Comunicare educaional

Modulul I Elementele comunicrii

DECALOGUL COMUNICRII

Nu poi s nu comunici
A comunica presupune cunoatere de sine i stim de sine
A comunica presupune contientizarea nevoilor celuilalt
A comunica presupune a ti s asculi
A comunica presupune a nelege mesajele
A comunica presupune a da feed-back-uri
A comunica presupune a nelege procesualitatea unei relaii
A comunica presupune a ti s i exprimi sentimentele
A comunica presupune a accepta conflictele
A comunica presupune asumarea rezolvrii

Provocare
1 mi place s privesc n jur i s descopr persoane interesante.
2 tiu cum s-mi manifest interesul pentru o persoan necunoscut, astfel nct
s
putem intra n contact.
3 Nu m deranjeaz atunci cnd o persoan necunoscut m msoar cu privirea.
4 tiu s interpretez corect semnalele nonverbale de invitaie sau de respingere.
5 M angajez uor n discuii cu persoanele pe care le ntlnesc pentru prima oar.
6 mi place s rd, s spun bancuri i s se glumeasc pe seama mea.
7 Nu m deranjeaz dac persoana cu care vorbesc manifest emoii puternice.
8 mi este uor s-mi exprim emoiile n faa celorlali, indiferent dac este vorba despre team, tristee, furi
e sau bucurie.
9 Respect tcerea provocat de tririle emoionale ale celeilalte persoane, fr s m simt obligat/ s vor
besc sau s o oblig s-i schimbe starea.
10 Cnd cineva vorbete, sunt atent/ mai degrab la ce i cum spune, dect s-mi formulez deja n minte
replica.
11 tiu cum s-mi exprim punctele de vedere astfel nct s fie luate n considerare, chiar dac sunt n cont
radicie cu prerile celuilalt.
12 Pot privi constant n ochi persoanele cu care vorbesc, chiar dac ne contrazicem.
13 Nu simt c relaia mea cu cineva ar fi ameninat dac mi exprim o prere diferit sau ne contrazicem.
14 tiu cnd s opresc o ceart, nainte de a produce efecte distructive asupra relaiei cu cealalt persoan
.
15 Mi se pare normal ca ambele pri s accepte compromisuri pentru a depi o divergen de opinii.

Primele cinci afirmaii evalueaz stilul de stabil

ire a relaiilor cu ceilali, afirmaiile 6-10 cel de
comunicare, iar afirmaiile 11-15 stilul de rezol
vare a conflictelor. Dac la oricare dintre cele t
rei serii de afirmaii nu ai rspuns adevrat m
car de 3 ori, nseamn c ceea ce urmeaz e
ste de folos pentru tine.

Repere teoretice
Comunicarea este o componenta vitala a procesului de predare-invatar
e-evaluare. In mare masura, reusita actului pedagogic este asigurata de
calitatea comunicarii.

Actul de comunicare se constituie ca un proces de transmitere a inf

ormatiilor, ideilor si sentimentelor, atitudinilor, opiniilor de la un individ la
altul, de la un individ catre un grup social si de la acesta la altul.
(Haines, 1998).

Ca forma specifica a comunicarii umane, comunicarea didactica se disti

nge prin cateva particularitati:
este o comunicare de tip scolar care utilizeaza ca instrument limbajul speci
fic continutului diferitelor discipline de invatamant;
este intentionat acordata la realizarea obiectivelor propuse; este o comunic
are de continuturi purtatoare de instruire;
are un efect de invatare, urmareste influentarea, modificarea si stabilitatea
comportamentelor individuale sau de grup;
genereaza invatare, educatie si dezvoltare prin implicarea activa a elevului i
n actul comunicarii

