Percepia propriului comportament

Ipoteza feedback-ului facial

1. Cadru teoretic-Definirea conceptului de mimica

n teoria autopercepiei se arat c atunci cnd apar dificulti n interpretarea
strilor interne, oamenii i concentreaz atenia asupra observrii i interpretrii
propriului comportament i a situaiei n care acesta se desfoar. Cnd sunt preocupai
de ceea ce fac i nu dispun de alte repere pentru strile lor interne, deduc din
comportament nsuiri consistente cu acesta. Procesul este mpiedicat n situaii
semnificative de tipul recompens-pedeaps. Percepia comportamentului este relevant
numai dac situaia nu apare drept cauz a comportamentului.
Pe baza teoriei autopercepiei, ipoteza feedback-ului facial arat c expresiile
faciale pot produce nu doar o reflectare adecvat a strilor interne, ci pot chiar s
genereze o stare emoional (zmbetul i poate face pe oameni s se simt fericii).
Schimbarea expresiei faciale are ca efect schimbri corespunztoare ale experienei
subiective a emoiilor.
Nu s-a stabilit relaia dintre emoii i strile fiziologice (dac expresia facial
genereaz schimbri fiziologice ce produc rspunsuri emoionale sau invers).
Modificrile inutei, poziiei, gesturilor ofer un feed-back senzorial i influeneaz
dispoziia afectiv. Acelai efect l au i schimbrile vocii. Cercetrile arat c stilul
vorbirii (repede, tare, ncet, moale) amplific emoiile.
Pe baza teoriei autopercepiei se explic de ce adesea oamenii i pierd interesul
pentru activitile atractive n care au fost anterior recompensai. Efectul de
suprajustificare reflect transformarea motivaiei activitii, din intrinsec n extrinsec,
respectiv, diminuarea motivaiei intrinseci n activitile asociate acestor recompense.

Motivaia intrinsec este prezent n activiti a cror desfurare i creeaz

subiectului plcere, satisfacie. Din aceste activiti subiectul nu ateapt obinerea unei
recompense exterioare. Motivaia extrinsec se gsete n activiti desfurate sub
impactul unor factori externi recompens, evitarea pedepsei.
Acelai efect de reducere a motivaiei intrinseci l pot avea i ali factori externi:
competiia, evaluarea, termenele limit. Efectul suprajustificrii are implicaii serioase n
educaie, n munc i n alte activiti sociale. Se poate pune problema oportunitii
recompensei. Cercetrile arat c eficiena recompenselor depinde de felul n care sunt
percepute de subiect. Dac apar sub form verbal sau ca bonusuri pentru performane
superioare, recompensele pot crete motivaia intrinsec. Diferenele individuale in
orientarea motivaional trebuie luate n considerare n acordarea recompenselor. Astfel,
pentru persoanele orientate spre realizri precis determinate, premiile, recompensele,
punctele i competiia au efecte pozitive asupra motivaiei intrinseci.

2. Obiective si metodologia cercetarii

2.1. Obiective generale
Prin cercetarea de fata, ne propunem sa realizam un studiu experimental asupra
experimental legat de modificarea expresiei faciale in functie de vizualizarea unor
filmulete ( 1. Caracter pozitiv, 2. cu caracter negativ).
2.2. Obiectie specifice
Operationalizarea conceptului de feedback-ul facial , stabilirea unei legaturi intre
feedback-ul facial si vizualizarea unor filme cu continut pozitiv, negativ si neutru.
2.3. Ipoteze generale

