Da, Maurice J. EUs este profesor de prihologe Ia Rutgers Univesity gun expert reeunoseat in resale rea problemelr legate de cop de educa Sriven B. Tonias, doctor in priboogis, director al Centrului de dezvoltare a copllelat ga famiiet din Moeritown, New Jersey, eaten expert in probleme pring demolive cop pias sche rte de defi de ateni/hiperactviate Di. BRIAN. FRIEDLANDER este creator de programe pe cakelaor patologyeolar in New Jersey. Programe Ssle au fost de ajator makor clei educitors, Maurice J. Elias, Steven E. Tobias, Brian S. Friedlander Inteligenta emotionala in educatia copiilor Cuvint inainte de DANIEL GOLEMAN Traducere de ANDREEA ROSEMARIE LUTIC Codes BUCURESTI, 2002‘ Mulyumiri fi mulgumesc familiei mele pentru ei s-a impicat cu dezordinea pe care activitatea mea literati 0 erceazd in viaya noastra, in camera noastra de zi si in sufrageria noastra, Sofia mea, Ellen, este partenerul mea in cresterea copiilor si in toate colelalte de peste 348 de luni, iae sprijinul ci neobosit, smi ajutd si merg inainte. De asemenea, vreau si le mulyumese colegilor mei de la Asociatia pentru Progresul Invayimninta- lui Social si Emotional, cu care lucrez in continuare pentru a aplica principiile inteligenyei emotionale in domeniul edu- catiei; membrilor harnici gi dedicat ai Sectici de Rezolvare a Problemelor Sociale de Ia UMDNJ; extraordinarilor profe- sori de inteligenta emotionala de la renumitele scoli Highland Park, Piscataway, Berkeley Heights si Cape May. Courthouse din New Jersey; Institucului Copiilor din Verona, New Jersey, si Kiryat Ono din districtul scolar me- tropolitan din Tel Aviv; studemtlor gi absolventilor de la Rutgers, unde am avut privilegiul si predau gi si acord asis- tenti in ultimele doua decenii; si celor patru colegi torul deosebigi, cu care sper si-mi continuu colaborarea multé vreme de acum incolo: Ed Dunkelblau, Tom Schuyler, Linda Bruene-Butler si Bernie Novick. Imi sint prieteni pe vieya, iar implicarea lor in ceea ce priveste copiii si crearea uunor relayi sincere i profunde cu oamenii mi-a propus stan darde pe care mi straduiese continu sé le respect. MEDeicrierea CIP a Bibliotecii Nationale -ELIAS, MAURICE Inteligenta emotional in edveaiacopilor; ‘ead. Androea Rosemarie Lie Bucuresti: Curr Vecke Publishing, 2002 1272 ps 20cm (Familia la CurteaVeche; 16) ‘Tic orig (eng): Emotionally Inelgent Parenting ISBN 973-8356-69°5, 1. Tobias, Seven E 1 Piedlander, Brian S. WL Loti, Andeeea Rosemarie (ead) isesm7 ‘Copets clei de DAN STANCTU MAURICE J. ELIAS EMOTIONALLY INTELLIGENT PARENTING Hora to Raise a Self Disciplined, Responsible, Scilly Skilled Child ‘Copyright © 1999 by Mausice J. Elst, Steven E.Tobias, Brian S. Friedlander Published by arrangements with Crown Publishing Group (© Canes Veehe Publishing, 2002, entra precentayersune cominescd ISBN 975-835669-5 “Tpografa MULTIPRINT lsi Copiilor mei, Sara Elizabeth si Samara Alexandra. M-ati Snvigat foarte mult despre ce inseamna si fii parinte si mi-agi ‘mbogititviaya mai mult decft pot spune fn euvinte. ME Copiilor mei, Meg si Gillian, gi generatiei voastre. Incere ‘siemi folosesc inteligenta emotionala si sa-i invat gi pe altii acest lueru, pentru ca lumea pe care 0 veti mosteni, voi si se- ‘meni vostri, si fie sigurd, si vi ingelegeti bine intre voi gi si averi o viayd implinita. SET Cu dragoste, in amintirea mamei mele, Marylin Friedlan- der, care mi-a aratat importanta iubirii neconditionate, a fa- miliei si a faptului de a invita, Chiar si fara a mai fi Iingé ‘mine, continui si-mi dai inspiratie cétre noi culmi. BSEINTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPIILOR ‘Ag vrea si le mulgumese tuturor profesorilor mei pentru 4 au facut posibilé serierea acestei cits. Incepind cu dra Pazulli de la geadinig’ si pind la dr. Marvin Bram de la colegiu, incluzindu-i pe toti profesorii care m-au stimulat gi mau indrigit, vreau si-mi exprim recunostinga fayi de con- tributia lor la dewvoltarea mea personala i profesionala. Sotia mea, Carol, « fost profesorul, suporterul ¢i prietenul, care m-a incurajatsi-mi indeplinese scopurile. O apreciez cu adevirat. Alicuri de profesorii mei, ag vrea si-i mentionez gi pe parintii mei, pe Ruth Zitt, Hersch Zitt si George Tobias, care m-au invatat despre idealuri gi rezolvarea problemelor; pe sora mea Susan, care imi este prieteni; pe colegii mei, de Ja care am avut de invatat att pe plan profesional, tt si per- sonal; si pe pacientii mei, care pe lingé faptul e& mi-au acor~ dat incredere, mi-au oferit tot timpul idei noi si m-au invagat ce inseamna compasiunea. SET Pe parcursul nenumiratelor ore pe care le-am petrecut luerind la acest proiect gi la multe altele, sotia mea, Helene, a fost un izvor nesecat de sprijin si incurajare. Fira ea, aceste proiecte mi s-ar fi parut irealizabile. De asemenes, as vrea sivi mulgumesc fiicei mele, Chelsea, care mi-a oferit o paleta bogata de experiente pirintesti, Ag vrea si-i mulyumesc gi tatilui meu, Robert Friedlander, care mi-a oferitintotdeauna tun model si un fundament solid privind inteligenta emorio- nali in cresterea copiilor. Socrilor mei, Hyman si Ruth Gorelick le adue multe mulyumiri pentru dragostea si spri- jinul lor. De asemenea, le multumese cumnatului meu Victor si cumnatei mele Kathie, pentru entuziasmul de care au dat, dovada. Ag vrea si le mai mulrumesc fratelui meu, Devin $i sotiei lui, Sara, surorii mele, Susan si sofului ei, David, pre- ccum si famililor lor, pentru sprijinul, incurajarea gi increde- rea pe care mi-au acordat-o. BSE Ba tl 2 Avem multi colegi, prieteni si rude ale eSror sprijin gi inspirayie ne-au permis si ducem aceastd munci la bun sfiryit. Printre ei, vrem si-i multumim in mod special lui Dan Goleman, ale cirui extraordinare viziuni si aptitudini de comunicare au deschis drumul citre lumea inteligentei ‘emotionale si sociale pentru milioane de oameni din intreaga lume si care ne-a sprijinit in incercarea de 2 pune munca noastra la dispozitia parintilor. De asemenea, aducem mulqu- iri unui grup special de colegi de la Centrul de Psihologie Aplicata al Scolii de Psihologie Aplicata si Profesionala de la Rutgers University. Dr. Lew Gantwerk si Diane Crino ne-a dat posibilitatea si organizim ateliere si alte tipuri de ‘neruniri, care ne-au permis si ne perfectionam mesajul gi si consolidim intelegerea. Ne asteptim si continuim colabo- rarea cu ei pe termen lung. De asemenea, vrem sé-i mulqu- mim lui Denise Marcil, agentul nostru literar, pentru incre- derea pe care a avut-o in noi, pentru rabdarea, creatvitatea gi ‘energia ci. Ne-a invitat o multime de lucruri despre ce inseamna si fii autor. Mulfumiri gi tuturor asistentilor Denisei, care ne-au ajutat si rezolvim numeroase chestiuni legate de logisticd. In fine, fi mulyumim lui Peter Guzzardi, editor gef la Harmony Books, care iubeste cu adevacat copii vvrea sii ajute si se descurce in aceste vremuri dificile gi stie atitea lucruri despre ce faseamana si serii. Peter ne-a ajutat si colaborim cu un grup de profesionisti de la Harmony, cextraordinar de talentaji, la editare, marketing si vinzari in Statele Unite cit si in strainatate, Fari aceasti echip’, cartea noastri n-ar fi avut o influenté atit de puternicé asupra atitor paring si educatori. i acesta este scopul nostru —si-i ajutim pe cei ce se ocupa de educatia copiilor si foloseasca inteligenga emoyionala.aa Viaza de familie este prima scoala a emowiilor. In acest creuzet intim, invatim sa recunoastem atit emotile proprii cit gi reactile celorlalti la emoriile noastre; cum si gindim aceste emotii gi cum si ne alegem reactille; cum sa citim gis ne exprimam sperantele gi temerile. Accasta scoala emotio- nal nu inseamna doar ceea ce le spun paringii copiilor lor sau ceea ce fac pentru eis ea presupune de asemenea modelele oferite de piringi in ce priveste felul de a-pi trata propriile cemotii si pe cele care apar in relagia soy-sotie. DANIEL GOLEMAN8 _INTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPILOR MULTUMIRI 2» {As vrea si le mulgumesc tuturor profesorilor mei pentru ci au facut posibila scrierea acestei cargi. Incepind cu dra Przulli de la gridinité si pink la dr. Marvin Bram de la colegiu, incluzindu-i pe toti profesorii care m-au stimulat si m-au indragit, vreau s4-mi exprim recunostinta fata de con- tributia lor la dezvoltarea mea personali gi profesionali. Sotia mea, Carol, a fost profesorul, suporterul si prietenul care m-a incurajat si-mi indeplinesc scopurile. O apreciez cu adevirat. Alituri de profesorii mei, ag vrea si-i mentionez gi pe parintii mei, pe Ruth Zitt, Hersch Zitt si George Tobias, care m-au invagat despre idealuri si rezolvarea problemelor; pe sora mea Susan, care imi este prieteni; pe colegii mei, de Ja care am avut de invatat atit pe plan profesional, cit gi per- sonal; si pe pacientii mei, care pe ling’ faptul ca mi-au acor- dat incredere, mi-au oferit tot timpul ide noi si m-au invagat ce inseamnd compasiunea, SET Pe parcursul nenumiratelor ore pe care le-am petrecut Iucrind la acest proiect sila multe altele, sogia mea, Helene, a fost un izvor nesecat de sprijin gi incurajare. Fara ea, aceste proiecte mi s-ar fi pirut irealizabile. De asemenea, ag vrea si-i multumese fiicei mele, Chelsea, care mi-a oferit o paleti bogata de experiente parintesti Ag vrea si-i mulyumese gi tatilui meu, Robert Friedlander, care mi-a oferit intotdeatina ‘un model si un fundament solid privind inteligenta emotio- rnalé in eresterea copiilor. Socrilor mei, Hyman si Ruth Gorelick le aduc multe mulyumiri pentru dragostea si spri- jinul lor. De asemenea, le mulqumese cumnatului meu Victor fi cumnatei mele Kathie, pentru entuziasmul de care au dat, dovadi, Ag vrea si le mai multumesc fratelui meu, Devin gi soriei lui, Sara, surorli mele, Susan si sorului ei, David, pre- ‘cum gi famililor lor, pentru sprijinul, incurajarea i increde- rea pe care mi-au acordat-o. RSF ‘Avem multi colegi, prieteni si rude ale ciror sprijin gi inspiragie ne-au permis si ducem aceasta muncé la bun sfirgit. Prinere ei, veem si-i mulgumim in mod special lui Dan Goleman, ale cirui extraordinare viziuni si aptitudini de comunicare au deschis drumal citre lumea inteligentei emotionale si sociale pentru milioane de oameni din intreaga fume si care ne-a sprijinit in incercarea de a pune munca noastri la dispozitia paringilor. De asemenea, aducem multu- miri unui grup special de colegi de la Centrul de Psihologie Aplicati al Scolii de Psihologie Aplicata gi Profesionala de la Rutgers University. Dr. Lew Gantwerk si Diane Crino ne-au dat posibilitatea si organizim ateliere si alte tipuri de ‘ntruniri, care ne-au permis si ne perfectionam mesajul gi si consolidim ingelegerea. Ne asteptim si continuim colabo- rarea cu ei pe termen lung. De asemenea, vrem si-i mulqu- mim lui Denise Marcil, agentul nostru literar, pentru fncre- derea pe care a avut-o in noi, pentru ribdarea, creativitatea gi energia ci, Ne-a invatat o multime de lucruri despre ce fnseamna si fii autor. Mulumiri si tuturor asistengilor Denisei, care ne-au ajutat si rezolvim numeroase chestiuni legate de logistica. fn fine, fi mulfumim lui Peter Guzzardi editor gef la Harmony Books, care iubeste cu adev:sat copii, vrea si-i ajute si se descurce in aceste vremuri dificile si gtie atitea lucruri despre ce inseamnd si scr. Peter me-a ajutat si colaborim cu un grup de profesionigti de la Harmony, extraordinar de talentat, la editare, marketing si vinziri att ‘n Statele Unite cit gi fn striindtate, Fard aceasti echipi, cartea noastri n-ar fi avuto influentd tit de puternica asupra ator parinti si educatori. $i acesta este scopul nostru — si-i ajutim pe cei ce se ocupa de edueatia copiilor sa foloseased inteligenta emotional.As ‘Cuvint inainte de Daniel Goleman Paringii n-au avut niciodaté atita nevoie ca in prezent de invagituri cum sint cele din aceasti carte. Ca parinte, mi culburd in mod deosebit rezultatele unui studiu realizat la nivelul intregii nagiuni, in care un grup de copii americani, intre 7 si 14 ani, a fost evaluat de paringi si profesori —adulti care fi cunosteau bine. Realizat pentru pri- ‘ma oari la mijlocul anilor 1970 gi reluat pe un grup similar la finalul anilor 1980, studiul a dezvaluit cd, in medi, valoarea indicatorilor de baza ai inteligengei emotionale a copiilor din America a scdzut ingrijoritor. ‘Au devenit mai impulsivi si mai neascultitori, m jorati si mai tematori, mai singuri si mai trigti, mai irtabii i ‘mai violenti. Pe scurt, nivelul a 42 de asemenea indicatori a scizut si nici unul nu a cunoscut imbundtitir. Totodata, tn aceasti perioads, rata violentei, 2 sinuciderilor sa violurilor, in rindul adolescentilor, a inregistrat un salt urias. Cel mai {nfricogitor mi se pare numarul in cregtere al crimelor sivir- site cu arme de for, care au loc in gcolile noastre. Care este motivul acestei degeadari a calititilor esentiale ale caracterului? Dupa pirerea mea, copii sint prada ugoari a doua forte care se dezlantuie acum pe scena lumii — una economicd si cealalté tehnologici. Escaladarea concurentei globale presupune faptul ca generatia actuali de paring este nevoiti si munceascé mai mult si mai din greu decit genera- sia anterioara pentru a-si mentine un standard de viaté de- cent; nu vreau si spun ci ne iubim copii mai putin, ci cé 1UE _nereceNTa EMOTIONALAINEDUCATIA COMLOR avem mai putin timp liber pe care si nil petrecem alituri de ci decit au avut parintii nostri pentru noi. Inacelasi timp, mobilitarea crescinda a familiilor aduce cu sine faptul ca tot mai putini oameni au rude in apropiere, care si le preia partial indatoririle. Foarte multe famili tiiesc in catiere in care le este teama si-si lase copii mai mici si se joace pe-afari nesupravegheati —ca siinu mai vorbim despre vizitele la vecini. ‘in ceea ce priveste aspectul tehnologic, tineretul lumii tre- ce printr-o experienta fied precedent: mai mult ca oricind in istoria omeniri, copii fi petrec numeroase ore din viatd cu ochii lipiti de ecranul unui monitor. Ei preferi si cada in mrejele unui CD-ROM educational sau si vizioneze emisiuni televizate, a civor calitate este de multe ori indoielnie’, decit sil se joace eu alti copii Pind acum, trisdeurile de baza ale inteligentei emotionale s-au transmis firese de la o generat la alta — in jocurile cu alti copii, de la patinti de la rude, de la vecini. Copiliria sa schimbat: acum copiti mu mai au acces in mod firesc la aces- te invagituri care ne-au insoyit de-a lungul evolusiei noastr. Tar aceasta ne sugereazi nous, paringilor, si facem tot ce ne sti in puting ca si-i jutim pe copiii nostri si-siinsuse: c& aceste aptitudini fundamentale de viati. In acest domeniu, sintem principalii dascali ai copiilor nostri. Aceste lectii se invafé in relayile dintre parinte si copil de fiecare zi. Cartea de fat se referd tocmai la aceste relai. Se vorbeste despre fe- lulin care paringi pot folosi o metod foarte eficienta, mum: 14 ,Pastreaza-qicalmol, atunci cind sint suparaqi, precum gi pentru a-i ajuta pe copii si-si domoleasca furia. Se vorbeste despre importanta faptului de a ingelege gia respecta simei- mintele membrilor familiei in aceste vremuti agitate, oferin du-se numeroase idei pentru a reduce stresul activitiilor cas- nice si pentru a miri timpul pe care pirinti si copiii i petrec impreund distrindu-se. Un aspect al acestei hucrari care fi va ajuta pe multi paringi il reprezinea sfaturile din ultirmul ca tol—idei practic, cu aplicare rapidé, pentru a rezolva intr-o (CUVINT INAINTE 15 rmanierd inteligenti (din punct de vedere emotional) proble- mele eare apar — inca de la ivirea zorilor; si unde mat pui cd tuneori problemele nu iau sfirgit nici atunci cind trebuie si mergem la culcare, Iueru valabil atit pentru prescolar, cit gi entra adolescenti PiiAs vrea sf adaug ci am lucrat cu Mautice Elias gi pot #8 spun ci este 0 sursi competenta de sfaturi pentru pi Putefi fi siguri c& sfaturile doctorului Spock pentru pi ringi sint adevarate: ,Stiyi mai mule decit