Elementele structurale ale comuni

carii didactice
- un EMITATOR (profesorul) - P,
- un RECEPTOR (elevul, clasa de elevi) - E ,
- REPERTORIUL EMITATORULUI (RP) = ansamblul cunostintelor, noti
unilor, priceperilor, deprinderilor, experientei etc. de care dispune pr
ofesorul si cu care se angajeaza in actul predarii,
- REPERTORIUL RECEPTORULUI (elevului) - RE = ansamblul cunosti
ntelor, notiunilor, priceperilor, deprinderilor, experientei etc. de care
dispune elevul; nivelul dezvoltarii psihice si fizice cu care se angajea
za in actul invatarii,
- REPERTORIUL COMUN AL PROFESORULUI SI ELEVULUI - RPR
E.
Intre cei doi poli se interpune "CANALUL" sau CALEA DE COMU
NICARE, pe traseul caruia pot interveni perturbatii diferite: suprapun
ere de sunete, reverberatia salii de clasa, zgomote, voce slaba, care
pot provoca pierderi de informatii.

Aplicaia 2
Alcatuiti un mesaj de 7-8 cuvinte si jucati telefonul fara fir" intr-un grup de 10-l5 per
soane (se transmite mesajul la urechea unei alte persoane, in sir indian, pana ce a
cesta este transmis de la penultima persoana la ultimul membru al grupului). Obser
vai cum mesajul a suferit o transformare prin aceste reformulari succesive si discut
ati modalitatile prin care puteti face comunicarea mai eficienta (transmiterea sa fie
mai fidela).
Aplicaia 3
Aptitudini de comunicare n general
Scopul acestei activiti este ca dumneavoastr s descoperii diferitele stadii ale u
nui proces de comunicare astfel nct s fii capabili sa recunoatei barierele n co
municare ce pot interveni i s gsii soluii pentru a le depi.

Activitate individual
Identificai o situaie de comunicare dificil n care v-ai aflat. Identificai n aceast situai
e etapele procesului de comunicare prezentate mai jos. Identificai barierele de comu
nicare ce v-au fcut s resimii acea situaie ca dificil.
Cutai soluii pentru ndeprtarea barierelor de comunicare identificate i scriei
propunerile voastre n spaiul acordat.
Scriei propunerile voastre pentru soluii n spaiul acordat.
Avei 15 minute pentru a realiza aceast activitate.
Etape ale procesului de
comunicare
Construirea mesajului
Adaptarea mesajului
Pregtirea receptorului
Transmiterea mesajului
Interpretarea mesajului
Confirmarea faptului c
mesajul a fost neles

Bariere
Mesaj
incomplet/incorect
Mesajul nu este adaptat
caracteristicilor audienei
Receptorul nu este
pregtit s l accepte
Mijlocul de transmitere
nu este bine ales
Mesajul nu a fost neles
aa cum s-a intenionat
Eecul n a cere i a primi
feed-back

Soluii de ndeprtare

Interpretarea mesajului
Confirmarea faptului c
mesajul a fost neles

COMUNICAREA DIDACTICA
are mai multe caracteristici, care o deosebesc de alte f
orme ale comunicarii interumane:
se desfasoara intre doi sau mai multi agenti: profesor si elevi, avnd
ca scop comun instruirea acestora, folosind comunicarea verbala, s
crisa, non-verbala, paraverbala si vizuala, dar mai ales forma combi
nata;
mesajul didactic este conceput, selectionat, organizat si structurat lo
gic de catre profesor, pe baza unor obiective didactice precise, prev
azute in programele scolare;
stilul didactic al comunicarii este determinat de conceptia didactica a
profesorului si de structura lui psihica;
mesajul didactic are o dimensiune explicativ-demonstrativa si este tr
ansmis elevilor folosind strategii didactice adecvate dezvoltarii intele
ctuale a acestora;

In cadrul interactiunii profesor-elev, comunicarea psiho

pedagogica indeplineste mai multe functii:
functia informativa, de transmitere a mesajului didactic si educativ;
functia formativa, de stimulare a gndirii si a imaginatiei la elevi;
functia educativa, de transmitere a influentelor educationale, de coe
ziune si afirmare a grupurilor scolare;
functia de evaluare si reglare a procesului de predare invatare;
functia de rezolvare a problemelor educationale si a conflictelor scol
are.

