13

MANUALUL. FRAGMENTE

alctuit

(D.,

III, 13-14). Aadar, Epictet se distinge de sto1c1

prin personificarea divinitii i prin tonul religios fervent, dar

rllmne fidel doctrinei panteiste a colii stoice1 . Epictet nu
oncepe un zeu transcendenr2, generator i hegemon al uni

versului, i nici

cretinii.

Prin

nu

crede n

nemurirea

sufletului,

precum

gndirea sa religioas i prin etica sa auster,

rllmne un pgn i un precursor al cretinilor.

Ideile i atitudinea religioas a lui Epictet a fcut posibil

leza relaiei sale directe cu nvtwa cretin3. Erudii ca Th.
4
Zahn i K. Kuipe..S consider c Epictet a citit

Noul Testament,

dar A. Bonhoffet i Douglas Sharp 7 resping aceste supoziii,

:lfirrnnd c stoicismul i cretinismul au fost micri paralele i

independente. Noi considerm c exist interferene, dar acestea

sint subordonate unor concepii diverse despre lume. ntre

suicismul trziu i cretinism au existat certe influene reciproce.

Epictet i numete pe cretini Galileeni i-i admir pentru

eroismul lor n faa primejdiilor, dar consider atitudinea

acestora ca o stare de suflet iraional. El cere discipolilor si
s1nici devoiunea cretinilor, dar condus de raiune. Aadar,

interferenele existente fac parte din sisteme de gndire opuse.

l.a stoici, zeul se confund cu natwa, raiunea guverneaz
universul, individul e independent i detaat de vulgul stpnit

de patimi i interese, pe cnd la cretini, zeul e relevat, viaa

pllmntean

pregtete

via\ll etern,

iar

credina,

smerenia,

iubirea, sperana cuceresc mulimea. Ambele nvturi se

intilnesc ntru dispreuirea bunurilor materiale, vremelnice.
S10icismul rmne, totui, o filosofie a elitei, pe cnd cretinismul

este o credin a mulimii.

Tonul fervent religios al lui Epictet se nal, uneori, la un
1. G. Pepe, LD filosofia re/igiosa di Epicteto, n ,,Rivista di Filosofia Neo
scolasrica", 8, 1916, p. 2-20.

J..

V. A. Bodson, LD morale sociale des demiers Stoiciens: seneque, Epictete,

Marc-Aurele, Paris, 1967, p. S4 s.v.
M.J. Lagrange, LtJ philosop hie re/igiewe d'Epictete et la Christiani.sme, in
.. Revue Biblique", t. IX, 1912 , p. S-21.
4. Th. Zalm, Der Stoiker EpikJet und sein Verhltni.s rum Christentum, Erlagen,
1894.
"'1 K. Kuiper, Epictetw en de Chri.ste/ijke moraa/, Amsterdam, 1906.
'' A. Bonhoffer, EpikJet und tku Neue Teswment, Gicssen, Topelmann, 1911.
Douglas Sharp, Epictetus and The New Testament. London. 1914.