Cursl-Medicinilegall

Tanatologie medico-legali

studiul cornPlex al morlii

tanatos: rnoarte, logos= gtiinld
studiazd :
-fenomenele ce preced instalarea morfii: stdri intermediare
-fenomenele ce succed instaldrii morlii: moartea
importanlE:
. pt. medicul legist->pt. elucidare corectd
. pt. medicul curant (medicul de familie)->pt. diagnosticul corect de moarte; seleclionarea
cazurilor de moarte suspectd pt. a anunfa organele de urmdrire penala
. pt. medicul de reanimare gi terapie intensivd->stabilirea momentului instaldrii mortii
pentru a intreruperea manoperelor ATI
. recoltarea de organe pt. transplant -> stabilirea momentului morlii cerebrale

incetarea ireversibild a iuncliilor vitale, respiralie qi circulafie, cu incetarea consecutivd a

proceselor metabolice
-convenlional moartea se considerd in momentul incetbrii bdtdilor cordului
-moartea de obicei se instaleazd progresiv (stdri terminale)
-stdri intermediare sunt in funclie de rezistenla lesuturilor la lipsa de 02 (proces fiziopatologic
ce produce instalarea morlii)
-neuronii rczistd,la anoxie 3-5 minute; dupd se produce pierderea stdrii de conqtienfa;
neuronii pontini 10-20-30 minute->persistenla func{iilor respiratorii qi cardiovasculare, apoi moarte corticald
-muqchii scheletici rezistd c6teva ore

Moartea

Agonia : trecerea de la viald la moartea clinicd

-agon: luptd
-etapa de trecere->funcfiile vitale sunt subliminale (existd subnivele de eficienld)
-stare preagonald: stare de excitalie psihomotorie cu inceputul deprimdrii funcliilor vitale
-etapele agoniei :
1. euforicd : agitalie, logoree, miqcdri necontrolate, tahipnee cu respiralie superficiald, aritmie
cardiacd cu scdderea amplitudinii pulsului
2. scdderea funcliilor de relalie : respiralii superficiale, rapide, cu perioade de apnee, bdt6i
cardiace cu puls scdzut, facies hipocratic, privire fixd, transpiralii reci, extremitdli cianotice
3. corpul imobil : extremitdlile se rdcesc, simfurile dispar progresiv (primul dispare vdzuI,

ultimul auzul)
-fazele se pot succeda
-debutul poate fi marcat de orice fazd
-forme clinice de agonie :
. agonie cu delir ->stari de agitalie cu episoade delirante-> pdnd la acte de violenld; se
intalneqte in boli febrile, unele forme de meningoencefalitd
. agonia lucidd ->in decese prin afecliuni cardio-vasculare
' agonia alternantd ->episoade alternante cu stdri de luciditate-> boli psihice grave, boli
acute
-durata agoniei in funclie de cauzadecesului :
r fulgerdtoare-> zdrobirea craniului, conlinutului, decapitare, intoxicalii supraacute

t
'

scurtd duratl-> asfixii tnecanice, intoxicalii

lungd durat6-> ote,zile, afecliuni cronice

g*'f

, ;f
u_'- ;.

;
Moartea clinici : trecerea de la viald la moartea biologicd
- dispar funcliile respiratorii (dispare prima) gi cardio-vasculare in aproximativ 3-5 minute
- dupa acest interval apar modific[ri morfo-funclionale ireversibile ->moarte cerebrald (incetarea
oricdrei activitdli cerebrale-> trasee izoelectrice pe EEG; corticald
- aparilia modificarilor ireversibile a neuronilor corticali-> reanimarea functiilor cardio-respiratorii
inutild, dar nu imposibilS
';--:'

Stiri particulare

1. Moarte aparentd

imobilitate corporald comPletd

anestezie

rezolulie musculard comPletd

ROT abolite
funcliile cardio-respiratorii fofie mult diminuate, nu pot fi puse in eviden![ prin mijloace
clasice (palpare, auscultalie)
2. Viala vegetativd: comd dep6gitd-> moarte corticali cu menfinerea spontand a funcliilor debazd.
3. Supravieluire artificiald: comd depSgitd cu menlinerea funcliilor de bazd prin met. de reanimare 9i TI
- Stadiul de moarte biologica -> incetarea proceselor metabolice celulare cu modificdri progresive ireversibile
la nivelul lesuturilor
-apar semnele morlii reale
-pt. un timp-> manifestdri postvitale

