Instrumente

de
implementare
a politicii
monetare n
Romnia

Grupa 1544
Seria E

Instrumente de implementare a
politicii
monetare n Romnia

Potrivit statutului su (Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR),

Banca Naional a Romniei are ca obiectiv fundamental asigurarea i
meninerea stabilitii preurilor. Totodat, Banca Naional a Romniei
sprijin politica economic general a statului, fr prejudicierea
ndeplinirii obiectivului su fundamental.
Conform art.2 din Legea nr. 312/2004, o atribuie principal a Bncii
Naionale a Romniei o constituie elaborarea i aplicarea politicii monetare
i a politicii de curs de schimb. Totodat, n vederea atingerii obiectivului
su fundamental, banca central stabilete strategia de politic monetar
i decide asupra instrumentelor i a procedurilor pe care le utilizeaz
pentru implementarea politicii monetare.

Setul de instrumente i proceduri prin care banca central

implementeaz politica monetar n vederea atingerii obiectivului su
fundamental formeaz cadrul operaional al politicii monetare.
Principalele instrumente de politic monetar pe care BNR le are la
dispoziie conform reglementrilor n vigoare sunt:

operaiunile de pia monetar

facilitile permanente acordate instituiilor de credit
rezervele minime obligatorii (RMO)

Operaiunile De Pia Monetar

Operaiunile de pia monetar (operaiuni open market) reprezint
cel mai important instrument de politic monetar al BNR. Acestea se
realizeaz la iniiativa bncii centrale, avnd urmtoarele funcii: ghidarea
ratelor de dobnd, gestionarea condiiilor lichiditii de pe piaa monetar
i semnalizarea orientrii politicii monetare.
Potrivit reglementrilor n vigoare, principalele categorii de
operaiuni de pia monetar aflate la dispoziia BNR sunt:

* operaiuni repo - tranzacii reversibile, destinate injectrii de

lichiditate, n cadrul crora BNR cumpr de la instituiile de credit active
eligibile pentru tranzacionare, cu angajamentul acestora de a rscumpra
activele respective la o dat ulterioar i la un pre stabilit la data
tranzaciei;In prezent acestea reprezinta principalul instrument de politica
monetara;
* atragere de depozite - tranzacii cu scadena prestabilit, destinate
absorbiei de lichiditate, n cadrul crora BNR atrage depozite de la
instituiile de credit;
* emitere de certificate de depozit - tranzacii destinate absorbiei
de lichiditate, n cadrul crora BNR vinde instituiilor de credit certificate
de depozit;

* operaiuni reverse repo - tranzacii reversibile, destinate absorbiei

de lichiditate, n cadrul crora BNR vinde instituiilor de credit active
eligibile pentru tranzacionare, angajndu-se s rscumpere activele
respective la o dat ulterioar i la un pre stabilit la data tranzaciei;
* acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentru
garantare - tranzacii reversibile destinate injectrii de lichiditate, n
cadrul crora BNR acord credite instituiilor de credit, acestea pstrnd
proprietatea asupra activelor eligibile aduse n garanie;
* vnzri/cumprri de active eligibile pentru tranzacionare tranzacii destinate absorbiei/injectrii de lichiditate, n cadrul crora BNR
vinde/cumpr active eligibile pentru tranzacionare, transferul proprietii
asupra acestora de la vnztor la cumprtor fiind realizat prin
mecanismul "livrare contra plat";
* swap valutar - const n dou tranzacii simultane, ncheiate cu
aceeai contrapartid, prin care BNR:
- injecteaz lichiditate cumprnd la vedere valut convertibil
contra lei i vnznd la o dat ulterioar aceeai sum n valut
convertibil contra lei;
-absoarbe lichiditate vnznd la vedere valut convertibil contra lei
i cumprnd la o dat ulterioar aceeai sum n valut convertibil
contra lei.
Pn de curnd (n perioada 1997 - trimestrul III 2008), operaiunile
de pia monetar ale BNR au fost utilizate aproape n exclusivitate n
scopul drenrii excedentului de lichiditate din sistemul bancar.
ncepnd din ultima parte a anului 2008, odat cu schimbarea
poziiei nete de lichiditate a bncilor din excedent n deficit, operaiunile
de pia monetar destinate injeciilor de lichiditate au devenit
predominante, BNR trecnd astfel n poziia de creditor al sistemului
bancar.

