Sunteți pe pagina 1din 144

CURS 4

NUTRITIE SI DIETETICA IN
PUERICULTURA,
NEONATOLOGIE
1

PRINCIPII GENERALE DE NUTRITIE SI


ALIMENTATIE
LA COPIL

Principiile nutritive majore: proteine,


lipide, si glucide. Sunt principalii furnizori
de energie
Ratia alimentara cuprinde si o parte
neenergetica, ca apa, substantele minerale,
oligoelemente, fibre alimentare si vitamine

Nevoile nutritive variaza in functie de varsta,


sex, constitutie genetica, rata cresterii
diferitelor tesuturi, stadiul maturarii,
structura corporala, activitate fizica, mediu
ambiant
Nevoile nutritive inscriu o curba paralela cu
greutatea si inaltimea corpului, o nutritie
adecvata determinand o crestere adecvata
4

RATIA DIETETICA RECOMANDATA

RDR= reprezinta cantitatile de energie si principii


nutritive, considerate suficiente pentru mentinerea
starii de sanatate intr-o populatie data (la 97% dintre
indivizi)
In general, RDR depaseste cu 20% nevoia minima
pentru un aliment specific
Dezehilibrele nutritionale, generate de un aport
insuficient sau excesiv, pot determina unele afectiuni
la malnutritia, obezitatea, boli degenerative(anemie,
rahitism carential)..
6

NEVOILE ENERGETICE

La sugar se calculeaza in functie de consumul caloric


pe grupe de varsta, tinandu-se cont de greutatea
ideala, compozitia corpului, mediul inconjurator,
procesul de crestere si activitatea fizica
Reprezinta corespondentul cheltuielilor zilnice de
energie, astfel:

Metabolismul de intretinere cuprinde:

-metabolismul bazal- 35 kcal/kg/zi la nou-nascut


-50kcal/kg/zi la sugar
-actiunea dinamica specifica a alimentelor care
reprezinta 10% din metabolismul bazal

Termoreglarea- necesita 20 kcal/kg/zi


8

Cresterea- necesita un consum caloric diferit


in functie de varsta

-50kcal/kg/zi intre 0-2 luni


-25-27 kcal.kg/zi, intre 2-6 luni
-10-11 kcal/kg/zi intre 6-12 luni

Necesarul pentru crestere este de 3-4,5 kcal


pentru fiecare gram de spor ponderal
9

Activitatea fizica: consumul energetic este


redus in primele luni de viata si sufera
variatii individuale de la o zi la alta

- 10-20 kcal/kg/zi in primele 6 luni de viata(la


sugarii agitati care plang)

25 kcal/kg/zi dupa 6 luni

10

Necesarul caloric (NC) in primul an de viata


este cuprins intre 90-120 kcal.kg/zi, urmand
ca, pentru fiecare etapa ulterioara de 3 ani,
sa scada cu 10 kcal.kg/zi
Necesarul caloric pe grupe de varsta:
varsta

NC/KG/ZI

0-3 luni

120-110

4-6 luni

110-100

6-12 luni

100-90

1-3 ani

90

4-6 ani

80

7-16 ani

60-50

11

Pentru a obtine o crestere optima, cu depunere


moderata de grasime (20%) si utilizarea maxima
a principiilor nutritive, este necesar un raport
ideal calorii/principii nutritive
Astfel:

- 40-50% din calorii trebuie sa provina din


metabolizarea glucidelor (1 g glucide=4,2 calorii
-35-40% din metab. Lipidelor( 1g lipide=9kcal)
-10% din metabolizarea proteinelor( 1g prot=4 kcal)
12

NECESARUL DE APA
Apa= constituent esential al organelor si tesuturilor

Rol- vital, fiind inclusa intre substantele nutritive,


deoarece:
-face parte din struct organelor si tesuturilor
-este vehicul pentru excretia metabolitilor de catre
rinichi
-este constituent al sudorii
-are rol in termoreglare
-este umidificator al cailor respiratorii

13

Cantitatea de apa din organism este diferita


in functie de varsta:

-75% din greutatea corporala la nou-nascut

70% din greutatea corporala la copil

60-65% din greutatea corporala la adult

14

Repartitia apei intre diferite compartimente


este variabila cu varsta:

-0-6 luni- apa extracelulara-40% din greutate


(35% in interstitiu si 5% in plasma)
-apa intracelulare-35% din greutate
-peste 6 luni- apa extracelulara=25% din
greutate (20% in interstitiu si 5% in plasma)
-apa intracelulara=50%
15

Apa din sectorul interstitial este variabila si


mentine echilibrul homeostatic dintre
sectorul vascular si cel intracelular
Schimbul de apa dintre cele 2
compartimente depinde de continutul lor in
proteine si de concentratia in electroliti
16

Nevoile de apa depind de varsta si de


continutul caloric al alimentelor ( 12 ml apa
pentru fiecare 100 kcal)
Sunt mai mari in perioada de sugar si de
copil mic
Necesarul de apa se calculeaza tinand cont
de pierderile zilnice, de aportul caloric si de
compozitia regimului alimentar
17

NECESARUL DE APA RAPORTAT LA


VARSTA

varsta

Necesarul de apa m
ml/kg/zi

0-3 luni

180-160

4-6 luni

150-130

7-9 luni

130-125

10-12 luni

125-120

18

Pierderile zilnice sunt:- perspiratie


insensibila 63-66%,
-urina- 17-23%
-materii fecale 3-15%

Nevoile de apa sunt asigurate prin lichidele


alimentare (apa exogena) si prin oxidatrea
principiilor nutritive (apa endogena)
19

La sugarul mic si sanatos, alimentat natural,


necesarul hidric este acoperit prin aportul de
lapte matern
Acest aport devine insuficient in caz de crestere
a temperaturii mediului ambiant (cand aportul
se poate suplimenta pana la 200 ml/kg/zi)
In conditii patologice (varsaturi, diaree, diureza
crescuta, febra, detresa respiratorie,
fototerapie), necesarul hidric este de asemenea
crescut, uneori pe cale parenterala
20

La sugar, o deshidratare peste 10% din


greutatea corporala determina colaps,
hipoxemie, acidoza si coma
O deshidratare peste 22% este incompatibila
cu viata

21

NECESARUL DE PROTEINE

Proteinele sunr constituenti obligatorii ai alimentatiei,


macronutriente cu rol esential pentru crestere,
constituenti ai nucleului si citoplasmei, hemoglobinei,
anticorpilor, enzime si hormoni
Valoarea biologica a proteinelor este data de structura
aminoacizilor
Din cei 24 AA 9 sunt esentiali ( nu pot fi sintetizati, si
trebuie sa se gaseasca obligatoriu in hrana copilului
mic

