CURS 1

1. Istoric, definiii ale violentei domestice.

2. Continutul notional al fenomenului. Forme
de abuz
3. Frecventa. Cauze
4. Implicatii

Creterea numrului de victime ale violenei domestice determina

recunoasterea fenomenului (awareness) si derularea masurilor de
preventie a cazurilor potentiale si de actiune catre cazurile active.
S-a initiat in Ro un proiect prin care n programa de studiu pentru
profesionitii din domeniul sntii i al asistenei sociale s fie
inclus un modul destinat special cazurilor de violen domestic.
Proiectul a fost initial susinut n Romnia de coala Postliceal
Sanitar Fundeni, alturi de Ministerul Sntii, ANPF i Ordinul
Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali
[1]

Istoric
VD este o problema majora de sanatate (medicala) si de respect a drepturilor
omului (legala) cu importante implicatii individuale, sociale, economice,
psihologice in care adesea victimele tacute sunt copiii.
VD este sociologic un aisberg: varful acestuia este reprezentat de cazurile active
despre care societatea ia cunostiinta si care reprezinta doar 2%-10%: max. 10%
din femei ajung pana la urma la un medic pentru diferite consulturi si max. 50%
spun ceva cuiva (familiei, etc.): vina, rusine, frica.
Nici o tara nu poate pretinde ca nu are acest fenomen. VD depaseste granitele
culturale, claselor sociale, educationale, economice, etnicitatii, varstei, orientarii
sexuale si ale timpului.
Abuzul in antecedente este cel mai important predictor pentru repetare in viitor.
In ciuda a ceea ce se crede, respectiv ca cel ce abuzeaza si-a pierdut pentru
moment controlul comportamentului dar in viitor el se va motiva pentru a nu mai
repeta abuzul, de cele mai multe ori realitatea este diferita: cel ce abuzeaza nu isi
pierde controlul ci isi alege intentionat momentul si forma prin care sa exercite
abuzul: VD se petrece nu prin lipsa de control si tocmai pentru a controla o alta
persoana.Acesta este motivul pentru care agresorul trebuie sa participe la
conversie sociala si la programe de reinsertie sociala (vezi legislatia curenta).

DEFINITII ALE VIOLENTEI DOMESTICE, VD

Declaratia asupra eliminarii violentei asupra femeii,
ONU, 20 Dec. 1993 (Declaration on the Elimination of
Violence against Women)
Violenta impotriva femeii se clasifica in 3 categorii:
violenta in familie (VD), violenta in comunitate si violenta
statala.
Violenta impotriva femeii: Violenta fizica, sexuala si
psihologica in familie, inclusiv bataia, abuzul sexual al
fetitei in domiciliu, violenta legata de dota, violul marital,
mutilarea genitala si alte practici ce produc vatamarea
femeii cat si violenta nemaritala si violenta legata de
exploatare (s.n.). In conventie se enumera formele de
violenta asupra femeii

Violenta domestica
Conventia privind combaterea violentei asupra femeii si
violentei domestice (Consiliul Europei: Conventia de la
Istanbul, 2011) Convention on preventing and combating
violence against women and domestic violence
VD inseamna orice act fizic, sexual, psihologic sau
economic de violenta in familie sau domestica intre
actuali si fosti parteneri aflati in relatie maritala sau de
concubinaj, indiferent daca agresorul imparte sau nu
acelasi domiciliu (s.n.). Se subliniaza ca originea
violentei este partenerul si ca tipul de relatie cu
partenerul este nerelevant.

 Violenta intima asupra partenerului Intimate partner violence"

(IPV)
Este o abordare americana asupra fenomenului care a beneficiat
de cercetarile sociologice extinse ale lui M.P. Johnson incepand cu
anii 1990 [2].
Este considerata sinonima cu abuzul domestic sau violenta
domestica desi in fapt termenul de VD este mai larg intrucat
include si abuzul asupra copilului sau asupra varstnicului ca
membri ai familiei, etc.
Include:
1. Violenta comuna de cuplu fara tulburare de comportament
2. Terorismul intim (in intimitate) cu tulburare de comportament
a) Psihopatic (in general violent)
b) Disforic borderline (dependenta afectiva de relatie)
3. Rezistenta violenta (impotriva abuzului) [3]
4. Control violent mutual

 Violenta impotriva femeilor este inclusa in violenta domestica, unde

se regaseste alaturi de abuzul altor membrii ai familiei precum copilul
(abuzul fizic si psihologic al copilului) , varstnicul (abuzul varstnicului),
etc.
Definitiile mai vechi au creat o asociere intre violenta fizica si violenta
in familie
Violena domestic este o ameninare sau provocare, petrecut n
prezent sau n trecut, a unei rniri fizice (s.n.) n cadrul relaiei dintre
partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu
(Stark si Flitcraft, Inst. Melissa pt. preventia violentei si tratarea
victimelor violentei, 1991) [4]
Astazi fenomenul este conceptual mai larg incluzand si alte forme de
abuz.

