interioara, cu o
inaltime mult mai mica (de 3 niveluri), raspunzand constrangerilor date de cladirile invecinate.2
Introducerea sistemului de obloane in fatada devine idea principala in a uni cele trei corpuri
la nivel stilistic reprezentativ, insa indeplineste o cerinta importanta data de climat, insorire,
protectie si confort termic. Datorita orientarii celor trei corpuri , este esentiala gandirea unui sistem
de control al luminii solare, care sa permita locatarilor sa regleze in functie de necesitati gradul de
luminozitate si umbrire. Ultilizarea panourilor pliabile(in volumele mai inalte de pe strazile Rue de
Suisse si Rue Jonquoi) si a acelor rulante (in volumul mai jos, dezvoltat pe lungime) reprezinta
doua alternative in procesul de control al luminii, ce raspund unor situatii aparte in functie de
inaltime si expunere solara, de orientare, de materialitate si expresia arhitecturala, de raportarea
constructiei la context.
Intregul sistem de obloane nu are un rol strict functional (desi pe acesta mizeaza), cat si
unul estetic. Astfel jocul fatadei, flexibilitatea care rezulta din plierea si rularea acestor elemente
reda intregului ansamblu un caracter dinamic(fig.2,3). Arhitectii imbraca astfel fatada corpului
dinspre Rue des Suisses si Rue Jonquoi in panouri pliabile din metal perforat, care si prin
dispunerea lor uniforma permit trecerea unei lumini difuze (fig.5), iar corpul de inaltime mai mica,
care se deschide catre curtea interioara este prevazut cu storuri de lemn ce se ruleaza pe verticala,pe
un schelet metalic fix, permitand deci ajustarea inaltimii lor3 (fig.6).
Tratarile diferite ale fatadelor vorbesc despre spatii diferite, despre relationarea interiorului
cu exteriorul(strada sau curtea) atat la nivel perceptiv cat si la nivelul sigurantei locatarilor.4 Lumina
naturala, in continua schimbare, influenteaza in mod categoric perceptia spatiilor la interior
(fig.7,8). Jocul panourilor pe fatada lasa sa se citeasca balcoanele semi-private (in cazul cladirilor
de la strada) si coridorul comun(in cazul corpului din curte), iar deschiderile amplifica contrastul
dintre greutatea materialului si lumina ce patrunde in interior.
1 JARRE, Nils, MIMOA Herzog & de Meuron, catalog 04.februarie.2013, Hamburg, p. 25
2http://www.herzogdemeuron.com/index/projects/complete-works/126-150/149-rue-des-suisses-apartmentbuildings.html, ultima accesare: 05.02.2015
3http://www.architravel.com/architravel/building/rue-des-suisses/, ultima accesare: 05.02.2015
4http://issuu.com/boulatova/docs/rue_march_1/22, ultima accesare: 05.02.2015

Se observa in sectiunea prin corpul din curte o retragere succesiva a nivelurilor catre interior,
pornind de la partea superioara catre baza. Acest fapt poate rezulta in primul rand din orientarea
fatadei catre sud, in consecinta o evitare a insoririi puternice pe spatiile respective, dar si ca urmare
a preluarii formei obloanelor, amplificarea formei curbe catre partea superioara, senzatia de elansare
si totodata de protective.
In concluzie tratarea fatadei unei cladiri nu trebuie sa aiba in vedere doar aspectul estetic ci
sa convina unor conditii si a unor norme ce vizeaza gradul de iluminare si umbrire, confort termic si
control al insoririi, pentru o mai buna functionare a spatiilor interioare.