22

AA esentiali: treonina, valina, leucina,


izoleucina, lizinna, triptofanul, fenilalanina,
metionina si histidina
Pentru n-n prematur se adauga arginina,
cistina si taurina, care nu pot fi sintetizate
din cauza unor deficiente enzimatice legate
de varsta
23

Aportul de proteine este diferit in functie de


varsta
RDR este de :

-3-3,5 g.kg/zi intre 0-6 luni si alimentatie


artificiala
-1,8-2 g/kg/zi intre 0-6 luni si alimentaie naturala

1,5-2 g/kg/zi dupa varsta de 6 luni

23 g/zi intre 1-3 ani


24

Coeficientul de utilizare digestiva (CUD)


reprezinta raportul dintre azotul absorbit si
cel ingerat si este de

-1 pentru proteinele laptelui uman


-0,95 pentru proteinele laptelui de vaca
-0,5-0,8 pentru proteinele din legume
25

Utilizarea proteica neta (UPN) rapotata la


CUD si valoarea biologica are valori diferite,
in functie de provenienta proteinelor:

-UPN=100 pentru proteinele din laptele uman


-UPN=90 pentru proteinele din ou
-84 pentru cele din carne de vaca
-83 pentru cele din peste
-50 pentru proteinele vegetale

26

Sursa exclusiva de proteine din alimentatia


primelor luni de viata este laptele uman sau
formulele care asigura un aport adecvat
calitativ si cantitativ
In alimentatia diversificata proteinele de
origine animala reprezeinta 50% din proteinele
ratiei alimentare
Cazeina, serul si oul sunt considerate surse
ideale de proteine, deoarece contin aminoacizi
esentiali

27

Regimul hipoproteic la sugar si copilul mic


determina orpirea cresterii, malnutritie
Kwashiorkor si edeme hipoproteice, stoparea
multiplicarii celulare (inclusiv SNC)
Regimul hiperproteic la varstele mici
determina: acidoza, cresterea valorilor ureei,
favorizarea proceselor de putrefactie si
multiplicarea germenilor patogeni, cresterea
adipocitelor pregatind instalarea obezitatii
28

29

NECESARUL DE LIPIDE

Lipidele din alimentatie sunt cea mai impoprtanta


sursa energetica, dar li se atribuie un rol important
structural si de vehicul pentru vitamine liposolubile
Sursele de lipide sunt trigliceridele
Acizii grasi care intra in structura acestora au catene
cu lungime variabila ( de la 4 la 24 atomi de carbon) si
un numar variabil de legaturi simple sau multiple

30

Trigliceridele cu lant mediu (MCT) se absorb


intact, fara hidroliza prealabila, direct in
circulatia portala
Acestia sunt constituenti indispensabili ai
produselor dietetice pentru sugar, indicate in
tulburarile de absorbtie intestinala
Acizii grasi esentiali (EFA), nu pot fi sintetizati
in organism; de aceea ei trebuie obligatoriu sa
se gaseasca in sursa de alimente
Acidul linoleic si acidul arahidonic
31

Acidul linoleic trebuie sa reprezinte 3% din


valoarea calorica totala
Scaderea ratiei de acid linoleic determina oprirea
cresterii, iar scaderea sub 0,1% determina
modificari cutanate, modificari biochimice ale
fosfolipidelor din membrana hematiilor
Ac linoleic se gaseste in uleiul de porumb, uleiul
de soia, uleiul de floarea soarelui si uleiul de
masline
32

Capacitatea de digestie a lipidelor este


diferita in functie de varsta
La nou-nascut absorbtia lipidelor este
variabila, iar digestia este limitata
Lipaza pancreatica si acizii biliari sunt
scazuti in perioada neonatala
N-n la termen si cu greutate normala absorb
lipidele din laptele uman in proportie de 9598%, iar din laptele de vaca 85-90%
33

Formulele speciale de ultima generatie


pentru alimentatia nou-nascutilor si
prematurilor contin LCP , deoarece chiar si
un n-n la termen are capacitate limtata de
desaturare a acizilor
Necesarul de colesterol- 5mg/dl- necesar ca
precursor al hormonilor cu structura
sterolica
34

35

Necesarul de lipide din alimentatie:

3-6 g/kg/zi la sugar

3-3,5 g/kg/zi intre 1-3 ani

2 g/kg/zi dupa aceasta varsta

Aportul minm de lipide este de 1,5 g/kg/zi

36

Ratia alimentara hipolipidica in perioada de


sugar determina:

-reducerea absorbtiei vitaminelor liposolubile


-perturbarea procesului de crestere
-manifestari cutanata (dermatita seboreica)
-reducerea sintezei de acid arahidonic,
prostaciclina, prostagandina
-modificari biochimice din membrana
hematiilor

37

Dermatita seboreica a pielii paroase a capului

Diateza exudativa a fetei


(dermatita atopica a sugarului)

38

Ratia alimentara hiperlipidica determina:


obezitate, tulburari hormonale, cresterea
incidentei HTA, hipercolesterolemie; excesul
de acizi polisaturati induce un deficit relativ
de vitamina E care la prematur si sugarul
mic determina anemie hemolitica, dermatita
seboreica

39

NECESARUL DE GLUCIDE
Glucidele sunt macronutriente, cea mai importanta
sursa de energie pentru organism

Se gasesc in alimente sub forma de -monozaharide


(glucoza, fructoza, galactoza),
-dizaharide (lactoza, sucroza, maltoza) si
-polizaharide (amidon, glicogen)

40

Singura sursa de depozitare a hidratilor de


carbon este glicogenul, aflat in ficat si in muschi
Aportul alimentar de glucide in primul trimestru
de viata este reprezentatde lactoza din lapte
Lactoza faciliteaza absorbtia calciului
Pentru digestia lactozei este necesara enzima
lactaza, de la nivelul mucoasei intestinale
O parte a lactozei trece in colon si favorizeaza
dezvoltarea lactobacilului bifidus
41

Digestia amidonului este asigurata de catre


amilaza pancreatica si salivara
Amidonul poate fi introdus in alimentatia
sugarului din prima zi de viata sub forma de
faina de orez, folosita la resuspendarea
laptelui praf
Fainosul in lapte se introduce dupa varsta
de 4 luni in alimentatia diuversificata
42

Fibrele alimentare nu sunt sursa de calorii


si lipsesc din alimentatia sugarului pana se
introduce alimentatia solida, diversificata
Intervin in reglarea tranzitului intestinal,
consistenta scaunelor, absorb apa, acizi
organici, minerali, modifica si reduc flora
microbiana intestinala, leaga acizii biliari,
induc hipocolesterolemie si hipolipemie
43

