Facultatea de Psihologie i tiine ale Educaiei

Catedra de Psihologie
Prof. dr. Ana Stoica-Constantin

LUCRAREA DE LICEN
(Mini ndrumar)

O tez de licen este o lucrare prin care studentul trebuie s fac proba c are capacitatea de a trata
tiinific un subiect. Nu se ateapt neaprat o descoperire tiinific autentic.
Teza de licen trebuie s conving comisiade urmtoarele abiliti ale studentului:
capacitatea de a alctui i stpni bibliografia legat direct i /sau tangenial de un subiect;

posibilitatea ca, pe baza documentrii i a analizei realitii psihologice, s decupeze pertinent un

aspect /o component a acestei realiti obiect pentru propria cercetare;
stpnirea tehnicii muncii de cercetare, probat de organizarea, desfurarea i prezentarea propriei
activiti n acest sens.

ntruct notarea la examenul de licen se face pe 2 criterii (teorie i metodologia crecetrii, concretizate
n 2 note distincte), este de dorit ca lucrarea dv s fie experimental, nu exclusiv teoretic, cu alte
cuvinte s conin 2 pri: teoretic i aplicativ (empiric, de cercetare).

Argumentul

I. Partea

este o prezentare succint a motivului alegerii temei, a perspectivei teoretice din

care a fost abordat, a obiectivelor i ipotezelor (13 p.):

Se redacteaz dup realizarea

Motivul: n primul paragraf (5-7 rnduri), candidatul
ntregii lucrri .
justific de ce a ales acea tem (este important
pentru /deoarece; este o zon controversat i tema l-a provocat pe student, a simit necesitatea
clarificrii unor aspecte sau a verificrii unor ipoteze; datorit unei experiene proprii; l-a provocat un citat
dintr-o carte, etc.);
2-5 paragrafe (maximum 10 rnduri fiecare) se prezint cele 2 - 5 concepte principale pornind de la care
s-a realizat partea practic. Se precizeaz conceptul, perspectiva din care este el analizat i eventuale
aspecte particulare /conotaii /situaii specifice la care este raportat;
se precizeaz ideea pus n discuie i se descriu extrem de succint principalele ipoteze;
Eventual [eu nu recomand - n.n., ASC]: paragraful n care se rezum designul investigativ /experimental,
ca mijloc de verificare a ipotezelor.
Argumentul nu conine
prezentarea succint a cercetrii
nici rezultatele.
are menirea de a preciza i analiza fundamentul i statutul teoretic al problemei
cercetate, de a contura poziia subiectului ales n problematica teoretic. Este o
1

dovad /msur a capacitii studentului de a defini principalele

Fiecare idee, teorie, capitol se
concepte utilizate, de a analiza aceste concepte i de a opera cu
justific numai dac pregtete
ele, de a folosi paradigme interpretative, de a prezenta critic
literatura bibliografic consultat etc. (aprox. 40-50 pagini). [La examen putei fi ntrebat despre orice
articol /carte citate de dv., despre orice concept i teorie menionat - n.n., ASC].

Este de preferat s fie organizat sub forma unor capitole distincte, n funcie de principalele
concepte sau probleme teoretice analizate i s fie ncheiat de un capitol sintez care s pun n
eviden elementele de congruen /conexiune, elementele comune ale problematicii analizate sau care s
decupeze un anumit aspect al acestei problematici, pregtind trecerea la prezentarea propriei cercetri.
III. Partea

este seciunea n care candidatul prezint analitic propriul demers de cercetare,

fcnd proba aplicrii pe o realitate concret a abilitilor sale de cercetare (aprox 40-