Diagnosticul morlii

semne clinice-> semne negative de via!6-> au valoare orientativd

1. lipsa respirafiilor

inspeclie->absenlamiqc6rilorrespiratorii
auscultafie-> nu existd murrnur vezicular

."T':;l'l:ly#
o
2.

vas cu apa pe plepr

lipsa activitalii cardio-vasculare :

- nu existi puls la palpare
- nu existd zgomote cardiace la auscultalie

- TA:0
- ECG izoelectric
- semne empirice- semnul ligaturii (nu existd ciatozd)
- transluminarea mdinii-> opacitate
- inciziapielii -> nu existd s6ngerare

disparilia reflexelor-> ultimul care dispare este reflexul corneean; nu este un semn
sigur put6nd apdrea gi in comd profundd
4. suspendarea activitAfii cerebrale corticale-> nu exist[ activitate EEG
modificdri cadaverrce .' semnele mo(ii reale-> semne pozitive de moarte
1. modificiri.precoce-> primele 24 de ore

3.

a.

ractrea:

- e determinatd
-

de oprirea circulaliei

stoparea proceselor metabolice qi

pierderea cdldurii in mediul inconjurdtor

e influen{ata de temperatura mediului inconjurdtor :15-20"C-ricire 1"/h in
primele 4h aPoi Z'lh
dupi 10-12 h de la deces temperatura centrald este de 20oC :semn sigur al

mlrlii

r_

b.

c.

f.

rapid la nivelul zonelor descoperite qi mai lent la nivelul plicilor

pierderea cildurii (iradiere, conducfie, convecfie) se face de la suprafafa
corpului spre interior
- importanldmedico-legald:
o determinarea timpului scurs de la deces
. semn precoce de moarte
deshidratarea:
- consecinla stopdrii circulaliei qi evapor5rii apei in mediu
- incepe in zonele cu epiderm sublire (buze, scrot, vulv6, vdrful degetelor)
- se usuc6, se intdregte, cu o nuan!6 g6lbuie, apoi brund asemdndtoare cu
pergamentul (,,zone de pergamentare",,,pergamentdri")
- zone de pergamentare pot apdrea qi dupd leziuni traumatice :exfoliafii
recente, rdni superficiale, ganf de strangulare
- pt. a diferenlierea pergamentlrii pldgilor produse ?n via!6 de cele
postmortem se produce o incizie cu bisturiul-> dacd apare o infiltralie
sanguind ce nu dispare prin spdlare sau la formol inseamnd c5. a fost
produsd intra vita
- alte modificdri :
o globii oculari se inmoaie, pierd starea de tensiune
o corneea opacd qi in dreptul pupilei la 6-8 ore de la deces apare o
pata albicioasd-> pata lui Liarche
- importanfd medico-1egal6 -)semn de moarte real6, dar are o valoare mai
scdzutd in aprecierea instaldrii decesului
se face mai

lividitatea

consecin{a incetdrii circulaliei gi migrdrii sdngelui in zonele declive qi

necomprimate, in virtutea legii gravitalionale
in stadiile avansate extravazarea plasmei incdrcate cu pigment hematic in
lesuturile adiacente vaselor sanguine
apare dupa 30 minute de la instalarea decesului Ei devin manifeste in 3-6h
apar pete de culoare roz-violacee, imprecis delimitate
culoarea poate sdfimizeze uneori cavza mo(ii :
o roqu viu-> intoxicalie cu CO, HCN, cianuri, expunere la frig
o cafenie-> intoxicalii cu substanle MetHb
o cianotice-> asfixie
in evolulie apar mai multe faze-> aprecierea timpului scurs de la instalarea
decesului :
1' fa z a

-* i;*{:**t?xli

l,i,l tit'i,o :,'"% e

s

xti

nd,

co

nnue azd,

dispar la digitopresiune, apoi reapar

la modificdrile poziliei cadavrului, dispar qi se formeazl in
zonele declive
raz a

-o'

{*i::!:"|,1'":,1"::,
se formeazd gi pe

connuante

pa4ile laterale ale cadavrului^

( af
la digitopresi,rn. [al.r.
-1tt'u
dacd modificdm pozilia. nu dispar)fi apar altele
declive

3ro'a_*#:"1:",[,:S31,lf

in

;,:ffi il:nn*buturputreracliei

nu se modificd la digitopresiune
la schimbarea poziliei rdmdn ?n zonele iniliale

zonele

,-'.