credeti* despre ceea ce inseamnd a fi pirinte. Dar orice pirinte — gi orice copil — va avea de cistigat punind in aplicare povetele sinatoase, de- osebit de utile si bine verficate in practica, prezentate Cred ci doctorul Spock ar fi apreciat aceasti carte. Eu, unul, © apreciezi Regula de aur de 24 de carate: De ce este important sa-i invatam pe | copii autodisciplina, responsabilitatea si snatatea emotionala Stig care este Regula de aur? © cunose multi oameni. De obicei,o auzim sub urmitoares forma: ,Poarti-te ca aly aga cum ai vrea si se poarte i cu tine." Noi o numim ,Regula de aur de 14 carate", De ce? Pentru ed existi o reguli mai bund, care reflecti ceca ce noi numim educatia bazaté pe inteligen- | emotional: Poarti-te cu copiii tdi aga cum ti-ai dori si se poarte alfi cu ei ‘Tinem foarte mult ca oamenii si ne respecte copii, si le vorbeasci cu amabilitate gi consideratie si si mu le facd rau din punct de vedere fizic. Cum afi reacgionat atunci cind ci- neva a manifesta, intr-un fel sau aleul,lipsi de respect fati de copilul dys.? Poate a fost vorba despre un profesor, despre 0 persoana dintr-un magazin sau despre pirintele altui copil. Sintem siguri ci ati fost supitrat gi, printre altele,i-agiintre- bat ce au gindit si cum au indraznit sé facd aga ceva. Dar o eli- pa de reflectie onesti poate si scoati Ia iveala momente in care le-am spus gi le-am ficut chiar noi copiilor nostri nigte lucruri pentru care, dacé alteineva le-ar fi facut, am fi vrut si fie cercetat si bagat la puscarie. Diferenga dintre Regula de aur de 14 carate si Regula de aur de 24 de carate este educatia bazati pe inteligenta emoAS _neTeLiceNTa MOTIONALA IN EDUGATIA COPIILOR REGULA DE AUR DEM DE CARATE 19 sionala, Regula de aur de 24 de carate ne cere si ne cunoas- tem bine sentimentele, si privim lucrurile din perspectiva co- pillor nostri, sine controlim propriile impulsuri, si ne su- praveghem cu atengie ca pirinti, si muncim in mod sustinut pentru a deveni mai buni in aceasté ,meserie" sisi ne folosim aptitudinile sociale pentru a ne transpune ideile in practics. {in prezent, Regula de aur de 14 carate nu este suficient de puternicd pentru a servi drept ghid pentru pain. Vremuri- le s-au schimbat. Viata este agitatd, complicatd, incitanté, provocatoare si extenuanti. Informariile ne coplesesc. A so- sit momencul si folosim o noua Regula de aur. N-am mai avut una de pe vremea lui Benjamin Spock si Haim Ginott — si asta a fost acum mai bine de trei decenii, Este nevoie de o novi pildi, a pentru un nou secol si un nou mileniu ceducatia bazata pe inteligenta emotionala. Ce poate face educatia bazata pe inteligenta emotional pentru ciminul dvs.? In primul sind, vi va oferi mai multi pace gi mai putin stres. Este o metoda de a ne regasi simyul echilibrului atunci cind ingrijorarea ne copleseste, copii i cep si se bati, cooperarea se transforma in conflict, adoles- ceniiise revolt, iar membrii familie au gti ce fac mai in- ti, O oarecare doza de stres poate si ne motiveze, dar prea mult sires ne impiedicé si fim in forma cea mai buna. Pentru ‘oamenii cupringi de nervoritate, este foarte greu si facd ceea ce stiu cd este bine in conditii normale. Este un moment dificil pentru a fi parinte — sau copil ‘Triim vremuri fn care rolul de parinte ne solicita foarte mult. Poate singurul lucru mai dificil decit acesta este sa fi copil. Copiii n-au fost niciodata supusiatitorinfluente si ati- tor surse de distragere. fntr-un interviu din 1997, James Comer = profesor de psihiatrie infantil Ia Centrul Yale de studii entru copii, autorul elrtilor School Power (Puterea jeolii) si /aiting for « Miracle: Schools Can't Solve Our Problems, But We Can (In asteptarea unui miracol: Scoile nx. ne pot re- zolva problemele, dar noi putem) si totodati un lider in re- zolvares problemelortinerilor, in special ale cetor din centre- eurbane —a subliniat faptul ci niciodati, in istoria omenirii copiii nu s-au confruntat direct cu atitea informati,nefiltra- te de adultii care le poarta de grija. Uri Bronfenbrenner, spe- cialist in dezvoltarea copilului la Universitatea Cornell, a re- marcat c& triim intr-o erd a activititifrenetice; ne facem tot ‘impul planuri cum si-i indrumam pe copili nostri In aga fel ‘ncit si fie merew primi, cum si facem tot ce avem de ficut, alergind dintr-o parte in alta i intrebindu-ne daci o vom scoate la capat cu aranjamentele noastre. Puneti toate acestea la un loc io si vedeti care este situatia pirintilor: tot atita calm $i ordine ca fntr-un storcitor de fructe aflat in functiune, ‘Sintem inundati de un suvoi de pareri privind cresterea copiilor. $i aproape fiecare idee noua este clonata, de obicei fark auventicitae gi rd veeo speranti de a indeplini promi- siunile facute. Stresul nu da semne 8 ar scddea. Paring nu mai gtiu incotro s-o apuce. fnsi nu trebuie si pierdem din ve+ deve faptul c4 clementele fundamentale ale biologici umane, ale eresterii copilor si ale relaillor dintre piringi si copiii nu s-at schimbat. Best-seller-ul international scris de Daniel Goleman, Inteligenta emopionalé®, subliniaza faprul ci am neglijat biologia simtamintelor noastre, ca adulti si parint, si am neglijat rolul pe care-1 au sentimentele in dezvoltarea sa- nitoasi a copiilor nostri. lar acum platim prevul, ca fami si ca societate, dati fiind cresterea violentei si a lipsei de res- pect. Plitim acest pret atunei cind vedem cum adolescenti in aparenti sensibili devin paring si, apoi, incearca sa scape de hnou-niiscuti ca si cum ar fi niste cumpérdturi nedorite de la supermarket, Plitim pregul atunci cind punem accent pe in- telectul studentilor, dar uitim de inimile lor. Si, bineingeles, protul il platese si copiii nostri, deoarece nefericirea si rulbu- Firile lor de cumportament sint in continua crestere. * Aparuti la ed. Curtea Veehe, 2001. (N. red.)320 _WTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPILOR, Sa folosim inteligensa emotional in munca noastra de parinti Aceasti carte vi cilduzeste mai departe pe drum pe care ati pornit citind cartea lui Daniel Goleman. in paginile ¢i, in- cercim si-i ajucim pe paringi si ingeleaga de ce inteligenga emotionalé este atit de importanta in activitiyile zilnice lega- te de cresterea copiilor si in restabilirea picii si armoniei ci- ‘minului. Facem asta in cunostinga de cauz4, pentru ci am lu- crat cu Daniel Goleman. De fapt, teoria inteligensei emotionale se bazeazi pe decenii de cercetiri si practica pro- fesionali, inclusiv a noastré. In plus, ca péringi, ingelegem prin ce tree paring. Stim 4 educatia bazati pe inteligenta emotionali trebuie si tind cont de presiunile la care sint su- pusi pirinti fn flecare zi si sa le ofere un mod de rezolvare realist. Timpul parintilor este extrem de pretios; nu-si pot permite si-si piardi vremea si energia emotionali in haraba- bura casnica, in relat proaste cu copiii lor sau cu alti copii scapati de sub control gi lipsigi de responsabilitate, autodisc plina gi de capacitatea de a separa ceca ce este cu adevarat in interesul lor de valorile promovate si impuse de colegi lor i de mass-media. Educatia bazata pe inteligenta emotionali foloseste tch- nici specifice, simple, dar importante, care pot contribui din plin la pacea si armonia familiei. Toate aceste tehnici repre~ zinti rodul eforturilor depuse de autori siau implicat parinti, Famili gi scol Tdeca de baza este ca paring sa lucreze cu propriile emotii si cu emoyiile copiilor in mod inteligent, constructiv, poritiv si ereativ, respectind realitatile biologice si rolul sentimentelor in natura umana. Forta metodei consti in practicarea unor schimbari marunte, repetate zi dupa zi, in relatile cu copiti nostri. Educatia bazati pe inteligenté emo-~ tionalé este, deopotriv, o now paradigma pentru cresterea copiilor si o abordare realists si practica a acestui lueru, [ar tun aspect major al acesteia este de a fnlitura macar 0 mici parte din stres si de a aduce mai multa bucurie in familiile noastre gi in relatile cu copii nogti ) REGULA DE AUR DE 24 DE CARATE 2a Nu vorbim despre parinti rai sau copii rai Unii copii au din nastere un temperament deosebit de di- ficl, iar alti par si dobindeasc& un asemenca temperament turma unor experienge dureroase de viata. Este important si refioem cd ei nu vor si fie ai, Un copil rau au este fericit, in- diferent cum ar putea pirea in ochii pirimilor sai cclorlaly Un copil care nu se poarti cum trebuie incearcé, desi fri succes, si-gi insugeasca un mod de a tril in aceasti lume — care inseamni, de fapt, a invata autodisciplina, responsabili- ratea, inteligenta sociala si emotionala. In aceasta carte nu vorbim despre paring’ ,rii" sau copii rai" si nici nu va sugerim ef trebuie si va simtti vinovat pentru ci nu sinteti un pirinte bun ori si dayi vina pe parte- necul de viata, pe societate sau pe copil. Intentia noastra este si vi invisim cum si dobindigi aptitudini concrete. E foarte interesant s4 Taveti lucruri noi in acest domeniu si si-i dez- volti copifului tiu noi aptitudini emotionale si sociale — de- prinderile inteligengei emotionale — pentru ci aceasta poate imbunatiti atmosfera din ciminul dvs, iar copilul va fi mai bine pregicit pentra viata. $i desi mu dim vina pe nimeni, considerim cé responsabilitatea trebuie si cada pe umerli pi- ringlor. A fi pirinte inseamna siti asumi rolul de lider al ea- sei, sici ajugi pe copii si-si dezvolte inteligenta emorionala. ‘Numai de paring! depinde sa foloseasci ei insigi si si-i invege pe copiii lor iscusinga care le permite si atingitelurile pe care le-au stabilic paringi Va recunoasteti? Pentru a examina felul in care putem avea 0 viat’ de fami- Tie mai armonioasi si benefici pentru copii nostri am dori st aruncati o privire asupra urmitoarelor evenimente obisnuie din familie, casa vedegi daca vi se par cunascute: )4EUF__INTELIGENTA EMOTIONALAIN EDUCATIA COPHLOR Si folosim inteligenta emotional iin munca noastra de paringi Aceasti carte vi cilauzeste mai departe pe drumul pe care ati pomit citind cartea lui Daniel Goleman. In paginile ei, in- cercim si-i ajutiim pe pirinti si ingeleagi de ce inteligenta emotionala este atit de importanta tn activitatile zlnice lega~ te de eresterea copiilor si in restabilirea picii si armoniei ci- rminului. Facem asta in cunosting’ de 2424, pentru ci am hu- crat cu Daniel Goleman. De fapt, teoria inteligentei emotionale se bazeazi pe decenii de cercetiri si practic’ pro- fesionali, inclusiv 2 noastra. In plus, ca parinti, intelegem prin ce trec parinti, $tim c educatia bazata pe inteligenta emotionala trebuie si tind cont de presiunile la care sint su- pusi parintii in fiecare 2i si si le ofere un mod de rezolvare realist, Timpul paringlor este extrem de pretios; nu-si pot permite si-si piardi vremea si energia emotional in haraba- ura casnici, in relat proaste cu copii lor sau cu alti copii scipati de sub control si lipsiti de responsabilitate, autodisci- pina side capacitatea de a separa ccea ce este cu adevarat in interesu! lor de valorile promovate si impuse de colegii lor si de mass-media. Educatia bazata pe inteligenta emotionala foloseste teh- nici specific, simple, dar importante, care pot contribui din plin la pacea si armonia familici. Toate aceste tchnici repre- zinta rodel eforturilor depuse de autori si au implicat parinti, familii si scoli, Tdeea de baza este ca parintii si lucreze cu propriile emotii si cu emoriile copiilor in mod inteligent, construct, pozitiv si creativ, respectind realitayile biologice gi rolul sentimentelor in natura umani. Forta metodei consti in practicarea unor schimbiri marunte, repetate zi dupa zi, in relatile cu copiii nostri. Educaria bazaci pe inteligenta emo- sionala este, deopotrivi, o now’ paradigma pentru cresterea Copiilor si o abordare realist i practica a acestui fucru. Iar tun aspect major al acesteia este de a inlitura micar 0 miei parte din stres si de a aduce mai multi bucurie in famille noastre gi in relatile cu copiii nostri y REGULA DE AUR DE 24 DE CARATE, aa Nu vorbim despre parinti sau copii ri Unii copii au din nastere un temperament deosebit de di- ficil, iar ali par sa dobindeasca un asemenea temperament in urma unor experiente dureroase de viati, Este important si retinem ci ei nu vor si fie réi. Un copil rau nu este ferict, in- diferent cum ar putea parea in ochii pirintlor gi ai celorlal Un copil care nu se poarti cum trebuie incearci, deyi fara succes, si-gi insugeascd un mod de a trli in aceastd ume — care inseamni, de fapt, a invaya autodisciplina, responsabili- tatea, inteligenta sociala si emotional aceasta carte nu vorbim despre péringi grii" sau copii ni si nici nu va sugerim ci trebuie si vi simtiti vinovat pentru ei nu sintegi un parinte bun ori si dati vina pe parte- nerul de viata, pe societate sau pe copil, Intentia noastrd este im cum si dobinditi aptitudini concrete. E foarte interesant si inveti lucruri noi in acest domeniu gi si-i dez- volti copilului tau noi aptitudini emotionale si sociale — de~ prinderile inteligensei emotionale — pentru ci aceasta pot ‘imbunitigi atmosfera din ciminul dvs, iar copilul va fi mai bine pregitit pentru viatl. $i desi nu dim vina pe nimeni, considerdm c& responsabilitatea trebuie si cada pe umerii pa- rinjlor. A fi pirince inseamna si-ti asumi rolul de lider al ea- sei, sii ajuti pe copii si-si dezvolte inteligenta emosionala. Numai de paringi depinde si foloseasca ei Ingig si si-t tnveye pe copiii lor iscusinga care le permite si atinga telurile pe care e-au stabilit paring, Va recunoasteti Pentru a examina felul in care putem avea o vgs de fa lie mai armonioasi gi benefica pentru copii nostri, am dori st acuncafi o privire asupra urmitoarelor evenimente obignuite din familie, ca si vedeti daci vise par cunoscute: ,22_MvTeLicENTAEMOTIONALA IN EDUCATIA COMUILOR, 1. Copilul dvs. prescolartrebuie si se imbrace, dar atentia Iu este atrasi de jucarile din camerd, de norii de pe cer, de absolut orice, iar dumneavoastra trebuie si ajungeti la timp la 2. Copilul dvs. din scoala primara se intoarce acasi Ia ora 3 dupi-amiaz’. Cussul de sport incepe la ora 3.30. Dar, in anumite zile, la ora 4 incepe cursul de religie. $i mai este si proiectul acela care trebuie ficut impreuna cu alti doi copii Copilul nu-si mai aduce aminte cind trebuie si aiba loc toa- te aceste lucruri. Este joi, ora 4 dupa-amiaza, si dvs. nu prea stijiunde trebuie si mergeti mai inti, cind trebuie sa ajungeti acolo gicine o si conduci magina. 3, Fiica dvs, se pregiteste si meargé la petrecerea colegi- lor din casa a saptea. Dar i-ayi spus ca mai inti si-gifacd or- dine in camera, si-gi puné toate lucrurile la loc gi si-si facd lectile. Desi v-a asigurat ci a terminat rovul, vi dati scama ci e departe de afi asa cum spune ea si cé nu se mai poate face ‘mare lucru in timpul rimss. Transportul a fost deja aranjat, dys. avesi planuri pentru disear iar ea s-a imbricat si, chipu- rile este gata, dar incd mai vorbeste la telefon. Nu stiti ce si facet si simiti urgent nevoia si vi agezat 4. Ab, liceul! La ora 7 dimineata are loc o intilnire a aso- ciatii de clevi. Dupi terminarea cursurilor, repetitie la cor, apoi o intrunire de grup pentru o sedinté de laborator. lar seara, sintetjinformat ci un grup de copii trebuie si mearga {in orag si cumpere ceva pentru o ocazie care s-a ivit pe nepu- sa masi, dar situagia v-a fost relatata att de repede, incit nu ‘mai sinteti sigur despre ce e vorba. Nu stiti cine o si condu- ci — poate dys. poate copilul dvs. sau unul dintre prietenii lui. Aduceti vorba despre o compunere la engleza, care par- ci trebuia predacd a doua zi, si rispunsul este: A, da, nu-ti face griji os-o face" Tocmai cind incepeti sa simtiti cd vi cu- prinde disperarea, copilul dvs. spune: , Si imi trebuie niste bani, bine?