Necesarul de glucide este de 12 g/kg/zi la


sugar si copilul mic si 10 g/kg/zi la celelalte
varste
Reducerea apotului de glucide determina
hipoglicemia, care influenteaza
functionalitatea normala a ciclului Krebs,
tulburari de crestere (malnutritie) si oprirea
cresterii
Creterea aportului de glucide determina
hiperponderabilitate

44

NECESARUL DE ELECTROLITI SI
OLIGOELEMENTE

Sodiul- Na- principalul electrolit al organismului,


principalul cation care intervine in reglarea presiunii
osmotice, reglarea echilibrului acido-bazic
hidroelectrolitic si reglartea excitabilitatii
neuromusculare
Nivelul seric este de 135-145 mEg/l
Necesarul de sodiu este de 2-5 mmol.kg pentru nounascut
Laptele uman contine 8 mEg/l sodiu, iar cel de vaca 28
mEg/l
45

Excesul de sodiu din laptele de vaca poate


determina la n-n si sugarul mic diaree
osmotica, deshidratare hipernatremica cu
consecinte grave asupra sistemului nervos
Aportul crescut de Na in alimentatia zilnica
poate determina retentie hidrica, hipervolemie,
hipernatremie, edeme
Se crede de asemenea ca un aport crescut de
Na in perioada de sugar si copil mic predispune
la HTA la maturitate
46

CLORUL

Este principalul anion al organismului


Insoteste aportul si eliminarea sodiului
Regleaza presiunea osmotica, echilibrul a-b si
hidroelectrolitic
Intra in compozitia Hcl din sucul gastric
Valori serice normale-99-100mEg/l
Deficitul apare in varsaturi, transpiratii profuze,
perfuzii de glucoza fara aport electrolitic, tratamente
prelungite cu ACTH
Ratia hipocloremica determina alcaloza hipocloremica
47

POTASIUL- K

Este un electrolit predominant intracelular


Intervine in contractia musculara, conducerea
impulsului nervos, ritmul cardiac, reglarea presiunii
osmotice si a echlibrului hidroelectrolitic
Valori serice normale 4-5 mEg/l
Aportul zilnic recomandat este de 1,5mEk/kg/zi,
sursele importante fiimd carnea, pestele, legumele,
fructele uscate, laptele

48

Hipopotasemia- determina tulburari


digestive (greturi ,varsaturi), meteorism
abdominal, tahicardie si iritabilitate
nervoasa
Hiperpotasemia determina modificarile
ritmului cradiac; la valori de 10 mEk/l se
produce blocul atrio-ventricular
49

CALCIUL

Este constituentul esential al oaselor si dintilor (99%)


Rol in reglarea homeostaziei , mineralizarea
scheletului, in relatie cu fosforul si vitamina D si
hormonul paratiroidian
Participa la contractia musculara, excitabilitatea
neuromusculara
Intervine in coagulare
Activeaza unele enzime

50

Valori normale calciu seric= 9-11 mg% sau


5mEg/l
Necesarul de variaza cu varsta
Surse de calciu: lapte, legume verzi, galbenus
de ou, carne, peste, fructe
Desi laptele de vaca contine o cantitate mare de
calciu (117mg/100ml) acesta se absoarbe in
proportie de numai 23-30%
In laptele uman continutul este mult mai mic
(34mg/100ml), insa absorbtia se realizeaza in
proportie de 70%, datorita raportului Ca/P =2,
51
ideal absorbtiei

Deficitul de calciu determina:

- n-n alimentati cu lapte de vaca pot dezvolta


convulsii hipocalcemice, de cauza
nutritionala
-fostii prematuri pot dezvolta osteopenie,
-rahitism, tetanie, spasmofilie
52

53

54

FOSFORUL
Constituent principal al oaselor si muschilor

Rol in metabolismul oaselor, intra in structura


nucleului si citoplasmei, in structura SNC, rol in
permeabilitatea celulara, sursa de enrgie

Nivel seric- 4-7 mg%

Necesar de fosfor- 250 mg/zi in primele 6 luni


-300 mg/zi pana la 1 an
-800mg/zi dupa 1 an

Surse alimentare: carne, ficat, peste, galbenus de ou,


branza, lapte, legume verzi, fructe

55

Deficitul de fosfor determina hipotonie si


oboseala
Scaderea fosforemiei se intalneste in
malnutritia severa, si este un indicator al
gravitatii si de prognostic sever
Hiperfosfatemia asociata cu hipocalcemia
are loc in perioada de vindecare a
rahitismului
56

FIERUL

Constituent principal al hemoglobinei si mioglobinei


Absorbtia fierului din alimente este in proportie de
n10%- fierul din spanac este absorbit in proportie de 12 %, pe cand cel din carne 10-20%
Necesarul de fier este de 6mg/zi in primele 5 luni si 10
mg/zi pana la varsta de 1 an
La prematuri se recomanda un aport zilnic incapand
de la varsta de 3-4 saptamani

57

Laptele matern are continut scazut de fier,


dar cu absorbtie de 40% datorita prezentei
lactazei, lactoferinei, acidului ascorbic si a
cantitatii relativ scazute de cazeina
Formulele de start folosite in alimentatia
imbogatita au un continut de 0,7-0,14
mg/100 ml, iar cele de continuare 0,7-0,9
mg/100 ml
58

Magneziul-se gaseste in oase, tesuturi moi; este


cofactor enzimatic la nivelul mitocondriilor; rol
in mentinerea excitabilitatii neuromusculare
Nivel seric- 1,9-2,5 mEg/l
Se recomanda un aport zilnic de 60mg/zi
pentru sugar
Latele uman= 4mg/100 ml Mg iar cel de vaca
12 mg/100 ml
Hipomagneziemia- in tetaniile refractare la
terapia cu calciu si in malnutritia proteincalorica severa in care se intalneste si
manifestari neuro-musculare

59

ZINC, IOD

Zincul -Zn- constituentul unor enzime


Aportul de zinc prin laptele matern este de 2mg/zi,
cantitate suficienta pentru efectul protector impotrica
acrodermatitei enteropatice
Deficitul de Zn= anorexie si falimentul cresterii
Iodul- rol in sinteza hormonilor tiroidieni
Necesarul de Iod la prematur este de 30-40 g/kg/zi,
iar pentru n-n la termen de 7-10g/kg/zi; pentru adult50-100 g/zi
60