- importan!'*"1t:k?t#,
-

"a'

:,
-il".":::::::
de la

aprecierea timpului scurs

schimbarea poziliei

momentul decesului +

dupd culoar e-> cauza morJii

probleme de diagnostic diferenlial cu o leziune

posttraumaticd asemdndtoare morfologic (echimoza)-> pt. a

le diferenlia se face o

secliune

cu bisturiul:> daci

echimozd apare infiltralie sanguind ce nu dispare la spSlare gi

formol (la ex. microscopic ->fibrind); dacd e lividitate avem
infiltrat ce dispare la presiune qi spdlare, nu se evidenliazd

fibrin5

d. rigiditatea:

contracturd musculard puternicd cu inlepenirea articulaliei; apare dupa o

perioadd de relaxare muscular6 Q-ah); inilial apare la nivelul mugchilor
masticatori apoi se extinde cranio-caudal (legea lui Nysten); ordinea se
poate inversa la cadavrele in pozilie Trendelenburg
in evolulie apar trei faze:
l. faza de instalare(->12h)-> rigiditatea se invinge greu, dar dupd
invingere se instaleazd din nou; fat6-> gdt qi prinde qi membrele
superioare

2. faza de stare (generalizata)->12-24 h-> cuprinde treptat toate

grupele musculare; dacd se incearcd o manoperd de invingere, se

invinge greu apoi nu se reinstaleazd

3. faza de rezolulie-> dupd 24-48h-> rigiditatea dispare progresiv in
acelagi sens in care s-a instalat; coincide cu debutul putrefac{iei
intensitatea gi rapiditatea instalarii vaiazdin func{ie de cauza morlii
o rapid, intensitate crescutd,durat[ crescutd : boli convulsivante
(tetanos), intoxicalii cu substanle convulsivante (stricnind)
o tardiv, intensitate scdzutd, duratd scdzutd': persoand caqecticd, copii
mici, anemii acute, septicemii, intoxicalie cu P qi ciuperci
formd particulard ->rigiditatea cataleptici : spasm cadaveric
(intens6,brusc, ce frxeaz6. cadavrul ?n pozilia in care a fost surprins in
momentul morfii); apare in leziuni grave encefalice : zdrobire, impuqcare,
intoxicalii cu substanle com'ulsivante, leziuni grave bulbare qi medulare.
mecanism de instalare :
o scade ATP muscular
o ATP->ADP
o blocarea sintezei ATP din ADP

ocregteconcentra!iadeacidlacticmuscu1ar(anaerobioz6)->
coagularea proteinelor musculare
rezolulia rigiditalii e determinatd de autoliza fibrelor musculare
importanld medico-legald :
o semn sigur de moarte reald corelatd cu lividitatea
o timpul scurs de la deces
o pdstreazdpozilia cadavrului dupd deces
o indicii asupra cauzei medicale a morlii
autoliza :
- modificare cadavericd distructivd, plecoce, ce ale loc sub acliunea
enzimelor proprii (hidrolaze lizozomale) in absen{a florei microbiene

t'

*1.

precede putrefaclia

principalele modificdri macroscopice :

- la nivelul suprarenalelor-> medulara se inmoaie (magmd
brun-negricioasS) contrastdnd cu corticala de culoare
galbend

ficat, rinichi, inimd (miocardul)-> se inmoaie, devin mai

palide, iau aspectul de intumescenld tulbure

noroios pe suprafald de
secliune:> dg. diferenlial cu splina septicd
mucoasa esofagian5-> intumescentd, cu pliuri estompate
stomac-> pliurile devin $terse, pe mucoasa peretelui
posterior apar pete brun-rogietice, sub acliunea HCI pot
apare mici perforalii pe peretele posterior:>dg. diferenlial cu
perforalia intravital
intima vaselor mari-> culoare viqinie murdard
mucoasa cdilor respiratorii superioare-> culoare viqinie

- splina se inmoaie-> aspect

-

murdard
:
microscopic
examenul

- modificari asemdndtoare celor de distrofie granulard

-

2. modificiri

(vacuolard) vizibild
fibrelor miocardice

in

hepatocite ceiulele tubilor renali,

sAnge:

.
.
o

tardive-> dupi

dupd 2-3h

postmortem:) difuzeazd' Hb in plasmd

dupd 10-20h conturul hematiilor devine gters

hemolizd completd: masf, omogend eozinofild cu fin
detritus de culoare cafenie la suprafafd
24 de ore

a -"''i"'l$i#:illl"

