CURS 7

12.11.2013
Judecata in prima instanta
Dreptul de a sesiza instanta de judecata revine oricarei persoane care
pretinde apararea drepturilor si libertatilor sale legitime. Cu toate acestea, exista
situatii cand legea procedurala recunoaste si altor persoane dreptul de a sesiza
instanta de judecata, aceasta sesizare facandu-se prin intermediul cererii de
chemare in judecata. Odata introdusa aceasta cerere, ea se inregistreaza si aceasta
inregistrare prezinta o importanta deosebita datorita faptului ca ea marcheaza
inceperea procesului.
Uneori sesizarea instantei prin cererea de chemare in judecata este conditionata
de indeplinirea unor proceduri prealabile daca legea prevede in mod expres acest
lucru. Dovada indeplinirii acestor proceduri prealabile se va anexa la cererea de
chemare in judecata, iar neindeplinirea procedurii nu poate fi invocata decat de
catre parti prin intampinare sub sanctiunea decaderii. Aceste proceduri prealabile
sunt prevazute fie in cod, fie in alte acte normative cu caracter special. Ca
exemplu:

La sesizarea instantei cu dezbaterea succesiunii(procedurii succesorale),

reclamantul va depune o incheiere emisa de notarul public cu privire la
verificarea evidentelor succesorale prevazute de codul civil
Art. 60 din L. 192/2006 modificata cu OUG 90/2012 prevede litigiile in care
sedinta de informare cu privire la mediere este obligatorie, respectiv protectia
consumatorilor in material dreptului familiei, in domeniul raspunderii
profesionale, in litigiile in a caror valoare este > 50000 lei; aceasta
obligativitate exista inca din momentul intrarii in vigoare a NCPC(15 feb
2013)

Cererea de chemare in judecata

Este actul procedural care provine de la reclamant si are rolul de a investi instanta
de judecata cu solutionarea unui proces civil.
Conform art. 194 NCPC cererea trebuie sa cuprinda:
a) Numele si prenumele, domiciliul ori pentru pers juridice aratarea sediului si
denumirea lor.
b) Numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in
cazul reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediul
professional; la cerere se va adauga si dovada de reprezentant
c) Obiectul cererii, prestatia concreta a reclamantului si valoarea acestuia cand
este evaluabila in bani
d) Semnatura
Ca o conditie extrinseca, legea prevede obligativitatea timbrarii cererii de chemare
in judecata, acest lucru se face cu distinctia daca ea este sau nu evaluabila in bani.
Daca este evaluabila in bani, cererea se timbreaza intr-un anumit procent

proportional cu valoarea stabilita de instanta, iar daca nu este evaluabila in bani,

cererea se timbreaza cu o taxa fixa. Pe de alta parte, sunt scutite de taxa judiciara
de timbru anumite autoritati(parlamentul, guvernul etc.) cat si anumite persoane
fizice in functie de situatia materiala a acestora.

Determinarea acestor taxe judiciare de timbru

Se stabilesc de catre instanta, dar dupa regulile prevazute in art. 31 NCPC,
alin 2-4. Taxele judiciare se platesc anticipat, cu anumite exceptii prevazute de lege.
Daca cererea de chemare in judecata este netimbrata sau insuficient timbrata,
instanta de judecata ii va pune in vedere reclamantului obligatia de a timbra
cererea respectiva in cuantumul prevazut de instanta si permiterea dovezii
respective in termen de 10 zile de la comunicare. Impotriva modului de stabilire a
taxei judiciare, reclamantul poate face cerere de reexaminare la aceeasi instanta in
termen de 3 zile de la comunicare, cerere scutita de taxa de timbru. Daca cererea
se admite, instanta de judecata va dispune restituirea taxei, total ori numai o
anumita catime din aceasta.
Cererea de chemare in judecata se depune de catre reclamant la instanta
competenta, fie personal, fie prin reprezentant. La aceasta cerere se vor anexa
atatea copii, cati parati sunt. De asemenea cererea va trebui insotita de anumite
anexe precum dovada indeplinirii procedurii prealabile, chitanta de plata a taxei de
timbru si toate inscrisurile pe care reclamantul intelege sa le foloseasca ca mijloace
de proba.
Odata introdusa, cererea de chemare in judecata se inregistreaza si primeste
data certa, prin aplicarea stampilei de intrare. Dupa inregistrare, cererea se preda
presedintelui instantei sau unei alte persoane desemnata de catre acesta care va
lua de indata masuri de stabilire in mod aleatoriu a completului de judecata potrivit
legii. Dupa ce judecatorul stabilit aleatoriu a luat prin rezolutie cerere de chemare in
judecata, aceasta se preda serviciului de arhiva si registratura unde se formeaza si
se pastreaza dosarul, cererea fiind inscrisa in registrul general de numere, numarul
primit fiind si numarul dosarului.
La judecatoriile cu un volum mare de munca se tin 2 condici, o condica
pentru cauzele civile si o condica pentru cauzele penale. De asemenea, la instantele
in care functioneaza sectii se vor tine 2 condici pentru fiecare sectie. La tribunale si
curti de apel se tin condici separate pentru judecata in prima instanta, de apel si de
recurs. Odata inregistrata, cererea de chemare in judecata produce anumite efecte
specifice:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Investeste instanta cu solutionarea litigiului la care se refera cererea.

