Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bazele Teoretice Ale Analizei Economice
Bazele Teoretice Ale Analizei Economice
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Creditori
comerciali
Clienti
Personalul
angajat
Analiza
economicofinanciara
Institutii
bancare
Guvernul
si
institutiile
Manageri
Actionari
sau
asociati
S
t
a
r
e
a
i
n
t
r
e
p
r
i
n
d
e
r
i
i
Performante
normale
Performante
superioare
Obiective
ale analizei
economicofinanciare
Contabilitatea
Modulul "A"
Contabilitatea financiara
Modulul "B"
Contabilitatea de gestiune
Modulul "C"
Bugetare analitica
Blocul
informational
in analiza
economicofinanciara
Surse externe
intreprinderii
Feleaga N., Ionascu I.Contabilitate financiara, vol I, II, III, IV, Editura Economica, Bucuresti, 1993
E1
F1
f11
f12
F2
f1n
f21
f22
Fenomen economic
E2
E3
F3
f31
f2n
f32
En
F4
f3n
f41
f42
Fn
fn1
f4n
fn2
fnn
Cuantificarea influentelor
Sintetizarea rezultatelor analizei
Elaborarea pachetului de masuri
c)
d)
e)
f)
5. Studiul factorilor
economice
care
influenteaza
rezultatele
activitatii
factori tehnici
factori economici
factori sociali
factori politici
factori simpli
factori complecsi
e) dupa modul de previzionare
factori previzibili
factori imprevizibili
f) dupa gradul de actiune
factori de gradul I
factori de gradul II
factori de gradul N
5.Metode si tehnici utilizate in analiza economico-financiara
indicatori ai resurselor
-
materiale
umane
financiare
- informationale
indicatori ai consumului de resurse cheltuieli
indicatori de rezultate (efecte)
indicatori de eficienta
efect-e
efort-E
efect-e
e/e
E/e
effort-E
e/E
E/E
metoda susbstitutiei
metoda balantiera
metoda ratelor
metoda scorurilor
1. Metoda substitutiei
Aceast metod se folosete n cazul n care ntre factorii fenomenului studiat exist
relaii de tip determinist de forma produsului sau a raportului (ntre fenomenul studiat i
factorii de influen exist proporionalitate direct sau invers).
Metoda substituirilor n lan se bazeaz pe trei principii, i anume:
a) ordonarea factorilor n cadrul modelului de analiz are n vedere condiionarea
lor economic, i anume: factori cantitativi, factori de structur i factori calitativi;
b) substituirile se fac succesiv, avndu-se n vedere ordinea menionat la principiul
a;
c) un factor substituit se menine ca atare n operaiunile ulterioare.
Aplicarea metodei se poate face pe baz de mrimi absolute i pe baz de indici.
Cazurile tipice de folosire a metodei substituirilor n lan sunt: produs ntre factori
i raport ntre factori.
A) Cazul produsului ntre factori
Modelul general al unui fenomen economic de acest tip este urmtorul:
F=abc
10
IF =
ia =
a1
b
c
100 ; ib = 1 100 ; ic = 1 100
a0
b0
c0
IF = IF 100
Influenele variaiei relative a factorilor asupra modificrii relative a fenomenului
studiat se calculeaz astfel:
1) ia( I F ) = ia 100
2) ib( I F ) =
ia ib
ia
100
3) ic( I F ) =
ia ib ic ia ib
100 2
100
i1 i2 K in
; n2
100 n 1
iK( I ) =
N
i1 i2 K iK i1 i2 K iK 1
;
100 K 1
100 K 2
1<K<n
11
a0 a0
b1 b0
2. a ( P ) =
a1 a0
b1 b1
P = b(P) + a(P)
- pe baz de indici:
IP =
P1
i
100 = a 100
P0
ib
IP = IP 100
1. ib( I P ) =
100
100 100
ib
2. ia( I P ) =
ia
100
100
100
ib
ib
I P = ib( I ) + ia( I
P
P)
a1 a1
b1 b0
- pe baz de indici:
1. ia( I P ) = ia 100
2. ib( I P ) =
ia
100 ia
ib
12
3.
Metoda ratelor
Ratele sunt date de rapoarte intre marimi comparabile din punct de vedere logicoeconomic, cu o mare capacitate informationala in caracterizarea fenomenelor economicofinanciare. Principalele categorii de rate utilizate in procesul de analiza economicofinanciara sunt:
4. Metoda scorurilor
Metoda scorurilor este folosita in special in evaluarea riscului de faliment al
intreprinderilor. Aceasta metoda este bazata pe un sistem de grupare a unor indicatori
aflati in corelatie cu starea de sanatate sau slabiciune a intreprinderilor. Metodele de
analiza a riscului de faliment sunt tehnici statistice ale analizei discriminante care
grupeaza caracteristicile financiare ale intreprinderilor cu functionare normala si a celor
cu dificultati in activitatea de gestionare economicofinanciara. Prin combinarea in
anumite proportii a unor indicatori se incearca departajarea intreprinderilor in situatie de
faliment de intreprinderile aflate in stare de incertitudine sau cu situatie considerate
normala. Combinatia liniara a unor indicatori, numita functie scor, realizeaza
aproximarea (dar cu un anumit grad de probabilitate ) a riscului de faliment.