50 p.).
Obiectivul cercetrii (ce urmrete candidatul s descrie /verifice /demonstreze). Pot exista obiective
subordonate /specifice.
Ipotezele cercetrii (principale i secundare /subordonate).
Metodologia utilizat: metode de cercetare; instrumente (standardizate i n elaborare proprie),
modaliti de msurare /control /manipulare a variabilelor.
Lotul: subiecii /populaia cercetrii [Atenie, un eantion este greu de alctuit de dv., deci vei folosi
termenul de lot])
Desfurarea /descrierea realizrii cercetrii (Unde ? Cnd ? Cum?)
Rezultate obinute: Din acest moment avei 2 posibiliti:
Varianta nti:
a. Etalai, descriei rezultatele obinute (o prezentare descriptiv, nsoit de grafice, tabele, date
statistice), dar fr comentarii personale!
b. Validarea /invalidarea ipotezelor cercetrii (Se re-enun fiecare ipotez i se arat n ce msur
a fost confirmat sau infrmat).
Varianta a doua este cea preferat:
Enunai fiecare ipotez i artai n ce msur datele dv. o susin sau o infirm. Ipoteza a fost susinut
de datele noastre experriemnatle /nu a fost .... /pariale susinut de ...... Dup aceasta prezentai
coeficienii, tabelele, graficele, cu un cuvnt tot ce putei invoca din cercetarea dv. n sprijinul
confirmrii/infirmrii acelei ipoteze.
Obligatoriu, dup fiecare ipotez prezentat (m refer la rezultatele cercetrii) trebuie s facei un
paragraf cu Discuie /Interpretarea rezultatelor, att prin raportare la literatur, ct i prin analiza
psihologic.
Eventual: Interpretarea altor date relevante aprute pe parcursul cercetrii i care nu au fost vizate
n ipoteze.

este partea final a lucrrii, n care candidatul: a) pornete de la elementele cheie ale
prii teoretice i le pune n legtur cu principalele rezultate obinute (prilej de
rezumare a rezultatelor) sau ia pe rnd obiectivele i arat cum le-a atins; b) subliniaz principalele
contribuii ale lucrrii; c) limite ale lucrrii; d) sugereaz posibile ci de continuare a cercetrii; e)
eventual, propune proiecte, strategii, msuri de intervenie de factur psihologic etc.

IV. Concluzii

ALTE SUGESTII
2

Focalizarea - nu tatonai n toate direciile (alegnd orice vi se pare c se leag de subiect), ci

ghidai-v tot timpul dup obiectivul i ipotezele stabilite.
Detaarea - nu devenii sclavii bibliografiei; folosii-o i nu v lsai folosii de ea, copleind lucrarea
de citate; ndrznii comentarea acelor citate, precizarea unor opinii personale, comentarii.
Probitatea tiinific - nu ajustai i nu forai rezultatele; i infirmarea unei ipoteze este tot un
rezultat tiinific; important este maniera general de lucru, corectitudinea ei; trebuie doar s
verificai ipotezele (dac se verific sau nu) i nu s le facei s se verifice! i o lucrare n care
ipotezele s-au infirmat poate fi notat cu 10, dac s-a lucrat corect.

Notele de subsol (Nu le confundai cu trimiterile bibliografice)

Notele1 sunt utilizate pentru sublinieri, comentarii sau explicitarea unor concepte sau simboluri
personale. Este de preferat s fie la subsolul fiecrei pagini. Dac sunt la sfritul capitolului,
cititorului i este incomod s le acceseze.
n genere, notele din subsol apar cu dimensiuni mai mici, deci cu 10 pt., nu cu 12.
Anexele la lucrare: conin Instrumentele folosite, Detalii despre lot i structura acestuia, Tabelele cu datele
statistice (n detaliu) etc.

n corecturile pe care vi le trimit eu:

MARCAJELE CU GALBEN SUNT PENTRU CA DV S LE RECITII, CU ATENIE, PENTRU C POT FI:

SUGESTII PE CARE VI LE FAC, DAR DV DECIDEI DAC LE ACCEPTAI SAU NU

MODIFICRI OPERATE DE MINE, PE CARE TREBUIE S LE VERIFICAI (ACCEPTAI))
PASAJE CARE NU MI SE PAR PREA EXPLICITE SI PE CARE AS VREA SA LE REFORMULAI

Fonturile cu rou sunt pentru texte care trebuie eliminate din lucrare, inclusiv pentru
mesajele mele ctre dv.
n text scriei titlurile pe centru. Avei grij s le numerotai i n text.
Prezentai lotul de cercetare ntr-un tabel, care va fi proiectat n Power Point, la susinere.
Putei s anexai foile complete SPSS, dei n nici o lucrare publicat nu apar i ele. M rog, pentru a
convinge membrii comisiei.
Numerotai sau mcar dai nume la fiecare tabel, grafic, schem, cu numrtori separate pentru fiecare
categorie.
n cuprinsul lucrrii cutai s personalizai, s particularizai fiecare tabel extras din SPSS,
traducnd termenii englezeti i extrgnd numai ceea ce v trebuie. Nu copiai tabelul din SPSS i l
punei n lucrarea dv.
n listarea ipotezelor:
Mergei direct la rezultatele statistice i putei formula post factum ipoteze noi, n funcie de ceea ce ai
obinut suplimentar (Atenie, nu este o procedur recomandabil.)
1

Aceasta este o not de subsol.