Politica de open market exercita 2 efecte:

1. un efect cantitatitv asupra marimii masei monetare in circulatie
2. un efect pret asupra ratei dobanzii predominante in economie
Efectul cantitativ al politicii de open market este evident: banca
centrala cumpara sau vinde titluri pe piata monetara, titluri pe care le
monetizeaza sau demonetizeaza. Rezultatul acestor tranzactii este, dupa

caz, certerea cantitatii de moneda legala in circulatie (cumparare de

titluri ) sau scarea aceste cantitati (vanzare de titluri).
Consecintele
exacte ale acestei operatiuni afectuate pe piata monetara sunt insa
diferite, dupa cum banca centrala tranzactioneaza cu bancile comerciale
sau cu agentii din sectorul nebancar. Efectul cantitativ exrcitat asupra
marimii masei monetare e mai puternic in cazul in care banca centrala
monetizeaza titlurile achizitionate de la agentii nebancari. Astfel, efectul
cantitativ al politicii de open market se exercita asupra lichiditatii bancare,
atat la inceput, cat si ulterior, prin jocul multiplicatorului creditelor.
Efectul pret al politicii de open market este evident: banca centrala
intervine pe piata monetara fie in calitate de vanzator de titluri, fie in
calitate de cumparator de titluri, influentand, astfel, pretul de echilibru al
pietei respective.
Asadar, in cazul in care banca centrala vinde titluri, pretul acestora
scad, iar in cazul in care cumpara titluri, preturile lor cresc. In situatia de
echilibru, stocul de titluri existent e distribuit in mod ireal in portofoliul
institutiilor bancare. Preturile titlurilor sunt legate insa de rata dobanzii
aferenta creantelor respective
Rezulta ca efectul pret al politicii de open market se exercita atat
asupra cursului titlurilor negociate pe piata monetara, cat si asupra ratei
dobanzii aferente acestora.
Politica de open market actioneaza continuu asupra politicii de
creditare a bancilor comerciale. Acesta afecteaza tot timpul
supralichiditatea bancara, conferind astfel bancii centrale posibiltatea de a
influenta destinatia excedentelor respective de lichiditati: cumparai de
titluiri de la banca centrala fara emisiune monetara sau acordarea de
credite economiei cu emisiune monetara.
Politica de open market fiind o politica de natura contractuala, si nu
reglementara, se realiza pe o piata specifica (piata monetara), la a carei
conjuctura se adapteaza instantaneu. Astfel, restrangere lichiditatii pietei
monetare determina cresterea dobanzii de pe piata respectiva, ceea ce
face ca bancile sa fie, pe de o parte, mai putin inclinate sa vanda titluri la
liber pentru a-si plasa sigur si rentabil excedentele de trezorerie. Insa
banca centrala poate nu numai sa se adapteze la situatia pietei monetare,
ci poate sa o moidifice in sensul obiectivelor sale.

Date statistice privind operaiunile:

 Operaiuni repo

Referin
a
licitaiei

Data
licita
iei

Data
decont
rii

Data
scaden
ei

Maturita
te (zile)

Suma
oferit

(mil.le
i)

Suma
adjudec
at
(mil.lei)

RP22/0
9
RP03/0
8
RP06/0
7

26.10
.2009
10.11
.2008
23.08
.2007

26.10.2
009
10.11.2
008
23.08.2
007

02.11.2
009
17.11.2
008
30.08.2
007

9
783,0
1
885,5
1
099,7

7
7

9 783,0

Rata
dobnzi
i
accepta
te
(%p.a.)
(min)
8,00

Rata
dobnzi
i
accepta
te
(%p.a.)
(med)
8,00

Rata
dobnz
i
accept
te
(%p.a.)
(max
8,00

500,0

11,30

12,00

12, 50

500,0

7,10

7,26

7,50

Rata
dobnzi
i
accepta
te
(%p.a.)
(med)
8,50

Rata
dobnz
i
accept
te
(%p.a.)
(max
8,50

9,00

9,00

Operaiuni reverse repo

Referin
a
licitaiei

Data
licita
iei

Data
decont
rii

Data
scaden
ei

Maturita
te (zile)

Suma
oferit

(mil.le
i)

