Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Spaiul arhitectural spaiu tridimensional n care omul apare ca a patra dimensiune este legat de spaiul existenial aparine membrilor unei societi, utilizatori de drept al acestuia omul se acomodeaz cu acest spaiu, l asimileaz, l folosete pentru satisfacerea nevoilor vieii, l personific prin prezena lui, l recunoate n mod propriu, individualizat
2 Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURA URBANA ing. Ana Maria Biro
Pentru crearea mediului propice desfurrii existenei umane este nevoie de echiparea acestui spaiu. Perfecionarea echiprii tehnice s-a desfurat n paralel cu progresul societii umane. Instalaiile pot fi privite drept o expresie a gradului de civilizaie ce aparine unei perioade istorice.
3 Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURA URBANA ing. Ana Maria Biro
Factori determinani n evoluia relaiei arhitectur - echipare tehnic: 1. confort: - totalitatea condiiilor optime necesare pentru buna desfurare a vieii fiziologice a omului n spaiul construit - totalitatea condiiilor materiale care asigur o existen civilizat, plcut, comod i igienic
Factori determinani n evoluia relaiei arhitectur- echipare tehnica: 2. pudoare i decen: - modul lor de abordare in timp a condus la modificarea ideii de confort i la schimbri in modul de gndire al spaiului arhitectural i al echiprii tehnice - percepute diferit de-alungul timpului in funcie de educaie, reguli de moral i obiceiuri, religie
5 Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURA URBANA ing. Ana Maria Biro
Factori determinani in evoluia relaiei arhitectur - echipare tehnic: 3. sntatea colectiv: - factor generator de impulsuri in scopul urgentrii evoluiei echiprii tehnice
10
Confortul este asigurat intr-un spaiu construit prin urmtoarele tipuri de instalaii:
nclzire ventilare/climatizare alimentare cu ap i canalizare ape uzate stins incendiu iluminare protecia contra zgomotelor protecia contra efraciei
11
12
13
Egiptenii foloseau pentru iluminat - fclia din fibr de plante cu smoal sau rin - candela din lut - opai de forma oval cu fitil plutitor in ulei, h=7cm - supori din piatr can plat de ulei i fitil
14
2750 i.e.n. Mesopotamia: - Se construiau sisteme de aduciune cu evi din lemn sau ceramic, bazine de stocare a apei in curile interioare ale locuinelor Sumer: - La inundaii se dirija apa prin canale in bazine, puuri pentru folosin curent - Cnd nivelul apei scdea, apa se scotea din puuri cu gleata
15
Cca 2510 i.e.n. canalizarea apelor menajere - primul sistem de canalizare in Pakistan, Mohendjodaro - primele bi i toalete in interiorul cldirilor, cu evacuarea apelor reziduale in afara oraului prin canale prevzute cu grile de curire
16
Cca 2510 i.e.n. Mesopotamia - Latrine cu ap - canalizare Sumer perioada de inflorire - proiecte de orae, fortificaii, noi tehnologii in construcia de locuine, strzi canalizri - canalizare ramificat - canale din tevi de ceramic acoperite cu crmid ars (sub strzile principale), cu pant de scurgere spre bazinul colector (rpa, ru) - apare ocupaia de vidanjor
Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURA URBANA ing. Ana Maria Biro
17
2310 i.e.n. In oraele din valea Indusului (cca. 20) - Fortificaii - Strzi - Piete - Fntni - Alimentari cu ap - Canale - Bi publice (bi cu abur) - Case echipate cu camer de baie, toalet
Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURA URBANA ing. Ana Maria Biro
18
1170 i.e.n. Medine, Habu, Theba - Primele paratrznete la temple (tija cu vrf aurit) 710 i.e.n. - Alimentarea cu ap de izvor a oraului Ierusalim printr-un tunel realizat pn la lacul Siloane, tunel spat simultan la cele dou capete, L=533m, l=60-80cm, h=1,8-3m la capete
19
Alimentarea cu ap a oraului Ninive printr-un apeduct L=48km, alctuit din canale, tunele si poduri
20
21
22
23
610 i.e.n.
CLOACA MAXIMA - primul mare canal subteran de ape uzate din Roma antic, lucrare neegalat in timpurile moderne
24
25
400 i.e.n. Asia Mica de S-V - Gaz inflamabil din adncul pmntului n partea de sud-vest a Asiei Mici, la ceremonii i n gospodrii se folosete gazul metan pe post de combustibil conf. istoricului grec Ktesias
26
215 i.e.n. fizicianul i mecanicul grec Ktesibios din Alexandria, studiaz forele produse de aer i ap, folosind presiunea lor n numeroase sisteme. El inventeaz pompa de vid, stropitorul de stins incendiu hidraulic i orga de ap.