* 5. Traiti itr-un cartier primejdios. Seara, irziu, se aud focuri de arma gi pe strizi se invirtese multi cameni care nu 22 JULA DE AUR DE26 DE CARATE prea au ce ciuta pe-acolo, Faceti tot ce va sti in puting ca si vi descurcati, dar mu ¢ deloc usor. Copiii dvs. vor sa iasd la plimbare; dvs. vreti sa fiti sigur cd igi vor face temele — gi poi, aveti nevoie de ajutor pentru copiii mai mici. .Dar, mami, toi ceilalti copii ies afari. Ei nu trebuie sivgi facd te mele sau sé stea acasa si ajute. Nu e drept!" Sinteti cuprins de valuri de vinovasies empatia dvs. e pe picior de rézboi cu ceea ce v-ati gindit cd este bine pentru copilul dvs. Care este rolul parintilor pe acest pamiint?Si-iinvete, si sfaeuiasc’ gi si-i indrume pe copii? Copiii se pare ca nu prea {gi mai doresc acest tip de indrumare, iar unii se revolt fits. Poate cé nu trebuie decitsi-i hranesti,si-i imbraci, si-i con- duci unde vor ei, si lealeatuiesti programul, si le cumperi tot felul de luceuri si, din cind in cind, si le reamintesti care le sint reponsabilitagile. Se pare cd parinti igi petrec foarte mult timp cuastfel de lucruri, dar probabil cd nu ele reprezinta ro- Jul nostra in aceasta lume. Atunci care este? Sa ne facem griji! Cind ne facem foarte multe griji, mai ales acunei cind nu ne-am lamurit proprile simgiminte complicate, legate de tot ce se petrece in viata noastri si in viata copiilor nostri probabil cé vom folosi ,cuvinte de ingrijorare". Din nefer Cire, aceste cuvinte, desi sint spuse cu bune intent, descori conduc Ia si mai multh confuzie gi Iz eulburiri emorionale. Tati citeva exemple de ,cuvinte de ingrijorare": 1. zDe cite ori i-am spus ste imbraci fnainte dea te juca sau atunci cind te uiti pe fereastra? $tii cit timp pierzi in fe- lul asta?“ 2. .Nu mai ii mince ci te-am rugat si put afige pe frigider si sd notezi tot ce ai de facut? De cite ori trebuie si-ti spun, ca si mi asculti * 3. ,N-o si ajungi niciodaté nictieri daci ma ming gi nu-fi faci ordine in camera aia care o sa ajungi ca un grajd. Cum 0 ‘sd te descurci la facultate, cind o si fii departe de casi?" 4. ,De-asta are acum probleme fratele tiu — prea multe plimbari, mereu la telefon. Niciodaté nu a invatat suficient.“2k __ivreyicenra EnoTONALA IN EDUCATIA COPMLOR, 5. ,Cind eram de virsta ta, eram in stare si-mi fac lectiile, 8 am slujba si sd mai ajut gla treburile casei. Nu-mi pier- deem niciodsté vremea afar, eu prieteni.* Sintem sustinitori infocati ai ingrijorarii parincesti gi avem obiceiul si ne facem multe ginduri. Oricit de mult ne-ar consuma aceasti ingrijorare, este nevoie de ceva mai mult, Imaginati-va cum ar fi daca, in loc s& ne asigurim ci copii nostri gi-au insugit nigte cunogtinge de baz’ la scoala gi nigte obiccuri solide in ceea ce priveste sindtatea, pur si sim- plu ne-am fi facut griji in legaturd cu aceste lucruri, fri si facem nimic altceva. In jurul nostru ar fi 0 sumedenie de co- pii needucati si murdari! Nu sintem atit de cruzi si lipsigi de inima tncit si le cerem piringilor si renunge la ingrijorares ar fica si cum i-am cere unui copil si renunte la un colac de sal- vvare. Cu toate acestea, ca si ne pregatim copiii pentru viitor, ‘rebuie si-i ajutim si-si dezvolte o imagine de sine pozitivi siputernica, sentimencul de ineredere in sine gi (ceeace le lip- seste adesea) autodisciplina, aptitudini sociale si emorionale si simgul resposabilitii. Pentru toate acestea este nevoie de un cimin tn care pre- ‘ocuparea si respectul fati de sentimentele celorlaltisi fie pre- suite gi in care aceste valori sé fie sustinute. Lucrurile pe care le spunem cind nu ne folosim prea bine inteligenta emotio- nali fi fac pe copii si se intrebe daca fi respectim intr-adevar si daca sentimentele lor inseamna ceva pentru noi. Tatt 0 scurti listé cu ceea ce se petrece, probabil, i mintea lor in si- tuatile pe care le-am descris mai fnainte: 1, ,Timpul este relativ, lucru pe care Einstein si alii kau confirmat. Aga ci a spune ci « imi pierd> timpul presupune cf timpul este o entitate fixa, un Iucru tangibil, cu anumisi parametri de functionare. Cred cd pirerea ta nu are nici o baza stiintifica — nici macar culturala —, aga ci am decis si ‘mi imbrac incet sau chiar deloc. Ma imbrac, deci exist.“ 2. 4Pe baza experiengei din trecut, as estima ci webuie si-mi spui un lucru in medie de 4,5 ori ca si existe 50% san- ( REGULA DE AUR DE24 DE GARATE 25 se sh mil reamintese; cred cd intre dua si gapte-opt repeti- {ii sint suficiente. Numirul descregte daca folosesti note si, Ja virsta mea, rispund destul de bine sla stimulente tangibi- le, cum ari o gustare, o carte, niste poze cu baseball sau ceva de genul asta, Fil creativ! Stil, nu sinter toti binecuvintayi cu ‘o memorie verbalé extraordinari." 3. ,Dacd n-o s& ajung niciodata nicaieri, atunci chiar ci scare nici un sens si-i faci grij in legicura cu munca sau ca- mera mea. Mulgumese! Ma simfeam prost pentru ci au reu- seam si fac ceea ce promisesem ci fac si inci mai fncercam simi dau seama cum si rezoly toate treburile astea. Acum nu mai e cazul!* 4, ,Fratele meu? Ce-are el de-a face cu ce vorbim noi? Eu sine eu, nu sint nimeni altcineva. Cred cf si tu esti wu. Ce-ar fi si ne ocupim mai bine de cine sintem noi? Altfel, 0 si in- cep gi eu siti povestese despre pirinii prietenilor mei, de- spre ce fae ei si ce nu fac, de-o sa-qi vind si te urci pe pereti 5, Tu esti de-a dreprul perfect, nu-i asa? Nu hoindreai niciodati, intowdeauna munceai gi, probabil, re rugai de cinci ori pe i, jar in timpul liber spalai toate ferestrele. Cum eu nu pot si fiu att de bun ca tine, of incerc pur i simplu sf nu te mai ascult gi sé fiu la fel ca gi ceilati copi ‘Cam asta se petrece probabil in mintea copiilor care aud arit de des cuvintele bine intengionate care exprima ingrijora- rea si preocuparca parinteasca. Exemplele noastre stnt (spe~ im!) pline de umor i poate putin exagerate, ca si subliniem faptul c& frazele care ,deschid frontierele* si permit un flux real de cuvinte si idei sint mai utile dectt frazele ce crecaza neingelegeri si duc la stari conflictuale intre membrii unei fa- li Stim cd atunci cind se simt suptrati si frustrat, paringit spun lucrari pe care ar vrea apoi sile ,retraga*. Facem si noi asta, la fel ca toi parintii, Dar am descoperit ca existd un echilibru care reprezinti culmea educatiei bazate pe inteli~ sgenga emotional, iar aceasti carte vi poate ajuta si gisii gi si pistragi armonia in ciminul dvs (2G _ivveuicenra eoTIONALA IN EDUGATIA COPTLOR Scopuri familiale pi principiile de 24 de carate ale educatiei bazate pe inteligenta emotional Asadar, péringi nu sint perfecti. Nimic now in asta. Cum putem si abordmo atitudine pozitiva, avind fn vedere tot ce se petrece in viata noastri i a copiilor nostri? Aga cum am spus cind am prezentat Regula de aur de 24 de carate, aici ne poate ajuta educasia bazati pe inteligenta emorionala. Aceas- 14 regula confine cinci principii fundamentale ale educatie bazate pe inteligenta emotionali, care servesc drept scopuri pentru pirinti gi copii. Striduinta de a atinge aceste scopuri conduce la o familie armonioasi, iar atingerea lor le permite copiilor si devin’ adultiresponsabili gi capabili sa adopte 0 disciplina. Unul dintee ,secretele* educatici bazate pe inteli- genta emotionala este acela c& progresul parinyilor determi progresul copiilor, deci ceea ce este bun pentru paring este la fel de bun gi pentru copii. Vom incepe prin a prezenta cele cinci principii ale educayiei bazate pe inteligenta emorional’.. Fiecare dintre capitolele acestei ciri se ocupi de o anumita combinatie a acestor principi 1. Fig congtiene de sentimentele dos. gi de ale celorlali Este dificil si va constientizati sentimentele. Ce este, de fapt, un sentiment? Poetii,filosofii si oamenii Sncercat si-l defineasci, chiar daca gtim cu toi ce este. Cum constientizim ceca ce simyim ? Oamenii va intreabé tot timpul: Ce mai faci, iar dvs. probabil ci rispundeti: ,Bine, dar tu?*, iar ei spun ,Bine“, rispuns care probabil ci nu reflecté adevarul de nici o parte. Cind s-a intimplat ultima oard si vi ‘ntrebe cineva ce mai face, iar dvs. si-i dati un rispuns sin- cer? ,Ce mai faci?" ,Sine dirimat. Muncese pind nu mai pot, jar in ultima vreme sotia mea si cu mine nu prea mai comu- nicim, aga ci ma simt gi mai singur, izolat gi neimplinic" (Daca vetirispunde astfel prea des, probabil cd oamenii n-or REGULA DE AUR DE24 DE CARATE 27 si vi mai intrebe ce mai facet.) Data viitoare cind cineva va intreaba ce mai faceti, gindii-va putin si spuneti-i adevarul Se prea poate ca rispunsul si fie ignorat, pentru c& persoana ru vrea cu adevirat si sti adevarul, dar uneori aceasta atitu- dine poate conduce la 0 comunicare plina de sens. Ce mai faci?" este o intrebare important, indiferent daci noi i inteebim pe alti sau alii ne intreaba pe noi. ,Ce mai faci?" ne cere si ne exprimim sentimentele, si le punem etichete care si lereflecte diversitatea. Foarte multi copii care au probleme de comportament au si probleme in 2-fiidenti- fica in mod corect sentimentele. Pentru ei, supirat si furios inseamna acelagi lucrus la fel se poate spune despre nemulyu- mit si trist, mindru si bucuros si multe atele. O dati ce sin- tem capabili si ne recunoastem diferitele semtimente, exist sanse mult mai mari si le controlimm. De ce este important acest lucru? Felul dvs. de a fi influenteaza foarte mult ceca ce faceti. Cind sintegi erst, aveti tendinta si vi interiorizasi Cind sinteti erici, aveti tendinga si rispindiqi in jur voie buna. Dar daca nu gigi ce simtigi — atunci nu sintet sigur ce veti face si prin urmare, nu stiti cum si vi purtagi Totodati este esengial si fim constienti de sentimentele celorlalti. Daca il inarebati pe un adolescent cum se simte 0 persoana anume, uncori rispunsul va fiz ,Nu stiu, gi de ce mi-ar pisa?" Ar trebui si le pese, pentru ci daci stiu cum se simte eel de ling’ ei, sint mai multe sanse si aibi o relate po- zitiva cu acea persoand si, eventual, chiar si obgind ceea ce dorese. Sa dim un exemplu din Jumea adukjilor. Cum este atunci cind vreqisi-iceretisefului o marire de salariu? Poa- te fi util si ghicigi starea in care se afl sisi tii cind e bine sci cereti ceva si cind sil evitari. Adolesceatul capabil si ia {eleagi sentimentele profesorului are sanse mai mari si obyi ‘i o aminare pentru proiect, un ajutor in plus gi, poate, chiar © noti mai buni decic un elev avind acelagi ,IQ* (coeficient de inteligenta academic), dar nu si acelast ,EQ* —coeficient de inteligenta emosional.INTELIGENTa EMOTIONALA IN EDUCATIA COPIILOR REGULA 29 1 AURDE24 DE CARATE_ 2 Fist empatic si ingelegeti punctele de vedere ale celorlaly. Empat este capacitatea de a impirtisi sentimentele ce- lorlasi. Pentru aceasta, omul trebuie mai inti si fie constient atit de proprille sale sentimente, cit si de sentimentele celui- ‘sv conform principiului numarul 1. Este interesant faprul i, pe misuri ce vi veri cunoaste mai bine propriile senti- ‘mente, vefi cunoaste mai bine si sentimentele celoraly, A cunoaste sentimentele celuilalt este o parte important a dezvoltarii sensibiliigi fati de oamenii din jurul nostru. Tati ce inseamni sé fii amabil" cu ceilalti,o idee deparce de 2 finoui. Multi ingelepti au dat acest sfar de-a lungul secole- lor. Dintre ei, poate cel mai bine a facut-o Hillel, care a fost considerat de multi unul dintre principalii promotor ai prin- Cipiilor etice ale iudeo-crestinismului, iar tehnicle sale sint citate pe larg in lucrarea Ethics of the Fathers (Etica paringi- Jor): JNui judeca pe alfii ping eind nu te pui in pielea lor. Este singurul fel in care puteti tarelege punctul lor de vedere si sentimentele lor legate de o anumiti situayie. Aceasti com- binatie este esentiala si ne ajuta si ne definim deplin ca fiinte umane, De exemplu, cind doi frati se cearti, e posibil ca fie~ care dintre ci s&aiba o idee cu privie la punctul de vedere al celuilale, dar, aproape sigur, mu este congtient de sentimente- le celuilale. Daca este ajutat si devina congtient de faptul e& sora lui se simte, la rindul ei, tristé sau ranité, congeientizarea s-ar putea si-i domoleasci minia. Daca poate manifesta em- patie fati de sentimentele celuilalt, probabil ci nu va incerca si-l rineasci. Pentru a cunoaste sentimentele celuilale sia fi alaturi deel trebuie si ingelegem care sint aceste sentimente, Aceasta pre- supune, deopotrivd, si ascultam cu atentie si i citim indicii- le nonverbale. Descori, limbajul trupului si tonul vocii ne transmit emotile intr-un mod mai eficient decit cuvintele. Putem considera empatia o intelegere emotional nonverba- Wa celorlelti. Capacitatea de a manifesta empatie este esen- siala pentru relagile piringior cu copii lor si este extrem de t important ca un copil si-si insugeasci empatia ca apticudine sociala pozitiva (ca si nu mai spunem ci empatia ne permite siine adaptim mai bine din punct de vedere emotional si si avem mai mult succes, mai ales in relatile de dragoste ‘A ingelege punctul de vedere al celorlalti ne oferi acces la gindurile lor, la felul tn care privesc si definese o situate gi la ceea de au de gind si faci. Desigur, 0 asemenca inelegere sporeste cu timpul. Ea depinde de nivelul de dezvoltare cog- nitiva al persoanei, iar experienta de viatd cu sigurangi ci 0 intireste. Televizorul sfilmele video le ofera copiilor 0 falsi perspectiva asupra sentimentelor celorlalt, pentru cé par afi reale, dar, de fapt, ele sint ndscocite si puse la cale de scena~ rigt, regizori, actori, Banuiala noastra este ci in ziua de azi copiii par si se poarte cu mai multa maturitate decit au in re- alitate pentru ci sint expusi la atitea yexperiente de viayi" in- ts-un mod superficial, prin intermediul mijloac. “or de comu- nicare in mas’. ‘Copii mici (si adult imaturi) au tendinga i priveased lu- mea prin prisma dorintelor gi a nevoilor lor. Pe masurd ce crese, in jurul virstei de 7~8 ani, devin mai capabili s4 nego- cieze, si accepte compromisurile si si fie tole.anti. Dar in adolescengi, acest proces isi are suigurile si coborigusile lui, dup cum stiu toi paring. Cu toate acestea, pisingii pot face in fiecare i foarte mult pentru a-avita pe copii si peiveas- ci lucrurile din diverse perspective. Avind in vedere rmass-media, internetul $i cultura timpurilor noastre, ce ne este mai important dectt oricind ca pacing tiv in indrumarea copiilor, astfel incit acestia si-si giseasca drumul potsivit. Pentru aceasta exemal paringilor ru este suficient; ei trebuie si le explice copiil=~ comporta- mental si stile lor emorionale, pentru ca aces. si ingelea- i mai bine ,de unde vin“ gi si nu ereada ed vin eumva din acelagi loc cu personajele mediatizate. Acest ls-ru este im- portant si pentru ci camenii care int in stare sa sriveasca hu- crurile din diferite unghiuri sint, de obicei, ma’ -apabili s-gi tUeauel eaten a Walver tos santo sun Cate dagemta diveat arta deja eet Tusk abe aay mally Hota welt cn punweacate rine capi ae 4 ay pa dui si aleaga intre a lus o bomboana pe moment sia agtep~ ta citeva minute, pind cind un cercetitor avea si revind in ca- mera si salle ofere doua bomboane. Capacitatea de a agtepta — si copiii au ficut cele mai nistrusnice lueruri pentru a se abtine de la a minca bomboanele care erau agezate pe o mast {in preajma lor —a avut o legiturd strinsd cu obtinerea unor rezultate mai bune, psihologice si comportamentale. Mischel ia monitorizat pe acesti copii pina cind au absolvit liceul si 4 descoperit cd aceia care fuseseri in stare si nu minince bomboans imediat nur numai ci stiteau mai bine fa privinga diverselor teste de comportament poziti si sinitate menta- 1, dar si valorile la testele de cunostinge scolare (SAT) erau, in medie, cu 200 de puncte mai mari decit cele ale fostilor lor colegi mai gribiti. Agadar, capacitatea lor de a agtepta sa tradus mai drziu intr-un avantaj la testele de aprtitudini sco- Jare, ait de importante pentru admiterea la colegiu. Ce se intimpli aici? Oare urmarim si-i facem pe copii si ‘manince mai multe bomboane sau si-i ajutim si-si dezvolte stipinirea de sine si capacitatea de a revista primului impuls si tentatilor de moment? Cred c& e vorba despre a doua va~ rianti, desi, uneori; o bomboand de ciocolata este mult