NECESARUL DE VITAMINE

Vitaminele sunt elemente indispensabile


organismului, fiind cofactori obligatori pentru
metabolism si crestere
Sunt clasificate in liposolubile(A,D,E,K) si
hidrosolubile ( grupul B si vitamina C)
Necesarul este asigurat de o alimentatie echilibrata,
dar el variaza in functie de varsta si de compozitia
alimentelor

61

VITAMINA D
Este o vitamina hormon indispensabila pentru
crestere si reglarea metabolismului fosfo-calcic

Rol- in intestin favorizeaza absorbtia de Ca si p


-la nivel osos mobilizeaza Ca in sens invers actiunii
parathormonului
-la nivelul aparatului renal favorizeaza reabsorbtia Ca
- in muschi favorizeaza sinteza proteinelor, contractiile
si formarea sistemului ATP prin incorporarea
fosfatilor organici in celula musculara
in paratiroida controleaza sinteza parathormonului

62

Sursa principala de vitamina D isi are originea in


piele, unde 7-dihidro-colesterolul se transforma
in colecalciferol sub actiunea razelor ultraviolete
Laptele uman contine o cantitate mica de
vitamina D liposolubila, dar rahitismul apare rar,
datorita rapotului optim Ca/P
Laptele de vaca care contine cantitati mici de
vitamina D si un raport Ca/P inadecvat, ets
considerat un aliment rahitogen
63

Doza de vitamina D recomandata este de 8001000 UI/zi


Nici formulele de lapte imbogatite in vitamina D
(40g/100kcal) nu acopera necesarul, astfel ca,
pentru conditiile climatice ale tarii noastre, este
obligatoriu adaosul medicamentos zilnic de
vitamina D pana la varsta de 1 an
Efecte adverse constau in hipervitaminozaD:
slabiciune, manifestari digestive-grata, varsaturi,
constipatie), poliurie, polidipsie, deshidratare
64

Semnele biologice sunt hipercalcemie (16-17


mg%), hiperfosfatemie si
hipercolesterolemie. Secundar
hipercalcemiei se peoduce depunerea de
calciu in tesuturile moi si demineralizarea
scheletului
Tratamentul hipervitaminozei consta in
suprimarea aportului de Ca din alimentatie
si administrare de corticoterapie

65

VITAMINA K
Functia esentiala a vitaminei K consta in activarea
protrombinei, o proteina inactiva biologic, situata in
celula hepatica

Exista 3 mari situatii de avitaminoza K:


-nou-nascutii inainte de colonizarea intestinului cu flora
microbiana
-sindroamele de malabsorbtie (inclusiv atrezie biliara)
-terapie antibiotica orala cu antibiotice cu spectru larg

66

La nou-nascut deficitul de vitamina K poate


produce sindromul hemoragic precoce.
Sindromul hemoragic tardiv apara dupa 10
zile, pana la 3 luni si este cauzat de
tratamentul indelungat cu antibiotice sau
sindromul de malabsorbtie.- afectiunea se
caracterizeaza prin hemoragie predominant
craniana
67

Laptele uman are o cantitate mica de vit K si nu


ofera protectie fata de sindromul hemoragic
Profilaxia sindromului hemoragic se realizeaza
prin administrarea parenterala de vitamina K
nou-nascutului( fitomenadion im), in doza de 0,51mgh.
In cazul antibioterapiei prelungite sau la prematur
se recomanda repetarea dozei o data pe saptamana
Supradozarea favorizeaza hiperbilirubinemia mai
ales la prematurul cu deficit glucozo-6-fosfat
dehidrogenaza
68

VITAMINELE B

Vitamina B1 (tiamina) este coenzima proceselor de


decarboxilare
Necesarul este de 0,3-0,7 mg/zi ( 40g/100 kcal)
Se gaseste in ficat, carne si germeni de cereale
Deficitul apare in regimul alimentar sarac (ex orez
decorticat), in caz de absorbtie scazuta (diaree cronica,
boli hepatice severe) si in consumul exagerat de
vitamina B1 (febra, hipercatabolism)
In carente severe poate apare boala beri-beri, pe fondul
malnutritiei
69

Vitamina B2- riboflavina-are rol oxidoreducator


Este distribuita larg in sursele alimentare: lapte,
vegetale, carne
Doza recomandata= 100g/100kcal
Vitamina B6- piridoxina- este implicata in procese
metabolice, in special in metabnlismul proteinelor
Necesar vitamina B6= 0,4 mg/zi la 1 an si 2 mg/zi
la 18 ani
Deficienta nutritionala de vit B6 este rara,
piridoxina gasindu-se in multe alimente

70

Deficitul de vitamina B6 se constata in


-tratamentul cu HIN (tuberculoza), penicilina,
hidralazina

-sindroame de malabsorbtie din tulburarile


digestive cronice
-sarcina, stari infectioase, perioada de crestere

Carenta de vitamina B 6 in sarcina este


incriminata pentru producerea unor
malformatii renale si nervoase severe

71

Carenta de vitamina B 6 se manifesta prin


oboseala, apatie, iritabilitate, anemie
hipocroma hiposideremica, leziuni cutanate,
glosita
Un deficit prelungit de B6 determina nevrite
si convulsii piridoxin-dependente, in special
la nou-nascut
72

VITAMINA B9- ACIDUL FOLIC

Vitamina B9- acidul folic-participa sub forma de


coenzima in numeroase procese metabolice
La nivel celular, folatii in prezenta vitaminei B1 si a
acidului ascorbic- sunt transformati in tetrafolati, care
participa la sinteza AND.
Participa de asemenea la sinteza bazelor purinice si
pirimidinice, sinteza hemoglobinei, maturarea si
regenerarea hematiilor si sinteza proteinelor

73

VITAMINA B9- ACIDUL FOLIC

RDR este la sugar de 30-65g/zi, iar la copilul mai


mare de 40 g/100kcal
In laptele uman continutul de folati este de 35-45mg/l
dar biodisponibilitatea acestuia este superioara
Formulele au continut corespunzator, pe cand laptele
de vaca are acelasi continut cu laptele uman, dar
absorbtia este deficitara
Laptele de capra are un continut foarte scazut (<
10g/l). Alimentatia excesiva cu lapte de capra
determina o forma particulara de anemie
megaloblastica
74

Deficitul de acid folic se intalneste in


prematuritate, malnutritia protein-calorica,
alimentatia parenterale, sindromul de
malabsorbtie
Vitamina B12- ciancobalamina- este cofactor
enzimatic si are rol in mielinizarea SNC. Pentru
absortie are nevoie de o proteina=factor intrinsec
Deficitul de B 12 se intalneste la sugar foarte
rar: absenta congenitala a factorului intrinsec,
malabsorbtie intestinala, diarei cronice,
tratament indelungat cu neomicina, aspirina,
tuberculostatice