Metoda scorurilor, in aprecierea riscului de faliment al intreprinderilor, apeleaza si la
indicatorii de rentabilitate, alaturi de indicatori de structura ai activelor, indicatori de
lichiditate sau indicatori de eficienta. Conditia de selectie a indicatorilor care evidentiaza
performanta unei intreprinderi este relatia de independenta dintre acestia. Existenta unui
anumit grad de corelatie intre indicatori ar conduce la inregistrarea, in cadrul functiei
amintite, a unor influente repetate ale aceluiasi fenomen economicofinanciar.
Scorul reflecta o functie liniara a unor variabile (indicatori), ponderate cu anumiti
coeficienti medii, determinate prin metoda celor mai mici patrate, pe baza observatiilor
asupra unui lot reprezentativ de intreprinderi:
Z = a1 * R1 + a 2 * R2 + .............. + a n * Rn
unde:
Ri = indicatori de rentabilitate si structura a capitalurilor
a i = coeficienti de corelatie cu functia scor Z, respectiv variabilitatea marginala a
scorului Z la o variatie de o unitate a ratei RI .
Selectia indicatorilor in cadrul metodei scorurilor se face pe baza rezultatelor inregistrate
atit de intreprinderile sanatoase cit si de intreprinderile aflate in dificultate, pe perioade
14
B. Metode calitative
a) Diviziunea sau descompunerea fenomenelor si rezultatelor, care
pot fii: in timp, in spatiu sau pe elemente componente
b) Comparatia: respectiv caracterizarea evolutiei fenomenului in
functie de un criteriu prestabilit
- in timp
- in spatiu
- mixte
- fata de un criteriu prestabilit
c) Gruparea, respectiv impartirea fenomenului in grupe relativ
omogene, care au la baza o caracteristica considerata comuna
Fn
*100
F0
F
cu baza in lant: I n / n1 = n *100
Fn1
cu baza fixa : I n / 0 =
R = ( n1
Fn
1) *100
F0
c) coeficienti de sezonalitate,
15
F
Ks =
Fm
unde:
_
gi =
ei
*100
F
e) coeficienti de concentrare:
coeficientul Herfindhal:
n
H = gi
i =1
coeficientul Gini-Struck:
n g i 1
2
G=
i =1
n 1
f) Metoda ABC este frecvent utilizata in analiza structurala a stocurilor, analiza
structurala a cifrei de afaceri, analiza costurilor, analiza puterii de negociere a
firmei cu clientii sau furnizorii.
Grupa
A
B
C
%PRODUSE
15%
25%
65%
%CA
65%
25%
15%
%CA
80%
65%
15%
40%
%PRODUSE
16
Criterii de evaluare
Imaginea firmei pe piata
Competente tehnologice
Rata rentabilitatii comerciale
Cota de piata relativa
Productivitatea muncii
Retea de distributie
Situatie financiara
Total
Coeficient de
semnificatie
0,08
0,07
0,2
0,25
0,12
0,05
0,23
1
Nota
Nota ponderata
17
Legenda
Ambro SA
Temco SA
18
1)
Vasile Robu, Analiza eficienei utilizrii capitalului societilor comerciale industriale, Tipografia &
Editura Secorex, Bucureti, 1998, pag. 67.
19
20
Qv
1
Qf <
Qf
1
Qe <
VA
1
Qe <
b) Analiza raportului dinamic
Raportul dinamic se stabilete pe baza indicilor indicatorilor valorici (cu baz
fix) i caracterizeaz evoluia acestora fa de o anumit baz de comparaie (de regul,
perioada precedent).
Principalele rapoarte dinamice sunt:
Raportul dinamic dintre indicele produciei vndute (I Qv ) i indicele produciei
I Qv
I Qf
1
<
21
I Qf
I Qe
1
<
I VA
1
I Qe <
CAT = vi
i =1
22
Pret
1,000
900
800
700
600
500
400
300
200
CA
Ca medie Ca marginala
1,000,000
1,000
1,350,000
900
700
1,600,000
800
500
1,750,000
700
300
1,800,000
600
100
1,750,000
500
-100
1,600,000
400
-300
1,350,000
300
-500
1,000,000
200
-700
23
K PP1 = K PP 0 + PN * ccp
Luind in calcul impactul dimensiunii profitului brut ( PB ) si a fiscalitatii (exprimate prin
_
impozitul pe profit, redat prin cota medie de impozitare - c i ) asupra profitului net, relatia
de calcul a capitalului propriu dorit a se realiza prin activitatea intreprinderii devine:
_
K PP1 = K PP 0 + PB * (1 ci )* c cp
Desfasurarea activitatii intreprinderii are la baza cunoasterea ratei medii a rentabilitatii
comerciale ( RRC ):
P
RRC = B *100
CA
de unde: PB = RRC *CA *
1
100
_
_
1
* (1 ci )* c cp
100
_
_
1
* (1 ci )* c cp
100
24
cai
*100
CAS
Indicatori
Rata de fidelitate
Rata de atractie
Cota de piata absoluta
25%
N+1
90%
8%
29%
N+2
92%
6%
31%
N+3
94%
5%
32%
Pentru perioada N N+3, se estimeaza cresterea cotei de piata absolute de la 25% la 32%
in principal datorita cresterii ratei de fidelitate a clientelei.
