14

EPICfET

imn de iubire fa de un zeu personal, dar zeul acesta este mereu

imanent, nu transcendent (D., 11, 18; III, 22 etc.). Filosoful are
atunci vibraia unui apostol i ridic discipolii si - care nfrunt
vicisitudinile destinului i dispreuiesc bunurile materiale - la
nlimea martirului cretin. Parabola de pe munte a lui Iisus
ntru detaare de bunuri vremelnice, sau pledoaria lui Pavel

pentru renunare la familie i cultivarea celibatului, sunt similare.

Ideea filiaiei bazat pe iubire, ca n sentena n care Heracles e
proclamat fiu al lui Zeus - pentru c l iubete pe Zeu mai mult
dect orice pe lume - este, de asemenea, un indice care ne
determin s credem c ntre stoicismul trziu i cretinism au
existat influene reciproce.
n vremea lui Epictet, cretinismul se consolida la orae i
cucerea nu numai mulimea, dar i inalta societate. Paralel,
stoicismul fusese renovat de Seneca si Musonius Rufus. Aceste
micri, care urmreau moralizare societii, nu se ignor
reciproc. Stoicismul i cretinismul folosesc metode comune de
propagare a doctrinei. ncepnd cu Epictet i Marcus Aurelius,
religia pgn ncepe, treptat, s valorifice modelul cretin 1

Apropierea lui Epictet de cretinism e cert, dar nu trebuie

exagerat. S nu uitm c Manualul lui Epictet va fi adoptat de
discipolii Sf. Ion Chrysostom la viaa anahoreilor i, apoi, la
viaa eremiilor de la Muntele Sinai, devenind un ndreptar
2
pentru monahismul cretin. n Renatere , Loyola l citea cu
fervoare pe Epictet. S nu uitm, de asemenea, c nvtura
cretin se bazeaz pe sentiment, pe iluminare, pe intuiie, pe
cnd etica stoic se sprijin pe raiune, pe voin, pe silogisme
succesive. Virtutea iubirii de aproapele tu se ntlnete att la
stoici, ct i la cretini. La cretini, rezult din convingerea c
sntem fiii aceluiai printe spiritual, pe cnd la stoici, din
contiina c sntem pri ale aceluiai univers. Atitudinea
binevoitoare fa de cei ri rezult din ncredinarea c rul e
necesar i are rostul su n lume. Bunvoina nestrmutat
dezarmeaz orice rutate wnan. Atitudinea moral a lui Epictet
a creat ,,religia datoriei i a solidaritii umane", care este cel
mai nalt crez al condiiei de cetean i de om, i acest adevr
are valoarea unui testament spiritual.
1. G. Boissier, LD

2. L.

Zanta. LD

religion romaine d'Augusle aux Antonins, Paris, 1917, p. 9 s.v.

Renaissance du Stoicisme au XVf! siecle, Paris, Champion, 1914.