75

Deficitul de vitamina B12 determina anemia


pernicioasa
Necesarul de vitamina B12 variaza intre
0,3g/zi la sugar pana la 3 g/zi la adolescent
Vitamina C- rol esential prin implicarea in
procesele metabolice

Protejeaza unele vitamine

Necesarul de vitamina C= 20-30 mg/zi

Surse de vitamina C: fructe in special citrice si


76
legume verzi

Alimentele considerate scorbutogene pentru


sugar sunt: laptele de vaca pasteurizat,
laptele praf fara vitamine, fainurile
esentiale neimbogatite
Manifestarile clinice de carenta de vitamina
C constau in inapetenta, oboseala,
iritabilitate, hipotonie musculara,
randament scolar scazut
77

VITAMINA A- RETINOLUL

Functia principala a retinolului este sinteza rodopsinei


in celulele cu conuri din retina
Are rol si in stabilitatea membranelor celulare,
atimularea ARN mesager, sinteza unor proteine si
glicoproteine, crestere celulara, integritate epiteliala,
cresterea oaselor si dintilor, aparare imunitara,
secretia lizozimului
Necesarul zilnic este de 10g/kg/zi (30UI/kg/zi)

78

Hipovitaminoza A poate determina scaderea


vederii la intuneric, iar in formele severexeroftalmie (cornee uscata)
- poate aparea dupa alimentatie parenterala
prelungita fara supliment de vitamine, in
sindromul de malabsorbtie generalizta, in
boli diareice cronice, obstrutia cailor biliare,
boli pancreatice, hepatice, hipotiroidie
79

Hipercarotinemia se intalneste in absentra


congenitala a enzimei care converteste carotenul
in vitamina A si secundar in afectiuni care
interfera cu acest proces ( boli hepatice, DZ) sau
prin folosirea indelungata a morcovulul in
alimentatie
Se manifesta prin coloratia galbena a
tegumentelor, sclerele fiind exceptate
Formulele de lapte pentru sugari asigura un aport
de 250 UI vitamina A/100 kcal
80

VITAMINA E

Esentiala pentru crestere si dezvoltare


Protejeaza celulele de substantele oxidative
Asigura integritatea acizilor grasi polinesaturati din
structura membranelor celulare
Protejeaza vitamina A si acidul ascorbic in lumenul
intestinal si intracelular
Se gaseste in 2 grupe de substante naturale : tocoferoli
si tocotrienoli. Cel mai activ biologic este alfa-tocoferol

81

Doza recomandata de vitamina E este de 3


mg/zi in primele 6 luni de viata, apoi 4 mg/zi
La prematur, in primele zile de viata, doza
de vitamina E poate ajunge la 15 mg/zi
Administrarea medicamentoasa la n-n
prematur are un efect favorabil in
prevenirea retinopatiei prin prematuriotate
82

Deficitul de vitamina E la prematur determina o


forma de anemie hemolitica
Deficitul se intalneste mai frecvent in:
perturbarea transferului transplacentar ( la n-n
RCIU), prematuritate -datorita rezervelor scazute
si existaenta malabsorbtiei pentru lipide,
sindroame de malabsorbtie din fibroza chistica de
pancreas, celiachie, colestaza cronica, ciroza
biliara
Deficit apare si in folosirea formuleleor de lapte
care contin cantitati mari de acizi grasi
polinesaturati

83

Tratamentul oral cu fier administrat


concomitent cu vitamina E determina
distrugerea oxidativa a acestuia
Sursele naturale de vitamine E sunt
reprezentate de uleiurile vegetale (soia,
floarea soarelui)

84

85

86

ALIMENTATIA

PREMATURULUI

87

EVALUAREA VARSTEI GESTATIONALE


Este necesara in scopul de a aprecia riscurile fetale si
neonatale

Metode:
-data ultimei menstruatii- metoda Mc Donald- se adauga 7 zile
la data ultimei menstruatii, incepand cu prima zi, si se scad 3
luni
-examenul clinic al nou-nascutului

88

SCORUL BALLARD

89

90

RAPORTUL DINTRE SCORUL BALLARD


SI VARSTA GESTATIONALA

91

92

ALIMENTATIA PREMATURULUI

Trebuie sa fie adecvata particularitattilor digestive si


sa-i asigure necesitatile nutritive crescute
La acesti copii este necesara mentinerea unei curbe
ponderale ascendente (curba poate fi influentata de
stari patologice- sepsis, complicatii pulmonare; sau de
aport caloric inadecvat)
Trebuie monitorizate greutatea corporala(cantarire
zilnica) si indicii antropometrici (talie si PC
saptamanal)

93

Initierea alimentatiei enterale este adesea


intarzaiata datorita riscului de enterocolita
ulceronecrotica
Priming- alimentatie enterala trofica precocestimuleaza formarea mucoasei intestinale
Nutritia parenterala (intravenoasa)= alternativa
in primele saptamani la n-n prematur cu stare
grava, asistat respirator. Se realizeaza prin
utilizarea solutiilor speciale de glucoza,
aminoacizi, minerale si electroliti

94

Necesarul de proteine pentru stimularea


anabolismului proteic este de 4g/kg/zi
Nutritia acestor prematuri trebuie
suplimentata cu aminoacizi esentiali ca
cisteina, glutamina, minerale(Fe, I, Zn, Cu, Se,
F)
Utilizarea pe termen lung a nutritiei
parenterale poate avea si efecte secundare:
colestaza, nivele crescute de trigliceride, sepsis

95

NECESARUL CALORIC

Necesitatile calorice la prematur sunt mari in contrast


cu posibilitatile reduse de absorbtie si metabolizare a
alimentelor
In prima saptamana necesarul caloric este 60-90
cal/kg/zi, in saptamana a 2-a de 100-120 cal/kg/zi, iar
ulterior de 130-140 cal/kg/zi

96

NECESARUL HIDRIC

Este influentat de temperatura si umiditatea mediului


ambiant
In prima saptamana exista o tendinta de retentie de
sodiu si apa
Nevoile hidrice incep cu 60 ml/kg/zi, si cresc progresiv
la 150ml/kg/zi
In saptamana a 2-a vor fi de 150-180 ml/kg/zi
La sfarsitul primei luni cresc la 200 ml/kg/zi

97

NECESARUL DE PROTEINE

Nevoile de proteine sunt mari, fiind cuprinse intre 2,54 g/kg/zi


Cistina si histidina sunt considerati acizi aminati
esentiali
Deoarece n-n cu greutate mica la nastere pierd zilnic
1,2 g/kg/zi de proteine endogene, necesita cel putin
aceeasi cantitate de aminoacizi pe zi si 30 kcal/kg/zi
pentru mentinerea balantei proteice

98

NECESARUL DE LIPIDE

Este de 2-3 g/kg/zi, cunoscandu-se malabsorbtia


pentru lipide a n-n prematur
Necesarul de acid linoleic este de 5% din ratia calorica
totala
Aportul de lipide variaza in functie de toleranta. Se
initiaza la 72 de ore dupa nastere
Suplimentarea nutritiei cu lipide poate fi intarzaiata
datorita riscului aparitiei infectiilor sau
hiperbilirubinemiei
99

Alte tulburari ale administrarii lipidelor


(pev cu intralipid): hipercoagulabilitate,
diminuarea adezivitatii plachetare,
depunerea de pigment in hepatocite,
cresterea nivelului plasmatic de acizi grasi
neesterificati
Impune orirea perfuziei: insuficienta
respiratorie, criza de cianoza, febra,
eruptiile cutanate, varsaturile.