Cota de piata relativa ( C pr ) caracterizeaza pozitia strategica a unei societati in cadrul
sectorului in care isi desfasoara activitatea prin prisma cifrei de afaceri inregistrate de
societatea considerata leader ( CAL ) .
cai
*100
CAL
Daca valoarea cotei de piata relative este mai mica de 50%, pozitia societatii analizate
este nesemnificativa comparative cu cea detinuta de firma leader. Daca valoarea cotei de
piata relative este egala cu 50%, atunci societatea analizata realizeaza jumatate din cifra
C pr =
25
Ks =
CA
_
CA
_
Total
3,500,000
3,850,000
875,000
962,500
Coeficientul GINI
n g i 1
2
G=
i =1
n 1
Coeficientul Herfindall
n
H = gi
i =1
Metoda ABC
An
Nr
crt
1
2
3
4
5
Sortiment
Incaltaminte barbati
Incaltaminte femei
Confectii barbati
Confectii femei
Confectii copii
TOTAL
N
820,000
450,000
900,000
620,000
1,200,000
3,990,000
Gi
N+1
590,000
280,000
1,800,000
460,000
1,650,000
4,780,000
N
0.21
0.11
0.23
0.16
0.30
1.00
N+1
0.12
0.06
0.38
0.10
0.35
1.00
(Gi)2
N
N+1
0.0422 0.0152
0.0127 0.0034
0.0509 0.1418
0.0241 0.0093
0.0905 0.1192
0.2204 0.2889
5
5
0.102 0.44443
0.026 0.11111
0.2
Denumire
N
N+1
Coeficientul Gini-Struck
0.160
0.330
Coeficientul Herfindall
0.220
0.289
1/n=0.2
H1=0.22--TENDINTA DE CRESTERE A GRADULUI DE CONCENTRARE A CA
H0=0.289 G1>G0
Indicatori
Cifra de afaceri totala
Reduceri comerciale
Cifra de afaceri neta
Marja comerciala
Marja reala
n-1
1,800,000
1,800,000
249,000
249,000
n-2
1,980,000
198,000
1,782,000
550,000
352,000
n-3
2,871,000
143,550
2,727,450
563,500
419,950
27
945,450
891,000
54,450
1. CA = q vi * pi
I =1
QF CA
*
NS QF
MF MFA QF CA
*
*
*
3. CA = NS *
NS MF MFA QF
2. CA = NS *
A
B
C
D
E
Total
Dca
dq
dg
dp
Direct
166,085
125,404
3,336
37,345
Produs
Cifra de afaceri
N
N+1
132,500 187,000
200,600 140,300
255,210 395,600
151,200 121,040
231,875 293,530
971,385 1,137,470
gi(%)
N
10.25%
13.93%
22.25%
17.70%
35.86%
100.00%
N+1
12.34%
8.35%
31.22%
12.34%
35.75%
100.00%
39.9319
Indirect
166,085
125,404
3,336
37,345
Nr crt
1
2
Indicatori
Numar mediu de salariati
Valoarea medie a mijloacelor fixe
Prevazut
400
200,000
Realizat
420
218,400
164,000
183,456
1,230,000
1,070,100
1,430,957
1,287,861
4
5
28
217,761
53,505
44,944
28,501
47,882
42928.41
1.Necesitatea si importanta VA
2.Analiza dinamica si structurala a VA
3.Analiza factoriala a VA
1.Necesitatea si importanta VA
Valoarea adugat exprim creterea de valoare rezultat prin utilizarea factorilor de
producie, ndeosebi a forei de munc i a capitalului peste valoarea bunurilor i
serviciilor provenind de la teri n cadrul activitii curente a ntreprinderii. Ea reprezint
sursa acumularilor care permite remunerarea participanilor direci i indireci la
activitatea economic a ntreprinderii.
Valoarea adugat prezint interes nu numai n calitatea sa de indicator de performan,
ci i pentru faptul ca poate msura contribuia ntreprinderii la crearea produsului intern
brut. Acest indicator se preteaz la comparaii ntre ntreprinderi, fr a introduce
distorsiuni ntre ntreprinderile aflate n diferitele faze ale procesului de transformare i
distribuie, deoarece valoarea adugat neutralizeaz incidena consumurilor
intermediare. Valoarea adaugat, ca rezultant a combinaiei factorilor de producie,
constituie sursa de remunerare i determinare comportamental a acestora, asigurnd
meninerea societii pe pia2.
Se poate discuta despre rolul valorii adugate n stabilirea sarcinii fiscale a ntreprinderii,
dat fiind contribuia la calculul impozitului indirect taxa pe valoarea adugat.
Metodele de calcul pentru valoarea adugat ntlnite n literatura de specialitate sunt
metoda sintetic i metoda aditiv.
Metoda sintetic presupune determinarea valorii adugate pornind de la volumul total de
activitate desfurat de ntreprindere, din care se scad consumurile de la teri.
Particulariti apar n determinarea valorii adugate prin metoda sintetic n funcie de
specificul activitii desfurate: producie, comer sau prestri de servicii. Astfel:
Unde:
CA = cifra de afaceri din vnzri de mrfuri (rulajul contului 707 Venituri din vnzari
2
Monica Petcu Analiza economico-financiara a intreprinderii, Ed. Economica, Bucuresti, 2003, pag.332
29
de ntreprindere.
n categoria consumurilor intermediare sunt incluse: cheltuieli cu materii prime,
materiale, cheltuieli cu energia i apa, cheltuieli cu prestaii externe (cheltuieli de
protocol, reclama, cheltuieli potale i de telecomunicaii, cheltuieli cu comisioanele
bancare, alte cheltuieli cu prestaiile externe). Informaii cu privire la consumurile
intermediare sunt regsite n Contul de profit i pierdere (n componena cheltuielilor
de exploatare) sau n balana de verificare, n rulajele conturilor 600 628 (exclusiv
rulajul contului 607 Cheltuieli privind mrfurile).
