25

Mt\NUI\LUL. FRAGMENTE

apuca de lucru, dac zici de la nceput: vreau s mli scald,

in acelai timp eu vreau s-mi pstrez i sfera libertii mele
unturale. i aa la toate. i atunci, la orice i s-ar ntmpla la
hai<.!, vei zice indat: eu nu voiam numai baia, ci i pstrarea
lih<.!rtliii mele naturale; ntrebarea este: o mai am eu acum, dac
hts s m supere cele ce se ntmpl aici?
vei

dar

5.

Nu fonomenele naturii chinuesc pe oameni, ci prerile oa

m<'nilor despre dnsele. Aa, bunoar, moartea n-are nimic
de temut, cum gsete i Sacrale. Dar prerea noastr, arlitnd-o

ingroziloare, o face ntr-adevr ngrozitoare. De aceea, la orice

l ticdidi, durere sau nenorocire, tu nu da vina pe altul dect pe
tine, adic pe prerea ta. Clici prostul la toate d vina pe alii;
cel ce ncepe a se lumina d vina pe sine; iar neleptul nici pe
nitui, nici pe sine.
6.

Nu te mndri cu ce nu-i al tu. Cnd calul tu, necheznd,

ur zice .. ce frumos sunt eu... ar merge. Dar cnd tu zici cu
mndrie .. ce frumos cal am eu", te mndreti cu o calitate a
ta/ului. Cci ce este al tu intr-insul? Aspectul sub care l vezi.

Ei bine, numai cnd vei ajunge s vezi toate sub adevratul lor
:Lpect, poi, ntr-adevr, s te mndreti: pentru eli atunci te
distingi printr-o calitate a ta.
7.

Cnd corabia ta arunc, uneori, ancora, oprindu-se pe lng

trmuri strine, poi prea bine s te dai jos pe uscat, pentru un
pahar cu ap, ori o scoic lucitoare, ori o floricic, ce-i iese n
cale. Dar gndul tu s rrnie venic sus i urechea la semnalul
crmaciului; i cum l-ai auzit, las toate i fugi Ia locul tu, ca
s nu te trezeti luat i aruncat sus ca o vit nesimitoare. Aa
i n viaa aceasta plimnteascli, dac ai dat de o soie i un
copila, prea bine. Dar dac te cheam crmaciul de sus, fugi