Elena Zamfir, Ilie Bdescu, Ctlin Zamfir

Campionii mondiali ai narcisismului

joi, 13 decembrie 2007
Cat de mandru trebuie sa fi fost Albrecht Drer cand s-a imortalizat
precum un Christ n tinuta aristocratica, cu plete ondulate si priviri
blande, ntelegatoare fata de pacatele lumesti. Cat de obsedat trebuie sa
fi fost Rembrandt de propriul chip ravasit de ani si nu prea daruit de
natura cu frumusete. Cat de timid trebuie sa fi fost Vincent van Gogh n
raport cu o lume care nu l-a nteles,
atunci cand si picta fizionomia fara sa
se uite n ochii privitorului, ci undeva,
spre un orizont indefinibil...
ntr-adevar, marii maestri ai picturii
universale au ceva n comun, dincolo de
epoci si curente: verva cu care au
realizat autoportrete. Nu pentru a le
vinde, ci pentru ca aveau certitudinea
ca prin arta lor devin nemuritori. Ceva
din dragostea de sine a lui Narcis anima
spiritul fiecaruia.
Autoportretul are radacini n antichitate. Poate ca Bak, sculptorul
faraonului Akhenaton, a deschis lista (anul 1365 .Ch.). n Asia,
autoportretul capata nuante ludice, prin specificul budismului Zen
devenind aproape caricatural. n Europa, nainte de Gutenberg, apar
autoportrete n ilustratiile unor manuscrise la Giotto di Bondone (12671337) si Masaccio (1401-1428), de exemplu. Dar primul mare
autoportretist al picturii universale a fost Jan van Eyck (1433) lucrare n
ulei pe lemn. Renasterea, n toare etapele sale, a cunoscut explozia
narcisismului si, pe alocuri, adevarate psihoze artistice.
Campionul ndragostitilor de propriul chip a fost germanul Albrecht Drer,
cel care a realizat autoportrete si pentru a le vinde de-a lungul
traseelor sale europene si a intra adanc n constiinta publicului (figura
sa apare si-n patru piese de altar!). Dar de multe ori, maestrii au apelat
la un fel de truc, si anume autoportretul scenic, prin care ei erau prezenti
n diferite ipostaze, n mijlocul altor personaje.
Astfel, Michelangelo devine Sf. Bartolomeu n Judecata de Apoi (Capela
Sixtina), Rafael devine un nvatat al scolii din Atena, Paolo Veronese
devine cantaret la vioara n Nunta din Cana, Caravaggio devine un
Bachus adolescentin sau capul lui Goliat din mana lui David, iar
Francisco de Zubaran (1598-1664) se transforma n apostolul Luca...
Critica numeste astfel de autoportrete drept prestigioase sau
simbolice. Dar, din punct de vedere cantitativ, cele mai multe sunt
profesionale (artistul apare n atelier) si personale, n care pictorii se
auto-analizeaza din punct de vedere psihic sau fiziologic.
Astfel de reprezentari au dat posibilitatea stabilirii unor diagnostice pe
care nsisi pictorii le banuiau sau le stiau. Van Gogh este un astfel de caz
maniaco-depresiv incurabil. Cea mai socanta ipostaza este cea a
austriacului Egon Schiele (1890-1918), al carui autoportret masturbanduse, dar si altele, au condus la ideea unui dezechilibru sexual major, cu
tendinte spre pedofilie.
Un capitol aparte al acestei teme l reprezinta pictoritele. Toate femeile

se considera frumoase (cel putin pana la o anumita varsta, dupa care

triumfa distinctia), nsa nici una din marile artiste nu s-a imortalizat nud.
Cele mai multe doreau fie sa-si etaleze finetea toaletelor, fie sa se
imortalizeze n interioare exceptionale reale sau imaginare. Campioana
autoportretistelor este frantuzoaica lisabeth-Louise Vige-Le Brun
(1755-1842), cu o colectie de 37 de autoportrete (la egalitate cu Van
Gogh), dintre care cel cu palarie de paie a facut furori n epoca...
Documente istorice, autoportretele maestrilor nu sunt simple exercitii de
autoadmiratie.