Ipotezele tiinifice se formuleaz astfel:

- afirmaie: cutare influeneaz cutare; ntre x i y exist relaii de interdependen etc
- negaie.
Ipotezele de lucru /operaionalizate vor fi alturate celor tiinifice. Ele fac referire concret la genul de
rezultate care i vor permite s conchizi c ipoteza este confirmat /susinut sau nu.
- cutare influeneaz cutare (este ipoteza tiinific). Ipoteza de lucru, operaionalizat, este:
M atept / ipoteza va fi confirmat dac ntre scorurile /performana la testul 16 PF i PA voi
gsi corelaii semnificative statistic.:
Dac X, n condiiile y, atunci z (dac introduc variabila independent x n condiiile Y,
atunci m atept s obin rezultatele z)
Atenie la tehnoredactare: greelile, neglijena induc impresia, prin halo, c i calitatea de fond este sczut,
lucrarea este neglijent gndit i realizat.
Marginile de 2,5 de jur-mprejur; mrimea literelor de 12 pt., distana ntre rnduri : 1 sau 1,5 rnduri.
a. Nu mncai litere, nu greii nume de autori
b. Punctuaia

spaierea pre i post punctuaie.

Atenie i la spaiile exagerate dintre unele cuvinte.

Slash-ul (/) cu rol disjunctiv (sau) se pune cu spaiere, nu fr nici un spaiu ntre cele dou cuvinte.
Corect: studeni /profesori sau studeni / profesori. Incorect: studeni/profesori.

Nu lsai impresia c vrei s par o lucrare mare: prin spaii mari ntre rnduri, dimensiuni mari ale
literelor, manete largi (prea multe tab-uri).

Nu punei punct dup titluri.

Cuprinsul:
a. Se pune la nceputul lucrrii, nu la sfrit.
b. S acopere toate aspectele care vor fi abordate n lucrare. Deci pentru fiecare unitate semantic din titlu
trebuie capitol distinct. n plus, eventual, alte capitole, legate de diferite variabile considerate n lucrare.
c. Cuprinsul va avea 2 pri:
a. Partea I: partea teoretic, premise, fundamente teoretice.
b. Partea a II-a: cercetare proprie /aplicativ /experimental.
d. La fiecare capitol s existe cte un subcapitol de trecere ntre teorie i obiectivul cercetrii.
e. Ultimul capitol sau cel puin subcapitol s fac pregtirea explicit pentru trecerea la partea experimental.
f. Design = plan. Deci n design-ul experimental nu introducei i desfurarea, i rezultatele, i concluziile.
Obiectivul poate consta n a cerceta /investiga ceva, a stabili, a verifica o relaie, n nici un caz a
demonstra c exist o relaie invers proporional ntre .. i, pentru c aceasta este deja ipoteza.
Referinele bibliografice (Bibliografie / Bibliografie citat / Bibliografie selectiv)
4

(Popescu, 1996, pp. 123-123).

n text va aprea numai

(la sfritul paragrafului sau citatului).

n lista bibliografic din finalul tezei vor aprea autorii n ordine alfabetic, fr numerotarea lor. Dac
un autor are mai multe lucrri pe care le citai, menionai lucrrile n ordinea anilor de apariie. Dac n
acelai an a scris mai multe lucrri, atunci le distingei prin literele a, apoi b etc. :
Popescu, I. (1996 a). Introducere n psihologie. Editura Meridian, Bucureti.
Popescu, I. (1996 b). Cercetri moderne, Editura Polirom, Iai,

sau
Popescu, I. (1998). Psihologia, ncotro?, n vol: Psihologia, repere contemporane,
coord. Ionescu, I., Editura Meridian, Bucureti.