mai atrigitoare decit autocontrolul. In realtate,testul bomboa- nelor vizexzi un aspect al controlirii impulsurilor compor- tamentale, cunoscut sub numele de recompensa intirziata si relevi capacitatea de a astepta ceva. Este un concept pe care, in aceasti eri a cirtilor de eredit, chiar gi numerosi adulti il t he capi aoa came she aateans ce at tye teat yeas Hated Ae faces te Us stage tone aah fyeaies yeas yoy aan heat wines soe "tue sin sigur ea ror print veeodats resompenss, alt aspect al autocontrolului este capacitates de ane echilibra reacyia emorionala fata de o situatie, indiferent daca accasti react este pozitivi sau negativa. De exemplu, copiit se infurie usor 4 igi pierd stépinirea de sine? Devin foarte usor irascibili si surescitat ile este grou si se linigteasc? Cu sigurangi, sint momente cind este bine si ,dai total afara“, dar sint $i multe alte situagiicind acesta nu este cel mai inge- lept lucru. Dacd un copil si-a exprimat simtimintele intr-un mod nepotrivit — de exemplu, a tipat sia fost obraznic cu unul dintre paringi— acest fapt poate declanga reactii, care de obicei mu sint pozitive. Uneori, in asemenea situati, paringi (sau profesorii) si copili ajung si escaladeze o ,spirala a ur- letelor*. Cind un copil isi pierde controlul, de obicei parin incearca si-l opreascd, ceea ce presupune uncori o remarci zgomotoasi din partea lor. In cazul anumitor copii, aceasté reactie le mareste si mai mult anxietatea gi reactivitatea, in loc sie micsoreze, aga ci iyi pierd si mai mult stapinirea de sine. Cind aceste stiri sint urmate de reacti parintesti din ce in ce mai necontrolate, ajungem Iz 0 serioasa ,spirali a urletelor® ‘A practica stapinirea de sine si a-i invata despre aceasta gi pe alg poate fi un luere dificil, dar striduingele in acest sens ne pot ajuta sé rezolvam o multime de probleme familiale. Este foarte important sine jinem in friu impulsurile com- portamentale din mai multe motive. Rispunsurile noastre pornite din instinct la o situatie conflictuala sint deseori ine- ficiente. Ca fiinge umane, sintem programati ca in situatiile dificile s& aver o reacyie de tipul ,lupta sau fugi*. In vrema- rile preistorice, era un lucru important pentru supravietuire,BZ_wreucenta emotionaLAINEDUCATIA common Dar ia societatea modern, nici Iupta gi nici fuga nu ne sint de folos. Trebuie si folosim cea ce stim despre sentimente gi puncte de vedere — ale noastre si ale celorlalyi— pentru a ne controla mai bine impulsurile. fn plus, trebuie si incepem si gindim pe termen lung. 4. Constrnizi-od scopur si planuri positive, Unul dintre cele mai importante aspecte ale gindirii uma- ne este acela c& ne putem stabili scopuri si ne putem face pla- ‘nuri pentru a atinge aceste scopuri. Aceasta {nseamna ci, in general, lucrurile pe care le fac paringi si copii au in vedere un tel. Teoria inteligentei emotionale ne spune ci acest fapt are implicatii importante. In primul rind, trebuie si recunoastem puterea imensa a optimismului gi a sperantei. Cind ne aflim intr-o stare de spirit pozitiva sau ne simtim plini de speranti sint implicate, deopotriva, mintea,suflerul si trupul. Speranta si buna dispo- zitie sint insotite de o anumiti stare biochimicé, ce se mani- festa printr-o mai bund circulatie a singelwi, 0 functionare ‘optima a sistemelor cardiovascular si respirator, o activitate ‘mai buni a sistemului imunitar si printr-un grad redus de stres. Near avea nici un sens si ne stabilim scopuri, daci nu rne dorim si le atingem si si ne bucurim de satisfactile pe care nile oferi Inal doilea rind, stim cd in lupta noastra dea ne atinge fe- lurile nu sintem tot timpul la fel de eficienti. Sinteti o persoa- ni care se trezeyte devreme dimineata? Sau preferati si stati pind seara trziu ? Ori averi alte momente pe care le conside- ‘ati cele mai bune" pentru a face ee aveti de facut? Educatia bbazaté pe inteligenta emotionala presupune, printre atele, si ecunoastem in noi aceste momente — sin copiii nostri — gi si cooperim cit mai mult cu ritmurile noastre, nu si ne im- potrivim lor. In fine, ca pitingi si ca oameni, ar fi bine daca ne-am im- a tea de a stabili gia planifiea — mai ales ci as- teptim acelagi lucru si de la copii nostri, Metoda cea mai es REGULA DE AUR DE DE CARATE 33 buna presupune un proces de automonitorizare :i feedback =i tim ce anume am incereat, cum a mers gi ce putem face ca si devenim mai buni in diverse situa. In vinga noastra agar, existA pericoll real sa pierdem feedback~ul si letile pe care ai le poate oferi. Paringi (gi copii) sint «it de ocu- pati incit momentele de reflectie par neproduc:.ve si poate chiar o pierdere de timp. Este o mare greseala, avind in vede~ ss cca ce stim despre eduetisbszati pe intlgentaemoson nali; pe parcursul acestei cir, vom prezenta modalititi prin Care puter deven prin nai bun prin meroda fesdbac-uhi. Desigur, nu sintem mereu pe deplin constient! de scopu- rile noastte, iar acestea nu sint intotdeauna poziive. Scopul unui copil poate fi si se rizbune pentru o ofensi reali sau imaginara. Din nefericie, atingerea unui asemenca seop nu va face deci si provoace gi alte probleme. Uneori, paring ii propun si aibi citeva momente de liniste cocmai cind scopul copillor lor este acela de ale atrage atentia. Mai este cazul si vvorbim despre problemele care pot aparea? ; “Trebuie si-i ajutim pe copii sa inteleaga semnificayia cu- vines. Uni ire il perep cep oi in snes pe alg ti ajuta mai mule imaginea unei crme, a unui volan sau a thei busoe; iar alg preferd analog din sport. Indferent de felul in care ne percepem noi scopul, constient:zarea aces~ tia ne ajuth si ne construim un plan potrivit, menit si ne ajute. Daca, de exemplu, un adolescent a mint acunei cind a spus ef se duce si doarma la un prieten si, de fap, «fost la un concert rock, prima reactie a parinilor ar fi sil dojeneascd si si-l acuze la nesfirgit. Dacd fnsi paring fp fac un lan inain~ tedea reactiona— poate acela de al invia pe cop si fie sin- cer gi si comunice deschis, arunci o alta actiune - > poate do- vedi mai eficient La urma urmei, mustrarile car’ a mai iaw sfirgt sint nepractice gi deseori, il vor indemna ye copil ca data viitoare si fie mai siret! . {in acest exempla, ar fi fost mai bine pentr. copil si-si propuna un scop (s8 mearga la concert) si si < nceapa un plan eficient, Adolescenti care fac tot felul de ara: jamente ca {INTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPITLOR Si REGULA DE AUR DE DE CARATE si ajungi la un concert fird acordul pirintilor si-au ficut un plan, dar de obicei nu s-au gindit la el suficient. (Dupa cum am mengionat mai devreme, capacitatea de a planifica se lea- gi de alte aspecte ale inteligentei emotionale, cum ar echi- librarea impulsurlor si recompensa intirziai.) Ceva maith ziu, vi vom arita felul tn care capacitatea de a lua in considerare obstacolele ce apar ia calea unui plan este esen- tiald pentru a-i asigura succesul. Acest lucru este valabil, de- opotriva, pentru paring si copii. 5. Folosti aptitudini sociale pozitive tn relagile cw ceilalti. Alavari de faptul de a fi constienti de propriile sentimen- te, de autocontrol, de capacitatea de a stabili un scop si de ic, este important si stim cum si ne purtim eficient in ‘eu celalti, Aceasta presupune deprinderi sociale cum ar fi comunicarea si rezolvarea problemelor. Pentru a comu- nica, nu este suficient si ne exprimim cla, ci trebuie si stim ‘cum si ascultim si si oferim rispunsuri constructive. Aceste aptitudini sint importante atit pentru parinte, cit si pentru copil ‘Un alt set de aptitudini are in vedere apartenenta la un grup. Parintii vor ca familia lor si functioneze bine ca grup. De asemenea, doresc ca fii gi ficele lor si alba deprinderile necesare pentru a se integra in grupurile de la scoala, de la serviciu si din comunitate. A inviga si-i ascultam pe ceilalyi cu atentie, si vorbim atunei etnd ne vine rindul, si ne armo- nizim diversele simgminte, sf ajungem la un consens si si ne exprimam ideile cu claritate reprezinté doar o parte a noian fui de aptitudini sociale care ne ajuta sa lucrim mai bine i t-un grup. Si, bineingeles, cind membrii unui grup folosesc aceste aptitudini, grupul respectiv funcyioneaza mai bine — inclusiv o familie, Vacangele in familie sint un moment foarte potrivit pea- tru a pune in practici aceste aptitudini. O astfel de vacanyd trebuie si fie benefici pentru toxi membrii ei, prin urmare, fiecare trebuie si aiba un cuvint de spus in planificarea ei. ( Tnainte de urmatoarea vacanta, ar fio idee bund ca familia si ‘se reunease’ si si facd.un schimb de idei. Fiecare membru al ci trebuie si vorbeasci, iar ceilatis& asculte. De aici se poate ajunge la un consens in legituri cu locul ales pentru petrece- rea vacantei si cu ceca ce veti face acolo. Bincintcles ci daca tata vrea s4 mearga la pescuit, mama vrea si colinde prin ma- gazinele de antichitiyi, Lois tinjeste dupa un spectacol de ba- let, iar Artie este adeptul campingului, trebuie sa faceti niste compromisuri. Dar o buna comunicare gi incercarea de a re- zolva problemele in mod creativ pot face ca nevoia fiecéruia {in parte si fie implinita ints-o oarecare masura. (Vom discu- taal pe larg despre aceasta in capitolul 6.) ‘Alte aptitudini sociale importante sint reprezentate de ca- pacitatea de a rezolva problemele interpersonale si de a face alegeri bune, temeinice si responsabile in viaga de fiecare zi precum si de capacitatea de a ne reveni atunci cind ne lovim de inevitabilele obstacole side blocajele care apar in relatiile si decida ce vor face la sfirgit de siptimini. Daci sinteyi o fa- rilie activi, poate va trebui si alegeti intre o excursie eu bi- leta,o catarare pe stinc, schi si snowboard sau poate chiar o excursie intr-un pare de distracgiiacoperit, pentru 0 parti- 4a de popice, o cursa de masinuge ori un meci de baschet vir- twal, Este un moment foarte potrivit pentru ca toati lumea si-si exprime punctul de vedere, si incerce si faci compro- risuri sau si vorbeasei pe rind si si-si aduci aminte ci este vorba despre un scop commun — si se distreze in week-end. La fel de important insi este si cum invati copili si reactio- neze cind decizia majoritigi au este cea mai favorabili lor — de exemplu, cazul vizitei lz un muzeu fn locul unui meci de baseball din liga juniorilor. Piringii trebuie si recunoasca faptul ed copiit lor vor fi mai inti supirati gi ed le va fi grew sil se ingeleagi cu ei in clipele de mare dezamagire, Dar dupa ce se linitesc, i putes ajuca sa astepte cu nerabdare eveni- mentul de care se vor bucura in week-end-ul urmétor. Fi ind in mod repetat acesteeforturi, timp de sptamini gi luni,BE__vreuucenta emonionata Inv EDUCATIA COPIILOR copii dvs. vor deveni mai capabili s& priveasea inainte atunci cind nu stiu pe unde s-o apuce, echipati cu capacitatea de a-si alunga dezamigirea si de a rimine orientagi citre scopurile lor, precum sicu aptitudinea dea tine cont de sentimentele si nevoile celorlalyi membri ai familie. Un mod de a estima inteligena emotional a membrilor familiei ‘Acum aveti o idee despre ce inseamn’ educatia bazatd pe inteligenta emotionala. Ca si va ajutim si vi pregititi pencru ideile si activitipile propuse prin intermediul acestei cir, in- ‘esti citeva clipe fn evaluarea inteligentei emotionale prop: sia aceleiaa copiilor dvs. Puneti-va urméoarele intrebari: Inteligenta mea emotional 1. Citde bine imi cunosc sentimentele ? Cit de bine cunose entele familiei mele? Gindigi-vi la 0 problema recenta i. Cum v-afi simfit dvs. sau cum s-au simtit copiii dys, sau alte persoane implicate fn aceasta problemi? 2. Cité empatie simt fara de ceilalyi? imi exprim empatia fay de i? Cind am ficut asta ultima dard? Sint sigur e8 ei stiu ceea ce fac eu? Sint capabil s4 inteleg punceul de vedere al alteuiva, chiar dac& ne certim ? 3. Cum ma descure in momentele de furie, anxietate sau fn alte siruagii de acest gen? Reugesc si-mi mentin autocon- trolul atunci cind sint stresat? Cum ma comport dupa o zi jgrea? Cit de des tip laceilalti? Care sint momentele mele cele ‘mai bune gi cele mai proaste si cum variazi acestea in diferi- tezile? 4.Ce scopuri am pentru mine si familia mea? Ce planuri am pentru atingerea lor? 5. Cum mi descurc in problemele de fiecare zi legate de relatiile interumane? fi ascult cu adevirat pe ceilalyi? Reac- gionez in acelagi fel in care imi vorbesc ceilali? Abordez REGULA DE AUR DE24 DE CARATE Bz conflictele sociale intr-un mod chibzuit? Ma gindesc la mai multe soluti inainte de a lua o decizie? Inteligenta emotionald a copilului men 1. Cit de bine reugeste copilul meu si-si exprime senti- mentele? Daca fl tatreb cum se simte, imi vorbeste despre un sentiment sau imi spune ce s-a intimplat? Copilul meu este jin stare si identifice anumite emofii, cu toate treptele incer- mediare ? Poate sa identifice sentimentele celorlalti? 2. Cum isi manifesed copilul meu empatia? In ce mod a acordat importanta ultima dati sentimentelor altcuiva? {1 preocupa sentimentele celorlalsi? Cind ii spun povesti despre nenorocirile altora, cum reactioneaza? Poate intelege diferi- tele puncte de vedere? Poate vedea toate fatele unei proble~ me? Poate face asta in toiul unui conflict? 3. Are ribdare si astepte ceea ce doreste, mai ales atunci ind ¢ vorba despre ceva ce-si doreste eu adevuirat? Are rab- dare sa astepte un lucru care e chiar in faya lui, dar nu-l poa- te avea imediat? Cit de bine acceptd frustrarea ? Cum igi ex- prima furia gi alte sentimente negative? 4. Ce scopuri are copilul meu? Ce scopuri ag vrea eu si 2 Isi concepe vreodati un plan inainte de a face ceva? L-am ajutat vreodati si-si faci un plan pentru a-si atinge un scop? 5. Cum rezolva copilul meu conflictele? Cit de indepen- dent este in rezolvarea conflitelor? fi asculti pe celal sau ignora? Poate imagina diverse moduri de a rezolva un con- flict? tit pentru dvs. cit si pentru copiii dvs. ginditi-va care sint ,punctele tari“, domeniile ia care sinteti cu adevirat uni. Felicitayi-va calduros peatru atuurile dvs. —vorbim se~ rigs! — gi laudati-va copiti pentru ale lor, cit de des putesi. De asemenea, ginditi-vi care momente ale zilei sint prapice pen- tru a va manifesta aceste aptitadini si care sint mai putin fa- vorabile. Aceste gabloane sin: foarte importante, deoarece#B8_nvreuiGeNTA EMOTIONALA it EDUCATIA CoMLOR Jncercind si inotdm in directia curentulu, i nu contra lui, ne ajutém pe noi ingine, S-ar putea si nu stiti cum 4 rispundeti la uncle dintre in- trebitile pe care vi le-am pus. Asta se intimpli de multe ori, pentru ci le cerem parintilor sa priveases lucrurile pugin alt- fel decit crau obignuiti. O metoda de a gisi nigte rispunsuri ste sd inregistragi pe o casetd video un film (neagresiv) si sé urmirigi impreuni cu copiit dvs. Sau si cititi o poveste i preuna cu ci. fn diverse momente, opriti-va si puneji in cutie urmitoarele aspecte: * Cum se simate personajul principal. + Cum se sim celelate personaje si ce gindese ele. * Ce crede copilul dvs. despre sentimentele personajelor. ‘* Care sint scopurile diferitelor personaje si ce crede co- pilul dvs. despre acestea. + Cum crede copilul dys. ci poate rezolva situatia in care se afla un personaj. . * Ce considera copilul dvs. i a fost bum in fell in care personal au rezolat stata ice ari puta ace ma ‘S& nu vi mire daci, la primele incerciti, copilul dvs. vi va epunde eu dificultate sat chiar va reactiona negatv. cesta este motivul pentru care citi aceasti carte. Va vom ajuta si le oferigi copiilor ocazii si experiente ce le vor dezvolta capa- citatea de a rispunde Ia aceste intrebari, nu numai in cazul povertilor, ci sit viata reali. Pentru aceasta, aveti nevoie de ceducatia bazati pe inteligenta emotionali. Ce este gi ce nu este educatia bazati pe inteligenta emotional Educatia bazaté pe inteligenta emotional au este o abor- dare in termeni de calcule. Metodele detaliate, pas cu pas — Un nou catmin in cinci siptimsini“, ,Copiii ideali in septe / . b F REGULA DE AUR DE 24 DE CARATE 39 tape sau ,Cum si deveniti un pirinte-model” — pot arita bine pe hirti si sund atrigitor avunei clad fi auzim pe autori si pe experti vorbind despre ele. Dar aceste metode functio- heazi rareoti in ciminul dos. Vrem si subliniem fapeul ci vina nu vi apart. La fel ca majoritatea lucrurilor care dau un sens viet noastre si ne adue satisfactie, educatia este un proces extrem de conplex si de profund. Educatia bazati pe inteligenta emotionala porneste de la faptul ca totalitatea actiunilor noastre — atit cele care privesc chestiunile importante, ct cele mirunte, de fiecare zi — ne permite si cream un echili- bru mai sinatos in ciminele noastre gi in relaile ow copii * Ce voiai si se intimple* ‘Cum te simei?