Unde:
Qex = producia exercitiului, respectiv producia vndut ( Qv )corectat cu variaia
produciei stocate ( Qst ) dar i cu producia imobilizat ( Qim ):
Qex = Qv + Qst + Qim
M p =consumuri intermediare de la teri corespunztoare activitii productive
desfurate de ntreprindere.
30
Unde:
Cp = cheltuieli cu personalul
Cd =cheltuieli cu dobnzile;
Am =cheltuieli cu amortizarea capitalului fix;
I , t = Impozite i taxe, altele dect impozitul pe profit, taxa pe valoarea adugat;
Re xcor = Rezultatul exploatrii corectat cu ajustrile privind provizioanele i
deprecierile (altele dect amortizarea capitalului fix), alte venituri/cheltuieli de exploatare
i cheltuielile cu dobnzile
alte venituri din exploatare
*
Rexpl
: rezultat din exploatare corectat cu:
Fora de munc
Chelt cu
personalul
ntreprindere
Capital fix
Amortizri
Banca
Producia exerciiului
Qex
Prelucrare
Dobnzi
Acionarii/
asociaii
Statul
Impozite i taxe
Profit
= VA
31
Rc =
VA
100
VA0
RGI =
VA
100
CA
c. ratele de structur
1. Rata de remunerare a personalului angajat
2. Rata de remunerare a capitalului
3. Rata de remunerare a statului
4. Rata de remunerare a sistemului bancar
5. Rata de remunerare a ntreprinderii
Cp
100 .
VA
C
Rc= am 100 .
VA
I ,T
RST =
100
VA
C
RSB = dob 100
VA
*
Rexpl
R =
100
VA
Rp=
An
Nr crt
Indicatori
1 Cheltuieli cu personalul
2 Chelt cu amortizarea si provizioanele
3 Chelt cu impozite si taxe
4 Chelt financiare cu dobinzile
I Elemente de natura cheltuielilor
Rezultatul exploatarii exclusiv
II
cheltuielile cu dobinzile
Valoarea adaugata
gi (%)
N
N+1
N
N+1
2,638,944 3,674,706 48.00% 49.00%
824,670 1,274,898 15.00% 17.00%
384,846 449,964 7.00% 6.00%
989,604 974,922 18.00% 13.00%
4,838,064 6,374,490 88.00% 85.00%
3.Analiza factoriala a VA
M
VA = Qex M = Qex 1
Qex
Q
Qex = NS ex = NS Wa
NS
VA = Qex v a / 1 leu
Wa =
I (%)
139.25%
154.59%
116.92%
98.52%
131.76%
T Qex
= t Wh
NS T
gi va i
va i = i =1
100
33
NS
f. cant:
f. cant:
I.
Qex
f. cant:
f. calit
Wh
VA
f. calit
Wa
f. structura: g i (%)
f. calit va
f. calit: va i
Wh f. calitativindirect
- f. de grd 1
- f. compleci
Q ex = T
- f. de grd 3
- f. simplii
- f. de grd 2
- f.compleci
Q ex
= T Wh
T
t f. calit.indirect
T = NS
T
= NS t
NS
f. cant:
NS
f. calit
f. cant: T
f. cant:
II.
Qex
VA
f. calit
Wh
f. structura: g i (%)
f. calit va
f. calit: va i
34
Indicatori
Nr mediu salariati
Fond total de timp de munca
Timp mediu de lucru pe salariat
Productia exercitiului
Consumuri intermediare
Valoarea adaugata
Valoarea medie adaugata la un leu productia exercitiului
Productivitatea medie orara
Valoare adaugata la un leu productia exercitiului recalculata
N
152
282,720
1,860
10,780,000
5,282,200
5,497,800
0.510
38.130
N+1
160
291,200
1,820
12,930,000
5,430,600
7,499,400
0.580
44.402
0.575
2,001,600
1,096,500
164,903
289,358
-124,455
931,597
I%
105.26%
103.00%
97.85%
119.94%
102.81%
136.41%
113.73%
116.45%
Pondere in
variatia
valorii
adaugate
55%
8%
47%
905,100
840,450
45%
42%
64,650
3%
35
Proverb roman
Lumea contemporana devine tot mai mult o realitate de neconceput fara preocuparea
pentru performanta, reusita si succes. Aceaste elemente au devenit motivatia oricarei
intreprinderi care incearca sa se inscrie in exigentele economiei de piata si in competitia
mondiala. Analiza performantelor economico-financiare ale intreprinderii se
concentreaza si asupra evidentierii formarii rezultatului intreprinderii, respectiv pe
evidentierea structurii lui, tinind seama de interdependentele dintre elementele
constitutive si factorii care au influenta asupra nivelului acestor performante.
Rentabilitatea poate fi definita ca fiind capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit
prin utilizarea factorilor de productie si a capitalurilor, indiferent de provenienta acestora.
Putem vorbi despre profit atunci cind are loc devansarea cheltuielilor de catre venituri;
profitul este doar o componenta a rentabilitatii. Iar pentru a caracteriza o intreprindere din
punct de vedere al rentabilitatii, pentru a vedea daca o intreprindere este sau nu rentabila,
consideram ca trebuie studiate trei puncte cheie:
evolutia activitatii cresterea, descresterea activitatii economice;
evolutia cifrei de afaceri, evolutia valorii adaugate;
evolutia rentabilitatii propriu-zise (profit, rata de rentabilitate, ca indicatori).
