PRELUCRARI PE MASINI UNELTE CU COMANDA

NUMERICA

Acest capitol va trata aspecte de baza privind exploatarea, functionarea si programarea

masinilor unelte cu comanda numeric.
Problematica capitolului este foarte binevenita in cadrul acestei crti deoarece consider c
este util cunoasterea in detaliu a problemelor legate de prelucrarea pe aceste masini atat pentru
exploatarea propriu-zisa a acestora cat si pentru o mai usoar intelegere a prelucrrilor asistate de
calculator a MUCN, utilizand soft-uri performante. (CATIA, UNIGRAPHCS, etc.).
In cadrul capitolului se abordeaza notiuni privind: Componentele controlabile ale MUCN,
functiile programabile ale MUCN, componentele sistemului de control si comanda, programarea
geometrica si tehnologica precum si postprocesarea NC. Problematica este prezentata cu
aplicabilitate pentru procedeele de prelucrare prin strunjire si frezare.

Privirea de ansamblu a problemelor, a indicatiilor de utilizare, fara a se neglija unele

aspecte teoretice de baza, sunt asigurate prin tabele, schite si fotografii selective.
Aspectele prezentate au menirea de a familiariza cititorul cu elemente fundamentale
privind programarea si exploatarea MUCN, astfel ca dup parcurgerea capitolului
acesta s inteleag functionarea si s poat realiza programarea si exploatarea
MUCN.
Referirile ce se vor face pe intreg parcursul capitolului vor fi orientate pe doua dintre
masinile cel mai des utilizate la prelucrarile cu comanda numerica si anume: strungul CNC si masina
de frezat CNC. Intelegerea notiunilor prezentate vor face posibil, prin analogie, intelegerea
programrii si exploatrii si a altor masini dotate cu echipamente de comand numeric din domeniul
prelucrrilor prin aschiere, si nu numai.

1 Elemente de actionare si comanda controlabile CNC

ale MUCN
In cadrul acestui subcapitol se vor prezenta componentele masinilor unelte cu comanda
numerica care sunt controlate de programe cu comanda numerica-NCsi care este modul de
functionare in general. Se vor aborda strungul CNC (figura 1) si masina de frezat CNC (figura 2).

Cunoasterea functiilor si elementelor programabile ale unei masini CNC sunt

elemente ce trebuie cunoscute in detaliu de:
-

operatorul care lucreaza pe masina cu comanda numerica

programatorul ce realizeaza programul cod masina pentru prelucrarea

piesei

tehnologul de sectie.

Acestia trebuie sa fie familiarizati cu tot ce se poate executa pe o astfel de masina

precum si cu limitele intre care se poate opera.
In general componentele controlabile prin program NC ale MUCN sunt:
-

axele pe care se realizeaza avansurile;

lanturile cinematice de avans;

dispozitivele de masura si control

arborele principal al masinii unelte

dispozitivele de prindere a piesei;

magazii de scule si capete revolver;

axe de rotatie si axe aditionale de avans

In subcapitolele urmatoare se vor prezenta elementele de mai sus atat pentru strung cat si
pentru masina de frezat.

1.1. SISTEME DE AXE DE AVANS PENTRU MUCN

Nu de putine ori in momentul in care dorim sa descriem performanta unei masini unelte cu
comanda numerica folosim expresia este o masina foarte buna interpoleaza in 5 axe. Aceste axe nu