"rt" animare

modificare cadavericd de naturd microbiand (substant

organice-> substanle anorganice)

debut la24h de la deces

semne de exteriorizare apar

la 48-72h de la instalarea

decesului
tncepe la nivelul intestinului gros in special unde existd o
florb microbian[ bogatd; sub acliunea florei de putrefac{ie
(mai ales in cec) se formeazd hidrogen sulfurat ce difiszeazd

peretele anterior abdominal 9i se combin[ cu Hb:>

sulfurd de Hb (culoare verde) : pata verde de putrefaclie.
Apare inilial in fosa iliacd dreapt6-> fosa iliacd stdngd-> tot

in

abdomenul qi la baza toracelui.

plagd suprainfectatd sau coleclie purulentd profundd (abces,
flegmon)-> pata se formeazh in jurul plagii sau in dreptul
colec{iei
in septicemie putrefaclia e rapidd:> coloralie verzuie a
pielii, mugchilor, organelor:> cadavre verzi
circulalia postumd-> localizat1 la nivelul membrelor->se
produce prin difuziunea sAngelui hemolizat prin perelii
vaselor superficiale:> impregnarea !esuturilor adiacente;

prin transparenla pielii ->dungi de culoare cafenie

pe

traiectul vaselor superficiale

in evolulia putrefucliei prin degajare de gaze, abdomenul se
destinde, fala devine de nerecunoscut (probe de identificare),
apare emfizem subcutanat gi visceral, pe tegument apar
flictene de putrefaclie (lichid spumos,tulbure,sdngele devine
spumos)

prin presiunea gazelor asupra organelor inteme:> expulzie

de materii fecale gi urin6, expulzie de secrelie gastricd prin
nas qi gur6, secrelie spumoasd rogiaticd in cdile respiratorii
asemdndtoare edemului pulmonar acut
la femei decedate in stare de graviditate-> expulzia
nagteri in sicriu
apar flictene pe pielea capului, cade piruL

fbtului:>

- faza de topire, licheJiere:>

masd negricioasd gi urdt

mirositoare, cartilajele laringiene gi traheale se separd; ?n
condilii obiqnuite de inhumare separarea scheletului se face
intre 7-10 ani; e influenlat6 de factorii de mediu->
temperatura crescuti gi excesul de 02 favorrzeazd

putrefacfia.
mediul in care std cadavrul (regula lui Casper) : modificdrile de putrefaclie
ce se produc intr-o sdptdmdnd la un cadavru expus la ae= modificdrile ce
se produc in 2 sdptdmdni in apd: 8 sdptdmAni in sol
o felul solului
- cu granule mari, permeabilitate pentru aet, apd cre$te vtteza
putrelac!iei
- solul nisipos, argilos scade viteza de putrefaclie
o addncimea inhumdrii mici-> putrefaclie mai rapidd
b. conserviri naturale : in condifii particulare de moarte care au rol negativ
asupra evoluliei putrefacliei conservd in bund mdsur[ cadavrul
o mumificarea
- se poate rcahza in mediu cu temperaturi crescutd, umiditate
scdzut6, ventilafie bund
- foarte des in condilii degertice
- in aria noastrd geograficd-> podul casei vara, cadavru
inhumat in pamdnt nisipos, afdnat
- deshidratarea masivd scade evolulia putrefac{iei
- aspect morfologic : mumie egipteand-> cadavrul se usucd,
pierde in volum, greutate, tegumente pergamentoase, brun
inchis
- imnortantd
medico-lesald :
'.
identificareu Judavrelor dupd perioade de timp mari
r pdstrarea trdsdturilor fe1ei, aprecierea datei mor,tii
. nu conservd leziunile trar-rmatice qi patologice
o adipoceara :saponificarea grdsimii cadavrului in ape neaerate, fdntini
pdrdsite, bdl{i, inhumare in sol umed qi argilos

grlsimi ----> AG ------+glicerini

I sdruri de Ca,

Mg

+
sipunuri insolubile-> protcjeazd cadavrul
acliunca putrefacliri

i'

de

morfologic :zone de culoare albicioas[, cenugie, gdlbuie,

consistenld moale, miros de brdnzd rincedd; aceste zone
expuse laaer, uscare:> sftrAmare, cu aspect cretos
importanld medico-lega16:
identificarea cadavrului dupd perioade lungi de timp

o
o

conservd leziunile

mdsurd traumatice
aprecierea datei->

o lignificu?Tun".uru

cu caracter patologic, in

mare

dificila

in soluri bogate in turb6, mlagtini cu reaclie intens acidd

piele durd, culoare brund asemdndtoare pielii tdbdcite
deshidratare-> cadavru scade in greutate qi volum

' ."'*"u.i:lJ:liT;lH:il
-

c.

scdzu,d

zonepolar", m.rn{i cu altitudini mari

la noi iarna in perioade extrem de reci
la temperaturd sc6zutd putrefaclia este opritd, cadavrul nu
suferd modificiri de volum
dezghelare putrefaclia are evolulie rapidd

conservare

,r:i..,
.>,"

o
.