Rentabilitatea se afla in strinsa corelatie cu profesionalismul intreprinzatorilor, cu timpul,
mijloacele materiale si financiare investite pentru o activitate economica. Orice
intreprindere trebuie sa asigure remunerarea si reinnoirea capitalului investit, iar acest
fapt se realizeaza numai in conditiile unei suficiente rentabilitati a activitatii sale.
Capital investit
(capital propriu
si imprumuturi)
Noi im prumuturi
Dividende
Profit net
Active
Cifra de
afaceri
36
37
Unde:
RCA = rezultat aferent cifrei de afaceri
si
exploatare
Cifra de afaceri este componenta de baza a veniturilor din exploatare. O situatie
considerata normala pentru intreprindere presupune inregistrarea de profit corespunzator
cifrei de afaceri. Rezultatul exploatarii este pozitiv sau negativ in functie de evolutia
rezultatului aferent cifrei de afaceri. Daca o intreprindere inregistreaza pierdere
corespunzatoare cifrei de afaceri, se impune o analiza riguroasa a cauzelor care au condus
la aceasta situatie; este incalcata regula de baza a existentei sale, ratiunea de a vinde in
scopul realizarii de profit. Continuitatea activitatii unei astfel de intreprinderi este pusa
sub semnul intrebarii.
Rezultatul financiar este dat de diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile
financiare. Daca rezultatul exploatarii este efectul combinarii sau transformarii factorilor
de productie in bunuri, rezultatul financiar este efectul modificarii valorii instrumentelor
financiare detinute de intreprindere, al gradului de indatorare al intreprinderii, al politicii
de gestionare a excedentului de resurse financiare ale intreprinderii. Cum efortul financiar
pe care il face o intreprindere are ca scop stimularea activitatii de exploatare, in cazul in
care din activitatea financiara se degaja pierdere, o situatie normala ar caracteriza
intreprinderea daca rezultatul exploatarii ar asigura acoperirea acesteia.
Ca expresie a gestiunii financiare, rezultatul financiar poate fi analizat separat de celelalte
forme ale rezultatului, generate de activitatea de exploatare, respectiv de activitatea
extraordinara. Iar daca in cadrul analizei mentionate se departajeaza veniturile si
cheltuielile financiare generate de finantarea activitatii de exploatare de veniturile si
cheltuielile imputabile strategiilor financiare ale intreprinderii, se evidentiaza calitatea
gestiunii financiare a intreprinderii.
Atit rezultatul exploatarii cit si rezultatul financiar sunt componente ale rezultatului
corespunzator activitatii curente desfasurate de intreprindere, rezultat prezentat sub
denumirea de rezultatul curent. Ca si la celelalte doua forme de rezultat prezentate,
marimea rezultatului curent nu se afla sub incidenta politicii fiscale.
Dimensionarea influentelor elementelor extraordinare asupra activitatii intreprinderii se
face cu ajutorul rezultatului extraordinar. Luind in considerare caracterul extraordinar
al acestor elemente, caracterul lor nerepetitiv, rezultatul extraordinar nu ocupa un loc
determinant in cadrul analizei rentabilitatii.
Calculul rezultatului brut la nivel de intreprindere se face fie prin insumarea rezultatului
curent cu rezultatul extraordinar, fie prin scaderea din veniturile totale a cheltuielilor
totale.
Venituri totale
( - ) Cheltuieli totale
Rezultat brut
38
Utilizatori ai informatiei
Sistem bancar
Stat
Rezultat brut
Investitor
Rezultat net
39
( - )
R ezulta t din
exp lo atare
C h eltuieli din
exploa tare
(+)
R ezu ltat
curen t
V en ituri
fin an cia re
A ctivitatea
finan ciara
( - )
R ezu ltat
fina nciar
R ezu ltat
b rut
(+ )
(-)
C heltu ieli
fin an cia re
Im p ozit p e
profit
V enitu ri
ex traord inare
A ctivita tea
extraord in ara
(-)
R ezu ltat
net
R ezu ltat
ex traord inar
C h eltuieli
ex traord inare
40
RE>0
RC>0
RF<0
41
RE<0
RC >0
RF>0
42
Marja Comerciala (fig 1.1) vizeaza in exclusivitate intreprinderile comerciale sau numai
activitatea comerciala a intreprinderilor cu activitate mixta (industriale sau comerciale).
Pentru aceste intreprinderi indicatorul marja comerciala reprezinta mai degraba o masura
a fluxului global al activitatii de comert cu marfuri decit un indicator de rezultat real.
Excedentul vinzarilor de marfuri in raport cu costul de cumparare reprezinta marja
comerciala.
V in z a r i d e m a r f u r i
(-)
C o s tu l m a r f u r ilo r v in d u te
M a r ja c o m e r c ia la
43
M a rja c o m e rc ia la
C h e ltu ie li d e d is trib u tie
R e zu lta t b ru t
Im p o zit p e
p ro fit
R e zu lta t
net
Atit indicatorii de rezultate cit si capacitatea de autofinantare din exploatare permit prin
variatia relativa inregistrata dar si prin corelarea cu evolutia altor indicatori economicofinanciari, estimarea rentabilitatii intreprinderii; deteriorarea sau imbunatatirea starii de
performanta economico-financiara este cu siguranta semnalata prin dimensiunea
absoluta sau relativa a indicatorilor mentionati. Cu titlu de exemplu, marja comerciala
( MC ) comparata cu cifra de afaceri a intreprinderilor cu activitate comerciala (regasita
sub denumirea de rata a marjei comerciale-( R MC ) evidentiaza impactul politicii
comerciale privind preturile practicate si sursele de aprovizionare utilizate asupra
rezultatului activitatii.