Suma
adjudec
at
(mil.lei)

R10/09

10.09
.2009
03.08
.2009

10.09.2
009
03.08.2
009

14.09.2
009
10.08.2
009

1
752,8
485,6

1 714,5

Rata
dobnzi
i
accepta
te
(%p.a.)
(min)
8,50

485,6

9,00

R09/09

Emitere de certificate de depozit

Cod
ISIN

Data
licita
iei

Data
decont
rii

Data
scaden
ei

Suma
oferit

(mil.le
i)

Suma
adjudec
at
(mil.lei)

Rata
discoun
t
accepta
ta
(%p.a.)
(min)

Rata
discoun
t
accepta
ta
(%p.a.)
(med)

Rata
discoun
t
accepta
ta
(%p.a.)
(max

ROBN0
8CDB07
5
ROBN0
7CDB07

10.07
.2008

11.07.2
008

10.10.2
008

131,3

0,0

13.09
.2007

14.09.2
007

14.12.2
007

972,0

772,9

6,68

6,84

6,88

7
ROBN0
6CDB0C
8

14.12
.2006

15.12.2
006

16.03.2
007

1
966,7

199,9

6,95

6,98

7,36

Atragere de depozite

Referin
a
licitaiei

Data
licita
iei

Data
decont
rii

Data
scaden
ei

Maturita
te (zile)

Suma
oferit

(mil.le
i)

Suma
adjudec
at
(mil.lei)

D03/09

17.11
.2009
22.12
.2008
28.12
.2007

17.11.2
009
22.12.2
008
28.12.2
007

23.11.2
009
29.12.2
008
14.01.2
008

2
685,0
305,0
3
210,7

D67/08
D50/07

7
17

2 685,0

Rata
dobnzi
i
accepta
te
(%p.a.)
(min)
8,00

Rata
dobnzi
i
accepta
te
(%p.a.)
(med)
8,00

Rata
dobnz
i
accept
te
(%p.a.)
(max
8,00

305,0

10,25

10,25

10,25

3 210,7

7,50

7,50

7,50

Facilitile permanente
Facilitile permanente oferite de BNR (Regulamentul 1/2000 privind
operaiunile de pia monetar efectuate de BNR i facilitile permanente
acordate de aceasta participanilor eligibili) instituiilor de credit au drept
scop: (i) absorbirea, respectiv, furnizarea de lichiditate pe termen foarte
scurt (o zi); (ii) semnalizarea orientrii generale a politicii monetare i (iii)
stabilizarea ratelor dobnzilor pe termen scurt de pe piaa monetar
interbancar, prin coridorul format de ratele dobnzilor aferente celor
dou instrumente.
Instituiile de credit pot accesa din proprie iniiativ cele dou
faciliti permanente oferite de BNR:
facilitatea de creditare, care permite obinerea unui credit cu

scadena de o zi de la banca central, contra colateral, la o rat de

dobnd predeterminat; aceast rat de dobnd constituie, n mod
normal, un plafon al ratei dobnzii overnight a pieei monetare;
facilitatea de depozit, care permite plasarea unui depozit cu

scadena de o zi la banca central, la o rat de dobnd

predeterminat; rata dobnzii facilitii de depozit reprezint, n mod
normal, pragul ratei dobnzii overnight a pieei monetare.

n edina din 6 mai 2008, CA al BNR a decis imprimarea unui

caracter simetric coridorului format de ratele dobnzilor facilitilor
permanente n jurul ratei dobnzii de politic monetar i restrngerea
amplitudinii acestuia la valoarea de +/- 4 puncte procentuale; msura a
avut ca scop ameliorarea transmiterii semnalelor de politic monetar i
reducerea amplitudinii fluctuaiilor ratelor dobnzilor de pe piaa monetar
interbancar.
Evolutia ratelor de dobanda la facilitatile permanente
acordate institutiilor de credit de catre BNR:

An
2007
2008
2009

Facilitatea De
Creditare
12,00%
14,25%
12,00%

Facilitatea De
Depozit
2,00%
6,25%
4,00%

Rezervele minime obligatorii(RMO)