Regulile comunicarii didactice eficiente sunt:

sa asculti, adica sa tii cont de parerea si interesele celorlalti;
sa observi adica sa te intereseze ceea ce se intmpla in cadrul situa
tiei de comunicare si sa intelegi starea receptorilor;
sa analizezi si sa cunosti situatia receptorilor;
sa te exprimi adica sa-ti expui punctele de vedere si sentimentele vi
s-a-vis de obiectul comunicarii;
sa controlezi adica sa urmaresti calitatea si eficienta comunicarii.

Pentru a fi eficace, comunicarii didactice i se cer anumite caracteri

stici:
Ale profesorului:
claritatea mesajelor
precizia acestora
utilizarea unui limbaj adecvat si accesibil elevilor
utilizarea unui limbaj corect
structurarea logica a mesajelor transmise
prezentarea interesanta a continutului instruirii
asigurarea unui climat adecvat comunicarii
Ale elevilor:
sa aiba capacitate de concentrare (pentru a putea recepta si intelege
mesajul profesorului);
sa posede cunostintele anterioare necesare invatarii ce urmeaza;
sa fie motivati pentru a invata ( in general si la un anumit obiect studiu,
in particular);
sa cunoasca limbajele utilizate (de profesor sau de calculator )

Factori fizici perturbatori:

- iluminatul necorespunzator,
- zgomote,
- temperaturi excesiv de coborte sau ridicate,
- ticuri,
- elemente ce distrag atentia.
Intre obstacolele ce apar mai frecvent in comunicarea didactica, mention
am:

supraincarcarea (determinata de criza de timp, dar si de dorinta unor pr

ofesori de a nu omite lucruri importante);
utilizarea unui limbaj inaccesibil elevilor;
dozarea neuniforma, in timp, a materialului de predat;
starea de oboseala a elevilor sau indispozitia profesorului;
climatul tensionat sau zgomotos.

Pentru perfectionarea comunicarii didactice, este necesara cunoa

sterea, respectarea unor reguli de catre profesori, intre care menti
onam:

incurajarea feedback-ului din partea elevilor (pentru a cu

noaste in ce masura mesajele transmise au fost corect r
eceptionate si intelese);
ascultarea atenta, rabdatoare si incurajatoare a mesajelo
r primite din partea elevilor;
folosirea mai multor forme de comunicare didactica pentr
u acelasi tip de mesaje (de regula, orala si vizuala, conc
omitent)
repetarea mesajelor mai complexe;
vorbirea corecta, deschisa si directa.

Elemente de specificitate ale comunicarii didactice:

dimensiunea explicativa;
logica pedagogica;
rol activ al profesorului;
personalizarea;
ritualizarea;
comunicare verticala + orizontala;
finalismul;
animarea selectiva;
dominarea;
redundanta.

RETROACTIUNI ALE COMUNICARII DIDACTICE

Feed-back - "modalitatea prin care finalita

tea redevine cauzalitate" (A. Cosmovici, L.
Iacob).
Feed-forward - "modalitatea prin care anti
ciparea finalitatii redevine cauzalitate" (A.
Cosmovici, L. Iacob).