sunt altceva decat directiile descrise de componentele de avans ale masinii, a mesei principale de
lucru, a arborelui principal sau a capului port scule.
In cazul masinilor unelte conventionale, miscarile de avans de-a lungul axelor, sunt executate
manual prin rotirea manetelor corespunzatoare sau prin lanturile cinematice de avans ale masinii. In
aceasta situatie este posibila realizarea unor deplasari de-a lungul axelor respective sau compuse in
cazul actionarii simultane a doua sau mai multe axe.
In cazul masinilor unelte cu comanda numerica deplasarile respective de avans se realizeaza
comandate prin program NC.
Orice masina CNC este dotata cu un numar mai mic sau mai mare de axe de avans care fac
posibila prelucrarea automata a semifabricatului.
Masinile-unelte cu comanda numerica au in general
sisteme de referinta diferite de cele ale masinilor-unelte
clasice. Standardele existente in domeniu precizeaza ca axa
Z este axa arborelui principal. Pe aceasta, sensul pozitiv este
dat de cresterea distantei dintre semifabricat si scula,
sistemul de coordonate fiind un sistem cartezian, rectangular,
de sens direct, care respecta regula mainii drepte.
In general masinile cu comanda numerica folosite la
repere de complexitate medie au in mod obisnuit trei axe
identificate cu literele: X, Y, Z in cazul masinilor de frezat in
timp ce masinile de strunjit au doua axe X, Z.
La strunjire (figura 3) axa Z este axa arborelui principal, miscarea in directie longitudinala
fiind realizata de intreg ansamblul cap revolver si suport portscule. Axa X asigura deplasarea
transversala a capului revolver ghidat pe suportul portscule. In aceasta configuratie este posibila
generarea de miscari pe cele doua axe, pe o directie unghiulara compusa, sau de interpolare circulara
rezultand astfel conturul
de revolutie al reperelor
dorite.
In cazul masinilor
de frezat (figura 5)
acestea dispun de trei axe
controlabile NC: X, Y si Z.
Doua dintre acestea sunt
in general activate prin
deplasarea mesei masinii
(X si Z) iar cea de a treia e
reprezentata de
deplasarea consolei
arborelui principal al
masini. In situatia in care
masina de frezat are o
masa fixa, consola
arborelui principal va executa miscarile pe toate cele trei axe.

Masinile cu comanda numerica utilizate la

prelucrarea unor repere de complexitate mare au
in mod frecvent mai multe axe. De asemenea
chiar daca in mod generic se afirma ca strungurile
MUCN au doar dou axe programabile X si Z
variantele moderne la care sania capului revolver
se poate deplasa pe un ghidaj inclinat prin
compuneri de axe pot rezulta deplasri si pe axa
Y. Asupra acestui aspect se va reveni in ultimul
subcapitol din acest capitol.
1.2. LANTURILE CINEMATICE DE
AVANS ALE MUCN
Asa cum s-a putut observa in subcapitolul
anterior deplasarea sculei relativ la piesa in
vederea realizarii conturului impus de realizarea
reperului este generata prin miscari consecutive
sau simultane ale axelor de miscare.

scare

Astfel in exemplu din figura 6 se impune realizarea unei frezari oblice fata de axele de miscare X si Y.
Pentru aceasta este necesara realizarea unei compuneri a miscarilor pe cele doua directii in functie de
unghiul inclinarii si de o miscare pe directia Z cu care se realizeaza adancimea de aschiere impusa.

Toate aceste miscarii sunt posibile datorita lanturilor cinematice ale masinilor unelte cu
comanda numerica. Acestea genereaza miscari de translatie care deplaseaza fie reperul de prelucrat
relativ la scula, fie sculele relativ la reper realizand astfel prelucrarea.
Inima dispozitivului de avans la CNC-uri este surubul cu bile recirculante. Acesta consta intrun surub supus unor constrangeri, prin care nu poate executa decat miscare de rotatie si o piulita care
poate executa o miscare de translatie. In momentul in care motorul roteste surubul, piulita se
deplaseaza longitudinal glisand sania impreuna cu masa de lucru de-a lungul ghidajelor.(fig.2.7)

Piulita cu bile recirculante contine un sistem de bile care asigura o transmitere cu frictiune
mica de la surub la sanie. Cele doua jumatati ale piulitei sunt incarcate una in raport cu cealalta, astfel
incat mersul in gol este redus la minim si sania realizeaza o alunecare lina .
Pentru a asigura deteriorari minime ale mecanismului de avans in cazul unor ciocniri/coliziuni
neintentionate, dispozitivul de avans poate fi cuplat la un ambreiaj cu alunecare. Cand acest tip de
dispozitiv este incorporat, dispozitivul de avans se opreste instantaneu in momentul in care sania
intalneste obstacole neprevazute.
Pentru actionarea lanturilor cinematice de avans sunt folosite motoare de tip DC care pot fi
controlate electronic. Avantajul unor astfel de motoare este acela ca pot transmite momente de
torsiune in ambele directii.
3 DISPOZITIVELE DE MASURA SI CONTROL
Un element important al masinilor cu comanda numerica si care este strict necesar a fi
comandat prin program NC este cel ce priveste pozitia saniei la un moment dat, de fapt masurarea
cursei acestuia. Acest lucru se poate realiza in doua moduri: direct sau indirect.
Masurarea prin pozitionare directa implica existenta unei scale de masurare fixata de sanie
sau de masa masinii. Impreciziile de la surubul conducator sau masa masinii nu
influenteaza masurarea efectiva a rezultatelor deplasarii. Evaluatorul marimii de masurat culege optic