Exista o legatura intre feedback-ul facial si prezentarea unor filme cu continut

pozitiv, negativ si neutru.
2.4. Ipoteza de lucru
Exista o relatie intre feedback-ul facial(zambet, destindere , pace ) si vizualizarea
unui filmulete cu continut pozitiv.
Exista o relatie intre feedback-ul facial negativ (incruntare, tristete, deprimare ) si
prezentarea unui filmulet cu continut negativ.
Exista o legatura , o relatie intre feedback-ul facial neutru( expresia faciesului
neutra ) si preentarea unui filmulet cu continut neutru.
2.5 Descrierea subiectilor
Cercetarea s-a realizat pe un numar de 30 de subiecti, subiectii au fost alesi prin
esantionare stratificata , metoda loteriei , grupul a fost alcatuit din 15 fete si 15 baieti cu
varsta cuprinsa intre 19-25 de ani , toti studenti la specializarea Psihologie, in cadrul
Universitatii din Pitesti. Cele trei grupuri sunt alcatuite fiecare din cate 10 subiecti,
respectiv grupul de control este alcatuit din 5 fete si 5 baieti, iar distribuirea subiectilor in
celelalte 2 grupuri experimentale este aceeasi.
2.6 Descrierea design-ului de cercetare
Vom utiliza in cercetarea de fata un plan factorial mixt, in care avem 2 grupuri
experimentale si un grup de control iar in cele ce urmeaza vom ilustra variabilele pentru
ficare grup in parte.
Grup exerimental 1 , variabila independenta: filmuletul ce prezinta figuri faciale
zambitoare insotite de un mesaj pozitiv. Variabila dependenta: modificarea expresiei
faciale in una pozitiva.

Grupul experimental 2, varianta independenta este reprezentata de filmuletul cu

mesaj negativ. Variabila dependenta este schimbarea expresiei faciale sau feedback-ul
facial.
Grupul experimental 3 , variabila indepdenta este reprezentata de filmuletul cu
caracter neutru iar variabiala dependenta este reprezentata de nemodificarea feedback-ul
facial.
2.7

Descrierea experimentului:

Cercetarea de fata s-a realizat avand 2 grupuri experimentale si un grup de

control. Pe rand ne-am intalnit cu subiectii din fiecare grup, si le-am prezentat
instructajul, acela fiind de a vizualiza trei tipuri diferite de filmulete scurt metraje) .
Primului grup experimental, le-am aratat un filmulet de durata a 12 min, care
prezinta figuri amabile, zambitoare. In cazul celui de al doilea filmulet cu caracter
negativ (prezinta figuri intunecate, incruntate, deprimate, triste), iar in ceea ce priveste
grupul de control , le-am prezentat un filmulet cu continut neutru (prezentarea meteo pe
urmatoarele 2 saptamani).

3. Rezultatele cercetarii

Tabel reprezentativ pentru primul grup experimental

Nr. Crt.

Subiecti care
si-au modificat
feedback-ul
facial

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Da
Da
Da

Subiecti nu
care si-au
modificat
feedback-ul
facial

Media sub. Care

si-au modificat
feedback-ul facial

Media sub.
care nu si-au
modificat
feedback-ul
facial

Media totala

Nu
Da
Da
Nu
Da
Da
Nu

10

Tabel reprezentativ pentru al doilea grup experimental

Nr. Crt.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Subiecti care
si-au
modificat
feedback-ul
facial

Subiecti nu
care si-au
modificat
feedback-ul
facial
Nu

Media sub.
Care si-au
modificat
feedback-ul
facial

Media sub.
care nu si-au
modificat
feedback-ul
facial

Media totala

Da
Da
Nu
Da
Da
Da
Da
Da
Da

10

Tabel reprezentativ pentru grupul de control

Nr. Crt.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Subiecti care
si-au
modificat
feedback-ul
facial
Da

Subiecti nu
care si-au
modificat
feedback-ul
facial

Media sub.
Care si-au
modificat
feedback-ul
facial

Media sub.
care nu si-au
modificat
feedback-ul
facial

Media totala

Nu
Nu
Da
Da
Nu
Nu
Da
Nu
Nu

4. Interpretarea psihologica a rezultatelor.

10

In clipa in care se prezinta subiectilor un stimul cu continut emotional, care poate

fi pozitiv sau negativ, este absolut normal ca acestia sa aiba o reactie in concordanta cu
ceea ce vizualizeaza. Cu alte cuvinte , expunerea la stimuli pozitivi atrage si o atitudine
pozitiva , pe cand expunerea la stimuli negativi, atrage o atitudine negativa.
Luand in considerare aceste date experimentale, subliniem importanta unei
gandiri pozitive, a vizualizarii unor imformatii cu continut pozitiv si a evitarii expunerii
la stimuli negativi .Este firesc, ca oamenii o data ce vizualizeaza lucruri pozitive sa isi
modifice starea emotionala interioara si implicit expresia faciala.