Constructii folosite ca apometre

1. Stavilare
Sunt constructii simple realizate din lemn, metal sau beton care se instaleaza transversal pe canale
in vederea reglarii debitului. In corpul stavilarului este practicata o deschidere care poate fi inchisa
ermetic cu ajutorul unui oblon actionat vertical, manual sau mecanic.

Pentru stabilirea nivelului apei (H), in peretele lateral se practica o deschidere in care se introduce
o conducta ce face legatura cu un put hidrometric. In put se introduce o mira gradata cu ajutorul careia se
masoara nivelul apei din canal (principiul vaselor comunicante).
Inaltimea apei se poate masura si printr-o adaptare simpla; gradarea oblonului.
H inaltimea apei in amonte de stavilar
h inaltimea apei ce trece pe sub stavilar
b latimea stavilarului
Q = m v ; m coeficient de debit; = b h
Calculul debitului se face diferentiat:
- stavilar neinecat (z > 5cm)
Q mbh 2 g ( H h)

m3s

coeficient de contractie al curentului de lichid ce trece pe sub stavilar; valori 0,90 0,95
- stavilar inecat (z < 5cm)
Q mbh

2 gz

m3s

Z Hamonte - Haval
2. Sifoane mobile
Se folosesc la irigatii prin scurgerea apei la suprafata. Sunt tuburi confectionate din PVC, cauciuc
sau metal de forma trapezoidala.
Pot fi cu brate inegale sau cu brate egale

Schema de udare prin brazde

SPA statie de pompare a apei

CA canal de alimentare principal
CD canale de distributie
Cu ajutorul sifoanelor se face trecerea apei din canale in brazdele de udat. Pentru calculul
debitului este necesara o constructie hidrometrica ajutatoare formata din doua mire gradate, amplasate in
amonte si in aval rigidizate cu o sipca orizontala pe care se fixeaza un boloboc.

Sifoane
a - sifon cu scurgere liber; b - sifon necat
Q = m v ; m coeficient de debit se alege in functie de natura materialului din care este
confectionat sifonul si se diametrul acestuia
= D2/4 ; D diametrul sifonului; V Qm

D 2
4

2 gz

; Z = Zav Zam

2 gz m3s

Cu ajutorul debitului se poate calcula timpul de stationare al sifonului

T = V(m3) / Q(m3s)
T timp de stationare; V volum de apa ce trebuie transportat

Dimensionarea canalelor si conductelor

Dimensionarea canalelor se face prin doua metode:

-

metoda grafo-analitica

metoda grafica

Dimensionarea optima din punct de vedere hidraulic a canalelor consta in stabilirea sectiunii
optime d.p.d.v. hidraulic.
Sectiunea optima este aceea care asigura transportul debitului maxim in aceleasi conditii de panta
si rugozitate.

Q = v x = x c RmaxI ; v = CRxI, relatia lui Chezy

Tipuri constructive de canale: sunt trei tipuri de canale, cel mai utilizat tip fiind cel in debleu.

Elementele constructive ale seciunii transversale de form trapezoidal

a - n debleu; b - n rambleu; c. semidebleu - semirambleu
Dimensionarea grafo-analitica porneste de la ecuatia de continuitate a debitului: Q = v x
-

pentru calculul sectiunii () se ia in considerare o viteza impusa a curentului de apa care

tranziteaza canalul, aceasta fiind cuprinsa intre viteza de neeroziune si cea de neinamolire

din calculele comparative pentru sectiuni de diferite forme geometrice rezulta ca sectiunea
optima din punct de vedere hidraulic este sectiunea semicirculara, dar fiind greu de realizat in
practica se adopta sectiunea trapezoidala pentru executie, aceasta fiind circumscrisa celei
circulare.

A SE VEDEA ANEXA I

Calculul debitelor din conducte sub presiune

Se determina prin micsorarea sectiunii de scurgere. Se realizeaza cu ajutorul diafragmelor sau cu
ajutorul ajutajelor.
Presiunea statica se masoara cu ajutorul piezometrelor sau manometrelor. Conform legii lui
Bernoulli o parte din energia potentiala se transforma in energie cinetica datorita miscarii
Q K 2 g ( P1 P2 )

K coeficientul diafragmei;

sectiunea diafragmei

P1 presiunea masurata in amonte

P2 presiunea masurata in aval

Cand

P < 1at se masoara cu tuburi piezometrice

P >1at cu manometre
In cadrul operatiei de dimensionare a conductelor sub presiune, in care curgerea apei se face la

presiuni mai mari decat presiunea atmosferica, iar lichidu1 ocupa in intregime sectiunea acestora, se
determina, pentru o anumita capacitate de transport, diametru1 conductei si pierderile de sarcina.
Pentru dimensionarea conductelor trebuie sa se cunoasca in prealabil debitul, viteza admisibila de
circulatie a apei si tipurile de conducte (tuburi) produse de industria materialelor de constructii.
La alegerea vitezei se urmareste inregistrarea unor pierderi acceptabile de sarcina la circulatia
apei prin conducte, precum si diminuarea amplorii loviturilor de berbec. Aceste deziderate se obtin la
viteze ale apei de 1,5 - 2,0 m/s.
P < 0.01at cu vacumetre
Dimensionarea conductelor folosite la lucrari de ameliorare
Relatiile de calcul frecvent utilizate la dimensionarea conductelor sunt:
- Formula lui Manning pentru conducte metalice si PREMO
Q K R 2 / 3 J 1/ 2

- Formula Ludin pentru conducte din azbociment:

Q K R 0.65 J 0.54

K - coeficient care depinde de rugozitatea conductei

K = 83 pentru conducte PREMO si metalice si 134 pentru conducte din azbociment