informatii de pe scala de masurare si face conversia acestor informatii in semnale electrice trimise
apoi la sistemul de control.

In cazul masurarii prin pozitionare indirecta

marimea deplasarii saniei este evaluata relativ la rotatia surubului cu bile recirculante. Evaluatorul
optic inregistreaza miscarea de rotatie prin intermediul unei scale pulsatorii conectata la surubul cu
bile recirculante. Cunoscandu-se dependenta dintre miscarea de translatie a sanii si numarul de rotatii
pulsatorii, sistemul de control calculeaza si
comanda deplasarea saniei.

Asadar pentru o pozitionare precisa de-a

lungul axelor de avans, lantul cinematic de avans este cuplat la un dispozitiv corespunzator de
masurare. Fundamental asa cum s-a precizat mai sus astfel de dispozitive de masurare constau dintro scala si un evaluator capabil sa citeasca scala.

Este important de precizat ca in ce

priveste tipul scalei trebuie facuta distinctia
intre pozitionarea absoluta si cea
incrementala. Acest element are efecte
importante in ce priveste tipul de cotare a
reperului ce urmeaza a fi prelucrat si chiar
asupra modului de programare a informatiilor
geometrice.
4 ARBORELE PRINCIPAL SI
SISTEME DE PRINDERE A
SEMIFABRICATULUI
1. Arborele principal al masini
unelte

La fel ca si in cazul masinilor unelte

clasice arborele principal este subansamblul care genereaza efectiv miscarea de
rotatie a semifabricatului sau sculei, ce are ca efect realizarea aschierii. Dupa cum se
cunoaste arborele principal genereaza:
-

rotatia semifabricatului in cazul strunjirii;

rotatia sculei la prelucrarile de gaurire si respectiv frezare;

Sursa de miscare a arborelui principal este motorul de actionare a masinii, care poate fi un motor
de tip AC sau respectiv DC.
In cazul motorului de tip AC selectarea turatiei arborelui se realizeaza prin intermediul unei cutii
de viteze, numarul treptelor de turatie fiind dependent de tipul acesteia. Acest tip de motor este mai rar
intalnit in cazul masinilor cu comanda numerica.
In cele mai multe cazuri arborele
principal la masinile unelte CNC este condus
de motoare de tip DC. Particularitatea foarte
importanta a acestor motoare este ca prin
intermediul unui tahogenerator pot realiza o
variatie continua a turatiei la arborele principal,
ceea ce permite programarea exacta a turatiei
de prelucrare precum si schimbarea acesteia in
concordanta cu regimul de aschiere impus de
prelucrari . Pentru a obtine cele mai favorabile
momente de torsiune precum si pentru
realizarea unei game extinse de turatii posibile,
motoarele DC au in mod frecvent incorporata o
reductie a transmisiei de la doua la patru nivele.