* . Ce facea cealalé persoani?" 1\Ge s-a intimplat inainte de asta? Deseori, piringii se grabese prea tare si pund intrebari cu sateen eecal atunci ciad copiii tind s4 opu- engi. De obicei, paring ingeleg destul de bine care sine posibilityile gi le prezintd sub o forma succinta. Dar tunul dintre scopurile educatiei bazate pe inteligents emotio- nalg este deal ajuta pe copil si gindeasci efiient gi si fie ea- pabil sia o decizie bund atunci cind nu sint in preajma adulyi care si-l sfituiasci gi, mai ales, cind se afla in mijlocul celor de-o seami cu el. Acest lucra este mult mai ugor de realizat atunci cind copii sint incurajai sd gindeasca dela inceput pe cont propriu. | smaten ot eptie fac copiti mai mici si situayile care implic& o li- athe Timp. Acesta mu vor intotdeauna capabil s& spun ce vor sau si giseasca cele mai potrivite cuvinte pentra a-si exprima gindurile gi sentimentele. De obicei, vor wvea nevo~ iedeindemnurile pe care le oferd ntrebirile cu nw. multe va- Fats, cel pin pentru a verfaceea ce a spus De aseme- ne, a pune numa itrebirideschise poate fio perdere de timp, mai ales fn eazul copiilor refractari. Prin urmare, dest regula de baza este sa incepeti cv tntrebati deschise, fa unele sia sine preferable intebie cv ma mule vate: De asemenea, este important si evitati ntrebirile Ia care se ras- posit sau nu. Deed ceva fntreabi Esti supirat?*, ‘va objine mult mai purine informatii deeft daci formuleaza fntrebarea fntr-o manieri deschisi: Care sine sentimentele tale in aceasti clipa®* ri0 pamucesrs evorionaca IN zoucaTtA coPILOR <= Dack plrintele fyi asuma rolul autoritiii sav al cenzorului “absolut, copii nu se vor simgi incurajati si gindeasca sisi loreze idei, pentru ci acestea mu ii pot ,conduce" niciie Tn special adolescengilor nu le place ca alfii si le spund ce si faci. Copiii si adolescentii ti vor ispiti deseori pe adulti cu rispunsuri nepottivite, asteptind cu rabdare ca ci si ymuste din momeali” pentru ca discutia si se abati de la subiect sau si sfirgeasci printr-o cearta, Dacd nu vi erjatiintr-un expert absolut, int mai putine sanse sa se ajunga la revoled sau cea 18, De asemenea, aceasta va pune in postura de aliat al co Jului, gi nu tn aceea de ydugman". Desi necesita mai mult timp, intrebirile deschise creeaza un climat poritiv, care le va permite copiilor si simta ca dein solutia, 5. Regula celor dowd intrebatri Aceasti regula simpli, dar eficientd este rezultatul cerce- Urilor efectuate in gcoli asupra unor intrebari care par si fa- vorizeze cel mai mult procesul de invésare. Solugia nu 0 con- stituie doar intrebirile deschise, ci si regula celor doui Intrebari. Regula este simpli: ,Dupa o intrebare, punefi-o si pea doua. Asta fi reaminteste parintelui ca trebuie si folo- seasci in continuare acceasi tehnic’. De exemplu: Cum te simgi?"; ,Bine“; ,De ce sentimente mai esti constient?*; Ei, sint putin nervos." De aici putem trece la parafrazare gi ‘eventual la alte intrebii deschise. Cum funcfioneaz regula celor dows intrebiri? Gin- diti-va pe vremea cind erati la gcoali, eragi agezayi fner-un cere sau pe tinduri, iar profesorul v-a pus o intrebare la care toati lumea trebuia si dea un rispuns. Ce ati facut? Majori tatea copiilor isi formuleaza raspunsul in minte, in mod re- Beta, a fle prea i rosteaed stnci cn le vines ful. Dupa aceea, suspini usurati. Nu prea asculti ce spun cei cionkigh " Dar regula celor dowd intrebiti schimba foarte mult hu crurile. Fi atent: Din ce este formata pidurea de conifere?; | | | | ‘cus TRED| OR 91 ALE vonstt COP »Din brazi, pini, molizi"; ,Bine! Ce inalyime au brazii?" Haideti si mai incercim o data sé citim gindurile: ,Aoleu! Vrei si spui ci trebuie sa gindese™, igi spune copilul, ,Ce am spus? Brazi. Ce au spus ceilalyi? Of, de ce n-am ascultat? Sammy Desteptu’ a spus ceva despre copaci si ce inalyime au... cum era? Ah!" fn timpul acestei activitagi mentale, cei- [alti elevi observa un copil gocat care a primit 0 a doua intre+ bare. Tata ce gindeste un alt elev: ,Uau! Eu trebuia si spun «animale pe cale de disparitie ». Dar daca imi cere un exem- plu? $4 mi gindese — nu, trebuie si ma uit in carte, A, da— fluturii. Mda. Acum sint pregitit." $i un altul: ,Ce noroe pe mine c& nuu ma intrebat ceva. Am zis ceva despre tdierea si arderea pidurilor, dar asta era pe lucrarea lui Rudy — n-am idee ce inseamna. Data vitoare, ar fi mai bine si fiu atene!* "Acest exercitiu nu numa ci da la iveala mai multe infor- ‘mati, dar Ie cere copiilor si gindeasca la un nivel mai pro- fund decit ar face-o de obicei. lata un exemplu dintr-o fami- lie: ,Ce ai facut azi la sociologie?*; Am vorbit despre primul rizboi mondial"; ,$i ce ati vorbit despre asta?" welm?; ,Ce agi discutat despre asta — cum sau de ce a ince- put, cine a participa, cum a fost, unde a avut loc, ce s-a fn- ‘timplat?*; ,.mm, a fost, imm, cum a inceput."; ,Asta-i riz- boiul in care cineva a fost ucis gi de la asta a pornit totul ™; »Mda, a fost arhiepiscopul Fordinson sau ceva de genul sta"; ,Hmm, poate arhiducele Ferdinand ?*; ,Mda. Asta €."; ,Cea spus profesorul vostru, asta a fost adeviratul mo- tiv pentru care a izbucnit rizboiul ?*; Imm, nu sint sigur ‘Trebuie s& citim acasi mai mult din manual."; ,Bine, mi-a plicea si recapiculim impreund dupi ce termini, [mi amin- tesc ci am invagat aga ceva, dar mi-ar plicea si-mi reimpros: ppitez putin memoria — stii doar cd sine cam witue! Cu cit copilul vorbeste mai mult despre problema sau si tuatia respectiva, cu atit se va ingelege mai bine cu pirintel si. Bineinteles, asta se poate aplica sin cazul problemelo: cu prietenii gi, de ce nu, cu fratele sau sora. ,Ce-i cu plinseS2_ireucENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COPTLOR (CUM TREBUIE SA LE VORBITI COMTLOR, tele gi gipetcle astea? Myrtle, ce sa intimplar?* Miva spus ceva urit.*; Willow ti-a spus ceva urit? Ce?; Era ceva urit, o injurdturé."; ,Chiar asa? Care?*; ,, A fost... riu."; Tica spus ceva eu sau ti-a spus ci esti rea"; ,Mi-a spus cf sint rea"; ,Myrtle, sti cd asta nui o injurituri, desi nici fru ‘mos nu se poate spune ci este. Willow, ce s-a intimplat ina~ inte si vin eu?*; .Mi-a stricat jocul."; ,L-a stricat? Cum? Cena ficut?*; ,A incercat si-mi ia maginutele*; ,Vrei si spui cia venitla tine siti-a smuls masinujele?*; ,Da. Nu. Mi leva cerut pe toate."; ,Apoi le-a luat?"; ,Da. Nu."; Da sau fu? A luat mayinujele sau le-a atins?": Nu"; Ce i spus?; ,J-am spus: «Pleacd de-aici. »; ,$i, apoi, ce in timplat?*; ,I-am spus cd este rea. $i ea a spus ¢& nu este. lar ‘eu mai zis cd da."; ,Acum cred ca inteleg. Nu s-a intimplat chiar asa cum mi-ati spus voi. Willow nu te-a injurat. $i Myrtle nu i-a stricatjocul. Cind te-a rugat frumos, cum ai fi putut réspunde ca si nu se supere pe tine?"; ,S& spun mu?" Myrtle, crezi cd asta arf fost de folos*; ,Da."; ,Sice-ai fi putut face pentru ca Willow si nu se supere aga tare pe tine?*; ,S4 nu-i cer toate maginuyele."; ,Domaigoarelor, sint mindri de amindoua. Data viitoare, yineti minte, o si va in- treb ce s-a frtterolat ou adevirat, ca s& nut mai pierdem vre- mea si si spunep povestea ca si cum aici ar fi fost 0 cameri video cate inregistreaz’ tonul." Sirurile de intrebari, mai ales cind sint combinate cu alte rincipii de indrumare, fi ajuta pe copii si-si limpezeascé propriile ginduri si sentimente, si iavete si se exprime mai clar — iar piringilor le ofera un indiciu despre ce se intimpla in realitate. Dar ca sin cazul parafrazisi,a si cind gi cit de mult poi insista este o adevaratd arti. [ati de ce aceasta este regula celor doua intrebiti, gi nu a celor patru. In general, cel ‘mai bun procedeu este cel cu doud intrebari la rind SS rpg RT Tere mR PC ER TR SENET RE AT 6, Tebnica lui Colombo Aceasti strategie a fost aledtuita dupa metoda Jocotenen- tului Colombo, personajul din serilul de televiziune cu ace- Iasi nume. Colombo seamaind confuzie si pune indirect tot felul de inteebiri, Se scarpin’ in cap si ingelege greu. Pare in- ‘ofensiv 5i, prin urmare, cei pe care fi interogheaza nu intra intra la banuieli, Pe baza inconsecventelor din povestirile martorilor sau determinindu-i pe suspecti si explice ce s-a intimplat, el obtine informatii esentiale pentru rezolvarea eazalui ‘Aceasta strategie este deosebit de eficienta n cazul copii- lor incipitinati-De exemplu, daca doi frag vitregi se bat gi re ei sustine ci celalalt | lovit fard nici un motiv, pirimtele il poate intreba: ,Vrei si spui cd, pur si simplu, a vonit la tine si te-a lovit? Este de-a dreptul ciudat! Unde rai? Arati-mi, Aba! $i el de unde a venit? De aici? Nu de aici? A, poate de aici? Oricum, ce-ai spus inainte si te lo- vase?" Si aga mai departe. Cu acest sir de intrebari, nu pu- neti niciodati Ia indoiala afirmatile copilului. Dar le permi ‘efi inconsecventelor si iasd la iveald sau continual st obgineti informatii pe ocolite, pind cind copilul va spune ce s-a intimplat cu adevarat. Aspectul esengial al tehnicii lui Colombo este faptul ct eviti confruncarea. Este important si nu spuneti niciodact ceva de genul ,Haide, stu ci mingi*, chiar daca stigi ci nu a spus adevarul. Adevarul va iegi la lumind printr-o perseve- enti blinds. La urma urmei, aceasta se fntimpla atunci cind ‘amen simt c& mu este nici o problema sau ci este fn intere- sul lor si spund adevirul. ‘Acest proces poate necesita timp, dar atunci cind un pi- inte nu gtie ce se petrece, de multe ori aceasta este cea mai bun metodi de a afla. fn cazul copiilor refractar, eu cft pi- rintele insisté mai mult, cu att rezistenta creste. In cazul tch~ niciilui Colombo, spiritul lorde contradictie fi impinge s4 va arate ceea ce dvs., yadultul fier", nu stiti. In cele din urma, asta face si scoati la lamin’ adevirul {24 __mvreLicenTa EMOTIONALA IN EDUCATIA COMILOR Sugestii pentru succesul pe termen lung Educatia bazata pe inteligenta emorionala nw este o modi, tun instrument sau o tebnica; este o metoda de a stabil rela- tii.cu copii dvs. si de a vi organiza viaga de familie. Nu veji folosi toate principiile enumerate aici tot timpul. Nu este ne- voie, Trebuie doar si folositi mai multe principii, ceva mai rule timp, iar copiti, impreuni cu dvs, nu vor avea decit de cijtigat. Pentru aceasta, am identificat clteva principii zitoare pe termen lung, care sustin educatia bazati pe inteli- genga emorionali. 7. Rabdare si perseverentt Dupa cum s-a mentionat anterior, pentru a-i ajuta pe co- pii si invese si-gi rezolve problemele in mod eficient i si ia decizii responsabile este nevoie de timp. Teebuie si-iinvitagi tun ansamblu complex de aptitudini, Desi toi copiii trebuie si-gi insugeascé aceste aptitudini, pentru unii este mai usor decit pentru altii. Tot aga cum unii copii invagd singuri si teasca, iar alti sufera de dislexie, unii isi formeazi aceste de- prinderi sociale in mod natural sau cel puyin mai uyor, sub indrumarea adultului, iar altora le este greu 53 citeasc& diver- sele semne, si inteleagi problemele legate de relatii gi si se exptime intr-un fel care si le permiti si-gi ating’ scopurile. Acesti copii suferi de ceea ce noi numim ,dislexie socia~ 1s*, Tot aja cum un copil dislexic are nevoie de mai mule timp si depune un efort suplimentar pentru a invaga i citeas- 4, un copil cu dislexie sociald are nevoie de mai mule timp gi depune un efort pentra a dobindi aptitudinile sociale. Daci cineva sustine cd existd o metoda simpli sau rapida de a face aceasta, nt este sincer. Pentru copiiicu dislexie sociala, pro- gresal este posibil doar printr-o exersare indelungati si difi- cild a acestor aptitudini, Dar vestea buni este cA acest progres poate fi obtinut. Cum nici unul dintre certificatele de naste~ re pe care le-am vizut nu include garangi privind simplitatea cresterii si educdrii unui copil, trebuie si fim dispusi si depunem mult efore. — eso tment mer terete tee Semmes me (CUM TREBUTESA LE VORBITICOFIILOR 95 Din fericire, exist’ un drum bine batitorit, care conduce la succes, Este important si aveti rabdare cu copiii dvs. cind invaga aceste deprinderi si, de asemenea, s& avefi rbdare cu dvs, ingiva in procesul de inviqare a acestor noi metode de educate. Rabdarea trebuie insoyité de perseverengd. Dacd un Iuera este infatisat in momente diferte gi este privit din perspect- ve diferite existi mai multe ganse ca el si fie insusit. Ascul- tafi ce vrea sa va spuna cu adevérat copilul dvs. puneti-i o in- trebare, asteptaji rispunsul gi explicafi-i lucrurile pe care nu le ingelege, chiar dack s-ar putea si dureze mai mult decit veati fiinchipuit $i inarmati-va cu perseverenta in intreaga perioada de dezvoltare a copilului dvs. Aceste tehnici nu sint destinate unc anumite grupe de virsti. La fel ca ideile dr. Haim G, Gi- nott, un lider in problema modului in care trebuie si vor- bbeasca parintii cu copii lor pentr a cladi relagii mai bune, s cele ale lui T. Berry Brazelton, considerat unul dintre cei importangi mediei pediatri din America, strategie din aceas- ti carte pot fi folosite ani si ani la rind. Majoritatea parint lor, dupi ce citese o carte sau participa la un seminar despre cresterea copiilor, sint entuziasmati de ceea ce au invatat Dar, deseori, acestea au sint decit ,remedii rapide" si, pe mi suri ce timp trece, nu se mai aplici, sin prea greu de sust- ‘ut sau paring uit noua strategie gi revin la vechile tipare ‘Ac fi foarte bine daca ayirecti pirgi din aceasti carte din sase in sase luni, Acum stim ci educatia bazaté pe inteligenta ‘emofionald este un tip de practicd recunoscuta de multd vre- me ca valoroasi. Acum stim mai bine ci, in societatea de as 1izi, piringi trebuie si manifeste rabdare si perseverenta daca vor ca mesajul lor si ajunga la copii, strapungind barajul cul tural actual, 8, Flexibilizae si creativitate Stim cit sint de ocupate famille de astazi gi cd, in multe privinge, nu-si mai vid capul de-atitea treburi. Am putea si26 INTELIGENTA EMOTIONALA IN EDUGATIA COPILON vi sfituim sf 0 luayi mai usor, si programasi mai putine acti vitati pentru copii dvs. sa va faceti timp si pentru dvs. ing si vi opriti, de pilds, si mirosii trandatirii sau si dedicati o ri pe zi pentru a le da un exemplu bun, invijindu-i pe copii technic sociale si emotionale, desi stim ci mu veti face asta (nici noi n-o facem). Prin urmare, trebuie si figi flexibil gi creativ in viata de familie, Dupi cum va vom arita, puteti exersa aceste aptitudini seara, in jurul mesei, cind mergeti la cumpirituri, cind stati la coada ca si Iuati bilete la film sau ind conduceti, iar atunci cind apar probleme, trebuie sa va faceti timp si le rezolvagi. Noi va sugerim si integrati abor- darea edueatiei bazate pe inteligenga emotional in stilul dvs. de viata obisnuit, in loc sa recurgeri la schimbari dramatice. Pentru asta, aveti nevoie de flexibilitate. ‘O mare parte din ceea ce stim am aflat de la famille eu care am lucrat, Sintem observatori si colectionari. Familile cu care ucrim vin cu propre lor tehnici si activitii, cu pro- pria lor flexibilitate si creativitate. Principiile calauzitoare enumerate in acest capitol pot fi gindite ca nigte ingrediente fos bw, ce ver da Stee coat a ete, ringii pot avea incredere in ceea ce creeaza! Va incurajim si vi concepeti propriile dvs. metode pentru educatia bazati pe inteligenja emotional. Odata ce intelegeti conceptele de baz, total se reduce la aplicarea creativa. $i chiar va fi mai amuzant aya. Vi rugim si ne trimiteti adaptirile dvs, ca si avem material pentru urmétoarea noastea carte! 