M ANUALUL

1.

nainte de toate, din lucrurile lumii acesteia, unele stau n

puterile tale, altele nu. Aa, peste prerea, voina, dorina i
aversiunea ta, tu eti mai mare. De ce? Fiindc acestea sunt
supuse voinei tale. Din contra, peste corpul, averea, faima i
rangul tu, tu nu ai nici o putere. De ce? Fiindc acestea nu
as:ultli de voina ta.
Dup aceea, cele ce stau n puterile tale le poi realiza cnd
vrl!i, fr rezisten ori piedic strin de tine. Din contnt, cele
CL! trec de cercul puterilor tale vin i se duc la ntmplare, dup
conjuncturi i fataliti strine i mai presus de tine.
Prin urmare, ia aminte. De vei confUnda sfera libertii cu

11

necesitii, sau sfera suveranitii tale cu a fatalitii uni

ersale, s tii c mergi de-a dreptul la ciocniri, amrciuni i
nenorociri inevitabile i, deci, la conflicte i cu omenirea i cu

zeii. Din contra, dac vei distinge cu preciziune sfera ta proprie

<k cea strin ie, faptele tale nu vor cunoate nici nceput, nici
oprire forat din afar; nu te vei plnge de nimeni, nici nu vei
da vina pe nimeni; i, contnd n toate numai pe voina ta, nu
IL! poate nici atinge, nici dumni nimeni; clici n-are nici cum,
nici de ce.
i acum, dac ai dat sufletului tu aceast orientare, s nu
l"umva s crezi c poi atepta toate .fr munc ncordat; ci
chiar n sfera putinei tale, vei vedea ndat eli fa de unele se
impune renunarea, iar fa de altele amnarea. Clici fr
aceast gradaie, alergnd, n acela timp, i dup adevratele
bunuri ale vieii, i dup mriri, i dup avere, se prea poate sli
n-ai parte nici de unele, dar este sigur eli vei pierde pe cele
dinti, singurele dttoare de libertate i fericire.