Iat o menionare corect a bibliografiei la subsol (dei nu recomandm bibliografia la subsol):

M. Debesse (1981). Etapele educaiei, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, p. 217.
n lista de la sfritul lucrrii inversai ordinea : numele, apoi prenumele, adugnd o virgul
ntre ele i eliminai trimiterea la pagin :
Crciun, A. (1998). Stima de sine, vector al schimbrilor adaptative. Consideraii teoreticoaplicative , n: Anuar, tomul VIII, Editat de Institutul de tiine Socio-Umane, Iai.
Constantin, T. (2002). Psihologia organizaional (Note de curs), Universitatea Al. I. Cuza, Iai.

Femeile se citeaz cu numele ntreg (numai n text): Aurora Liiceanu, nu A. Liiceanu.

Pentru capitole se ncep pagini noi. Este recomandabil ca sub titlu s fie reluat sumarul capitolului.
Renunai la sublinieri: ntr-o carte adevrat nu sunt sublinieri.
Fr pauze nainte de semnele de punctuaie: punct, virgul, dou puncte etc. n schimb pauz dup
semnele de punctuaie. NU aa : Da ,este adevrat. , ci ASA : Da, este adevrat.

a. Citarea autorilor n text se face prin menionarea i a iniialei prenumelui: de ex. M. Moraru sau Aurora
Liiceanu (femeile cu prenumele ntreg). Numai montrii sacri pot fi citai fr prenume: Freud, Jung.
b. Ordinea: n text: M. Moraru, dar la bibliografia din finalul lucrrii: Moraru, M. (cu virgul, ntruct s-a
inversat ordinea fireasc).
c. NU folosii dublul sistem de citare: n text n parantez i n josul paginii, ca n exemplul: (Stoica, 1983, p.
42). n cartea Creativitatea pentru studeni i profesori acest sistem este o greeal a Editurii, care a fost
corectat n tranele urmtoare.
d. Citai i lucrri de metodologia cercetrii.
e. Suchodolski, s.a. (Nu f.a.), nseamn sine ano, adic n carte nu este menionat anul apariiei.
f. Nu citai numele i prenumele n ordine aleatorie: Milton Smith, pentru c cititorul nu mai tie care este
numele i care prenumele.

Stoica, Ana, 1983, Creativitatea elevilor. Posibiliti de cunoatere i educare, Bucureti, Editura didactic i
pedagogic, p. 4.

Chestionarele n construcie proprie:

a. Antetul apare pe pagin: universitatea, facultatea, secia, apoi: Grupul de cercetare nr. III., s zicem.
b. Nu facei greeli de tehnoredactare.
c. Consemn i itemi clari, pe nelesul oricrui profan, fr s v grozvii c stpnii termeni de specialitate. Pe
acetia i vei folosi n lucrare.
d. Scala Lickert nu este un instrument n sine, ci un sistem de scorare.
Instrumentele standardizate (teste, chestionarii) se prezint succint, dar nu se mai dau n Anex, aa cum se
procedeaz cu instrumentele construite ad-hoc, de dv. Nu vei da n Anex Chestionarul 16 PF, de exemplu.
Lotul: nu luai drept criteriu Clasa colar (clasa a VII-a), dac suntei absolveni de psihologie i nu
pedagogi. Ca psihologi referii-v la vrst: 10,5 11,5 ani pentru vrsta de 10 ani, sau doar intervalul curent: 10
-11, pn la ziua de natere).
Ipoteza
a. Se formuleaz o ipotez general, cu trimitere direct la obiective.
b. Apoi se separ mai multe ipoteze specifice /secundare /subordonate, fiecare n 2 forme: tiinific, dublat
de ipoteza de cercetare /de lucru /operaionalizat.
c. Am verificat ipoteza nu nseamn Ipoteza a fost confirmat, ntruct a supune verificrii o ipotez poate
duce fie la confirmarea, fie la infirmarea ei.
d. n general ipotezele corespund obiectivelor, dar, atenie, nu pentru toate obiectivele trebuie formulate
ipoteze.
e. O dat formulate, ipotezele se mai dezvolt puin, nu ne mulumim cu o fraz.
Intervalele nu trebuie s aib numere care se repet n dou intervale:
Corect
Incorect
1-9
1-10
10-19
10-20
Iniialele de la termenii n limbi strine se preiau ca atare, nu din traducerea n romnete sau alt limb: E.Q.
(Emotional Quotient) i nu Q.E. (din francez) sau C.E. (romnete).
NU folosii: Stil exaltat, emoional: Ce s facem? Cum s ne descurcm n faa complexitii lumii moderne?
Este aa un haos, att de stresant!
a. Titluri de ziar: Indivizii homosexuali au avut n copilrie relaii afective negative cu unul din prini
b. Limbaj literar, de exemplu cu metafore: Munca i inteligena, cheie a succesului.
c. Limbajul omului de pe strad, limbajul comun: iste n loc de inteligen.
Pregtii materialele pentru susinerea n Power Point. Pentru pregtirea materialului pentru Power
Point, facei o copie a lucrrii, apoi tergei umplutura, adic textul i comprimai ct mai mult ceea ce
prezentai. Pe un slide nu ncape mult text.