9. Adaptare Acest principin este 0 sugestie pe termen lung care ne ofe- 1 motive suplimentare pentru a cultiva flexbilitates, creati- vitatea,rabdarca si perseverenta. Cind sintem piringi trebuie s crestem o data cu copii nogtri. [ae daci avem mai multi co- pi, trebuie si ne adaptim situatici unice a fiecaruia. Paring nnu-i pot trata pe toti copili la fel, deoarece, chiar si atunci ind sint de aceeasi virst, teiese in ere diferite. Ca paring, ‘nu mai sintem aceleasi persoane la al doilea sau la treilea co- { tee Stee mene arpa RR GUN TREBUIE SA LE VORUITECOPULOR 97 pil. Virsta de 8 ani, de exemplu, nu o percepem la fel in cazul ficcdrui copil. $i acesta este un lucru bun! Profitayi de ceea ce agi invagac de la viata! Un cuvint de incheiere Nici un pirinte nu respect mereu toate principiile ca: itoare. Nici nu este necesar. Observim insi ca foarte multi paring respect doar intr-o micd misurd aceste principii. In acest caz, copii au de suferit. Vrem sd recream un echilibra ‘mai bun, un echilibru care si le permit copiitor si se dezvol- te pe plan social, emosional si intelectual. Pentru aceasta, in cepeyi cu principiile pe care le puteti urma, rérsineti fidel acestora gi, treptat, adiugati si altele. Daca fac ceva mai des teva lucruri in plus, paring le pot aduce multé bunastare copiilor lor! ‘in capitolul urmator, le vom oferi patingilor citeva idei despre felul in care pot organiza viata de familie, asifel inci copiii si fie mai stapini pe sine si mai disciplinayi,s3 aducd in casi mai multé ordine gi ingelegere.Autoindrumare si autodezvoltare: disciplina bazati pe inteligenta emotionala Parintele (calm): Te rog, Robbie, nu gipa la sora ta cind sintey la masé, Daci nu t-a dat cartofi cind i-ai cerut, roag-o din nou. Pirintele (peste citeva secunde, mai pusin calm si vorbind purin mai tare): Robbie, si acum vorbesti prea tare. Trebuie si ceri mai frumos! Pirintele (peste 30 de secunde, cu fata rosie, cu vencle de la git umflate, cu mifinile incordate atit de puternic pe brate- Je scaunului, inci oasele par si-iiasd prin piele, vorbind tare ~ chiar foarte tare): ROBBIE! AJUNGE! NU §TII SA VOR- BESTI CU CINEVA FARA SA TIPI? TREBUIE SA INVETI ‘CUM SA TE CALMEZI CIND NU OBTI CEEA CE VREI! Hmmm. Degi stim c4 dys, n-ati fost niciodati intr-o asemenea si- twazie, sau cel putin mu foarte des, nu mai mult de o data pe siptimind sau pe zi, stim de asemenea ci printre prietenii divs. sit si persoane care s-au ambalat la fel ca pirintele din ‘exemplul noastru. Este ironic faptul ci un pirinte ii solicité tipind unui copil si nu mai tipe sau ffi loveste copilul pentru cd acesta si-a lo- vit fratele, Nu vrem si le spunem paringilor si nu mai tipe sau ‘si nu-si mai loveasca odraslele. Acestea sint subiecte contro- versate, pentru care cereetirile nu ne oferi o solutie clara = AVTOINDRUMARE $1 AVTODEZVOLTARE Dar vrem si vi ginditi la ce invata copiti dvs, faci si vrea, d aceste tehnici de control al comportamentului si de construi- rea inteligengei emotionale. Lectia desprinsi poate fi aceea ck pentru a obyine ceea ce vrei de la ccilali trebuie si-i intimi- dezi. Dar poate ed paring nu vor, de fapt, si-i inveye asta, chiar dact uneori metoda pare si .functioneze iinte-adevie, mulii paring’ folosesc cee2 ce noi numim atchnici obignuite de disciplinare“. In general, cestea nu re- flccea altceva decit atitudinea abordati de paringi lor, inclu- siv metode vechi, cum ar fi sipetele, palmele, amenintarile, prelegerile, ,confiscarea* unor anumite lucruri sau alte tipuri de pedepse. Va intrebim insi din nou: ce invaté un copil din toate acestea? ,Ti-ai lovit fratele, aa c4 nu primegti desert." Ce-are a face lovitul ev miincarea? Copilul poate si-si aleaga mai bine momentul si si-si bata fratele dupa desert. Copiti nostri tliese vremuri dificile. exemplul pe care il dau piringii fn asemenea situati este mai important decit ne inchipuin. In acest capitol vom trece revista cele patru steategi fundamentale pe care multi print le considera mai eficiente decit ,tehnicile obisnuite de a im- pune disciplina". Ele sint valabile pentru toti copiii, dar, in special, pentru cei mai dificil. Copiii fara probleme" ras- pund la aproape orice metoda, deseorifiind suficienti 0 ypti- vire*, (Sti ce inseamna aceasti ,privire" — specified unuia dintce parinti gi poate anumitor profesor; ii inghea singe- le in vine, simi valuri de vinovatie pentru tot ce-ai facut, chiar gi pentru lucruri despre care persoana care te priveste r-avea cum si afle.) Dar noi vrem si punem in evidengd as- pectul yeducativ" al strategilor pirintest, pentru ca acesta sé niu se piacd in fncercarea dea ,controla” pe loc un copil ne- disciplinat, neascultitor. Cele patru strategii urmiresc i dezvolte constiinga social, sensibilitatea emotional si capa- citatea de autoindrumare a tuturor copiilor. In cazul copiilor mai dificil, va fi nevoie de mai multa consecventa si ribdare ‘tn aplicarea acestor tebnici.£00 _pteuicenta EMoToNALA IN HoUcATIA common Desi aceste strategii va sint probabil deja cunoscute, pot exista unele diferente subtile fati de modul fn care le folositi dvs, sau fat de ccea ce ati auzit despre ele. Ia general, total este o chestiune de atitudine side scop. Strategiile nu sint pe- depse; ele sint instrumente care fi invati pe copii respectul, responsabilitatea, autoindrumarea, congtiinja de sine gi tole~ xanga. Diferenya dintre disciplina, care insearana ,a educa", g pedeapsi, care inseamna ,a face si sufere", se reduce la mo- dul in care paringii concep aceste tehnici si la modul ia care ile folosese. Principileinteligentci emotionale, evidentiate in acest capitol 11. Fit congtint de proprilesentimente gi de sentimentele celorlaly a 2 Manes empiegaeeges punctl de vedere alc oral. $3. Dobindikiva echiibrul si facet fay impulsurilor emo- slonale $i comportamentale. 4, Construiti-vi scopuri gi planuri positive 5, Polosii aptirudini sociale pozitive in rela cu ceilaly. Principle inteligentei emotionale fi ajuti pe paringi: a) si devini congtienti de propriile sentimente si de cele ale copii- lor lor; b) si foloseasca strategii care le permit copiilor si-si controleze emoriile puternice si actiunile impulsive, prin me- tode pozitive, orientate spre invitare; ¢) sa se concentreze asupra ,procesului educativ® si nu asupra ,pedepselor*. Un posibil produs secundar al utilizari principiilor din acest ca- tol este sedderea numarului de conflicte dia familie, De ce? lnte-o casi in care copiii sint scipati de sub conteol sau p: ringi sine privigi ca niste despot, exista mai pugine sanse s& {ntilnim la copii o atitudine constructivi, ribditoare, orien- tatd spre rezolvarea problemelor si luarea unor decizii res- ponsabile. Conflictele dure conduc la lupte pentru putere in- tre parinte si copil. In acest_fel apar ,invingttorii* si AUTOINDRUMARE St AUTODEZVOLTARE ASL winvingii* gi se crecaza premisele ,doringei de rézbunar Pentru a invita si-si rezolve problemele, copiii trebuie si creada si si sim c& paringi ,sint de partea lor. Aceasta im- plici multe ate valori, cum ar fi ysinceritatea", ,increderea si deschiderea. Principalul scop al strategilor de disciplina, din acest capitol, este acela de a imbunatati relagile dintre ‘membri fami Laude gi prioritati Noi, oamenii, sintem programayi si Avem nevoie unii de alti. Avem nevoie unii de ali pentru a ze implini nevoile materiale gi vem nevoie unii de alii pen tru dragoste §i tovarisie. De asemenea, avem nevoie unii de alti pentru a ne descurca in viaa de fiecare zi. Copii din or- felinate nu suferd din cauza lipsei de hrani, adapost gi imbri- ceiminte, ci din list de vorbe, mingtiere si dragoste. Tosi avem nevoie de atentie, de contactul cu oamenii si de relay de dragoste implinite. Cautarea unor relayii de afectiune gi a atenfiei pozitive sint principalil factori motivasionali ai com- portamentului, in special la copii. Deseori, paring se intrea~ bi: ,De ce ar face asta pentru a primi atentie? Deja am chel- tuit o groazi de timp cu el, iar cind are o problema, toate familia e in aru lui. De cits stentie are nevoie copilul ista?* ‘Atentia creeazi dependent, nu este pur si simply ceva care ne place, ca un desert. Dupi o masi imbelsugati, indife- rent cit de delicios ar fi desertul, ajungeti la punctal la care spuneti ,Ajunge.” Dar copiti rarcori vor spune: «Sti, mami, sstizi mi-ai acordat destuld atengie. Acum o si ma joc singut, linigtie si o si te las si-ti faci treaba." Nu, atengia le creeaza copiilor dependengi, iar i, prin insisi structura lor biologi- 4, dorese gi le place atit de mult atenja, incit mu par si se sax ture niciodata. Bineinteles, cu cit primese mai multé atentie ‘negativa, cu atit devin mai nesiguri, ceea ce fi face si caute sé obfina si mai multé atengie. Acest ciclu poate deveni o proLO® _neteucenra eMOTIONALA IN EDUCATIA COMMLOR blemé, deoarece atentia negativa nu este a fel de satisficitoa- re ea'acentia pozitiva in apareni, copiilor nu le prea pasi ce tip de atentie pri- rmese, pozitiva sau negativa. lack de ce, chiar atunci cind un ‘prince tipi la copil, va descoperi cd acesta nu se opreste sau foarte curind isi reia purtarea nepotrivit. De multe ori, pa- ring l ntreabi pe copil: .De ce ma faci si tip la tine Ris- punsul poate fi acela 4 copilul vrea sii se acorde atentie. Dar adevarul profund este ci filipsesc aptitudinile emotionale de a atrage atengia pozitiva sau ci parinfi trebuie si-si mai re- gleze ,antenele” cu care capteaza doringa copiilor de a primi ntentie pozitiva, Modurile in care parintii prefera si le acorde copiilor atentie negativi: Prelegeri Cicdleala Certuri Tipere Ceca ce ii face pe copii Si nu-i mai asculte pe paringi; Si mormiies Si fuga sau sai evite pe patingis Si facd din now acelasi lucru pentru care au primi atengie _,Modelul pe care il folosim pentru a le acorda atentie co- piilor este si le oferim atentie pozitiva cind se poarti frumos sist nu le mai dim nici o atengie in cazul unui comportament nepotrivit, dar inofensiv. Cind copiii nu se poarta frumos, paringii, de obicei nu le mai dau nici un fel de atentie poziti- Vi, ci, dimpocriva, negativa, sub fomé de cicdleala, cercuri, AUTOINDRUMARE §1 AUTODEZVOLTARE 108 prelegeri sau tipete, In misura in care este posibil, paring teebuie st reducd volumul de atentie negetiva adresati co- pilului, deoarece aceasta tinde si produci mai multe conflic te si si reduca stima de sine atita paringilor, cit gia copilului De ce? Atentia nogativa poate si creeze dependent credem ca vreun pirinte vrea si qipe sau si-gi ci odrasla ori de cite ori trebuie si-1 determine si fac’ ceva, Daca inteleg principiile de functionare, parintii pot avea la ‘ndernini mult mai multe posibilitigi dea aduce la normal un comportament nepotri De obicei, paringii nu considera laudele o strategie in re- lagile cu copiii. Toyi parintii igi luda copiii, dar au tendinga sho faci in mod reactiv; cu alte cuvinte, daca se intimpl si observe ceva, cum ar fi nota 10 in carnet, fi vor lauda copi Jul. Alsi paringi exprima tot timpul aprecieri. ,E grozav. »Minunat!* ,Sint foarte mindru.” Dupa parerea noastr, p rinyii subestimeaza forta aprecierilor. Vi incurajim sa folosi atentia pozitiva sau aprecierea in mod proactiv. Motival este acela ci, astfel, copii vor incepe si se poarte astfel incit aten- tia piringlor lor s& sporeasc3. Cea mai bund metodi este de i propune copilului ca scop anumite comportamente si de 4 ciuta ocazii pentru a lduda comportamentele respective. Este foarte bine si vi concentrayi asupra unor lucuri marun- te, cum ar fi si vorbeasca frumos cu fratele siu sau si-i puna teaigi la loc dupi ce se descalya. Ideea esentialé este: Copilu- lui trebuie sii fie foarte clar ce comportament anume apre az. Termenii de ordin general cum sint ,grozav" si ,bine*, desi incurajatori, nu-i ajuti pe copii si inteleaga ce v-ar pli cea sa vedeti mai des la ci Este deosebit de important si liudati comportamente care sint incompatibile cu cele pe care vrey si le descursjagi. De exemply, intr-o familie cu care am lucra, certurile dintre cei trei frat ii aduceau pe piringi la disperare. Cind au venit pentru consiliere, piringii au spus: ,Se cearti mereu."; Me: reu2"; ,Mereu. N-avem nici clipa de linigte."; , Nici o el pi de linigte? Ingrozitor. $i mu dorm?* Sigur ca dorm."; ‘Au fost exmatriculati de la scoala ?*; ,Nu, n-ar face nicio-HO yceusceta sNoTIONALA IN EDUCATIA cOMTLOR dati asa ceva la scoala, Se cearta doar intre ci."; ,Si se cearti mereu?"; ,Mereu.“; ,Unde sint acum; ,ln sala de astep- tare.” ,Aha. Dar nu-i aud. Se ceartd in linigte?*; ,Fac o gili- gie!"; Acum mi se pare c& nu se cearta sau, cel puin, mu cine stie ce..."; ,Nu, sigur ci nu..." Din aceasta conversatie, am reusit si identifici> anumite momente fn care copiii nu se certau, I-am sfatuit pe paringi— poate ei ar insistat este un termen mai potrivit — si caute ‘momente de cooperate sau cel putin de coexistent’ pasnicd si apoi, si-i laude pe copii pentru faptul ci se ingeleg unii cu ali, Le-am cerut si fie precigi in aprecierile lor si, mai ales, si'se concentreze asupra momentelor cind simteau intr-ade~ vir c& odraslele lor erau calme. Este important si liudati anumite comportamente (Esti atit de drigus cu sora ta"), si ru calitayiglobale (,Esti baiat bun*), pentru cd un cuvine de apreciere bine formulat ii ofera copilului informarii explicite despre ceca ce a fost demn de laud’ in comportamentul siu, pentru a-l putea repera. fn plus, prin intermediul aprecierii, i transmitesi copilului ce este important pentru dvs, care stat valorile dvs. A-I liuda pe un copil pentru faptul cé imparte ceva cu alsiil va invita cd bunatates §i generozitacea sint im- Portante, cd vi face plicere, iar el se va simi foarte bine. De multe ori, paringii trec cu vederea un comportament potrivit, il lauda cu jumatate de gurd sau folosesc vorbe de la- uudi cu caracter general, pentru ci au obosit si asiste la aticea comportamente nepottivite si nu se asteapti ca laudele si schimbe ceva, fi avertizim c& daci nu persevereazi, e putin probabil sa reuseascd. Apoi le spuncm ci totul este bine, c& probabil va dura cel putin dowi siptimini ca si-si formeze noul obicei, Citeva sugestii privind aprecierile Cind luda pe cineva, este important si o facegi necon- disionat. Cu alte cuvinte, nu adaugeri cuvinte cum ar fi ,dar* t AUTOINDRUMARE $1 AUTODEZVOLTARE 105 sau ,de ce", Nu adiugagi ,Dar cum rimine cu asta? sau »De ‘ce nu te porti aga tot timpul ™ Aceste rezerve vor estompa aspectele poritive ae vorbelor de laud. ; Haideti si examinim patru situatii privind certurile din tre frati despre care vorbeam mai faainte. Observagi urmi- toarele lucruri 1. Unul dintre copii isi ajutd fratele sf giseascd o revist fei afi ruget si 0 faca. | . ey Sia eu vot in jurl meseic sii facdtemele— si chiar ji le fac. oo 5, Dupi cing, cind au terminat de mincat, se ridicd tog si 4si pun farfurile in chiuveta fir si fie rugagi gi fads se in- ‘ghionteasca gi si se imbrinceascé unul pe celalalt. 4.Doi copii care stax in aceeasi camera iyi fac ordine la ru- sgimintea dvs. si se impac foarte bine in acest timp. Ginditi-va cum i-ati putea lauda in fiecare dintre aceste si- ‘ua, Haideti si examinam citeva dintre exemplele noastre: 1. pli place felul n care vad ajutat unul pe celal” 2 fet o reas ror cad ft impreud st temele, fari si va bate. Bravol! “, alma as Gus afta ge ffi laspila.