27
folosit ca sistem de ridicare a apei in cazul denivelrilor de teren, sistem nc utilizat dup 2000 de ani
28
210 i.e.n. Bizant fizicianul Philon inventeaz pompa de presiune, robinetul cu mai multe ci i alte sisteme utilizate n instalaiile de ap 180 i.e.n. Guvernatorul Pergamonului realizeaz un sistem de muli km de conduct de ap sub presiune (20 atm). Conducta este din lemn, ngropat, i prins n pietre gurite ca s nu se fisureze
29
150 i.e.n. la Roma se descoper mortarul hidraulic. Acest mortar la umiditate devine solid ca piatra, i datorit rezistenei sale ridicate, face posibil construirea de sisteme de arce i boli.
30
31
32
40 i.e.n. Roma antic - Cladirea roman spaiu confortabil: - Cldur - Lumin - Bi calde pentru destindere asigurate de terme - Ap proaspt adus din muni - Latrine elegante - Cisterne in mijlocul curii acoperite
33
Sistem de alimentare cu ap a consumatorilor Toaleta racordat cu eava de plumb la reeaua exterioara, conductade form oval, sudat cu cositor
CURS: INFRASTRUCTURA URBANA ing. Ana Maria Biro
34
97 e.n. Roma antic - Alimentarea cu ap a Romei realizat prin 14 canale principale L=430km
Sf. Sec. I. e.n. Roma antic - Pont du Gard cel mai cunoscut apeduct pe traseul de alimentare cu ap al oraului Nimes, sudul Franei: - 49m inaltime, 272m lungime, 3 nivele
-
Apa din viaduct ajungea intr-un castel de ap, unde se stoca apoi se distribuia dup reguli stricte spre consumatori
CURS: INFRASTRUCTURA URBANA ing. Ana Maria Biro
36
Consumatori: Puuri publice pentru aprovizionarea cu ap a locuitorilor Instituii publice: teatre, circ, terme, fntni decorative Consumatori particulari bogai, organizai in grupuri (dup cartierul in care locuiau) i care suportau cheltuielile de racordare i plteau o tax fix pentru consumul anual
CURS: INFRASTRUCTURA URBANA ing. Ana Maria Biro
37
APODYTERIUM (vestiar) FRIGIDARIUM (sala rece pt bi reci) TEPIDARIUM (sala cldut) CALDARIUM (etuv)
38
Imperiul Roman
Terma roman
-
APODYTERIUM (vestiar) FRIGIDARIUM (sala rece pt bi reci) TEPIDARIUM (sala cldut) CALDARIUM (etuva)
39
40
1100 e.n. In numeroase state mohamedane se utilizeaz gheaa pentru rcirea alimentelor
Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURA URBANA ing. Ana Maria Biro
41
Evul Mediu
Mare pas pe loc dpdv al instalaiilor Cauze: - Distrugerea sistemelor de aduciune a apei potabile ce funcionau dup norme de igien hotrte prin legi specifice
- Dogme religioase reguli stricte de igien corporal ce nu stimulau
elementare echipamente
42
Evul Mediu
Sec. V, VI, VII - terme: CALDARIUM, FRIGIDARIUM - palate: TERMA, FANTANA
Primele bi apar in sec. XII, XIII in oraele unde predominau activitile productive
43
Evul Mediu
44
Evul Mediu
45
Evul Mediu
46
47
Renatere
Folosirea pe scara larg a sticlei pentru geam i a focului fix. 1539 in vremea lui Henrik VIII in Anglia se inventeaz eava de plumb turnat, inlocuind eava de lemn care crea probleme de infectare a apei potabile 1582 sub podul Londrei pe Tamisa se construiete o platform de pompe cu roi mari, care realizeaz alimentarea cu ap a oraului, prima in Europa dup cderea Imperiului Roman in 97 e.n.
48
Renatere
Sec XV : necesitatea evacurii apelor ce inundau minele de mare adncime a condus la rspndirea sistemului de ridicare a apei la suprafa pe modelul morilor de ap.
49
Sec XVII: Thomas Newcomen construiete primul motor cu abur, utilizat ulterior la evacuarea apelor din minele inundate.
50
51
Sec. XIX.
Principiul inclzirii cu aer cald. Sistemul realizat de ctre lctuul Manger pentru Frederich cel Mare, rege prusac, in palatul su de la Potsdam funciona cu aer fierbinte (50 grade).