Ce trebuie s conin partea a doua a cercetrii (Orientativ)

Partea a doua
CERCETARE PROPRIE
PRIVIND .
IV. Planul cercetrii i desfurarea ei
1. (Eventual Scopul), dar obligatoriu Obiectivele
2. Ipoteze.......
3. Variabile i plan experiemental (dac nu este studiu corelaional).
4. Lotul experimental
5. Metode i instrumente folosite
6. Desfurarea cercetrii ..
IV. Rezultatele obinute .
V. Concluzii (generale, la ntreaga lucrare)
ANEXE..
Anexa nr. 1. Exemplu : Chestionar AR (Atitudini manifeste i latente despre rromi) ...
Anexa nr. 4. Exemplu :Chestionarul de empatie emoional Mehrabian (QMEE).
Anexa nr. 6. Exemplu : Prelucrri statistice n SPSS .
BIBLIOGRAFIE..
.

Iata cum pregtii PPT:

1. Faceti o copie integrala a lucrarii in forma finala, de sacrificiu, adica pe care veti lucra si din care
veti retine numai ce va intra in PP si va fi prezentat pe ecran.
2. Faceti delete la tot ce devine Umplutura, lasind cite un slide pentru:
a. Titlul lucrarii, numele dv si al indrumatorului atit (fr antet, an etc)
b. Facultativ: Argumentul, cu 2-4 idei, pe puncte, nu text amorf.
c. Capitolele
d. Cite un slide pentru fiecare capitol (cu subcapitolele sale. In timp ce se afiseaza slide-ul
unui capitol, dv nu cititi ce scrie acolo, adica titlurile subcapitolelor, ci povestiti, in 2-3
fraze, ce ati tratat. Evitati citirea! Aveti grija sa folositi un limbaj de specialitate i s
facei trimitere la nume de autori i la teorii, ca s nu prei un profan.
e. Trecei la cercetare: primul slide obiectivele
f. Ipotezele (daca aveti multe, nu insistati, pentru ca le vei relua la prezentarea
rezultatelor, pina acolo comisia le uita, iar dv va consumati timp pretios)
g. Variabilele: nti scriei VD, apoi pe cele independente
h. Planul experimental (tabel) Numai dac avei montaj, pentru manipularea
variabilelor
i. Lotul experimental (tabel) il expuneti si treceti repede peste el, nu consumati timpul.
j. Metodele
k. Desfasurarea cercetarii
l. Rezultatele cercetrii: ipoteza 1, reluat aici. Prezentai distinct ipoteza tiinific, apoi
ipoteza de lucru, cea operaionalizat. n rest, tii de mai sus. Nu uitai ca, dup fiecare
ipotez, s facei Interpretarea psihologic sau Comentariul, n care artai de ce era
normal s fi obinut acel rezultat, dac nu l-ai obinut cum v explicai c ippoteza nu sa confimat; facei trimitere la autori i teorii sau experimente care sunt n acord cu
rezultatul dv.
m. Ipoteza 2
n. Etc.
o. Concluzii, pe puncte, de unde sa reiasa:
i. n ce masur v-ai atins obiectivele
ii. Ce ipoteze au fost confirmate
iii. Eventual: imperfeciuni ale lucrrii dv.
iv. Perspective, ce ar mai trebui cercetat n domeniu.
Susinerea lucrrii
1. Puneti PP pe un CD sau chiar 2, inclusiv pe un stick.
2. PP sa fie extrem de aerisit, cu foarte putin text pe un slide, doar ideile principale!
3. Cifrele din tabele nu le cititi, mai ales daca sunt numeroase. Un numar de 2-3 mai merg, dar nu cititi
ce putem vedea si noi, comisia. Noi citim mai repede si apoi ne pierdem rabdarea asteptindu-va pe
dv sa le verbalizati: mentineti-va la esential.
4. Nu va drogati cu tranchilizante, pentru ca ratati examenul!
5. Alegeti un contrast mare, ca sa fie vizibil textul; cel mai indicat este negrul pe alb, fr alte
cochetrii de culoare. Evitai fontul (literele) galbene, pentru c nu sunt vizibile.