 "In sensul prezentei legi, violenta in familie

reprezinta
orice actiune sau inactiune intentionata, cu exceptia
actiunilor de autoaparare ori de aparare, manifestata
fizic sau verbal,
savarsita de catre un membru de familie impotriva altui
membru al aceleiasi familii,
care provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau
suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori
psihologice,
inclusiv amenintarea cu asemenea acte, constrangerea
sau privarea arbitrara de libertate.
(art. 3, Legea 217/2003 modificata de 25/2012 republicata in 2014, [5])

Continutul notional al fenomenului. Forme de abuz

1.
2.

3.

4.

violenta verbala adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de

insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare;
violenta psihologica impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea
de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace,
violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari verbale,
afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie,
constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar;
violenta fizica vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire,
trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice
forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente,
prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar;
violenta sexuala agresiune sexuala, impunerea de acte degradante, hartuire,
intimidare, manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexuale
fortate, viol conjugal;

5.

6.

7.

violenta economica interzicerea activitatii profesionale, privare de

mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum
ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de
sustragere intentionata a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a
poseda, folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra
bunurilor si resurselor comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de
munci grele si nocive in detrimentul sanatatii, inclusiv unui membru de
familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar;
violenta sociala impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si
de prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea
izolarii prin detentie, inclusiv in locuinta familiala, privare intentionata de
acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect similar;
violenta spirituala subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii
necesitatilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare,
penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile
culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderarii la credinte si
practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu efect
similar sau cu repercusiuni similare.

Cine este victima VD?

Art. 5 Legea 217/2003 modificata de OG 25/2012, republicata in 2014 [5])

In sensul prezentei legi, prin membru de familie (s.n.) se

intelege:
a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora
(s.n.), precum si persoanele devenite prina doptie, potrivit
legii, astfel de rude;
b) sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie;
c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora
dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care
convietuiesc;
d) tutorele sau alta persoana care exercita in fapt ori in drept
drepturile fata de persoana copilului;
e) reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste
persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala ori
handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste
atributii in exercitarea sarcinilor profesionale.

Frecventa
Numrul de victime ale violenei n familie in Ro a crescut de la 8.104
n 2004 la 12.161 in 2009, n acelai interval nregistrndu-se 778 de
decese cauzate de incidentele domestice (Ageniei Naionale pentru
Protecia Familiei, ANPF).
Cea mai mare pondere n cazurile de violen domestic din
intervalul 2004-2009 o au victimele de sex feminin din grupele de
vrst 0-14 ani (17,69%), 25-35 ani (14,25%) i 35-45 ani (14,16%).
n ceea ce privete demersurile legale ntreprinse de victimele
violenei n familie, 37% dintre acestea au solicitat expertiz medicolegal n vederea obinerii certificatului medico-legal, 30% au depus
plngere la Poliie, iar 2% au nceput procedura de divor (ANPF*)
* acestea sunt datele de care se dispune oficial . ANPF ca structura a fost
desfiintata.

 25% dintre membrii unei familii sunt agresati fizic cel putin o data in decursul
vietii.
Se apreciaza ca 50% dintre agresiunile declarate ale femeii sunt pentru abuz
fizic si ca 25-35% din solicitarile femeii sunt legate de abuzul fizic sau sexual
chiar daca nu este declarat ca atare (dureri diverse, ameteli, etc.) [15].
Exista si diferente culturale: Curtea Suprema a Emiratelor Arabe Unite: un
barbat are dreptul sa-si disciplineze la nevoie fizic sotia si copii cat timp nu
lasa urme [16]
In 40-70% asociaza abuzul si neglijarea copiilor (altii apreciaza un procent
chiar mai mare). Cu cat formele de abuz asupra mamei sunt mai intense cu
atat mai mult este mai intens si abuzul asupra copilului ei (D. MEICHENBAUM,
S. KEELEY, 2001, [17].
Justificarea agresiunii este oferita in: Afganistan 90%, Iordania 87%, Mali,
Guinea 86%, Laos 81%, Republica Central Africana 80%, India 54%, Mozambic,
39%, Vietnam 36%, Egipt 39%, Turcia 25%, Moldova 21%, Rep.
Macedonia,15%, Filipine 14%, Muntenegru 11%, Mongolia 10%, Armenia 9%,
Georgia 7%, Republica Domenicana 4%, Ucraina 4%, [18,19]

Cauze individuale

CAUZE

Cauze de fond:
Abuz de alcool
Tulburari psihice
Dorinta de control
Tulburari de personalitate
Comportament agresiv (nu numai in familie dar si social)
Un predictor important este abuzul in copilarie al abuzatorului. Riscul de abuz al
tanarului abuzat este ridicat. Abuzul devine o iesire pentru problemele psihologice,
lipsuri sau relatiile esuate. Sau un model al binelui. Abuzul devine o obisnuinta pentru
ca:
aduce solutii pentru prezent
are la baza controlul asupra celorlalti ceea ce este dorit de catre acestia
Este ingaduit, nepedepsit sau chiar sustinut si deci invata ca pot multiplica comportamentul
spre beneficiul lor

Cauze imediate:
stress
furie
depresie
provocare
disperare
gelozie
probleme economice, somaj

American Academy of Experts in Traumatic stress, www.helpguide.org.

