Avarvarei Alexandra Ana-Maria

Grupa 31M

Charles Rennie Macintosh

Charles Rennie Macintosh

Charles Rennie Macintosh a trit majoritatea vieii sale n oraul prosper Glasgow, care
in timpul revoluiei industriale a avut unul dintre cele mai mari centre de producie de masini
grele i de construcii navale din lume. Pe msur ce oraul a crescut i a prosperat, un rspuns
mai rapid la cererea mare de bunuri de consum i arte a fost necesar. Produsele fabricate
industrial in masa au nceput s ctige popularitate. Odata cu revoluia industrial, stilul asiatic
i noile idei moderniste, au influentat, de asemenea, schitele lui Macintosh.
Acest stil a fost admirat de Macintosh din cauza economiei de mijloace, formelor simple
i materialelor naturale, utilizarii texturii, luminii sau umbrei. n vechiul stil vestic, o piesa de
mobilier era vzut ca ornament, afiand bogia proprietarului sau, iar valoarea piesei era
stabilita n funcie de durata prelucrarii ei. n arta japoneza, mobilierul este conceput pentru a
reda calitatea spaiului, evocand o stare de relaxare in interiorul organic.
n acelai timp, o filosofie noua, preocupata de crearea unui design funcional i practic
era n curs de dezvoltare din toat Europa: aa-numitele idei moderniste. Conceptul
fundamental al micrii moderniste a fost dezvoltarea unor idei inovatoare i a noilor tehnologii:
proiectarea era orientata catre prezent i viitor, mai degrab dect catre istorie i tradiie.
Ornamentaia greoaie i stilul traditional au fost lasate deoparte. Chiar dac Macintosh a devenit
cunoscut ca de pionier al micrii Moderniste, desenele sale au fost departe de utilitarismul sec al
acesteia. Preocuparea sa a fost construirea n jurul nevoilor oamenilor, vzuti ca indivizi care nu
aveau nevoie de o main pentru locuit, ci de o oper de art. Macintosh s-a inspirat din
stilurile arhitecturale din Scoia, din stilul Art Nouveau, alaturi de simplitatea formelor japoneze.
n timp ce lucra n domeniul arhitecturii, Charles Rennie Macintosh a dezvoltat propriul
stil: un contrast puternic ntre unghiuri drepte si motive florale. Proiectul care a contribuit la
realizarea reputaiei sale internaionale a fost Scoala de Arta din Glasgow. Asemenea
contemporanului su Frank Lloyd Wright, Macintosh includea adesea in desenele sale
arhitecturale specificaii ample pentru decorarea, detalierea, mobilarea cldirilor sale.
Queens Cross Church este o biserica parohial din Glasgow, Scoia. Este singura
biserica proiectata de Charles Rennie Mackintosh care a fost construita; prin urmare, este de
asemenea cunoscuta sub numele de Biserica Mackintosh.
n 1896, Queens Cross Church a comandat o noua biserica biroului arhitectural
Honeyman & Keppie, urmand s fie localizata n zona de dezvoltare Springbank, lng Maryhill.
Joan Honeyman a dat proiectul tinarului sau angajat, arhitectul stagiar Charles Rennie
Mackintosh. n conformitate cu convingerile lor,contractorii doreau simplitate in design.
Influentele gotice, cu arcade cu nervuri decorative, vitralii uriase cu modele create de Macintosh,
spatiu amplu pe axa verticala, definesc aceasta catedrala conferindu-i un aspect unic.
Cu toate c a proiectat o Catedrala Anglicana pentru Liverpool, ca parte a unui concurs,
aceasta nu a fost niciodat construita, astfel incat Queens Cross Church a fost singura biserica a
lui Mackintosh ridicata vreodata. Constructia a inceput la scurt timp dup ce Mackintosh a
terminat proiectul pentru Scoala de Arta din Glasgow.
Charles Rennie Mackintosh a ctigat un concurs de design pentru Scoala de Arta din
Glasgow, acest proiect reprezentand primul su comision, fiind de asemenea constructia sa
celamai importanta. Amplasata la marginea unei foarte abrupte pante inclinate catre sud, cldirea
se ntinde de-a lungul unei strazi ntregi, pana la intersectia acesteia cu o strada principala.
Cladirea pastreaza un aspect eclectic cu influente din arhitectura scotiana (mase volumetrice din

zidarie grea), motive Art Nouveau (motive florale si geometrice de fier, gresie, detalii), alaturi de
materiale, tehnici moderne utilizate in constructie.
Planul cladirii este un lung E cu coridoare de-a lungul coloanei vertebrale, care leaga
studiourile de arta situate in mare parte de-a lungul strzii de camerele mici auxiliare, sau de
birourile de pe partea din spate. Intrarea este situata dincolo de axul central, conducand la un
muzeu luminat de sus, situat n spatele Scolii de Arte din Glasgow.
Partea de nord, cu care este orientata catre strada mare, este alcatuita dintr-o fatada
dreptunghiulara simpla, cu ferestre industriale ample care lumineaza studiourile, alternand cu
decoratiuni realizate din zidarie. In contrast the east and west facades are narrow, towerlike
masonry walls above the steeply sloping streets, into which small paned metal windows recall
Scottish baronial architecture. n contrast cu fatada principala, celelalte doua fatade sunt nguste,
pereii de zidrie inaltandu-se asemenea unor turnuri, amintind de arhitectura scotiana. De la sud,
pe partea din spate, cele trei componente perpendiculare ale planului in E sunt n mod clar
evideniate. Interioarele au fost proiectate in stilul Art nouveau cu motive florale si geometrice in
lungul scarii, corpuri de iluminat, covoare, mobil, i faian.