Aceste
informatii
le
gasiti
pe
prima
pagina
a
site-ului
adresa http://www.psih.uaic.ro/studenti/final/StandardeLucrari2013.pdf

facultatii

la

Standarde minimale de redactare a lucrarilor stiintifice

pentru absolventii Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei
- incepand cu sesiunea de vara 2013 -

A. LUCRAREA DE LICENTA - are drept scop esential acela de a-i permite Studentului
/absolventului sa faca dovada unor COMPETENTE dobandite in timpul facultatii, si anume:
sa caute/identifice informatia RELEVANTA in raport cu titlul temei de licenta;
sa evalueze, sa selecteze, sa SINTETIZEZE, si sa ierarhizeze principalele aspecte tematice si teorii
relevante, intr-o maniera coerenta si sistematica, cu trimiteri complete la surse, inclusiv baze de date
sau pagini web;
sa TRANSFERE informatiile teorice
a) intr-un design de cercetare corect elaborat sau
b) intr-un set de aplicatii practice relevante prin raportare la tema aleasa
sa prezinte in fata membrilor comisiei continutul final al lucrarii, intr-un mod clar, coerent,
convingator.
Lucrarea de licenta va avea urmatoarea structura orientativa:
1. Cuprinsul lucrarii (pe capitole, subcapitole, sectiuni, subsectiuni).
2. Introducere sau motivatia alegerii temei.
3. Prezentarea continutului teoretic pe capitole distincte (o descriere analitica proprie a
principalelor concepte continute in titlul lucrarii). La finalul fiecarui capitol se vor formula succint
concluziile referitoare la continutul acestuia si eventualele conexiuni cu continutul celorlalte capitole
(maxim 1-2 pagini). Partea teoretica nu va depasi 2-3 capitole!
4. Partea aplicativa care, in functie de domeniul de studii/specializare poate include:
a. Proiectul unui design de cercetare si organizarea cercetarii (fara obligativitatea
derularii propriu-zise a cercetarii); Se vor preciza:
i. scopul cercetarii;
ii. ipotezele cercetarii si fundamentarea lor teoretica;
iii. metodologia si organizarea cercetarii:
- metodele si instrumentele de cercetare folosite (descrierea si argumentarea alegerii lor);
- lotul de subiecti (scurta descriere)/baza de cercetare si/sau
documentare;
- modul de culegere si inregistrare a datelor;
- modalitatea de prelucrare a datelor;
- modul cum vor putea fi valorificate si interpretate rezultatelor obtinute.
b. Aplicatii practice (studii de caz, proiecte de interventie, studii comparative,
instrumente de evaluare etc.) care au rolul de a demonstra capacitatea studentului
de a transfera cunostintele /informatiile teoretice in practica specifica domeniului
sau specializarii.
5. Concluzii finale
6. Bibliografia generala (inventarierea tuturor titlurilor folosite in redactarea lucrarii, in ordinea
alfabetica a autorilor; la finalul bibliografiei vor fi trecute si bazele de date sau paginile web accesate)
vor fi consultate i prezentate minim 20 de titluri (articole, carti, reviste, studii), inclusiv in
limbi de circulaie internaionala.
7. Anexe (daca este necesar).
Nota:
Numarul optim de pagini al lucrarii de licenta: 40-45 de pagini, fara anexe!!