Tina de Benedictis, Ph.D., Jaelline Jaffe, Jeanne Segal. Domestic Violence
and Abuse: Types, Signs, Symptoms, Causes, and Effects
[http://www.aaets.org/article144.htm] accesat pe 032.03.2014

Cauze societale prin care societatea perpetueaza comportamentul

antisocial
1.

Politia considera adesea VD nu ca pe o fapta cu potential infractional ci ca pe o disputa

domestica in care nu trebuie sa se amestece

2.

Instantele de regula nu impun sanctiuni economice severe ori cu privare de libertate

3.

Comunitatea nu ostracizeaza agresorii (toleranta) cautand adesea explicatii victimologice

sau vinovatii ascunse ale victimei (invinovatirea femeii) sau conform careia abuzul este o
parte a relatiei (invidie)

4.

Consilierii, biserica incearca sa ofere o a doua sansa spre a se reface relatia

5.

Stereotipuri societale bazate pe sexualizarea sociala favorizeaza barbatul ca de altfel si

societatea care promoveaza modelul masculin de succes
1.

2.
3.

Metrosexual - 1994, Mark Simson: "Metrosexual man, the single young man with a high disposable
income, living or working in the city (because thats where all the best shops are) is perhaps the most
promising consumer market of the decade"
Spornosexual (A metrosexual, especially into sports, porn, big strategically placed tattoos and fitness
of his own body)
Lumbersexual (A Metro-sexual who has the need to hold on to some outdoor based rugged-ness,
thus opting to keep a finely trimmed beard. )

http://www.telegraph.co.uk/men/fashion
-and-style/10881682/The-metrosexualis-dead.-Long-live-the-spornosexual.html

American Academy of Experts in Traumatic stress, www.helpguide.org.

Tina de Benedictis, Ph.D., Jaelline Jaffe, Jeanne Segal. Domestic Violence
and Abuse: Types, Signs, Symptoms, Causes, and Effects
[http://www.aaets.org/article144.htm] accesat pe 032.03.2014

Posibile consecinte ale VD

Individuale
1) Insomnie
2) Depresie
3) Anxietate
4) Stima de sine scazuta
5) Lipsa de incredere
6) Abandon
7) Furie
8) Sensibilitate la respingere
9) Capacitate fizica si psihica redusa
10) Relatii sociale deteriorate cu propria familie
11) Alienare
12) Abuz de substante
13) Deces
Asupra copilului
1) Abuz fizic/psihologic al copilului

American Academy of Experts in Traumatic stress, www.helpguide.org. Tina de Benedictis, Ph.D., Jaelline Jaffe,
Jeanne Segal. Domestic Violence and Abuse: Types, Signs, Symptoms, Causes, and Effects
[http://www.aaets.org/article144.htm] accesat pe 032.03.2014

Copilul martor ca victima colaterala

Tulburari emotionale, comportamentale (devin violenti, se
dezorganizeaza sau se superorganizeaza incercand sa devina
perfecti), tulburari de dezvoltare psiho-somatica (depresie, stima de
sine scazuta), academica/scolare (rezultate ce scad, se pot retrage
de la scoala).

Cu timpul:
1)Risc crescut sa dezvolte propriul comportament violent
2)Risc crescut de sinucidere
3)Risc crescut de consum de substante
4)Risc crescut de agresiuni contra vietii sau sanatatii
5)Risc crescut sa foloseasca violenta pentru a-si ameliora stima de
sine scazuta
6)Risc crescut sa devina abuzivi la randul lor
American Academy of Experts in Traumatic stress, www.helpguide.org. Tina de Benedictis, Ph.D., Jaelline Jaffe,
Jeanne Segal. Domestic Violence and Abuse: Types, Signs, Symptoms, Causes, and Effects
[http://www.aaets.org/article144.htm] accesat pe 032.03.2014

Pasii ce trebuie a fi intreprinsi (actiune si

suport)
1. Documentare
2. Informare: ce i se intampla acum, ce i se poate intampla,
cine o poate ajuta (concret)
3. Ajutor pentru mama si copil:
1.

2.

Pe termen scurt: serv. medicale pentru mama/copil (internare

la nevoie), anunt al organizatiilor guv/nonguv, solicitare
interventie politie, loc in centru, ajutor legal (exp. Med-leg,
asistenta juridica)
Pe termen lung: loc de munca, domiciliu, ajutor legal (ordin de
protectie, asistenta juridica)

4. Urmarire
5. Advocacy (masuri active adresate cunoasterii fenomenului
si prevenirii lui)
Helpguide.org. Domestic Violence and Abuse Signs of Abuse and Abusive Relationships
[http://www.helpguide.org/mental/domestic_violence_abuse_types_signs_causes_effects.htm] accesat 03.02.2014