Atat masinile de strunjit cu CN cat si

cele de frezat (figurile 12, 13) miscarea de
rotatie se transmite de la motorul DC prin
intermediul unei transmisii prin curele la
tahogenerator, care asigurand turatia ceruta de
program o transmite mai departe la arborele
principal. In cazul masinilor de frezat transmisia
are in plus un angrenaj conic cu rol de
schimbare a directiei de miscare.
Un element important al arborelui
principal este asa numita suprafata frontala a
acestuia. Aceasta este importanta atat din punct
de vedere al operatorului care trebuie sa
orienteze si sa fixeze semifabricatul sau scula
relativ la aceasta suprafata cat si din punct de
vedere al programatorului care trebuie sa tina
seama de aceasta pozitionare.
2 Sisteme de prindere a
semifabricatului
In cadrul acestui paragraf se vor trata principalele tipuri de orientare si fixare a
semifabricatelor utilizate pe masinile unelte CNC.
In cazul masinilor CNC ca si in cazul celor clasice rolul dispozitivului de prindere a
semifabricatului este sa asigure orientarea si fixarea acestuia de masa masinii in cazul prelucrarilor
prin frezare sau in axa arborelui principal in cazul strunjirilor.

Cum poate fi controlat dispozitivului de prindere a semifabricatului prin program?

Numarul functiilor controlabile prin program relativ la dispozitivul de prindere, depinde in primul
rand de modul in care piesa este introdusa in dispozitiv (manual sau automat) precum si de
complexitatea sistemului de prindere.
La prelucrarile prin strunjire (figura 14), bacurile universalului se pot deschide si inchide din
programul CNC-ului si este posibila setarea diferitelor presiuni de strangere.

Ax pinola
Alegerea presiunii de prindere depinde evident de turatia arborelui. Astfel turatiile mari necesita
presiuni de strangere mari. Pentru ca de regula CNC-urile lucreaza cu turatii diferite de la o faza la
cealalta a prelucrarii si in general acestea sunt mari, presiunile de strangere nu pot fi marite
corespunzator deoarece este posibila deteriorarea piesei. S-a gasit solutia utilizarii universalului cu
compensare de forta centrifugala. Acesta este astfel proiectat incat fortele de prindere generate
hidraulic asupra falcilor raman constante indiferent de turatia arborelui.

Ax
pinola
Exista situatii, in care rigiditatea semifabricatului o impune, sa se utilizeze la strunjire, pinola si
respectiv lineta (figura 15). Pentru pinola se pot programa urmatoarele functii: pozitionarea pinolei,
deplasarea pinolei inainte si inapoi. La utilizare linetei se pot programa: deschiderea si inchiderea
acesteia; translatia si respectiv
rotatia intr-o pozitie data;
retragerea.
La masinile de frezat
(figura 15) problema fortelor de
fixare nu este critica, gradele de
libertate fiind mai bine preluate
prin orientare. Ceea ce este
important orientarea si fixarea pe
aceste masini este pozitionarea
rapida si corecta a piesei pe
masa in raport cu punctul zero al
masinii.

Uneori se folosesc si dispozitive

specializate care constau in subansamble ce
permit prelucrarea completa a tuturor
suprafetelor fara a mai fi necesara reprinderea
piesei.
O alta automatizare importanta este
si echiparea masinii cu doua mese indexabile
care vor indexa alternativ in pozitia de lucru fiind
comandate din programul CMC. Se asigura
astfel orientarea si fixarea semifabricatului chiar
in timpul prelucrarii
3. Capete revolver. Magazii de scule
La prelucrarea reperelor pe NC-uri se
executa aproape intotdeauna mai multe faze
active de aschiere efective. Aceste faze sunt
executate dintr-o singura prindere si astfel
devine necesara angajarea a mai multe scule
diferite in procesul de prelucrare. Deci,
utilizarea mai multor scule implica existenta unor
posibilitati de schimbarea a acestora. Cea mai
frecvent utilizata metod in cazul strungurilor
CNC si a centrelor de prelucrare este utilizarea
unui schimbator automat de scule, comandat de
programul NC, care poate lucra cu diferite scule,
in functie de
necesitatile
tehnologice pe
care reperul le
reclama.

Schimbatorul automat de scule poate fi de tip :

-

cap revolver (figura 2. 18);

magazie de scule (figura 2. 19);

Capul revolver se foloseste la strungurile CNC. Programul NC provoaca rotatia capului revolver
pana cand scula necesara fazei respective se aseaza in pozitie de lucru. Un element important in
constructia capetelor revolver il constituie prezenta sau absenta directionarii logice.

Capul revolver fara directionare logica (figura 2. 20) permite indexarea sculelor doar intr-un singur
sens (in general antiorar) iar sculele vin in pozitie de lucru, secvential una dupa cealalta, conform
programului.