Determina cadrul procedural in care se va desfasura procesul
In cazul competentei teritoriale alternative exprima alegerea reclamantului
Opereaza punerea in intarziere a paratului
Dreptul valorificat prin cerere devine un drept litigios.
Intrerupe prescriptia dreptului la actiune

In continuare, completului caruia i s-a repartizat aleatoriu cererea, verifica

daca aceasta indeplineste conditiile legii. Cand acestea nu sunt indeplinite i se
comunica reclamantului toate lipsurile cu mentiunea ca in termen de 10 zile de la
primirea comunicarii sa faca completarile si modificarile dispuse sub sanctiunea
anularii cererii. Daca aceste completari si modificari nu au fost facute la termenul
stabilit, anularea cererii se dispune prin incheiere data in camera de consiliu.
Impotriva incheierii, reclamantul poate sa faca o cerere de reexaminare in termen
de 15 zile de la comunicare, solicitand motivat sa se revina asupra anularii. Cererea
de reexaminare se va rejudeca tot in camera de consiliu, cu citarea reclamantului
prin incheiere definitiva data de alt complet de judecata.

Fixarea primului termen de judecata

Judecatorul, de indata ce a constatat ca sunt indeplinite conditiile cerute de
lege pentru cererea de chemare in judecata, dispune prin rezolutie comunicarea
acesteia catre parat. Paratul este obligat sa depuna intampinare in termen de 25 de
zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata, intampinarea comunicandu-ise de urgenta reclamantului care este obligat la randul lui sa raspunda in termen de
10 zile de la comunicare. Paratul va lua cunostinta de raspunsul la intampinare de la
dosarul cauzei. De la data raspunsului la intampinarea paratului, judecatorul, prin
rezolutie va fixa un termen de maxim 60 zile dispunand citarea partilor.
Reclamantul poate sa-si modifice cerera de chemare in judecata, sa propuna
noi dovezi sub sanctiunea decaderii numai pana la primul termen in care a fost legal
citat. In acest caz, instanta dispune amanarea cauzei, comunicarea cererii
modificate paratului care va trebui la randul lui sa depuna intampinarea cu cel putin
10 zile inainte de termenul fixat.
Intampinarea este actul de procedura prin care paratul raspunde pretentiilor
reclamantului urmarind sa se apere impotriva acestuia prin mijloacele pe care le
considera necesare. Intampinarea trb sa cuprinda;

Numele si prenumele / denumirea paratului, domiciliul sau resedinta acestuia

si alte elemente de indentificare.
Exceptiile procesuale pe care paratul le invoca vizavi de cererile
reclamantului
Raspunsul la toate pretentiile de fapt si de drept ale reclamantului
Dovezile cu care se apara referitor la fiecare capat de acuzare
Semnatura

Trebuie sa precizam ca intampinarea este scutita de taxa de timbru.

Nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege atrage decaderea
paratului din dreptul de a depune probe si de a invoca exceptie.
Cererea reconventionala este actul procedural care provine de la parat in
conditiile in care el are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, derivand din
acelasi raport juridic sau dintr-unul apropiat. Cererea reconventionala are acelasi
continut ca si cererea de chemare in judecata. Se timbreaza la fel ca si cererea de
chemare in judecata si va trebui depusa sub sanctiunea decaderii odata cu

intampinarea. Ori daca aceasta nu este obligatorie, pana la primul termen de

judecata.
Reclamantul nu poate formula
reconventionala a paratului.

cerere

reconventionala

la

cererea

Masurile asiguratorii si provizorii

Printre mijloacele procedurale care contribuie la protectia drepturilor subiective
civile si care alcatuiesc actiunea civila se afla si masurile asiguratorii.
1. Sechestrul asigurator
Aceasta masura asiguratoare este reglementata in NCPC in art. 951- 968.
Potrivit art. 951: Sechestrul asigurator consta in indisponibilizarea bunurilor
mobile si imobile, urmaribile ale debitorului, aflate in posesia acestuia sau a unui
tert, in scopul valorificarii lor, in momentul in care creditorul unei sume de bani va
obtine un titlu executor.
Cererea de sechestru asigurator se adreseaza instantei care este in drept sa
judece procesul in prima instanta. Creditorul nu este dator sa individualizeze in
cerere bunurile care ar urma sa fie puse sub sechestru. Instanta va decide de
urgenta in camera de consiliu fara citarea partilor prin incheiere executorie stabilind
suma pana la care se infiinteaza sechestrul fixand totodata dupa caz si cuantumul
cautiunii si termenul in care aceasta va fi depusa.
Masura sechestrului asigurator va fi dusa la indeplinire de executorul
judecatoresc potrivit regulilor de la executarea silita.
NCPC reglementeaza in art 959-968 unele reguli speciale privind sechestrul
asigurator al navelor civile.
Incheierea prin care instanta se pronunta asupra cererii de sechestru
asigurator sau de poprire asiguratorie este supusa numai apelului, in termen de 5
zile de la comunicare, instantei ierarhic superioare.
Poprirea asiguratorie este reglementata in art. 969-970 NCPC. Potrivit art.
969 poprirea asiguratorie se poate infiinta asupra sumelor de bani, a titlurilor de
valoare sau a altor bunuri mobile incorporabile ale debitorului de o a treia persoana
numita tert pe care acesta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice
deja existente.
2. Sechestrul judiciar
NCC reglementeaza sechestrul conventional in art. 2138-2143, iar in privinta
sechestrului judiciar face trimitere la NCPC care reglementeaza sechestrul judiciar la
art. 971-976.
Potrivit art. 2138 NCC, sechestrul conventional este depozitul prin care doua sau
mai multe persoane incredinteaza unui tert denumit administrator sechestru unul

sau mai multe bunuri mobile sau imobile in privinta caruia exista o constestatie sau
incertitudine juridica cu obligatia pt acesta de a le pastra si de a le restitui celui
recunoscut ca titular al dreptului. Art. 971 NCPC prevede ca: sechestrul judiciar
consta in indisponibilizarea bunurilor ce formeaza obiectul litigiului sau in conditiile
legii, a altor bunuri prin incredintarea pazei acestora unui administrator sechestru
Masura sechestrului judiciar se poate incuviinta chiar fara a exista un proces;

Asupra unui bun pe care debitorul il ofera pentru liberarea sa.

Asupra unui bun cu privire la care cel interest are motive temeinice sa creada
ca va fi sustras ori distrus de posesorul sau actual
Asupra unor bunuri mobile care alcatuiesc garantia creditorului cand acesta
invedereaza insolvabilitatea debitorului sau

Masura sechestrului judiciar se poate lua numai la cerera partii interesate care
se adreseaza la instanta de fond sesizata cu cererea principala. In situatia in care sa admis cererea instanta incredinteaza bunul sechestrat unui persoane numita
administrator sechestru. Acest administrator sechestru poate fi chiar detinatorul
bunului sau un tert traind in proces numit de judecator daca partile nu se inteleg
intre ele. Daca administrator sechestru va fi numit un tert si nu detinatorul, instanta
de judecata va fixa pentru activitatea desfasurata de acesta o suma de remuneratie
pentru activitatea pe care o desfasoara stabilind si modalitatile de plata.
Masuri provizorii in legatura cu dreptul de proprietate intelectuala
Aceste masuri au fost introduse in NCPC in incercarea legiuitorului de a
unifica procedura aplicabila diferitelor drepturi de proprietate intelectuala
reglementate prin legi speciale.
Pentru a se putea solicita infiintarea unor masuri provizorii de protectie a
drepturilor de proprietate intelectuala este necesara intrunirea cumulativa a 2
conditii:

Dovada credibila ca drepturile de proprietate intelectuala fac obictul unei

actiuni ilicite, actuale si iminente
Prevenirea unui prejudiciu greu de reparat

Citarea si comunicarea actelor de procedura

Paratul este informat despre existenta procesului si a termenului de judecata
prin intermediul citatiei. In sistemul nostru de drept, judecarea cauzei se face de
regula cu citarea partilor cu exceptia situatiei in care legea prevede altfel. In cazul in
care instanta constata ca partea care lipseste la proces n-a fost citata
corespunzator, se va da un nou termen pentru citarea corespunzatoare a partilor.
Pentru a simplifica procedura, legea prevede ca partea care a depus cererea
personal sau prin mandatar a luat cunostinta de termen si nu va mai fi citata
presupunandu-se ca are termenul in cunostinta. Citatia este actul de procedura al
instantei care in conformitate cu art. 157 NCPC trebuie sa cuprinda:

Denumirea instantei, sediul ei, data emiterii citatiei, numarul dosarului, anul,

ziua, luna, ora infatisarii la instanta.

Numele si prenumele sau denumirea dupa caz a celui citat
Calitatea celui citat
Numele prenumele si denumirea partii potrivnice si obiectul cererii
Indicarea daca este cazul a taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar

datorat de cel citat

Mentiunea ca prin inmanarea citatiei cel citat se considera ca a luat

cunostinta de termenele de judecata ulterioare

Alte mentiuni stabilite de lege sau de instante
Stampila instantei si semnatura grefierului

Comunicarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura se face din oficiu prin

agentii procedurali ai instantei ori prin orice salariat al acesteia.
De asemenea comunicarea se poate face si prin posta cu o scrisoare
recomandata, ea se face in plin inscris care va purta mentiunea pentru justitie. A
se inmana cu prioritate. De asemenea comunicarea se poate face de grefa
instantei prin telefon sau posta electronica sau prin alte mijloace prevazute expres
de lege.
Legea prevede ca comunicarea tuturor actelor de procedura se face in intervalul
orar 7-20, iar in zilele de sarbatori legale numai in cazuri urgente cu incuviintarea
presedintelui instantei.
Statul este citat prin Ministerul Finantelor, unitatile administrative teritoriale prin
cei insarcinati sa le reprezinte in justitie, persoanele juridice de drept privat prin
reprezentantii lor, asociatiile, societatile fara personalitate juridica sunt citate prin
reprezentantul desemnat la sediul sau domiciliul acestora, persoanele fizice sunt
citate la domiciliu lor, incapabilii sau cei cu capacitate de exercitiu restransa citati
prin reprezentantii lor, detinutii la locurile de detentie, marinarii la capitania
porturilor, personalul diplomatic la ministerul de externe etc
Sub pedeapsa nulitatii, citatia si celelalte acte de procedura trebuie inmanate cu
cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata, inafara de cazurile urgente cand
instanta poate stabili termene mai scurte. Daca partea nu a fost citata sau a fost
citata cu nerespectarea cerintelor legii, procesul se amana la cererea partii
interesate.
In cazul persoanei fizice, citatia se inmaneaza la locul unde se face citarea adica
la domiciliul acesteia.
Sunt stabilite reguli speciale privind inmanarea citatiei:

Cei care locuiesc in hotel sau camin : citatia se da administratorului

asezamantului
In cazul celor care se gasesc sub arme: citatia se inmaneaza unitatii din care
fac parte

In cazul bolnavilor aflati in spitale: citatia se face catre administratia

spitalelor

Citatia de regula se inmaneaza destinatarului acestora. Daca nu este gasit la

domiciliu, citatia se inmaneaza persoanei majore gasite la domiciliu. In toate
cazurile, persoana care primeste citatia va trebui sa semneze dovada de primire.
Daca reclamantul face dovada ca prin toate diligentele depuse de acesta nu a putut
afla domiciliul paratului, citarea se va face la ultimul domiciul al acestuia, iar daca
se apreciaza ca este necesar se va publica in monitorul oficial.