Tipuri de feed-back
1) dupa activitatea reglata:
-fbI (al mesajului) atentia clasei,calitatea raspunsurilor ;
-fbII (al invatarii) nota, comentarea raspunsului,reactia la tema.
2) dupa nivelul feed-back-ului:
-feed-back-0: cu fbI: lectia prin TV,radio si fbII: extemporal neadus, nota comunicata ;
-feed-back-insuficient: cu fbI: indici ai neintelegerii fara detalii despre cauze, iar fbII: nota in s
erie;
-feed-back optim cu fbI: indicii edificatori asupra cauzei reactiei copiilor, iar fbII: evaluarea (n
ota) explicativa;
-feed-back redundant cu fbI: reluarea aceleiasi informatii, exces pe aceeasi tema, iar fbII abu
ndenta penalizarilor/incurajarilor, pt. aceeasi realizare: nota, lauda, premiere etc.
3) dupa calea urmata de feed-back:
-feed-back direct: fbI-reactia spontana a clasei, fbII-nota,lauda, blamul personal;
-feed-back indirect-fbI interventia unui intermediar (diriginte, parinte, situatie); fbII- informatia
ocolita care ajunge la elev prin: coleg, parinte, diriginte,carte etc.
4) dupa momentul aparitiei feed-back-ului:
-feed-back concomitent fbI: reactia clasei in timpul predarii lectiei ; fbII asistenta pe moment i
n realizarea sarcinilor de invatare;
-feed-back uletrior: fbI: raspunsurile la ascultare curenta/recapitulativa; fbII: corectarea teme
i, examenului, concursul

5) dupa raportul cu continuturile anterioare(ale mesajului,invatarii sau altor feed-back-uri)

-feed-back consistent fbI :confirmarea interesului la predare prin raspunsurile bune de a doua zi ; fbII: note
pe merit ;
-feed-back inconsistent: fbI: reactiepozitiva la predare, raspunsuri slabe a doua zi; fbII: evaluare gresita, inc
onsecventa in cerinte
6) dupa modalitatea de codificare:
-feed-back verbal: fbI: interventii de genul : mai tare, repetati, n-am inteles; fbII: comentarii, intrebari, e
xprimarea atitudinii ;
-feed-back paraverbal : prin intonatie, accent, pauza semnificativa ;
-feed-back nonverbal: mimica, gestica,privire, miscarea clasei;
-feed-back mixt : combinarile celor de mai inainte
7)dupa sursa feed-back-ului :
- feed-back individual fbI:unul sau altul dintre elevi; fbII: prof, cartea, un coleg ;
- feed-back colectiv fbI: clasa sincronia ei interactionala ; fbII: reactia clasei la activitatea elevului
8)dupa semnificatia feed-back-ului pt. beneficiari(E/R):
- feed-back pozitiv: fbI:confirmarea, sincronia interactionala; fbII: incurajarea, lauda, nota buna ;
-feed-back negativ: fbI: lipsa nesincroniei, neatentia; fbII: blamul, admonestarea, nota slaba;
- feed-back alb reactii neclasificabile prin opacitatea lor, gen fata de poker
9)dupa continut :
-feed-back limitat : indiferent de forma (verbal, nonverbal) el spune doar Da/Nu ;
-feed-back liber : orice informatie necesara lamuririi profesorului sau elevului.

APLICAIA 1
i propun dou exerciii care au impact n dezvoltarea unui mod propriu de a ntelege i conce
ptualiza fedback-ul. Primul exerciiu presupune s ncercci ca atunci cnd un prieten povestet
e o gluma s nu zambei sau s nu rzi deloc. Vei vedea c lipsa unui feedback pe care i at
eapt determin prietenul s ncerce s reformuleze mesajul folosind formulari de tipul: Nu ai
neles? Ceea ce doream s zic era"
Un exercitiu adaptat dupa Harold Leavitt si Roland Mueller (apud Gamble, Gamble, 1993) pre
supune s i alegi un partener i s incerci s-i oferi instructiuni pentru a efectua un desen (l
a alegere) n trei condiii: :
(1) stai spate n spate cu partenerul i i explici desenul pe care-l ai n fa, fr s priveti cee
a ce face el, fr alte comentarii n afara de instructiunile cu privire la desen si fr ca el sa aib
a voie s spun nimic din ceea ce face (aceasta situatie este similara conditiei de feedback z
ero"),
(2) descriei o alta imagine, ntorcndu-te cu faa spre partener (acesta rmnnd cu spatele s
pre tine) i putnd comenta ceea ce deseneaz, fr ca partenerul acesta s aiba voie s fac
, la rndul su, vreun comentariu (aceasta situatie este similar condiiei de feedback limita
t") si
(3) alegi un alt desen pe care partenerul s-l reproduc, dar de data asta stai fa n fa i fie
care dintre voi poate s fac orice comentarii dorete (interactiunea este maxim, corespunz
nd condiiei de feedback liber"). La final, compar cele trei desene executate de partener cu o
riginalele i observai rolul feed-back-ului n procesul de comunicare.