In cazul magaziei de scule controlata prin program NC, schimbatorul de scule este o parghie
dubla cu gheara care preia scula montata pe arborele principal si o repune in magazie dupa care ia
scula urmatoare din magazie si o aduce la arborele principal. Operatia este comandata prin program
si dureaza cateva secunde.
4 Axe de rotatie si axe aditionale de avans
Masinile unelte CNC performante au pe langa cele trei axe implicite X,Y,Z si alte axe de avans
de translatie suplimentare, precum si axe de
avans de rotatie.
Miscarile de rotatie se noteaza cu A, B, C si
se pot asocia axelor de translatie X, Y, Z. In
conditiile in care orientarea axelor X, Y, Z se face
respectand regula mainii drepte sensul axelor de
rotatie A, B, C se face conform regulii din
figura 22.
De asemenea pe langa axele de translatie
principale X,Y,Z, pot exista directii de avans
secundare U,V,W sau tertiare, P,Q,R, paralele
sau in plane paralele cu primele. Similar, in afara
miscarilor de rotatie A, B,C pot exista si alte
miscari de rotatie secundare notate cu D sau E.
Miscarile de rotatie programabile cel mai
frecvent intalnite sunt in jurul axelor Y si Z deci
notate cu B si respectiv C. Acestea sunt
concretizate fizic (figura 23) prin rotatia mesei
de lucru (axa C) si rotatia consolei arborelui
principal (axa B). Astfel reperul poate fi prelucrat din mai multe directii si cu diferite unghiuri de
abordare. Axele care controleaza rotatiile mesei si ale capului arborelui sunt independente de axele de
translatie.

Centrele de prelucrare au in general pe langa cele trei axe de baza cele doua axe de rotatie
descrise mai sus. In plus, acestea mai pot avea o axa secundara miscarii Z deci notata cu W.
Miscarea este de translatie si are loc intr-un plan paralel cu al axei Z pe o directia momentana data de
pozitia arborelui principal ca urmare a rotatiei pe axa B. Axa secundara W pe directia de avans poate fi

utilizata la operatii cu un regim de aschiere mai usor (figura 24).

Miscarile secundare sau de rotatie pot fi suprapuse peste miscarile axelor principale X, Y, Z sau
pot fi controlate doar cand miscarile pe aceste axe sunt in repaus.
Daca mai sus s-a facut referire la masinile de frezat cu mai mult de trei axe si in cazul masinilor
de strunjit exista situatii cand acestea au mai mult decat cele doua axe X si Z.

O astfel de situatie este atunci cand strungul este echipat cu doua sau mai multe capete
revolver, cu posibilitatea indexarii acestora si posibilitatea prelucrarii cu fiecare dintre acestea. Cum
capetele revolver sunt controlate in mod independent unul fata de celalalt, axele corespunzatoare sunt
de asemenea independente. Apar deci pe langa axele de miscare X si Z miscarile secundare paralele
cu primele U si respectiv W (figura 25).
O situatie asemanatoare se realizeaza in cazul strungurilor verticale cu patru axe controlabile
(figura 26).
Problema axelor de rotatie in cazul strungurilor CNC devine interesanta doar daca unghiul de
rotatie al axei Z a arborelui poate si intereseaza sa fie controlat prin program.
De asemenea chiar daca in mod generic se afirma ca strungurile MUCN au doar dou axe
programabile X si Z variantele moderne la care sania capului revolver se poate deplasa pe un ghidaj
inclinat, prin compuneri de axe pot rezulta deplasri si pe axa Y.
In cazul clasic este controlata prin program doar rotatia si turatia arborelui principal, rotatie care
nu este in acest caz considerata axa controlabila. Axa poate fi considerata controlabila daca in mod
optional si arbitrar poate fi obtinuta pozitia sa de repaus. Variantele moderne permit opriri si indexari
ale capului revolver prin program NC.
5 Scule si portscule controlabile CNC
In cadrul acestui modul se vor trata atat sculele de strunjire cat si de frezare utilizate
urmarindu-se elemente legate de: tipul sculei, tipul portsculei, tipuri de placute cu carburi metalice

folosite, locasuri pentru placuta si dimensiunile sculei. (figurile 27 si 28).