MC
R MC =
* 100
CA
Analiza evolutiei ratei marjei comerciale permite caracterizarea strategiei intreprinderii
de maximizare a profitului si de asemenea confera o baza reala pentru comparatii intre
intreprinderi pe o perioada mai mare de timp. Utilitatea acestei rate este regasita si in
estimarea profiturilor viitoare ale intreprinderii. O intreprindere cu o rata a marjei
comerciale de dimensiune redusa este vulnerabila la schimbarile de pret care pot anula
sau reduce serios profiturile.
Factorial, marja comercial se poate analiza pe baza modelului:
MC = CAmf R mc ,
unde: CAmf vnzri de mrfuri; R mc rata medie a marjei comerciale.
Analitic, rata medie a marjei comerciale poate fi calculat:
R mc =
g i rmci
100 2
unde:
gi structura vnzrilor de mrfuri; rmci rata marjei comerciale pe tipuri de mrfuri.
Sistemul factorial de analiz a marjei comerciale este:
CAmf
MC
gi
R mc
rmci
44
prbi
Fig 1.2 Sistem de analiza factoriala a rezultatului brut
Rbrut = Vt Ct = Vt (1
Ct
) = Vt * prb
Vt
Unde:
Rbrut = rezultatul brut al exercitiului; Vt = venituri totale; C t = cheltuieli totale
_
prbi
prb =
100
g i = structura veniturilor totale pe categorii de activitati
prbi = rezultat (profit) brut la un leu venituri, pe categorii de venituri
Pentru cuantificarea influentelor factorilor ce rezulta pe baza modelului de calcul si
analiza a rezultatului brut, s-au folosit relatiile:
_
2. influenta profitului mediu brut la un leu venituri totale: Vt1 * ( prb1 prb 0 )
din care:
_
45
din
exploatare;
g i prei
pre =
100
g i = structura veniturilor din exploatare
prei = profitul (rezultatul) la un leu venituri pe categorii de venituri din
exploatare
Modelul este recomandat intreprinderilor cu activitate productiva, pentru care productia
stocata si productia imobilizata au valori mari, iar baza tehnicomateriala nu este foarte
ridicata.
5. Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri
Cifra de afaceri este componenta de baza a veniturilor din exploatare. O situatie
considerata normala pentru intreprindere presupune inregistrarea de profit corespunzator
cifrei de afaceri.
Rezultatul exploatarii este pozitiv sau negativ in functie de evolutia rezultatului aferent
cifrei de afaceri. Daca o intreprindere inregistreaza pierdere corespunzatoare cifrei de
afaceri, se impune o analiza riguroasa a cauzelor care au condus la aceasta situatie; este
incalcata regula de baza a existentei sale, ratiunea de a vinde in scopul realizarii de profit.
Continuitatea activitatii unei astfel de intreprinderi este pusa sub semnul intrebarii. Din
aceste considerente, vom discuta in cele ce urmeaza despre profitul aferent cifrei de
afaceri abandonind notiunea de rezultat aferent cifrei de afaceri.
Pentru analiza factoriala a profitului intreprinderii, sunt utilizabile urmatoarele modele:
n
a) P = CA CH = qvi p i qvi p i
i =1
i =1
Unde:
P = profit aferent cifrei de afaceri; CA = cifra de afaceri
CH = cheltuieli aferente cifrei de afaceri; qvi = cantitatea vinduta pe unitate de
produs i
g i = structura productiei vindute pe produse; ci = cost pe unitate de produs i
_
46
gi
pi
ci
Fig 1.3 Sistem factorial de analiza a profitului (modelul a)
Exemplu:
Nr.
Indicator
0
1
crt
Cifra de afaceri
1.
1.000.000 1.102.400
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri
2.
800.000
868.140
Indicele preturilor - Ip
3.
104%
IC indicele costului
4.
105%
Profitul aferent cifrei de afaceri
5.
200.000
234.260
I. Determinarea modificrii profitului
P = P1 P 0 = 234.260 200.000 = +34.260
II. Determinarea influenei factorilor asupra modificrii profitului aferent CA
( P ) = P I P
q
0
0
qvi
qvi 1 pi 0
I q = i =1
qvi 1 pi 0 = i =1 I
i =1
qvi 0 pi 0
i =1
qvi 1 pi 1
;
p
I p = i =1
n
qvi 1 pi 0
i =1
qvi 1 pi 1
i =1
qvi 1 pi 0 = i =1 I
qvi 1 pi 1
qvi 1 pi 0 1.060.000
1.102.400
=
= 1.060.000 I q = i =1
=
= 1, 06
n
104%
1.000.000
qvi 0 pi 0
i =1
qvi
47
( P ) =
g i
n
n
qvi 1 pi 0 qvi 1c i 0 P0 I q
i =1
i =1
n
qvi 1ci 1
i =1
qv i 1c i 0 = i =1
Ic
qvi 1ci 1
I c = i =1
n
qvi 1ci 0
i =1
n
qvi 1ci 1
i =1
qvi 1c i 0 = i =1
Ic
868.140
= 826.800
105%
( P ) =
n
n
i =1
i =1
i =1 vi 1 i 0 i =1 vi 1 i 1 i =1 vi 1 i 0 i =1 vi 1 i 0
g i
( P ) =
p i
qvi 1 pi 1
n
n
q
c
q
p
vi 1 i 1 vi 1 i 0 qvi 1ci 1
i =1
i =1
i =1
n
i =1
1.102.400
= 1.102.400
= +42.400
1, 04
Profitul aferent cifrei de afaceri a crescut fa de perioada luat ca baz de comparaie cu
34.260 mii lei. Asupra profitului cei 4 factori de influen au acionat astfel:
a. creterea volumului vnzrilor cu 6% a asigurat un profit suplimentar fa de
perioada precedent cu 12.000 mii lei. Creterea cantitii vndute poate fi efectul
extinderii reelei de distribuie, mbuntirea imaginii pe pia., creterii gradului
de pregtire profesional a personalului angajat, creterea cererii ntr-o mai mare
msur dect oferta.