100

NEVOILE DE GLUCIDE

Nevoile de glucide sunt in prima saptamana de viata


de 4-6 g/kg/zi ( cand prematurul prezinta deficit de
lactaza) si cresc la 12-18g/kg/zi datorita nevoilor mari
de glucoza prin intratrea in functie a organelor vitale
si necesarul de glucoza pentru creier.
Glucidele se perfuzeaza sub forma de solutii de glucoza
5%-8%-10%.

101

NEVOILE DE SARURI MINERALE

Nevoile de saruri minerale sunt in functie de rezervele


antenatale insuficiente si de nevoile sporite in procesul
de crestere
Electrolitii se adauga in general din a 3-a zi (exceptie
Ca)
Necesarul de calciu este 40-50mg/kg/zi, de fosfor de 3040mg/kg/zi, de fier de 1-2 mg/kg/zi
Adaosul de calciu in perfuzie ntrebuie sa fie minim,
deoarece poate precipita sau poate cauza necroza
cutanata.
Vitamina K se administreaza saptamanal cate 0,51mg, sub forma injectabila
102

ALIMENTATIA ENTERALA LA
PREMATUR

Debutul alimentatiei enterale va fi precoce, deoarece


rezervele sale sunt mici, consumul de energie este
mare, iar agresiunile mediului si afectiunile asociate
cresc necesarul
Debutul alimentatiei enterale variaza individual. Se
recomanda sa se inceapa precoce, in primele 12 ore,
adaugandu-se progresiv lapte uman, in raport cu
greutatea si starea copilului
Administrarea de cantitati mici, in bolus, la fiecare 2-4
ore, poate fi inceputa din prima zi
103

Daca este bine tolerata (reziduu gastric


minim) ratia alimentara poate fi crescuta cu
10-20 ml/kg/zi.
Alimentatia in bolusuri(discontinua) este
fiziologica, dar unii prematuri nu o
tolereaza, si se recurge la alimentatia
enterala continua(gastrocliza- gavaj gastric
continuu)
104

Studiile clinice arata ca prematurii alimentati


enteral si care tolereaza cantitati mai mari de
lapte, au o curba ponderala ascendenta si un
risc mai mic de infectii
Contrar parerii ca alimentatia enterala precoce
ar favoriza aparitia enterocolitei ulceronecrotice,
studiile nu au evidentiat o relatie intre tehnicile
nutritionale (varsta la care se incepe
alimentatia enterala, ritmul de crestere a ratiei
alimentare) si enterocolita ulceronecrotica

105

Numarul de mese este de 8 pentru prematurii


cu greutate sub 2000 g si 7 pentru cei cu
greutate mai mare de 2000 g. La atingerea
greutatii de 2000g, numarul de mese se scade
la 7, indiferent de varsta de gestatie
Latele de mama este considerat a fi alegerea
cea mai buna pentru alimentatia enterala, si
s-a demonstrat ca are efect protector pentru
enterocolita ulceronecrotica
106

Laptele uman este alimentul cel mai adecvat


pentru prematuri si datorita specificitatii
proteinelor, a valorii scazute in minerale, aportului
de acizi aminati si acizi grasi esentiali, a valorii
biologice si a absorbtiei optime
El asigura pe langa necesarul hidric, si nevoile
calorice de proteine, lipide, glucide si minerale
N-n cu greutate mica la nastere au un necesar
crescut de macro- si micronutrienti, asemanator cu
cel din perioada intrauterina
Imaturitatea tractului gastrointestinal, insa , nu
permite un aport nutritional adecvat nevoilor de
107
crestere

In ciuda multiplelor avantaje imunologice si


nutritionale, o dieta bazata exclusiv pe lapte de
mama, fara a fi suplimentata, este insuficienta
energetic si pentru asigurarea necesarului de
Ca, F, si proteine pentru a sustine mineralizarea
osoasa si o rata de crestere asemanatoare cu cea
din perioada intrauterina
Laptele de mama trebuia suplimentat cu un
plus caloric, proteic si mineral, in special Ca si
F.

108

Fara aceste elemente esentiale pot aparea malnutritie


protein-calorica, hiponatremie, osteopenie de
prematuritate sau rahitism
In acest scop se folosesc fortifianti ai laptelui de mama,
cu formule speciale pentru prematuri, suplimente de
minerale, vitamine, cu diferite denumiri comerciale:
Enfamil, Similac Humana Milk Fortifier, sub forma de
pudra sau Similac Natural Care Liquid Fortifier sub
forma lichida, Nan FM 85, Aptamil FMS
Suplimentarea laptelui uman cu fortifianti se
recomanda la prematurul cu G < 1500 g, pana la
atingerea greutatii de 2000 g
109

Nestle: FM 85

110

-Suplimentarea laptelui matern cu


fortifiani de lapte matern se asociaz, pe
termen scurt, cu ameliorarea creterii n
greutate, a creterii liniare i a
perimetrului cranian
-Continutul caloric al fortifiantului trebuie
sa fie de cel putin 80kcal/100ml de lapte
reconstituit
-Laptele matern prematur asigur un aport
caloric de 67 kcal, suboptim pentru
creterea nou-nscutului prematur cu
greutate < 1500 g

111

Se recomand ca medicul s indice fortifiani de lapte


matern din momentul n care nou-nscutul primete
100-120 ml lapte/kgc/zi.
Este nevoie de o perioad de testare a toleranei
digestive nainte de introducerea fortifianilor de lapte
matern
fortifianii de lapte matern se cresc treptat, pana
cand concentraia ajunge pn la 5 g/100 ml lapte
matern n a 5-a zi de la iniierea fortifierii.