Rezervele minime obligatorii (RMO) sunt reprezentate de

disponibiliti bneti ale instituiilor de credit, n lei i n valut, pstrate
n conturi deschise la Banca Naional a Romniei.
Funciile principale ale mecanismului RMO constituite n lei sunt cea
de control monetar (aflat n strns corelaie cu cea de gestionare a
lichiditii de ctre BNR) i cea de stabilizare a ratelor dobnzilor de pe
piaa monetar interbancar. Rolul major al RMO n valut este acela de a
tempera expansiunea creditului n valut.
Reglementarea i caracteristicile constituirii rezervelor minime
obligatorii

Rezervele bancare minime obligatorii constau in obligatia bancilor

comerciale de a-si constitui depozite, neremunerate sau slab remunerate,
in conturile lor deschise la banca centrala. Marimea lor se determina prin
aplicarea unui coeficient (stabilit de banca centrala i care se numete
coeficientul rezervelor minime obligatorii) la marimea depozitelor atrase
de fiecare banca de la agentii nebancari. Coeficientul rezervelor minime
obligatorii poate sa fie unic sau diferentiat in functie de natura depozitelor.

De pilda, in zona euro, autoritatile monetare au optat pentru aplicarea

unui coeficient unic.
Prin prisma practicii, rezervele minime obligatorii sunt reprezentate
de soldul creditor minim al conturilor curente deschise de bancile
comerciale la banca centrala i pe care acestea sunt obligate sa-l
conserve.
La origine, sistemul rezervelor obligatorii a fost instituit in scop
prudential, adica de a asigura bancilor comerciale o lichiditate suficienta
pentru a face fata cererilor masive de retragere de numerar ale clientilor
lor.
Rezervele bancare minime obligatorii au fost instituite pentru prima
data in SUA, la inceputul secolului XX, utilizarea lor generalizandu-se
incepand cu marea criza economica dm ami 1929 - 1933. Daca initial,
functia lor principala era aceea de asigurare, treptat aceasta isi pierde din
importanta in favoarea functiei de reglare monetara. Prin urmare,
rezervele obligatorii au devenit un instrument de politica monetara care
permite reglarea lichiditatii bancare si controlul creatiei monetare a
bancilor comerciale.
Politica rezervelor minime obligatorii constitui e un instrument
important de interventie a autoritatilor monetare, care, in functie de starea
conjuncturala a economiei, poate fi utilizat fie pentru sporirea volumului
creditelor acordate economiei (prin reducere coeficientului de rezerve
obligatorii), contribuind astfel la stimularea dezvoltarii activitatilor
economice, fie pentru reducerea creditelor acordate economiei (prin
marirea coeficientului de rezerve obligatorii) si atenuarea ritmului de
dezvoltare a activitatii economice.
Rezerva minima obligatorie constituie o parghie intens utilizata de
catre B.N.R. atal in scopul asigurarii unui stoc de lichiditate
corespunzatoare fiecarei banci, cat si in vederea atingerii obiectivelor
politicii monetare aplicate de banca centrala.
Asigurarea constituirii rezervei minime obligatorii a reprezentat
pentru piata interbancara romaneasca un "barometru" al lichiditatii
bancare. Printre primele semnale ce au anuntat colapsuri bancare s-a aflat
si incapacitatea anumitor institutii de a indeplini cerinta bancii centrale de
constituire a rezervei minime obligatorii.
Bancile ce activeaza in piata bancara interna trebuie sa mentina
rezerve minime obligatorii in lei si in valuta, in conturi deschise la banca
centrala, in conformitate cu prevederile Regulamentului B.N.R. nr.4/1998
republicat si a modificarilor ulterioare.