B. LUCRAREA DE DISERTATIE - solicita studentului /absolventului unui program de masterat

sa faca dovada unor COMPETENTE de cercetare minimale si evidentierea unui salt calitativ privind
modul de organzare, structurare si prezentare a unei lucrari stiintifice (comparativ cu nivelul atins
dupa parcurgerea ciclului de licenta), respectiv:
sa caute/identifice informatia RELEVANTA in raport cu tema de dizertatie;
sa evalueze, sa selecteze, sa SINTETIZEZE, sa ierarhizeze si sa aplice principalele aspecte
tematice si teorii relevante, intr-o maniera coerenta si sistematica, cu trimiteri complete la surse,
inclusiv baze de date sau pagini web;
sa TRANSFERE informatiile teorice
a) intr-un design de cercetare corect elaborat sau
b) intr-un set de aplicatii practice relevante prin raportare la tema aleasa;
sa prelucreze si sa interpreteze cantitativ si calitativ rezultatele unei cercetari realizate in conditii
reale.
sa prezinte in fata membrilor comisiei continutul final al lucrarii, intr-un mod clar, coerent,
convingator.
Lucrarea de dizertatie va avea urmatoarea structura orientativa:
1. Cuprinsul lucrarii (pe capitole, subcapitole, sectiuni, subsectiuni).
2. Introducere sau motivatia alegerii temei.
3. Prezentarea continutului teoretic pe capitole distincte (o descriere analitica a
principalelor concepte continute in titlul lucrarii). La finalul fiecarui capitol se vor formula succint
concluziile referitoare la continutul acestuia si eventualele conexiuni cu continutul celorlalte capitole
(maxim 1-2 pagini). Partea teoretica nu va depasi 2-4 capitole!
4. Prezentarea design-ului si organizarea cercetarii:
a. scopul cercetarii;
b. ipotezele cercetarii si fundamentarea lor teoretica;
c. metodologia si organizarea cercetarii:
i. metodele si instrumentele de cercetare folosite (descrierea si argumentarea
alegerii lor);
ii. lotul de subiecti (scurta descriere)/baza de cercetare si/sau documentare
(cand nu se folosesc subiecti);
iii. modul de culegere si inregistrare a datelor;
d. modalitatea de prelucrare a datelor;
e. interpretarea calitativa a rezultatelor obtinute, cu referire la studii sau cercetari din
domeniu, invocate in partea teoretica a lucrarii.
5. Concluzii finale
6. Bibliografia generala (inventarierea tuturor titlurilor folosite in redactarea lucrarii, in ordinea
alfabetica a autorilor; la finalul bibliografiei vor fi trecute si bazele de date sau paginile web accesate)
- vor fi consultate i prezentate minim 30 de titluri (articole, carti, reviste, studii), inclusiv in
limbi de circulaie internaionala.
7. Anexe (daca este necesar).
Nota:
Numarul optim de pagini al lucrarii de dizertatie: 60-65 de pagini, fara anexe!!
Observatii:
1. Detalii asupra modalitatilor de abordare a continutului teoretic si a partii aplicative sau de
cercetare vor fi discutate cu coordonatorul, in functie de tipul temei, resursele metodologice
ale candidatului si categoria de absolventi (ciclul de licenta sau de masterat).
2. Acest set de standarde este unul minimal, fiecare student fiind liber sa aleaga nivelul de
complexitate al lucrarii.
3. Titlurile din bibliografie sa fie cunoscute de studenti, comisia avand libertatea sa adresese
intrebari, inclusiv din bibliografia prezentata in lucrare.
10

Aspecte de ordin tehnic:

1. Prima pagina a lucrarii va contine urmatoarele elemente:
Denumirea universitatii.
Denumirea facultatii.
Speciaizarea (pt. licenta) sau denumirea programului de masterat (pt.
dizertatie).
Titlul si subtitlul lucrarii/tezei.
Numele si prenumele autorului.
Numele, prenumele si gradul didactic al conducatorului stiintific.
Anul sustinerii lucrarii.
2. Trimiterile din text la sursele bibliografice si prezentarea bibliografiei finale se vor face in
conformitate cu criteriile APA de redactare a lucrarilor stiintifice - www.apastyle.org

11