112

Complicatii ale utilizarii de fortifianti ai laptelui


matern: dezechilibre nutritionale, osmolaritate
crescuta si contaminare microbiana
Exista numeroase formule de lapte, special create
pentru prematurii ce nu pot fi alimentati cu lapte
de mama
Balanta nutritionala este foarte importanta in
perioada neonatala. Studiile arata ca un aport
crescut de carbohidrati in aceasta perioada este
asociat cu o crestere in greutate peste limita
normala si cu insulinorezistenta- creste riscul de
sindrom metabolic in perioada adulta
113

Tehnica alimentatiei se individualizeaza in raport


cu prezenta reflexului de deglutitie si suctiune
(care apare la 34 saptamani varsta de gestatie)
Prematurii vigurosi vor fi pusi la san, cei care nu
pot suge dar prezinta deglutitie vor fi alimentati cu
lingurita sau la biberon, iar la cei cu absenta
reflexului de deglutitie se va efectua gavaj
Prematurii cu detresa respiratorie (eventual
asistati respirator) se practica alimentatia pe cale
parenterala, pana la normalizarea ventilatiei
pulmonare, dupa care se trece la alimentatia orala
114

APORTUL DE VITAMINE

Vitamina C- 50 mg/zi, necesara pentru metabolismul


fenilalaninei si tirozinei
Vitamina D -1000UI/zi- necesara pentru profilaxia
rahitismului, incepand din ziua a 10-a de viata, pana
la 1 an 1/2- 2 ani, plus in lunile cu ,,R,,. Flaconul se
schimba lunar (datorita inactivarii substantei active
dupa o luna). Se administreaza direct pe limba, intre
mese, de catre mama (consecventa)
Vitamina E- 10-15 mg/zi, previne hiperhemoliza
Vitamina A- 2000U/zi, necesara din cauza rezervelor
hepatice reduse si insuficienta absorbtiei lipidelor
Acidul folic- 2,5 mg/zi- pentru constituirea
115
microbiocenozei intestinale

FORMULE SPECIALE PENTRU


PREMATURI

n absena laptelui matern, medicul sau asistenta


trebuie s indice pentru nou-nscutul prematur
sntos formule de lapte speciale, artificiale, adaptate
acestuia.
Nou-nscuii prematuri alimentai cu formule speciale
au o dezvoltare neurologic i cognitiv mai bun
comparativ cu prematurii alimentai cu formule
destinate nou-nscuilor la termen

116

Se utilizeaza i se prescrie pentru nounscutul prematur sntos formule speciale


care asigur un aport energetic cuprins ntre
72 i 86 kcal/100 ml.
Nou-nscutului prematur cu greutate sub
1800 g trebuie sa primeasca formule lichide
pentru prematuri (gata de a fi administrate
ready to feed),
nou-nscutul prematur este vulnerabil n faa
agresiunilor microbiene, iar formulele lichide
sunt preparate i ambalate steril,
117
eliminndu-se etapa de reconstituire

Osmolaritatea formulelor de lapte la


prematur- este de 250-320 mOsm/l
Osmolaritatea crescut are efect negativ
asupra ratei de golire gastric i se asociaz
cu o rat crescut de vrsturi, diaree i
reflux gastro-esofagian i EUN
Aportul de proteine in formule-2,253,2/100kcal
118

Un aport proteic peste 3,2 g/100 kcal determin


retenie azotat cu acumulare cerebral de
metabolii toxici sau poate avea drept
consecin apariia ulterioar a obezitii, iar
un aport sub 2,25 g/100 kcal nu poate susine
nevoile de cretere ale nou-nscutului
prematur, proteinele fiind surs de aminoacizi

eseniali i azot

Raportul minim zer/cazeina=60/40 la prematur


119

formule speciale pentru prematuri trebuie s


conin toi aminoacizii eseniali sau condiionat
eseniali n cantiti cel puin egale cu cele
coninute n proteina de referin (din laptele
matern)
Se recomand pentru nou-nscutul prematur
formule speciale care conin lactoz n cantitate de
4-10 g/100 kcal
Nu se recomand pentru nou-nscutul prematur
formule speciale care conin urmtorii carbohidrai
nedigerabili: gum guar (E412),

carageenan (E407), gum locust (E410), pectine


(E440) i inulin

120

Carbohidraii nedigerabili sunt substane


dietetice derivate mai ales din plante cu rol n
retenia de ap, minerale i compui organici i
care se constituie n substrat de fermentare
bacterian n colon. Din cauza acestor proprieti
sunt folosii ca ageni tehnologici de stabilizare,
texturare i ngroare
Guma guar crete vscozitatea coninutului
intestinal (producnd colici), carageenan-ul,
guma locust i inulina se absorb prin mucoasa
intestinal imatur i cresc riscul de
sensibilizare.

121

Probioticele- formule speciale mbogite cu


probiotice cu efect benefic demonstrat i sunt
sigure.
probiotice=microorganisme vii-lactobacili- care
ajuta la stabilizarea echilibrului florei intestinale
prin colonizarea directa a intestinului
Formulele mbogite cu probiotice au efect
semnificativ de prevenire a diareilor comunitare
acute infecioase, n special rotavirale i reduc
semnificativ durata episoadelor diareice
122

Aportul de lipide in formule- trebuie sa fie


cuprins ntre 4,8 g/kgc/zi i 6,6 g/kgc/zi
(4,4,-6

g/100kcal)

Un aport minim de lipide de 4,5 g/kgc/zi i


maxim de 7,2 g/kgc/zi reprezint 40-55% din
necesarul energetic, fiind similar cu cel care
este asigurat prin laptele de mam
Lipidele sunt indispensabile creterii i
dezvoltrii normale
Trebuie sa fie de origine vegetala

123

Este necesar sa se asigure un raport optim ntre


acizii grai saturai i cei polinesaturai, de 1:1,
asemntor cu cel din laptele de mam. Laptele
de vac are un coninut de cca 30% grsimi
neabsorbabile i un exces de acizi grai cu lan
lung i saturat.
Acidul linoleic trebuie sa fie prezent in
compozitie- 350mg-< 1400mg/100kcal
Acidul linoleic este precursor al LC-PUFAmediatori ai sistemului imun, inflamatiei, cascada
coagularii. Aportul scazut scade dezvoltarea
124
cerebrala si dezvoltarea retinei

CONTINUTUL DE FE IN FORMULE

pentru nscutul prematur formule speciale cu un


coninut de fier de minim 1,8-2,7 mg/100 kcal (2-3
mg/kgc/zi)
Fierul este un element esenial al tuturor
organismelor vii, rolul su esenial este de a
transporta oxigenul la esuturi prin intermediul
hemoglobinei
Anemia prin deficit de fier se asociaz cu deficite
neurologice i de dezvoltare
La prematur se recomand s se iniieze
suplimentarea profilactic cu fier sub form de
preparate suplimentare sau formul pentru prematuri
125
sau lapte matern fortifiat din sptmna 2-6 de via