Dintre defmitiile si termenii specifici prezentati in cadrul acestui

regulament ii enumeram pe cei mai importanti :
rezervele sunt disponibilitati banesti ale bancii, in lei si in valuta,
pastrate in conturi deschise la B.N.R.;
baza de calcul o constituie nivelul mediu, pe perioada de
observare, al elementelor de pasiv din bilantul bancilor, asupra carora se
aplica rata rezervelor minime obligatorii;
perioada de observare este intervalul de timp pentru care se
determina baza de calcul;
perioada de aplicare este intervalul de timp in care nivelul
prevazut al rezervelor minime obligatorii trebuie mentinut in conturile
deschise la B.N.R.;
nivelul calculat al rezervelor minime obligatorii reprezinta produsul
dintre baza de calcul si rata rezervelor minime obligatorii;
nivelul prevazut al rezervelor minime obligatorii este soldul mediu
zilnic pe care banca trebuie sa-l inregistreze in contul in care se mentin
rezervele;
nivelul efectiv al rezervelor constituie soldul mediu zilnic inregistrat
de banca in contul in care se mentin rezervele minime obligatorii in
perioada dc aplicare; detenninarea soldului mediu zilnic sc face luandu-se
in calcul numarul de zile calendaristice din perioada de aplicare;
nivelul minim prevazut al rezervelor reprezinta soldul minim zilnic
al contului in care se mentin rezervele minime obligatorii si se calculeazii
prin aplicarea unei cote procentuale asupra nivelului prevazut al rezervelor
minime obligatorii aferente perioadei de aplicare;
nivelul maxim prevazut al rezervelor reprezinta soldul maxim zilnic
al contului in care se mentin rezervele minime obligatorii si se calculeaza
prin aplicarea unei cote procentuale asupra nivelului prevazut al rezervelor
minime obligatorii aferente perioadei de aplicare;
excedentul de rezerve reprezinta diferenta pozitiva dintre nivelul
efectiv si nivelul prevazut al rezervelor minime obligatorii;
deficitul de rezerve reprezinta diferenta negativa dintre nivelul
efectiv si eel prevazut al rezervelor minime obligatorii.

Ratele rezervelor minime obligatorii (RMO):

Elemente ale bazei
de calcul

Pasive cu scaden rezidual

mai mica de 2 ani de la finele
perioadei de observare
Pasive cu scaden rezidual
mai mare de 2 ani de la finele
perioadei de observare cu
clauz de rambursare,
transferare, retragere anticipat
Pasive cu scaden rezidual
mai mare de 2 ani de la finele
perioadei de observare fr
clauz de rambursare,
transferare, retragere anticipat
mprumuturi nerambursabile

lei

15

n
vigoare
ncepnd
cu:
24 iul. 200
9

Rata RMO (%)

valut
n
vigoare
ncepnd
cu:
25
24 noi. 20
09

15

24 iul. 200
9

25

24 noi. 20
09

24 aug. 20
02

24 mai 20
09

24 aug. 20
02

24 aug. 20
02

Ratele dobnzii bonificate la RMO:

Moneda de
constituire

Rata dobnzii
bonificate
%p.a.

n vigoare
ncepnd cu:

RMO constituite
n lei
RMO constituite
n valut

3,38

24 decembrie
2009
24 decembrie
2009
24 decembrie
2009

EUR

1,27

USD

1,16

Ratele dobnzilor penalizatoare pentru deficitele de RMO:

Moneda de
constituire

Rata dobnzii
penalizatoare
%p.a.

n vigoare
ncepnd cu:

RMO constituite
n lei
RMO constituite
n valut

17,25

24 ianuarie 2010

EUR

13,50

24 ianuarie 2010

USD

13,50

24 ianuarie 2010

Principalele caracteristici ale acestui instrument sunt:

* baza de calcul a RMO se determin ca nivel mediu zilnic (pe perioada
de observare) al soldurilor elementelor de pasiv n lei i n valut din
bilanurile bncilor (cu excepia pasivelor interbancare, a obligaiilor ctre
BNR i a capitalurilor proprii);
* perioada de observare i cea de aplicare au durata de o lun, fiind
succesive (prima dintre ele reprezentnd intervalul cuprins ntre data de
24 a lunii precedente i data de 23 a lunii curente);
* ratele RMO pot fi difereniate att n funcie de moneda de constituire,
ct i n funcie de scadena rezidual a elementelor incluse n baza de
calcul (mai mic sau mai mare de 2 ani);
* RMO se constituie ca nivel mediu zilnic al disponibilitilor meninute
pe parcursul perioadei de aplicare n conturile deschise la BNR;
* deficitului de rezerve i se aplic o dobnd penalizatoare, iar abaterile
repetate se sancioneaz prin avertisment, amenzi sau prin limitarea
operaiunilor instituiei de credit

Date statistice privind nivelul ratelor rezervelor minime

obligatorii:
An

Nivel RMO(lei)

2007
2008
2009

20%
20%
15%

Nivel
RMO(valuta)
40%
40%
25%

Bibliografie:
www.bnr.ro
Rapoarte anuale BNR