b. Prin modificarea structurii vnzrilor, P a fost cu 21.200 mii lei mai mare dect
n perioada de baz. n acest sens modificarea structurii vnzrilor este explicat
48
b) P = CA * pr
In acest caz se opereaza cu urmatorul model:
NS
T
qvi
t
_
CA
wh
_
pi
gi
_
pr
pi
ci
Fig.1.4 Sistem factorial de analiza a profitului (modelul b)
49
unde : pr = profitul mediu la un leu cifra de afaceri; T = fond total de timp de munca
NS = numar mediu de salariati; t = timp mediu de lucru pe salariat
_
Mf CA P
* _ *
c) P = T *
T
CA
Mf
Unde:
_
Mf
= gradul de inzestrare tehnica a muncii
T
CA
= eficienta (randamentul) mijloacelor fixe
_
Mf
Modelul prezentat, aparte din punct de vedere cognitiv, implica in diagnosticarea
profitului aferent cifrei de afaceri variabile cu un spectru larg al relevantei. Alaturi de
structura vinzarilor, pret si cost unitar, in caracterizarea evolutiei profitului aferent cifrei
de afaceri sunt implicate timpul de lucru, gradul de inzestrare tehnica si randamentul
mijloacelor fixe.
6.Analiza factoriala a profitului pe produs
costului unitar ( c ):
_
=q v * p q v * c = q v * ( p c) = q v *
50
C o s t m e d iu
u n ita r
Schema 3.4 Sistemul de factori ce actioneaza asupra variatiei costului mediu unitar
51
Re xpl
* 100
CA
Rc =
sau
RC =
* 100
q vi p
i =1
sau
n
i =1
n
R C = (1
i =1
q vi c i
_
) * 100
q vi p i
Rc =
RBE
* 100
CA
Rc =
Rnet
* 100
CA
sau
sau
=
Rc
MC
CA
* 100
sau
R
R B
* 100
CA
52
53
_
_
Ch
MC
*100 c *100 = C N t
CA
CA
unde:
_
54
55
Rrc = (
q vi p i
q vi c i
i =1
n
i =1
1) * 100
unde:
Rrc = rata rentabilitatii resurselor consumate; P = profit aferent cifrei de afaceri
CH = cheltuieli aferente cifrei de afaceri;
Dimensiunea ratei rentabilitatii resurselor consumate este data in principal de variatia
structurii vinzarilor, a costului unitar si a preturilor de vinzare.
Asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate se remarca influenta costului, in sensuri
diferite, atit prin numaratorul cit si prin numitorul raportului: cresterea costului
antreneaza atit scaderea numaratorului (a profitului) cit si cresterea numitorului (a
cheltuielilor aferente cifrei de afaceri). Din acest punct de vedere, impactul costului
asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este mult mai puternic comparativ cu alte
rate*.
Dupa cel de-al doilea model, dimensiunea ratei rentabilitatii resurselor consumate este
direct proportionala cu rezultatul exploatarii si invers proportionala cu cheltuielile de
exploatare. Prin dinamica relativa a rezultatului exploatarii superioara celei inregistrate
de cheltuielile de exploatare, cresterea ratei rentabilitatii resurselor consumate este
evidenta.
In literatura de specialitate, se discuta despre valoarea optima a ratei rentabilitatii
resurselor consumate ca fiind incadrata intre 9% si 15%.
Varianta agreat de calcul al ratei rentabilitii resurselor consumate este:
Pr
R rc =
100 ,
Ch
unde:
Pr profit aferent cifrei de afaceri;
Ch cheltuieli aferente cifrei de afaceri.
Modelul de analiz factorial a ratei rentabilitii resurselor consumate va fi:
R rc =
qv p qv c
qv c
i
qvi pi
100 =
1 100
qv
i
i
56
Perioada
precedent
911.067
796.487
x
Perioada
curent
1.082.357
862.239
894.510
x
114.580
730.711
220.118
14,38%
25,53%
g =
qvi 0 pi 0
1 100
1 100 =
qv
c
qv
c
i1 i 0
i0 i0
qvi1 pi 0
c =
qvi1 pi 0
1 100
1 100 =
qv
c
qv
i
i
i
i
1
1
1
0
qvi1 pi 0
c =
qvi1 pi 0
1 100
1 100 =
qv
c
qv
c
i1 i1
i1 i 1
qvi1 pi1
57
Re =
Rc
* 100
At
sau
Re =
RBE
* 100
At
sau
Re =
Re xpl
* 100
At
Re =
Re xpl
* 100
A exp l
Re =
RBE
*100
Kinvestit
Re =
Re xpl
* 100
Kinvestit
Sau
sau
unde:
Re = rata rentabilitatii economice;
RBE = rezultat brut din exploatare
Rexpl = rezultatul exploatarii;
At = active totale
Aexpl = active de exploatare;
Kinvestit = capital investit;
Rc = rezultat curent
In formula de calcul a ratei rentabilitatii economice, folosirea la numarator a rezultatului
exploatarii sau a rezultatului brut din exploatare este dictata de interesele in luarea in
58
59
g (structura vnzrilor)
P
100
CA
100 . Cele dou rate componente acioneaz diferit asupra ratei rentabilitii
CA
2.
