Colocvial, un fractal este o figur geometric

fragmentat sau frnt care poate fi divizat

n pri, astfel nct fiecare dintre acestea s fie
o copie miniatural a ntregului.
Termenul a fost introdus de Benot Mandelbrot
n 1975 i este derivat din latinescul fractus,
nsemnnd "spart" sau "fracturat".

 Fractalul, ca obiect geometric, are n general

urmtoarele caracteristici:
Are o structur fin la scri arbitrar de mici.
Este prea neregulat pentru a fi descris n
limbaj geometric euclidian tradiional.
Este autosimilar (mcar aproximativ sau
stochastic).
Are dimensiunea Hausdorf mai mare dect
dimensiunea topologic (dei aceast cerin
nu este ndeplinit de curbele Hilbert).
Are o definiie simpl i recursiv.

Deoarece par identici la orice nivel de

magnificare, fractalii sunt de obicei
considerai ca fiind infinit compleci
(n termeni informali). Printre obiectele
naturale care aproximeaz fractalii pn
la un anumit nivel se numr norii,
lanurile montane, arcele de fulger, liniile
de coast i fulgii de zpad.

Totui, nu toate obiectele autosimilare sunt fractali

de exemplu, linia real (o linie dreapt Euclidian) este
autosimilar, dar nu ndeplinete celelalte caracteristici.

Matematica din spatele fractalilor a aprut

n secolul 17, cnd filosoful Gottfried Leibniz
a considerat autosimilaritatea recursiv (dei
greise gndindu-se c numai liniile drepte
sunt autosimilare n acest sens).
Fractali aproximativi sunt uor de observat
n natur. Aceste obiecte afieaz o
structur auto-similar la o scar mare, dar
finit. Exemplele includ norii, fulgii de zpad
, cristalele, lanurile montane, fulgerele,
reelele de ruri, conopida sau broccoli i
sistemul de vase sanguine i vase pulmonare.

Realizatori:
Ciocan Andreea,
Grigore Bogdan,
Clasa a 8-a A
Profesor Traian Lupu

14.01.2010