APLICAIA 2 Acordarea feedback-ului

Scopul acestei activiti este ca dumneavoastr s exersai reformularea,
n multiple feluri, a gndirii exprimate de una sau mai multe persoane astfel
nct s se stimuleze continuarea dialogului i interaciunea.
Activitate pe perechi
Identificai o tema de discuie de interes comun (probleme manageriale sau
dificulti intervenite n cadrul claselor de elevi)
De cte ori vei avea posibilitatea i chiar de fiecare dat cnd o persoan
va vorbi, cellalt va reformula mesajele emise. Cel care va reformula l va
ntreba pe emitor daca e de acord cu modul de re-exprimare a mesajului s
u. Daca e de acord, vor putea fi emise i alte mesaje. n caz contrar, emi
torul iniial va re-exprima el nsui ceea ce dorise s spun ; se va face o n
ou reformulare a mesajului su, dup care va fi din nou consultat. n cazul
n care nu va fi nici acum de acord, se va repeta procesul, pana la obinere
a confirmrii (avei zece minute pentru a realiza aceasta activitate).

Canalul de comunicare
Canalul de comunicare reprezinta calea care permite difuzarea mesaju
lui; ca determinante principale putem aminti:
presupune o coerenta de comunicare intre emitator si receptor;
este principalul spatiu pentru factorii perturbatori.
1) Reteaua in forma de X" (denumita si stea") este cea mai centralizat
a; eficienta sa se manifesta in special in activitatile simple, fara grad de
dificultate ridicat. Persoana situata in centru este perceputa drept lider, d
ar, pentru membrii grupului situati mai departe de centru, aceasta este r
eteaua de comunicare cea mai putin satisfacatoare.
2) Reteaua in forma de cerc reprezinta cealalta latura: aceasta este cea
mai descentralizata forma de structurare a canalelor de comunicare; dar
astfel devine si cea mai putin eficienta - grupul posedand un grad cresc
ut de neorganizare, lucru resimtit acut si de membrii lui. Totusi, autorii cit
ati afirma ca aceasta retea este mai indicata decat prima in a rezol probl
eme complexe si este cea mai satisfacatoare in ceea ce priveste comun
icarea pentru toti membrii sai.

 3) Canalul-retea" include posibilitatea unei participari majore a tut

uror membrilor grupului; acesta este indicat atunci cand este import
anta o interactiune permanenta si pluridimensionala a membrilor un
ui grup. Desi conducatorul grupului este greu de distins de catre me
mbri, acestia din urma au un nivel de satisfactie ridicat; totusi, daca
exista o presiune (de exemplu, cea a timpului) pentru rezolrea unei
sarcini, canalul include o posibilitate destul de mare de a se divide i
n retele de tip stea".
4) Reteaua in forma de Y" sau reteaua in forma de lant permite o
slaba interactiune a membrilor si se preteaza, de asemenea, la rezo
lrea unor sarcini simple si directe; satisfactia membrilor tinde sa se s
itueze pe un interl intre putina si medie.

Aplicatia 1
Un exercitiu care sa cuprinda principalele componente ale comunicarii presupu
ne sa impartim colectivul de cursanti in sase grupuri; fiecare grup primi spre an
aliza o componenta a comunicarii (spre exemplu, emitator, receptor, mesaj, fee
dback. canal, context) si trebui sa se gandeasca pentru a gasi toate elementele
pozitive care privesc componenta comunicarii pe care o reprezinta (se poate fol
osi pentru aceasta si o analiza de nevoi de tip SWOT - identificarea punctelor t
ari, punctelor slabe, a oportunitatilor si a amenintarilor pe care componenta inv
estigata le are asupra comunicarii in ansamblu).