Un element important in exploatarea sculelor aschietoare pe MUCN il reprezinta portsculele.
Deoarece in principiu masinile unelte cu comanda numerica utilizeaza, asa cum s-a precizat anterior,
un numar mare de scule, existand mai multe faze active in cadrul aceleasi operatii, portsculele sunt
cele care asigura orientarea si fixarea unor scule diferite in alezaje respectiv locasuri identice din
arborele principal, capul revolver sau magazia de scule. De aceea portsculele trebuie sa fie tipizate si
standardizate.
Portsculele trebuie sa coincida atat din punct de vedere al dimensiunilor cat si al formei cu
alezajele si locasurilor de pe masina CNC pe care se monteaza.

In figura 29 este prezentata o portscula (partea mai inchisa) pentru masinile de frezat cu o coada de scula standardizata. Port-sculele de
acest tip sunt recomandate pentru schimbari rapide de scule intre operatii individuale. Pe aceasta
portscula se pot monta freze de diferite diametre si lungimi, burghie, etc.
In figura 30 este prezentata o port-scula (partea mai inchisa) pentru strunjit, cu o coada de
dimensiuni standardizate. Astfel de port-scule asigura intotdeauna o pozitie relativa a muchiei
taietoare fata de capul revolver. In locasul portsculei se pot monta diferite cutite de strung: de
degrosat, de finisat, pe dreapta, pe stanga, de colt, etc.
Deoarece la prelucrarile pe CNC-uri vitezele de prelucrare sunt in general mari, masinile sunt

echipate cu sisteme de racire, lubrifiere si o mai buna indepartare a aschiilor.

Un alt aspect important in ce priveste utilizarea sculelor pe MUCN este aspectul dimensional
al acestora. Dupa cum se poate observa in figura 31 la scule cu lungimi diferite de incastrare ale cozii
in port-scula pentru obtinerea unui contur identic traiectoria sculei se afla la distante diferite fata de
profilul prelucrat al piesei.
Pentru a ne asigura de precizia prelucrarii reperelor pe masinile CNC, sistemul de control
trebuie sa cunoasca dimensiunile sculei precum si pozitionarea relativa a acestora.
Dimensiunile sculei se raporteaza la un punct fix numit punct de referinta al sculei. Acest punct
este cunoscut de echipamentul CNC al masinii unelte. (Fig. 32 si 33).

Principalele dimensiuni care caracterizeaza sculele utilizate la prelucrarile pe MUCN sunt:

-

pentru frezare, sunt : L-lungimea frezei care este distanta de la punctul de referinta la
suprafata aschietoare a acesteia si R-raza frezei (figura 32);

- pentru strunjire dimensiunile cutitului de strunjit sunt: L-lungimea dintre punctul de referinta si
varful placutei masurata in directie longitudinala si Q- lungimea dintre punctul de referinta si varful
placutei masurata in directie transversala (figura 33).
La prelucrarea pe MUCN dimensiunile sculei pe CNC se poate face in doua moduri diferite:
1.Prin metoda aschiei de proba
Reglarea dimensionala se va face prin aducerea in contact cu semifabricatul a fiecarei scule
si retinerea pozitiei de contact pe cele trei sau doua axe. Se poate realiza si o prelucrare de proba,
dupa care se supune reperul operatiilor de control.
2.Cu echipament de prereglare (extern sau incorporat)
Un astfel de echipament masoara pozitia relativa a muchiei aschietoare a sculei relativ la
punctul de referinta al portsculei.
In cazul prereglarii externe se cauta stabilirea coincidentei intre punctul de referinta setat si cel
existent pe CNC. Dimensiunile sculei se vor stabili optic sau mecanic si vor fi urmatoarele date de
intrare pentru reglaj.
La prereglarea optica scula se introduce in locasul in care se va monta si apoi este miscata
pana cand varful sculei este situat la intersectia liniilor echipamentului de masura. Dimensiunile sculei
sunt apoi trimise automat sistemului de reglaj.