".,tn.iiiou",
imbdlsimarea
congelareaartificiald

r,-1Modifi ciri postvitale

viala rezidualS a unor celule, lesuturi, pdrli ale organismului dupd incetarea vielii din organism ca
intreg
structurile mai pulin diferenliate filogenetic-> mai rezistente la anoxie
astfel:

a)cilii cdilor respiratorii iqi pdstreazd miqcdrile aproximativ 5h postmortem

b)poate persista peristaltismul intestinal pe o perioadi nedeterminatd-> invaginalii intestinale; fdrd
modificf,ri circulatorii in peretele intestinal
c) spermato zoizli-> mobil itate 2-3 zlIe
d)pupila-> reactivitate la atropind 4h iar la pilocarpind 8h
e)activitate mitoticd a leucocitelor 5-8h
fl m. scheletic6-> excitabilitate electricd 2-6h
g)m. cardiac->excitabilitate electricd 1 5-20minute
h)la decapitare-> contractura mugchilor felei cu inchiderea/deschiderea gurii, clipire

Stabilirea momentului morlii

-incadrarea intr-un anumit interval cu at6t mai restr6ns cu cdt se face mai rapid examinarea cadavrului
-deosebit de importantd in omucidere
-diferite categorii de criterii pt. stabilire:
1) Studiul morfologiei cadaverice :
- criteriul cel mai vechi gi cel mai valoros
- semnele mor{ii reale devin manifeste in 3-6 h-> dezv. completd in l2-24h
- cele mai importante sunt lividitatea qi rigiditatea
2) Studiul modificlrilor oculare :
- foarte utilizate-> indicii destul de importante
- aparilia petei l,iarch6>6-8 h
,7

3)

4)

5)
6)

persistenfa reflexului pupilar: 4h la atropind, 8h la pilocarpind

Studierea unor procese fiziologice :

- aspirarea conlinutului gastric :
o date orientative-> stomac gol deces >6-8h
o din momentul consumului ultimului prdnz (ancheta reconstituirii
datelor referitoare la ultimul prdnz-> data, in ce a constat), timpul de
stalionare digestia diferitelor alimente in stomac se pot obfine date
extrem de precise-)ex. came 5-6 ore(tabele)
- gradul de plenitudine al vezicii urinare-> in condilii obignuite vezica urinard
se umple pe parcursul noplii->pdnd spre dimineald
Metode de tanatochimie :
- modificdri pe care le suferd diferite substanle in sdnge, LCR, alte umori,
unele org. dupd moarte
- supusd erorii-> valoroasd in primele 15h, valoare relativd 15-30h, >30h nu
pot fi luate in considerare
Metode moderne de tanatoenzimologie

Alte criterii

modificdri de pH-> pH-ul scade brusc dupd deces (24h)->alcalin(arnine de

putrefacfie, amoniac)
glicogen hepatic (colora{ie Carmin best)-> in mod normal dispare la 10h de
la instalarea morlii
cadavru cu pldgi->aspectul microscopic al pldgilor (al fragmentelor
recoltate din buzele plagilor)
ventricolul stdng igi goleqte conlinutul in l8-24 h de la deces

Tanatocronologie
-clasificarea medico-legald a morlii :
l) moarte violentd:
- se datoreazd acliunii brutale a unor factori traumatici externi asupm org. de natur5: mecanicd,
frzicd, chimicd, biologic6, psihica
- sub aspect judiciar: sinucidere, omucidere, accident, euthanasie, execulie, suicid asistat medical
2) moarte neviolentd->datoritd unor cauze intrinseci org. :
- moarte patologicS.-) urmare a diferitelor boli cronice\acute
- moarte naturald-> nu e recunoscutd de toli autorii, vdrste foarte avansate, autopsia nu
demonstreazd exi stenla unei cauze tanato generato are
3) moarte prin inhibilie:
- prin acliunea unui factor extern de intensitate foarte scdzutd asupra unei zone reflexogene, prin
declanqarea unui reflex inhibitor
- ex. traumatism minor ?n regiunea lateralS a gAtului (zona sinocarotidiand)> cazutr foarte rare.