Il

MANUALUL. FRAGMENTE

pendente de om, s-i nale sufletul i faptele la armonia divin

naturii. Filosofia este o pregtire complex pentru via, iar
filosoful stpn pe sine i pe legile naturii, i pstreaz cumptul
in orice imprejurare, fericit sau tragic, dovedind eficiena
doctrinei stoice.
Propensiunea lui Epictet pentru principii este atestat de
atitudinea fa de doctrina altor coli filosofice. El consider
filosofi autentici pe stoicii Zenon i Chrysippos, i critic pe
Cameade i Epicur. La epicurei, Epictet contest echivalarea
plcerii cu scopul vieii, egoismul dur i absena unui sens social.
La neoacademici, Epictet combate pendulrile lor intelectuale i
morale, iar la sceptici - negarea adevrului in pofida afrrmrii
existenei sale. Epictet confrunt principiile cu practica, bazat pe
Imnul sim sau pe raiune. El cultiv raionamentele logice i
tace din raiune norma adevrului i criteriului valorii. Educaia
filosofic implic organizarea prenoiunilor i disocierea va
lorilor, luminate de raiune, intru descoperirea si supunerea la
legile naturii. in felul acesta, omul devine o "pean moral",
un 7tpO(llpE. Termenul lui Aristotel to dvepw1!E{Eaem, "a
umaniza", reflect adecvat sensul teoretic i practic al raio
nalismului stoic.
Raionalismul lui Epictet propag doctrina aciunii. Exer
ciiul raiunii se aplic in trei domenii: dorin, opiune i
judecat. Precizm c aceste etape tripartite sint formulate1 de
Epictet i nu le intilnim la ali stoici. n prima etap, educaia
filosofic ne ndeamn s stpnim dorinele, s le limitm la
bunurile interioare, s nelegem c realitatea independent de
puterea noastr este "indiferent" i c nu constituie pentru noi
un bun sau un ru. n a doua etap, trebuie s direcionm
propensiunile noastre, spontane sau meditate, dup legile naturii.
Omul triete in relaii determinate din care deriv datorii fa
de zei, cetate, familie, rude, prieteni etc. Toate aceste datorii
trebuie mplinite, la timpul i locul potrivit, conform raiunii
universale. A treia etap succesiv, raionamentul, asigur
rermitatea judecilor i a reprezentrilor noastre, controlate de
voina i byo<;-ul nostru.
Trecind prin aceste etape, omul devine stpn pe sine i liber
a

1.

v.

A. BonhoiTer,

Epilctet und die Stoa,

Stungan, Enke, 1890, p. 27.