CA CA1 CA0 P0
100
At At1 At0 CA0
Influena ratei rentabilitii comerciale:
P CA1 P1
P
=
0 100
CA At1 CA1 CA0
60
Rf =
Rf
Rcurent
* 100
Kpm
sau
Rbrut
=
Kpm
* 100
Nota: aceasta rata este intilnita si sub denumirea de rata economica a rentabilitatii
capitalului permanent
Rf =
Rnet + Dob
*100
Kpm
Rf =
Rnet
* 100
Kpp
unde:
Rf = rata rentabilitatii financiare; Rcurent = rezultatul curent al exercitiului
Kpm = capital permanent; Rbrut = rezultat brut, inainte de impozitare
Rnet = rezultat net al exercitiului; Dob = dobinzi pentru datorii pe termen mediu si lung
Kpp = capital propriu
In teoria de specialitate, in cadrul ratelor de rentabilitate financiara sunt regasite si
urmatoarele rate:
rata de rentabilitate a activelor totale (Return on Total Assets ROA), calculata
dupa cum urmeaza:
ROA =
Rnet
*100
At
ROCE =
Rid
*100
Kpm
unde:
*
61
Pn
Vt At Pn
100 =
100
Kp
At Kp Vt
62
Pn
Kp
Vt
At
At
Kp
Pn
Vt
100 ,
Capital propriu
Capital propriu Activ total
63
unde:
64
65
q*p q*v = Cf
q*(p-v) = Cf
Volumul fizic critic al vinzarilor , a carui realizare implica un profit nul, este:
Cf
pv
Cifra de afaceri critica (CAcr), respectiv expresia valorica a volumului critic:
qcritic =
CAcr = qcritic*p
rentabilitate: Gcr =
qcritic
* 100
q max im
66
Pmax = qmaxim* (p v) cf
Grafic, pragul de rentabilitate poate fi reprezentat astfel:
Y
CA
ch
D
CAcr
cv
cf
qcritic
qmax
Pe axa OX este reprezentat volumul fizic al productiei, iar pe axa OY sunt reprezentati
indicatorii valorici: cifra de afaceri, cheltuieli. Zona OAB corespunde pierderilor
inregistrate de intreprindere, iar zona BCD corespunde profiturilor inregistrate. Latura
CD din triunghiul BCD corespunde profiturilor maxime.
La intreprinderile ce desfasoara activitati diverse, calculul si valoarea informationala a
pragului de rentabilitate sunt influentate de modalitatea de evidenta a cheltuielilor dar si
de masura in care se departajeaza cheltuielile in cheltuieli fixe si variabile. In cazul
intreprinderilor in cauza, pragul de rentabilitate este exprimat dupa cum urmeaza:
Unde:
Cf
1 cv
Unde:
CAcr
* 100
Q max
In marimi relative: Ip =
CA CAcr
* 100
CAcr
Sau
CA
* 100
CAcr
Cu cit cifra de afaceri inregistrata de intreprindere este mai mare comparativ cu cifra de
afaceri critica si in consecinta valoarea indicatorului de pozitie este mai mare, cu atit
riscul de exploatare este mai mic. Indicatorul de pozitie exprima capacitatea intreprinderii
de a-si modifica productia si de a se adapta la cerintele pietei, capacitate influentata in
mare masura de gradul de specializare a potentialul tehnicoproductiv, de structura sa
organizatorica.
P. Vernimment* caracterizeaza pozitia intreprinderii in functie de dimensiunea
inregistrata de indicatorul de pozitie astfel:
Instabila, daca cifra de afaceri este cu mai putin de 10% superioara cifrei de
afaceri corespunzatoare pragului de rentabilitate;
Relativ stabila, daca cifra de afaceri inregistrata este cu 10-20% superioara cifrei
de afaceri corespunzatoare pragului de rentabilitate;
Confortabila, daca cifra de afaceri inregistrata este cu mai mult de 20% superioara
cifrei de afaceri corespunzatoare pragului de rentabilitate.
In aprecierea riscului din exploatare, se poate aborda si coeficientul de elasticitate (Ke),
coeficient intilnit si sub denumirea de coeficient de levier al exploatarii:
Re xpl
Re pl
Ke =
CA
CA
Ip =
Unde:
Re xpl
= variatia relativa a rezultatului din exploatare
Re xpl
CA
= variatia relativa a cifrei de afaceri
CA
Coeficientul de elasticitate exprima modul in care o schimbare in volumul vinzarilor
influenteaza cistigurile inainte de plata dobinzilor si a impozitelor, sensibilitatea
rezultatului din exploatare la cresterea cu o unitate a cifrei de afaceri.
Evidentiind variabilitatea rezultatului fata de structura costurilor, se poate prezenta relatia
dintre coeficientul de elasticitate si pragul de rentabilitate:
*
68
12,350,000
8,768,500
2,000,000
0.71
6,896,552
19,704,433
35.00%
62.68%
3,714,286
69
5,453,448
179.08%
2.26
70