Administrarea orala de fier prematurilor


este in doza de 5mg/kg/zi. Dozele de fier mai
crescute se asociaza cu risc crescut de
retinopatie de prematuritate
Se recomand prescrierea pentru prematuri
suplimente de fier i dup externare pn
la vrsta de 6-12 luni, n funcie de dieta
recomandat
126

Calciu- pentru nou-nscutul prematur se


recomanda formule speciale care au un
coninut de calciu de 110-130 mg/100 kcal
(120-140 mg/kgc/zi) sub formde sruri de
calciu cu bun biodisponibilitate, rat la
care scade riscul de fracturi i osteopenie

127

Formule de lapte pentru prematuri: Prenan,


Prenan Stage 1- 2, Prenan premie, Humana
0, Prematil, Lactana Bio Pre, etc

128

129

ALAPTAREA N-N PREMATUR

Iniierea alimentaiei enterale a nou-nscutului


prematur sntos se face n urmtoarele condiii:
abdomen suplu, depresibil, fr distensie, cu
zgomote intestinale prezente

Meteorismul abdominal i absena zgomotelor


intestinale pot fi semne ale peristalticii defectuoase
i a lipsei toleranei digestive

Nu se indica iniierea alimentaiei per os la nounscutului prematur cu frecven respiratorie


peste 60 respiraii/minut. Tahipneea crete riscul
aspiraiei laptelui n cile aeriene, ceea ce poate
determina apariia bronhopneumoniei de aspiraie

130

131

Se initiaza alimentarea la sn a nou-nscutului


prematur sntos cu VG peste 34 sptmni care nu
este bolnav.
Dup vrsta de 34 sptmni gestaionale reflexul
de supt este complet dezvoltat i coordonat cu
deglutiia i respiraia
Neiniierea sau iniierea tardiv a alimentaiei la
sn n cazul prematurului cu VG peste 34 sptmni
pot avea numeroase consecine nedorite:
hipoglicemie, hipotermie, scdere excesiv n
greutate, deshidratare (nsoit sau nu de febr),
cretere ponderal lent (sub 20 g/zi),
hiperbilirubinemie intens i prelungit, eecul
alptrii pe termen lung
132

Este recomandabila alimentaia ,,la cerere,, a


nou-nscutului prematur sntos alptat la sn.
Alptarea la cerere este modalitatea cea mai
eficient de a asigura nevoile nutriionale ale
copilului i o secreie lactat suficient
Nou-nscuii prematuri alimentai la cerere au o
cretere ponderal mai bun i durat redus de
spitalizare comparativ cu prematurii alimentai
dup un program fix
133

ALIMENTATIA N-N PREMATUR PRIN


GAVAJ

La prematurii prea mici, care nu sug la san, sau cu


lingurita
Nu se recomanda alimentarea cu biberonuladministrarea suplimentelor cu biberonul interfer cu
actul suptului din cauza diferenelor n tehnica
suptului
Gavaj -VG mai mic de 34 sptmni i la prematurul
bolnav - alimentarea enteral prin gavaj.

134

GAVAJ

Dup vrsta de 29 sptmni gestaionale, reflexul de


supt este dezvoltat, dar nu este coordonat cu deglutiia
i respiraia
Este contraindicat in tahipnee (> 80 repiratii/minut),
datorita riscului de aspiratie si bronhopneumonie

135

TEHNICA GAVAJULUI
Materiale necesare:
- sond gastric de 4 Fr (GN < 1000 grame) sau 6 Fr (GN > 1000 grame)
- seringi sterile 5, 10, 20 ml
- leucoplast hipoalergenic
- recipient/biberon cu lapte de mam etichetat sau preparat de lapte
pentru prematuri
- stetoscop
Tehnica :
- nou-nscutul este poziionat pe dreapta, ridicat la un unghi de 45 de
grade sau pe burt i n poziie
ridicat
- se spal minile
- se pregtete un cmp steril
- se deschide ambalajul sondei i seringii pe cmpul steril
- se deschide recipientul/biberonul
136
- se deschide incubatorul
- se spal minile

- se introduce blnd sonda oro-gastrica prin


narin sau gur n stomac pe distana nas pavilionul urechii -apendice xifoid

137

138

- se adapteaz seringa la sonda orogastrica i


se aspir blnd pentru a verifica dac sonda
are captul n stomac
sau se introduce aer n stomac i se ascult cu
stetoscopul zgomotele abdominale
- se fixeaz sonda cu ajutorul leucoplastului,
fie la comisura bucal, fie la nivelul nasului

139

- se scoate pistonul de la sering, se umple


seringa cu cantitatea de lapte pentru gavaj
- laptele se las s curg singur n stomac, lent,
fr a mpinge cu pistonul, gravitaional
- gavajul dureaz aproximativ 20 de minute, ct
dureaz un supt
- dup terminarea gavajului, se scoate seringa,
se nchide sonda
- seringa se schimb la fiecare mas iar sonda
gastric se schimb la 24 de ore

140

- se vor nota observaii n foaia de


alimentaie a nou-nscutului (cantitatea i
tipul reziduului, cantitatea administrat,
tipul de lapte administrat, evenimente
observate n timul gavajului)
- n timpul gavajului se va observa starea
copilului, aspectul tegumentelor, frecvena
respiratorie,
frecvena cardiac, regurgitaii, vrsturi,
crize de apnee
141

EVOLUTIA PREMATURULUI

Scaderea fiziologica in greutate este mai redusa, iar


revenirea la greutatea initiala este lenta, in 2-3
saptamani
Ritmul cresterii ponderale este mei accentuat: la 2-3
luni isi dubleaza greutatea, la 6 luni o tripleaza, iar la
1 an, greutatea poate fi de 6-7 ori mai mare , in cazul
in care ingrijirea si alimentarea sunt corecte
Deficitul staturoponderal este recuperat la 2 ani
Nu exista norme pentru ritmul cresterii ponderostaturale la prematur
142

143

Evolutia prematurului este mai dificila decat la


n-n la termen
Cu cat greutatea la nastere este mai mica, si
mai ales cu cat varsta gestationala este mai
mica, cu atat riscul deficientelor neuropsihice
este mai mare.
Tulburari neurologice frecvente: diplegie
spastica, hemiplegie, hidrocefalie, hipoacuzie,
tulburari de vedere
Tulburari de adaptare scolara: anxietate,
agresivitate, tulburari de vorbire

144