* 14. Agi muncit atit de bine impreund gi camera voastri aratl grozav." Observati cit de ugor este si anulay efectele aprecerilor, adaugind un ,dar® sau un de ce: 1. plmi place felul in care v-afi ajutat unul pe cel:lale. De ce nu puted face asta tor timpul a : 2. ,Aqi ficut 0 treaba grozava cind ati stat tmpreund gi cat temele, dar ar fi fost si mai bine daca n-aji fi vor- “ 3 cMulumese ef ai dus ev ata gr farfrile la spat De ce nu incepeti si faceri asta in fiecare seari2*¢ 2.06 _oermuicenta mwotionacd ty eDUCATIA conuLOR > E4-wAgi muncit atit de bine impreuna si camera voastri ‘raed grozav, dar nu ati sters praful de pe dulap aga cum mi-ar » fiplicuc Se vede clar ci dacd adugati aceste cuvinte, laudele se transforma in critici sau in vorbe de corectie. Exist un mo- ‘ment potrivit pentru ficcare fraza. Ideea este si faceti astel incitlauda dvs. si aiba efectul dorit si s figi mulyumit — face minuni! Niu este chiar atit de usor st ignori Iritarea nu este doar o problema a pielii. Este ceea ce ‘ulti paringi sime atunci cind copiii lor fac tot felul de lucruri marunte, neplicute, supéritoare, frustrante. Cind pielea ne este irtatd, deseori ne frecim sau ne 2gindirim zona respec- tivi, Acest tratament nu vindecs, dimpotrivi, nu face decit si ‘nrdutiyeased Iucrurile. Aduce inst 0 usurare temporari. Cind copii nostri ne irta, noi i ,2gindarim*, exprimindu-ne supirarea sau poate doar rotindu-ne ochii sau dind din cap ‘ntr-un mod care le comunica faptul c& nu ne place ceea ce fac. ind vi irité copii, ncercati si treceti cu vederea acest ku~ cru. O purtare neplicuts, dar inofensiva, cum ar fi viicirea- fa, intreruperile, toanele si cicileala, sint lucruri pe care ar twebui si le ignorati. Trebuie fnsi si va avertizam cf, la fel ca avunei cind va maninca pielea, a ignora toanele copiilor po te fi un lucru extrem de dificil. Ce ironie! Nu-i aga ci e mai ‘rou si treci cu vederea dectt si faci ceva? Dar pentru a igno- rae nevoie de multi munc’ gi de inteligenta emotionala Inainte de a practica metoda ignorati, incercati si va dati seama de citi stapinire de sine veri avea nevoie, Va trebui si ‘va concentragi asupra scopului dvs, si invitati si va pistrayi calmol cind simi cd va cuprinde supararea si si fifi pregatit pentru ce se va intimpla in continuare. Cind un comporta- ‘ment este ignorat, initial copiful va stirui in purtarea'respec- iva, iar in cele din urma se va opri. Aceasta este 0 tendingi Insusid, gi nu o incercare a copilului de a va face si va iesig { _AUTOINDRUMARE $1 AUTODEZVOLTARE 107 din mingi, De exemple, cind rasuciticheia in contact, vi a5- teptati si porneasci motorul, Dac nu porneste, incercai din so din nou, x putin mai mul mai mul nese ot isati pedala. Cind faceti ceva, asteptatio replici, dar cin weer huera me se andimpl, amplifies scionen inal. V& A mers ints aga choles meargt din nou” ii gindese la fel. Daca ignoratio toand de~a lor, ei stiu ca winfiese rug vd capeeze atenia in celag fl pre- supun ci si de aceasta daca va fila fel. Cind nu réspunderi, copilul incearea din now, mai mult, mai tare... pind cind fie se opreste, pentru ci igi da seama cé nu mege, fie incearcé alt- ceva, cum ar fi si arunce cu ceva in dvs, lucru care au mai poate fi ignorat, pentru ci nu mai este inofensiv. (Vom vorbi fin ultima secyiune din acest capitol despre cum trebuie si re- actionati la acest tip de actiuni, pe care le considerim o incal- care a regulilor din familie.) : ‘Agadar, ce presupune faprul de a ignora cu adevarat? In~ sean st fai ins sano opi ics up ‘esti, De asemenea, se exclud privirle rauticioase, mustrari- Te, mormaieile gi chiar ofr; mv scorn un fl de atengie, (Remarcati ci, de obicei, aceste gesturi sint suficien- te eG iv informa pe coped vor fino.) Fireste, de ‘ndata ce copilul inceteazd cu purtarea nepotriviti, wrebuie iudat pentru faprul ed incearca si se poarte frumos. Ce functioneazd in cazul dos. ? Pentru a-i ajuta pe parinti si-si consolideze inteligenta emotionala, le sugerim un exerciti, sa alcatuiasca o lista cu toate lucrurile care ii deranjeaza la copii lor. Poate fi vorba despre certurile dinte frat, despre faptul c& nu aseulté ori cd le ia prea mule timp sé se imbrace sau ca se pling in logivird cu temele pentru acasi. Ordonaji punctele de pe listt de 1s cele mai importante la cel mai putin importante. Sfirsitullis- tei (lucrurile cel mai putin importante) va va sugera o idee cu privie la luerurile pe care le putetiignora. Apoi facet o list cu lucrurile opuse, de exemplu, Imigl ,certuriintre fra {ROS neteucenra eorionatA In ubucAtia coMILOR ffi nota «se ingeleg bine unul cu aleul*. Aceasté lista parale- 18g va dao idee cu privre a luerarile pe cre le onflis. da. fncepeti cu partea de sus a listei (Iuerurile cele mai impor- tante), care va constitu sinta laudelor dvs. Reactile si congtiinga de sine Noi credem ci in esenti, copii sint bun, ed iu si deo- scbeasc bine de ru vor oe eet bine. fi ponte te piedica ina faprul ci le lipsese congtiinta proprilor sen mente, capacitate de s-sicoatrola impulsuril, scopurie i planus a de semen ela gaa ptirudnile sociale — elemente de baz ale inteligentei emo- Tieudini este aceca de a-i supraveghea gi de a face congtient de propriul comportament. Acest Iucru este valabilindife- rent dacd fi invitari matematis, golf sau arta conversatic Supravegherea comportamentului permite sporitea congtin. {ei desine sa capacititide autosupraveghere. De asemenea, 5 sj pe isn 3 privessl in mod obec un anumit mmportament, si vada cit este de ru in realitate gi da si af s tabunate ato, Heed PARINTELE (probabil cd este vorba despre o mama): Faci fi rimivuri prin voata casa. coms Imi pare riu. (Sau ,Ba au“, sau ,Nu cu, fratele Ceca ce vrea de fapt si spund copilul, dar fie nu poate, fie este sufcient de inteligent si neo fac este urmitored tae »Chiar aga? Hai si privim in mod obiectiv. Asta e o bucaté de nuga. Cum nuga trebuie supti, este lipicioasa si mai putin probabil si faci firimituri decit,s& zicem, chipsurile sau sti ksurile. E adevarat, pot si cadi firimivuri. Acum si vedem in ce zond am umblat cu substanta ofensiva. Am deschis-o in bucatarie. Am muscat din ea o dat&. in acel moment, eram ( sopenee ctinmmg tn ae eR pa: 109 AUTOINDRUMARE $f AUTODEZVOLTARE Tingd chiuvetd. Am ficut patru pasi pind in sufragerie, unde am mai luat o inghigiturd. Apoi am mai facut sapte pasi, mes- tecind, ping am ajuns la usa din spate. In acel moment, tu ai ‘emis acea remarca acuzatoare si inexacti. Daci nu cumva di- rmensiuinea intregii case a scizut dramatic gi ai inchiriat tot etajul, camera de zi, holul si scdrle, plus pivnita $i veranda, ceed ci firimiturile nu s-au impristiat prin toata casa. In plus, zona cu concentratie maxima de firimituri va fi acolo unde am mugeat din prijitura gi poate fi indicaté cu precizie, Asa ci nu ingeleg, de fapr, de ce ai facut aceastd afirmatie: poate iu esti congtienti de dimensiunile proprii tale case sau chiar crezi ci am umblat peste tot scuturind din nuga, ca si fac fi- rimituri, sau veei doar s& mé acuzi pe nedrept gi si faci ca lu- crurile sa para mult mai grave dectt sine in realitate. Sint bui- rmicit, Vrei si cura toate locurile unde s-ar putea si fie firimituri si data viitoare si incere sa fac farimicuri numai in bucitarie? Asta pot si ingeleg sisi accept.” ‘Supravegherea comportamentului poate fi pugin cam difi- cili, Este nevoie de organizare, consecvensa si perseverentd Daci o practicati in mod inconseovent, ii transmitesi copilu- Inj mesajul c@ nu va past suficient pentru a va asuma respon sabilitatea (de adult) rezolvarii problemei sau ci dac’ el are suficienti rabdare, voinga pirinteasci poate fi sc>minati. Insi a-i supraveghea comportamentul si a-i oferi copilului informayii despre acesta este un instrument puternic, care, dupa cum s-a mengionat anterior, poate servi o diversitate de ‘scopuri si meriti efortul. Majoritatea comportamentelor pot fi monitorizate cu ajutorul unei diagrame. Este destul de simplu si definigi o asemenea diagrami, Scopuri. in pimul ind, stabilig-va nigte scopuri. Ce comportamente vrefi & supravegheati? In mod ideal, acesvea trebuie exprimate pozitiv. Vi recomandim ca, initial, si se- lectati intre unu $i trei scopuri, in functie de capacitatea dvs. de a efectua in mod consecvent munca de supraveghere. O (3LNG _nvreucenta EMOTIONALA IN EDUCATIA COMILON du indeplinite scopurile initiale, puteti adiuga oricind objective ac Aceste objective por fi si impart ceca ce au cu fat lor, si se poart frumos la masa si sii acd singuri temele. Este important si vi exprimayi scopurile pozitive, cum ar fi, de exemplu, , Jucati-vi frumos. Vrem ea ei si se poarte frumos cft mai des, Are insi sens si supravegherea unor comporta- mente negative. Dacd alegeti un asemenea comportament, vi sugerim sail echilibrati cu uaul pozitiv. De exemplu, tachi= narea sau sinjosiren" pot fi echlibrate prin complimente,la- ude sau ,edificiri“, Faptal de a lovi poate fi echilibrat prin oferirea de ajutor. Retineti ci in aceasti etapa paringii mu i cearci si schimbe nimic, doar incearca si-si dea seama ce se intimpli, cit de des, cind si unde. Perioada de timp. Perioada de timp selectati depinde de scopurile dvs. De obicei, diagrama este trasati cu zilele sip- ‘aminii in partea de sus. Apoi, in functie de scopul si obiec- tivele dvs, puteti indica o subdiviziune. De exemplu, daci tunul dinwre scopuri il reprezineé temele pentra acasi,atunci sub luni" putegi introduce o rubric’ pentru dupa-amiazi gi ‘una pentru seari, adica intervalul creat dupa terminarea cursu- rilor gi cel de dupa sfirsicul cinei. Simbita si duminica, este suficient si avert »dimineata* si ,dup’-amiaza", in functie de programul familiei. Daca scopul il constituie manicrele din timpul mesei, pentru fiecare zi puteti folosi rubricile jwmic-dejun", .prinz", ,gustare” gi gcina". Sisteme de evaluare. istemul de evaluare depinde gi el de scopuril stabilite, Pentru unele scopuri, trebuie s8 numirati de cite ori se tntimpla un anumit lucru. in aceste situatii, pu- refi un marcaj in rubrica adecvati ori de cite ori observati comportamentul respectiv. Cind urmiriti comportamente negative, uncori poate fi mai ugor si eliminafi un mareaj de= cit si puneti unul. De exemplu, puteti desena zece ,fete ve- sele intr-o rubrica scop/timp si, de fiecare data cind copilul ‘Au se poarti cum trebuie (de exemplu, cind Todd di in su- ioara lui), tiiagi una dintre fete sau transformati-o intr-o fay wrist. peste y-mpantene emma auroinonumansstavropezvourane Diagramele sint extrem de folositoare si pentru suprave- gherea comportamentului din afara casei. Pentru unii copii, ‘camnetele de note nu sint utile in acest sens. Copilul nu face nici o legitur8 inte felul in care s-a purtatazila scoala si nota pe care 0 va lua peste dows luni. De asemenes, unii copii se asteapti la esec, asa e& singurul scop al notelor este de a re- flecea ceea ce ei considera propria lor nestiinyd. Diagramele de supraveghere zilnici necesita timp din partea profesorilor, dar pentru uni copii meria din plin efortul. Daci este lua seamé de profesor pe parcursulzile, elevul se poate concen- tra mai bine asupra a ecea ce se agteapti de la el, profesorul vva avea atit reactii pozitive, eit gi negative, iar pirintele va gti ce se petrece cu copilul sit. De cele mai multe ori, cind un pirinte intreaba: ,Cum a fost la scoala, rispunsul este: pBine-" Apoiy pirintele iatreabi din nou: yCe ai facut as- {zi ?, iar copilul rispunde: ,Nimic.* Parintele, preocupat si insistent, mai intreaba 0 data: ,A fost vreo problema? la care copilul rispunde plictsit ,Nu" Daca foloseste o diagra~ ‘mi zilnicd, pirintele tie ce fel de 2i a avut copilul lui. Astfel ‘i va putea luda atunci cind este cazul gil va ajuta si depa- seascé problemele, Vedere din interior: Cum functioneazit diagrama fara recompense (© greseala facutd de majoritatea pirinilor care au folosit diagrame este ci oferd imediat 0 recompensi pentru bund purtare. Sintem categoric impotriva acestui lucru. Motivayia poate fi vazuti ca o fintd (vezi figura urmatoare). Cercul ex- terior simbolizesz’ motivayia materiala — facesi ceva pentru cd veri obgine ceva in schimb. Motivatia social, reprezentata in cercul din mijloc, apare atunci cind facem ceva pentru ci ne ajutd si fim impreund cu alti sau sa citigim aprobarea ce- lor pe care-i iubim sau vrem si fi impresionam. In centru se afld motivatia intrinsecd: facem ceva datorité sentimentului de satisfactie pe care nicl da indeplinirea acelui lucru.LES _InTeLIGENTA EMOTIONALA IN EDUCATIA COMLOR MATERIAL, Sociat Telul nosteu este moti ii rmotivatia intinseed a copiilor. Dack ei fac ceva pentru ei insisi, pentru cf fi ee av aaa b an sint mindri de realizarile lor, atunci nimic nu le vasta - cale. sen face pentru ci vor si.o faca. Daca le oferim in- mati despre performanta lor, le alimentim motivatia in. trinsecd de a reugi. Pinca Ja copii dvs. cfad joaci un joc video. Ce ob- fin? Un scor. Acest scor fi motiveazd, pentru cd fi face si se Simei mut de ele lor Dr cum rane cellar pul? Penru asta nici micar nu primese un scor. (Primi o , Sar la mule timp dup’ ce au avut loc convorbitile, si ‘cesta poate fi motivul pentru care nu faceti mare car in le. urd cu asa, cum ai fcedack ai obtine pe loc informa lespre cit vi costa convorbiile copilor dvs) i oa ee ‘supraveghind un comportament, ‘veti incerca schimbat ceva fa eel putin jumatate din timpul acordat, supravegheril. De ce? Si luim un exemplu. Daci vref sa sls. biti “otal (in mod onest) tot ce mincat- Carind vet obser vac fie lururpe care pict mar uebu ste ace Dad vreti si cheleuiti mai putini bani, notai tor ee eumpaati, inacestcaz ve chsera diverse cell fr sens. "aptul de a supraveghea comportamentele ne face ‘mai constienti de ele. Inseamna ci sintem ‘ncaa and orn meteor mcm eee nN RC TR aurowpnumanestavropezvourane ELS ind ne purtim intr-un fel sau altul? Nu chiar. fnseamni doar ci funcjionim in regim automat. Facem ceva lasindu-ne prada primului impuls, fra si ne gindim prea profund, fard a reflecta daci este un lucru bun pentra noi, daci este in de- plin acord cu scopurile noastre. Cind trebuie si seriem ce lu- feruri am cumparat gi stim c4 partenerii nogtri de viayd vor examina sie lista impreuna cu noi si va trebui sé dim expli- cat, vom fi mai putin tentati si risipim banii cu ususinta Copiii nostri nu prea sint inclinati sf tind socoteala® a ceca ce fac, dar atunci cind stiu cf exista o diagrama care va fi cexaminaté de un parinte, asa le va da de gindit. Vor reflecta ‘ceva mai mult — un semn de inteligenta emotionala — si vor fi mai putin impulsivi Motivatia socialé tinde si apara in mod natural ¢i3iajuté pe copii si-si dezvolte motivatiaintrinseca. Cind un copil se poarti cum trebuio, esi din jur vor reactiona pozitiv. Aga se petrec lucrurile in lumea asta: daca te post fremos cu ccilalt, sicise vor purta framos cu tine. Motivasia material se aflécel mai departe de sinta noas- wi. Copii care sint motivati in acest fel au fae ceva pentru ed se simt bine sats pentru a le face plicere celorlali ci pentru ck primesc ceva fn schimb. Atunci cind dispare stimulentul material, ei nu vor mai face lucrul pentru care ar fi trebuit s fie reesmpensafi, Daca vrem ca impulsul de a se purta bine si porneascd din interior, au recompensele materiale reprezin~ 1 solugia. Este interesant de remarcat ci studiile privind mo- tivul pentru care oamenii igi dau demisia dintr-o slujba au re~ Tevat faptul cd nu banii erau principala cauz’, ci lipsa implinirii personale sau a aprecierii din partea celorlali ‘Un alt aspect interesant este acela ca, oferindu-le copiilor co motivatie exterioari pentru a face un Iuera pentru care aveau deja 0 motivate interioara, s-ar putea sie rapigi mosi- vatia proprie. De exemple, daci tl risplitis pe un copil care ‘vi ajuta la bucatirie pentru ed agai place, s-ar pores sé lip~ siti de bucuria de a vi ajuta. Apoi, dacd nu-I mai rasplitig, € foarte posibil ca motivatia hui dea vi ajuta si scad.Aa INTELIGENTA EMOTIONALA IN’ EOUCATIA COMILOR Pe de sta parte exist’ situati in care recompensele mate- ~~ riale pot fi valoroase. De exemplu, un copil cu care am lucrat se confruntase cu 0 mulkime de esecuri scolare, din cauza tunei calbuciri legate de citi, nediagnosticate la timp. Acest copil nu voia si-gifaca temele, fiindcé pentru el acest luera era sinonim cu frustrarea si esccul. Temele pentru acasi nu erau asociate cu mindria gi