52
1655 un fierar din Nurnberg inventeaz pompa cu piston antrenat manual (1620 persoane) utilizat pentru stingerea incendiilor 1668 iluminat nocturn al centrului Londrei cu lmpi cu ulei montate pe stlpi sau in console 1682 fizicianul E. Mariotte studiaz fenomenul transmiterii cldurii prin geam i descoper fenomenul de radiaie a cldurii 1689 motoare cu abur in Kassel si Londra pentru antrenarea apei in fntnile arteziene 1711 J.J. Partels inventeaz ventilatorul de aerisire pentru mine i devine astfel inventatorul ventilaiei artificiale 1713 apare un nou combustibil: cocsul Franta si Olanda nclzire cu sobe alimentate din exterior, fumul evacuat prin couri 1716 prima inclzire central cu ap folosind fora ascensional a apei, corpurile de incazire erau mascate cu grtare ornamentale
53 Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURA URBANA ing. Ana Maria Biro
1769 un englez (Watt) inventeaz maina cu abur de forma paralelipipedic 1775 englezul A. Cummings a construit un WC din metal, cu rezervor de ap la inlime, cu lan i robinet de inchidere metalic 1792 A. Becher inventeaz gazul lampant 1801 se utilizeaz pentru inclzire i iluminare gaz lampant intr-o locuin la Paris apare problema depozitrii gazului 1829 prima instalaie de stins focul cu ap acionat cu motor de abur cu doi cilindri, tras de cai 650 l/minut ap
54
1808 Lumina din curent electric H. Davy descoper lampa cu arc electric
55
56
Buctrii Bi Incperi
57
1842 se proiecteaz cel mai mare sistem de canalizare (igienic) al timpurilor pentru oraul Hamburg
58
1844 la doi ani dupa introducerea in Anglia a iluminatului interior al trenurilor, in Austria sunt introduse lmpi cu ardere deschis in trenul impratului Ferdinand.
59
1850 Gorrie, fizician i inginer englez, construiete prima main de rcire cu aer a incperilor. 1852 Thomson descoper pompa de cldur pentru inclzirea cldirilor sau inclzirea apei industriale
60
61
62
1870 in sedii de birouri, hoteluri i fabrici se folosesc instalaii de prinklere pentru stins incendii montate in tavan suspendat (J. Carey le-a propus in 1806) F. Corbier perfecioneaz extinctorul de incendiu, inventat in 1816 the G. Manly Th. W. Twyford, ceramist englez, proiecteaz i construiete primul WC ceramic glazurat cu sifon i ap de splat, rezolvnd problema mirosului
63
1883 inginerul german C. Linde echipeaz abatorul din Wiesbaden cu o instalaie de rcire folosind amoniacul ca agent de rcire
64
1879 primul bec electric cu filament produs in serie, realizat de Thomas Edison. Firul incandescent este realizat din fibr de bambus carbonizat. 1880 Edison i prietenii si infiineaza prima fabric de becuri incandescente, afacere ce duce la scderea produciei lmpilor cu gaz.
65
1880 in Anglia se construieste prima central termic pe abur, realiznd inclzirea mai multor locuine. Aburul era preparat intr-un cazan in centrala termic pentru preluarea dilatrii conductelor se prevd lire de dilatare. Probleme: - Pierderi mari de caldur pe traseele de transport al agentului termic
66
1882 primul sistem de iluminat electric al orasului Berlin realizat cu lampi electrice de catre firma Siemens.
67
1883 Edison constat c fabricarea becurilor poate deveni o afacere rentabil dac exist infrastructura necesar, respectiv centrale i reele electrice. Utilizeaz cabluri din cupru izolate, introduse in evi i inventeaz contorul electric.
68
1873 Budapesta este iluminat ocazional cu corpuri de iluminat electrice. Dup 1893 centrul oraului este iluminat in mod regulat. 1884 Timioara este primul ora in care funcioneaz in mod curent iluminatul electric stradal.
69
1885 intreprinderea electric oreneasc din Berlin asigur curentul electric necesar pentru iluminatul stradal i casnic
70
1885 se fabric evi de oel fr sudur se produce noul contor electric proiectat de Edison 1896 se inventeaz prima lamp cu vapori de mercur 1908 se fabric primul bec incandescent cu filament de wolfram
1914 incepe s funcioneze cea mai mare staie de epurare a apei uzate din lume la Frankfurt
71
72
1895 se descoper cazanul cu ap cald din font folosit in centralele termice pentru inclzirea cldirilor monumentale. Sistemele de inclzire utilizau evi cu perei groi, sub form de serpentine, de multe ori montate in canale in pardoseal, sistem Perkins. Progrese in domeniul electrotehnicii dau posibilitatea utilizrii motoarelor electrice pentru actionarea pompelor de circulaie a apei i a ventilatoarelor.
73
Apar primele sisteme de incalzire cu aer cald cu preparare centralizat folosind ventilatoare i baterii de nclzire. Canale de aer inzidite cu trasee orizontale i verticale cu refularea aerului prin dispozitive speciale cu reglaj. Cca 1890 apare procedeul de umidificare a aerului cu ajutorul aburului inceputul climatizrii.
74
1935 incepe producia evilor de instalaii i materiale de construcii din polivinil-clorid (PVC) in Germania
75
1938 apar primele instalaii de climatizare moderne in America, dei primul brevet pentru o instalaie de clim cu umidificare a aerului a fost primit in 1902 de W. Carrier.
ENERGII NECONVENIONALE Cu ocazia crizei energetice ncepe cutarea surselor neconvenionale de energie: solar, eolian, geotermal, etc.
77
ENERGII NECONVENIONALE 1973 In Arizona se proiecteaz prima ferm solar, pe o suprafa de cca. 1kmp.
78
79
80
81
82
83
84
85