BLOCAJE IN COMUNICARE
a) blocaje determinate de caracteristicile persoanei angajate in comunicarea didactica (profesorul

pe de o parte, elevul pe de alta). Aici vorbim practic despre caracteristicile personalitatii cadrului
didactic si elevilor ce se regasesc in comunicare. Astfel, agresivitatea sau calmul, prejudecatile sau
flexibilitatea, autoritatea sau permisivitatea (alaturi de multe alte caracteristici personale) pot fi doar
cateva dintre atitudinile care pot ajuta sau bloca comunicarea didactica.
b) blocaje determinate de relatiile social-valorice existente intre participantii la relatia de
comunicare didactica Cadrul didactic ar trebui sa reprezinte competenta stiintifica in domeniul
pe care il preda, adica sa dispuna de o autoritate pe care i-o ofera nivelul de pregatire in domeniu.
Acest aspect ar putea favoriza comunicarea didactica in sensul in care elevul ar simti nevoia sa
intrebe, sa cunoasca , sa descopere cu ajutorul cadrului didactic tot mai mult din acel domeniu.
c)

c) blocaje determinate de canalul de transmisie - Comunicarea didactica se realizeaza cu ajutorul

tuturor formelor de limbaj: verbal, paraverbal si nonverbal. Fara a neglija rolul si importanta ultimelor
doua forme, nu putem sa nu subliniem ca cel putin dimensiunea informativa sau argumentativa a
cunoasterii se constituie cu ajutorul limbajului verbal. De aceea, orice distorsiuni la acest nivel devin
blocaje ale comunicarii. Obstacolele din perspectiva limbajului pot avea surse multiple. In general
vorbind, amplitudinea vocabularului elevului este o conditie a unei comunicari didactice eficiente, in
timp ce un vocabular sarac este o piedica in derularea acestei comunicari. Tot aici includem
necesitatea accesibilitatii (pentru elev) si claritatii discursului pe care il are cadrul didactic.
d) blocaje determinate de particularitatile domeniului in care se realizeaza comunicarea didactica
utilizarea excesiva a unui limbaj specific unui domeniu /discipline de invatamant, in conditiile in care
educabililor le este inca strain, poate ingreuna cu mult comunicarea didactica. De ex, la matematica sau
fizica este absolut necesar sa cunoastem si sa intelegem simbolurile specifice domeniului, deoarece altfel
risca din postura de elev sa nu intelegem multe din aspectele discutate.

Modalitati de eficientizare a comunicarii

organizarea unui mediu comunicational propice;
armonizarea scopurilor si obiectivelor activitatii cu structura comunic
ationala;
perfectionarea deprinderilor de comunicare;
realizarea unei comunicari complexe;
utilizarea multicanalitatii;
asigurarea urmatoarelor conditii:
analiza clasei de elevi,
analiza ocaziei,
analiza surselor de obtinere a informatiei,
analiza punctelor forte ale mesajului,
analiza actiunilor presupuse de comunicare,
analiza si evaluarea impactului emiterii mesajului

Trasaturi definitorii pentru un comunicator eficient:

atitudinea pozitiva;
increderea si integritatea personala;
empatia;
gestionarea interactiunii si self-monitoring-ul;
expresivitatea;
persuasiunea.

Jurnal de curs
Ce vi s-a prut interesant n acest curs?
..................................................................................................................
..................................................................................................................
............................................................................................
Ce sugestii avei?
..................................................................................................................
..................................................................................................................
............................................................................................
Cum vei aplica ceea ce ai nvat?
..................................................................................................................
..................................................................................................................
............................................................................................

Multumesc pentru atentie!

Material realizat de profesor, S
pina Mihaela