realizarea. Desi temele au fost modificate pentru a-|ajuta pe copil ca, atunci cind reugeste si le facd, si afle ce inseamné satisfaetia, iar paring Iau laudat sil-au incuraja, pind la urmé torul se transforma intr-o bi- tlie. Dupd cum a spus odata un copil foarte destept, ,Prefer si fiu rau decit prost." Pentru a-l determina pe acest copil si lucreze, soluyia adoptati 2 fost aceea a unei recompense. Cu alte cuvinte, copilul nu avea si lucreze pentru sine sau pen- tra a fi apreciat de paringi, ci pentru a primi un premiy, de- ‘oarece succesul sau esecul nu era legat de simul proprici per- soane, ci de ceva din exterior. De asemenea, premiul trebuia si fie valoros, adicd ceva ce eligi dorea cu adevirat. Odati ce copilul a cistigat premiul, Iam putut ajuta si ingeleagé faptul ci putea intr-adevar si fack ce aves de ficut. Aceasta i-a schimbat perceptia asupra proprici persoane sia inceputsi se cousidere competent, in loc si se mai simti yratat*, Au fost sidite astfel semintele constiingei de sine gi ale motivatici in- terioare O ales situatie in care puteti folosi recompense materiale este aceea in care puteti fi aproape sigur cd o dati ce compor- tamentul a fost stabilit, motivata intrinseca va putea si preia controll [ati de ce se pot folosi recompense materiale pen- tru arl determina pe copil si foloseascé toaleta, Odati ce a fost ,instruit*, de obicei se simte mindru de sine pentru ci este ,mare* si primeste numeroase semne de atentie pozitiva din partes celorlalti, Acest lucru devine mai important decit Fecompensele materiale, daci ati folosit asa ceva. De aseme- ‘nea, putegi folosi recompense materiale pentru a-i determina pe copiii nchotiriti ,si sari peste bustean". Daca un copil id sau inhibat, uncori puteyisi-i dayi un stimulent ca ( Popeater arms ras neem ee NR AUTOINDRUMARE §1 AUTODEZVOLTARE aan si participe la 0 activitate, sind ca odata ce a fécut pasul gi s-a obignuit fi va plicea cu adevarat. Apoi puteti renunts fara probleme la recompensi iar el va continua si participe. Cind se foloseste un stimulent material, acesta trebuie retras trep- tat gi cu atentie, imediat ce copilul incepe sa aiba reusite si in- credere iu uitati, recompensele materiale reprezinta co solutie ultima, nu o stare initial in viata se intimpla tot felul de lucruri Dupa cum stim cu toi, sin viaté se intimpl tot felul de Iucrari*, Aga e lumea asta. Actiunile noastre au intotdeauna consecinte, unele pozitive, altele negative, unele previzibile, altele nu. Este important ca un copil si stie care sint conse- cingele actiunilor lui. Aplicind principiul ,In viaga se intim- pli tot felul de lucruri*, paring i uta pe copii st nvere cum Si anticipeze consecinele gi si-si asume responsabilitatea pentru ceea ce fac. (Orde cite ori dayi o comands urmati de o ameningare, ca de exemplu, ,Arfibine si faci asta, altfel eu o si fac cealalta", declangim asa-niumieul ,eflex contradictoriu”. Cind sintem intimidagi sau ni se spune ce si facem, tending noastrifireas- ci este si spunem nu. Copii sint la fel. Cind un pirinte i ameningi ,Daci nu-ti faci curatin camer’, nu mai ai voie afa- ril*, copilul incepe, din reflex, & tipe, si se certe sau pur si simplu refuza. 11 puteqi oblige si faci ordine in cameri, da chiar aga vrti sa va crestericopiti? (Daca ati réspuns ,da* la aceasti intrebare retoricd, vi rugim si recitigi capitolul 1.) CCind spunem cd se intimpla tot felul de Iucruri*, le co- municim copiilor nostri, intr-un mod pasnic, ,lucrurile" care se intimpla in urma actunilor lor. Pentru a lamuti aces te situatii, puteti folosi technica diagramei, descrisi mai devre- ‘me, Sintem cu tofii de partea copiilor, au impotriva lor. 1 avertizim in legitura cu ce s-ar putea intimpla, daca se poar:AGS _mvreuicunta EMOTIONALA IN EDUCATIA COMLOK 1 intr-un anumit fel, dar ef sint beri si actioneze cum vor. De exempla, paringii le reamintese copiilor c& daca le ia prea rule timp si-si fact temele, sau gi le fac de mintuiala $i apoi trebuie si le reia,s-ar putea si piardé emisiunea de latelevizor. Aspectul important al principiului ,se intimpl& tor felul de lucruri“ nu este acela ch parintele il conecteaza pe copil le realitate prin intermediul unei pedepse, ci faprul ci pedeapsa, prin consecingele sale, devine un adevarat ,educator". Astfel se evité luptele pentru putere si chestiunile legate de control. Retinesi, nu este o situatie pirinte contra copil. Paringi sint de partea copiilor, ajutindu-i si evite evenimentele nedorite din viagd. tolul lor este de a-iavertiza pe copii in legatura cu consecintele, si nu dea-i ameninga. Desigur, in legiturd cu acest aspect existi o serie de con- troverse. Nu vrem si spunem c& tot ce face copilul este bine. Atunci cind este vorba de siguranti sau de legalicate, siat ne cesare eforturi pentru a stopa un anumit comportement. Dar aceasta nu se intimpla prea des. Cind explica o potential consecinté, paringii trebuie si-i informeze pe copii, pe un ton neutra, ce se va intimpla daci i aleg si se compe.» intr-un anumit fel. Copilul trebuie si aib& posibilitatea de a alege intre a se purta in felul respectiv si 2 suporta consecingele sau dimpotriva. Chiar dacd, in cele in urmé, urmarea unor fapte se afl sub controlul parintilor, alegerea este a copilulai si, prin urmare, cot Iu, $i nu parinti- lor, ii revine responsabilitatea pentru ceea ce facut. Cunog- tingele nosstre despre inteliventa emosionali ne inceamna si afirmam 4 daci parintele are un comportament marcat de farie atunci cind igi avertizeaza copilul sau fi expune conse- cingele neplicute ale uncia dintre faptele sale, acesta se va concentra asupra pirintelui furios, i mu asupra consecingi In acest caz, nu va invita lec, ‘Cind vrei si-i spuneti ce se poate intimpla, putet folosi © exprimare de tipul ,Daca... acunci*. Daca termini de mincat, primegti si desert." ( seers renee mamerenmnan tench eee eR AUTOINDRUMARE SL AUTODEZYOUTARE, AL sj fie cald." Dac’ iti pui haina, 0 si Daca iti ia prea mule timp si te pregitesti de culcare, n-o si mai aver timp pentru povesti.” »Daci nu conduci ou atentie, n-o si mai pot folosi masina.“ favunele cazuri, mu putem fi siguri ca ,lucrul" respectiv se vaiintimpla, Prin urmare, vi recomandam si folositi o forma de genul ,Daci... s-ar putea": Daca ii juciria cu tine, s-ar putea si o pierzi si si fil trist Daca nu inves, sar putea si nu faci bine la lucrare.* "Daca nu seri repede un bilet de mulqumire, pe viitor s-ar putea ca oamenii s8 nu mai fie la fel de generosi, atunci cind igi vor mai oferi daruri." »Dacd citesti reteta, s-ar putea ca mincarea si fie mai uyor de preparat sisi iasi mai bund.” “»Daca tipi la prietenii edi si nu imparti ceea ce ai cu poate ca nu vor mai dori si vin’ si se joace cu tine.” ‘Cind copilul alege si se poarte necorespunzitor gi sufer’ © consecingé neplicu, este bine ea pirintele sil sprijine, in loc #4 fie supieat. ,Sint sigur c4 esti suparat pentru ci nu ai ‘vizut emisiunea ta preferati la televizor. M-am gindit cd s-ar putea si se intimple asa ceva gi iati de ce tam spus cit este ceasul. Cum o si faci data viitoare? Poate vei reusi si-ti ter- sini temele inainte de a incepe emisiunea.“ ‘Dupa cum am mai afirmat, paringi nu trebuie si le permi- 18 copiilor si intreprinda acyiuni periculoase sisi sufere con- secinge grave. Fraza ,Dragul meu, daed te joci pe steed, in aglomerafie, s-ar putea si fii lovit de o masind si si gtii od doare foarte tare nu reprezinta o abordare potriviti a aces~ tei tehnici, In acest caz, dacd strigati: ,Urci-te imediat pe trotuar, vin masini!" nu faceyi decit si folositirehnica deja dobindité « tipetelor, care ne este tuturor atit de cunoscuta, De asemenes, nu este bine sispuneti: ,Daci-r bagi cusitl in gurl, s-ar putea si te ta i toztd masa o se umple de singe. Inacest caz, va sugerim si-i luati cugitul din mina, cits v1 fiBES _nere1cENTA EMOTONALA IN EDUCATIA COPILOR ‘nu are virsta potrivici ca si-l foloseasca in mod corespunza- tor. In asemenea situagii gi in altele care por fi periculoase, twebuie sé va asumati un rol mai activ pentru a- forma astfel {incit si aiba un comportament potrivit. oLinigteste-te aLinigtegte-te" este varianta pe care noi o propunem in locul tehnieii »Gata!*, despre care majoritatea piringilor cel purin au auzit, daca nu au gi folosit-o. Insd cei mai multi pi- ringi nu folosese foarte bine metoda ,,Gata!*, in parte pentru che mult mai grew de aplicat in mod corect dectt pare $i pen- tu ci functioneaz numai atunci cind este aplicata corect. Am conceput metoda ,Linigteste-te* ca pe un mijloc de a promova autoindrumarea in cadrul familiei — atit pentru pi- ring, cit si pentru copii — gi nu ca pe o pedcapsi. Puteri considera varianta ,Linisteste-te" un substitut al ‘ipetelor. Primul pas este de avi antrena si spuncri calm ,Li- rnigteste-te“, in loc si tipati. Aceasta va va ajuta si va pastrati controlul in prezenta copiilor. Daci va ginditi putin, paringi au tendinga si tipe la copiii lor din dou motive: in primul rind, pentru ci fac ceva ce nu au voie (aceasta inseamna in- calcatea regulii); in al doilea rind, pentru cé nu ascults. Din ‘punct de vedere tehnic, aceasta inseamna nerespectarea nei comenzi. In cazul unei incileéri a unei reguli, consecinjele sint imediate. Pari discugii, fara dezbateri, fark avertismente, far’ negocieri — doar Linisteste-te." In cazul nerespectirit ‘nei comenzi, puteti sd dayi o comand’, apoi si o repetati si apoi si folositi ,Linigteste-e." Aveti grija si nu repetayire- gulile sau comenzile, pentru c4 s-ar putea si deveniti pugin ‘mai nervos la fiecare repetitie. In cele din urma, chiar dvs. vi ‘oti pierde controlul. Nu este prea inteligent si tipati la co- pili dvs, atunci cind le spuneyi ,Linigtegte-te!* Procedeul schitat ta continuare fi invas’ pe copii cum si-si giseascd singuri calea, deoarece, dact au de la 5 ani in AUTOINDRUMARESLAUTopEZoLTARE EES sus, ei se linigtese singuri, nu o faceti dvs. Eucatia bazatd pe inteligenta emotionala presupune cd sinteticonstient de fap- tul e& nu vi puter linigti copilul; trebuie si facd el insusi acest Tucru. Evident, putem face lucruri care le dau mai multe gan- se si-si pistreze stipfnirea de sine. La inceput, au nevoie de timp ca 88 invete cum si se calmeze gi de un stimulent pentru a proceda astfel. ,Linigteste-te va oferd si una si alta, Cum functioneaza in realitate metodele , Gata!“ si »Linisteste-te* dn general, paringii privesc aceste metode ca pe nigte pe- depse. In realitate, cle sint instrumente educationale. [deea fundamentalé este prezentati mai jos, intr-un scenariu pe care parinti il pot folosi cu copiii lor: Dragul meu copil, Afi impreund cu alti este un privilegiu. Te joci cu ceilalyi, te uiti la televizor impreun cu ei, folosesti jocurile gi ju- carlile celorlalyi. Pentru a fi cu ceilalti, trebuie si te porti cu respect si si urmeri niste reguli de baza. Daca nu te pofi comporta intr-un mod rezonabil din punct de vede- re social, intr-un fel care si nu-i rineasca sau si-i supere pe ceilalt, atunci nu vei avea privilegiul de a fi impreuna cu alti gm vei putea face Iucrurile care se iimpla atunci cind esti cu ei, Ca si reugest te tngelegicu ceilalti tre- buie si ce linistesti. Poti si stai singur sisi te gindesti ce ai ficut. Dupa ce te-ai linigtt, poi sa te tntorci la celaly. Sperim ci va vet ingelege si vei rimine alituri de ei. Dar daca se intimplé din now acelagilucru, probabil cd este fe- lul eiu de a ne spune ed trebuie si mai incerci o data si te linistesti. Si poriexersa astaorict si oricind ai nevoie, pind ind vei fi suficient de stapin pe tine pentru a sta cu cei~ alti copii sia te distra impreund cu ¢i. Apoi, nu va mai fi nevoie si te retragi casi telinigtesti. Apropo, dacé incerci ‘4 eviti si te linigtesti sau daci nu o faci atunci cind iyiE20) _pyreviceNTa EMOTIONALA IN EDUCATIA COPHLOR spun, este un fel de a spune cf ai foarte multe de invatat in ceca ce priveste stipinirea de sine. Nici o problema! in acest caz, 0 si stau Iingi tine sau o si te gin i. cate pind ind vei reusi si te linistesti singur. Ii voi arta eu ce este stipinirea de sine gi ce voi ajuta si o dobindesti. ‘Tehnica linisirit este potrvies penteu copiiiintre2 si 12 ani. Ea atenueaza un comportament deficitar prin faprul ci fi dis- trage in mod convenabil atentia copilului cind el se poarti ‘ntr-un anume fel. Este important ca vorbele »Linigteste-te™ sifie sfinte. Cind le rostit, trebuie si credeti fn ele cu adeva- rat, Odati ce le-ati spus, nu se mai intimplé nimic ping cind copilul incearca sa se linisteased singur. Initial, va trebui si faceti sacrificille necesare pentru a aplica metoda ,Linisteste-te* in mod coreet. Agadar, ori vi pregititi si intirziati la serviciu, ori nu spuneti yLinigtes- te-to" gi folositi alta tehnici, Odati ce afi ficut eforeurile ne- cesare pentru a-l invata pe copil si se linigteasca singur, sf vi accepte autoritatea si si-si pastreze calmul, tehnica poate de- veni un instrument foarte eficient, eare o si ia mai putin timp decit cicileala, tipetele gi certurile. Cind practicati tehnica oLinigteste-te*, aveti griji si o facet atfel ineit 54 va pastragi controlul, iar copilul dvs. si invete si-si giseascd singur di- reetia. Cind folositi aceasti tehnica, vorbigi cit mai pugin. Nu-i +eamintiqicopilului regula dinainte si nu repetati comanda la nesfirgit. De asemenea, cind il trimiteti pe copil si se linis- teasci, nu aveti voie sa rostiti mai mult de zece cuvinte. Este important si nu purtati o conversatie cu copilul dvs, deoare- ce tehnica se bazeazi pe distragerea atentici, iar 0 discutie im- plicd atentic. De asemenea, cind un copil a ficut ceva rau gi stie cdi se va face morals, oricum mu va ascult, aga c& nue azul si vi ambalat sisi agravagi situatia, Daci copilul dvs. veea si gtie de ce este trimis sa se inigteasca, explicay-i dup aceea. Daci vrea si vi explice de ce era perfect justificat si, dea in sora lui, puneti-l s-gi expund argumentele dupa ce se re | AUTOINDRUMAKE Si AUTODEZVOLTARE i2h linigteste. Daca va gindigi: ,Da, foarte bine, dar enpiii mei n-or Si vrea si mearga si sc linigteasca", citti mai dep: Vor vorbi despre aceasta — si despre multe alte posibilita Procedeul ,Linisteste-te* 1. Explicag-i copilului cum va agteptati sa se poarte si de la ce doriti si se absind. Vorbiti-i despre tehnica linigtiii gi ‘momentele cid o vet folosi 2. Stabiliti un loc unde va fi aplicaté tehnica. Trebuie si fie tun Joc sigur si plicticos. De asemenea, trebuie si fie uyor de gsit gi svi ofere posibilitatea de a va supraveghea copilul in timp ce el iacearca si se linigteased. Un scaun aflat fntr-o ca- meri in care intrai mai rar sau o treapti de pe scari repzezin- ti de obicei un loc foarte bun. Nu folositi pentru aplicarea acestui procedeu baia, camera in care se afli televizorul, bu- ia sau dormitorul copilului. 5, Folositi tehnica linigtri in eazuri de incalcare a reguli- lor gi de nesupunere. Puneti-l imediat pe copil si se linisteas- cx atunci cind incalea o reguli a casei. Daci nu respecti 0 indicate, rebuie si o repetati, insovita de un avertisment, iar daci nici de data asta au o respect, trimitetil si se linigreasc. “4. Cind copilul a incalearo reguld sau nu nu a vrut si faci tunul dintre luerurile pe care i le-ati cerut, spuneti-i s& se li- nisteasci, folosind o fraza scurta de maximum zece cuvinte. ncercayi si va pastrati calmul i obiectivitatea. Stabiligi un timp intre doua gi zece minute, in functie de virsta copilului Dupa ce expici timpul, copilul se poate intoarce. Daci face giligie sau vine fnainte de timpul stabilit,luagirovul de la in~ ceput. Nu-l lisati pe copil si se duct la baie tn acest ristimp. (Nu va lisesi pacalit de 0 asemenca scuzis se poate abrine.) 5. Daca un prescolar opune rezistenta, poate fi nevoie si-1 retinesi cu blindeye pina cind expiri timpul. Daca un scolar ‘opune rezistenta, adaugay cite un minut pentru fiecare refvz, pind la maximum cinei minute suplimentare. Daca tovugi nu privilegi, unul cite unul (de exemplu, te- rea, inlituragi