Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)
Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)
IORGA
*
.3
0 IMPTA LITERARA
= ARTICOLE DIN SAMANATORTA =
VOLUMUL II
(lune 1905April 1906)
VALEN1I-DE-MUNTE
N. IORGA
0 LUPTA LITERARA
= ARTICOLE DIN ff SAMANATORUL =
VOLUMUL II 11
(Iulie 1905April 1906)
II
I.
PRINCIPELE CAROL.
nostii, i ara noastra, noT cestia ce sintem pe acest pamint. Si, fiindca ne iubeste, II iubim si noT, si fiindca
in Revista noastra".
...Mai pot spera s'ajung
SA vad pe culmi izbinda vista tale?
0 lupta literary
se'ntreaba Cosbuc. *i care dintre noJ, tot asa de miscat Innaintea celor ce le asteptam sa se intimple, cu
o evlavie care nu ingaduie cuvintele, nu se Intreaba
tot astrel ?
10 Julie 1905
II.
0 lupta literary
ins, ca ma! e de nevoie a se rasping astfel de sentiment. Pentru a ne hotarl sa facem gimnastica, nu
e neaparat de trebuin0 si ne speriem si sa ne devetim no! insine.
10 Iulie 1905.
0 lupta literary
pini. El n'an de ce s& se Indrepte nicl macar la revisoil, call, cum se stie, nu fac parte, nici supt d. Haret, nici mai alessupt d. Vladescu, din invatamint,
ci din gloata fabricanOlor de politica. proasta si fleatoare de ran, din bandele pentru puterl si ghesefturl.
Aceasta parere despre congres" poate ti Intarita
prin amintirea foarte frumoaseT adunarT pe care aceiasT invatatorT si foarte multi preo1I ail .inut-o la
Bacan, in Insusirea for de conducatorT aT bancilor
populare. Acolo, in acele zile pe care no le vor uita
participanW, s'a facut cea mai buna intelegere gospodareasca. OamenT, tinerl si batrinT, cu iubire de Or&
tined si bun!, dar cu vechile IncaperT mucede ale evuluI mediu. *i, pe ling& aceasta, cu atItia profesorT
far& astir:0par si far& sat, impartitl In staulul lacomilor si in terenul de antrenare" al generosilor politiciani.
0 lupta literary
om nepgrtenitor va recunoate i realitatea i Insemnatatea acestel afirma01 morale : a Inceput decI a veni
vremea oind cineva poate stapini i prin alt ceva
decIt situAia sa oficialg i interesele pe care le-ar
multgmi. D. Haret a impus principiul cg coala satelor,
cea d'intahl datorie a Statulul, trebuie six, fie un mare
adevar i sprijinul de cgpetenie pentru ridicarea acelei
paturI romanet1 careia-I apaqine mai mutt decit Orlon! Romania.
IV.
In decadenta uimitor de rapede a vietii noastre constitutionale, pe care acum o primeste oricine asa cum
este, fall nici-o protestare, ca in Polonia innainte de
impartire, am vazut cu indignare numindu -se ca inspector! a! monumentelor istorice poet! decadent!,
creindu-se cite do! inspector! de musics ", facindu-se
dintr'o foasta profesoara, de francesa inspectoarea"
pentru aceasta limbs, inventindu-se nemal auzitul
loc de inspector de religie", decretindu-se un inspectorat al... artelor, cu toate dichisurile si lefile sale, alegindu-se inspector! a! corurilor satestl" i aT teatrelor satesti" (auziti risipa i ironie!), dindu-se unlit
matilor, gazetarasilor evrei obosit! de munca intelectuala" (ma rog !). Fantasi! ar zice ()rice strain
dintr'o opereta burlesca! i toate acestea in mai putin de un an ! i, din partea celorlalte formatiuni pclitice, abia ici si colo, cind si cind, cite-o gluma, cite,
11
mai urit in sufletul filologului de frunte care e d. 0vidiu Densusianu. Pacatl D. Densusianu ar dori sa se
discute serios pretentiile sale de critiC literar, poet 4i
chiar istoric cad 41 permite a-ml face observatii
istorice asupra calla mele Bucovina; imi pare rail,
dar, cu tot respectul pentru filolog, nu pot discuta
cu un Ovidiu Densusianu critic literar, poet (azi d-sa
iscalete Ervin), chiar istoric.
fiindca acesta nu
exista. Acne apelurl desperate mi s'ar face, gi supt
o forma oricit de putin cuviincioasa, nu pot ajuta
pe inimosul mien coleg in donchiotadele sale, luptind
13
14
0 lupta literara
ate
cul-
minat In Oscar Wilde, osindit pentru atentat la bunele moravurl, sa negam rolul Junin-fir i al tuturor
celor ce i au urmat piny in ziva de astazl, sa preconisam o literature bucureteana i esteta, ci ar trebui
ma! ales doua. lucrurT : Sa acordam d-luT Densusianu
15
VI.
D. Comsa a adus si la BucurestI un numar de exemplare. D-sa e un batrin asa de voinic si de inimos, Inc It cu greil IT si potI zice batrin. Altul poate
ar fi expus exemplarele albumuluI la citeva lib-rariI
fara interes
cum slut toate pentru vinzarea de
cart! romanestl, si n'ar fi izbutit de loc 0,1'1 raspinI Album de bred aril ci teellturt rominegn, compus
Minerva Cosma; Sinai 1905.
editat de
17
deasca lucrarea savirsita cu stiinta, fngrijire i dragoste. D-sa a facut altfel: InfAisind personal albumul
acelor persoane care Se tia c& iubesc neamul i fnOleg i altfel de arta, decft acea care poarta pecetea
eirculAiel internationale, d. Comsa a cistigat albumuluI, antologieT colorilor romanestl, clteva prietene.
De atuncl nu still ce s'a mal facut cu publicAia. Mi-e
flea Ins& ca fmpreuna cu d. Comp, a plecat din BucurestI si interesul pentru acest stralucit prinos pe
care unul din orasele Ardealulul 1-a adus artel noastre.
*tid ca femei bogate si culte, care arunca, mil de lel
pe care trebuie sa-1 dea tine voieste s& aiba la indam1na aceasta vesnica, bucurie a ochilor.
adus aminte si de ceia ce se lucrase la noT pe vremurI In acest sans. Prin anil 1870, cfteva doamne din
clasele bogate prinsesera iubire pentru pInzeturile, horbotele si scoa4ele de la tarn, pe care mersera cu rab-
18
0 lupta literary,
staruitor cleat orTcine aceste cirpe", un modest album de tesaturT, tiparit in Bucuresti la Socec. Un album in color! asa de scamp, de zgircit Intrebuintate...
Pe vremurl, el a placut Regine!, care iubeste portul
nostru de la tarn. Acum insa, se faceat fagaduieli de
19
20
0 lupta literara
VII.
Societatea turistilor roman! ", presidata de Principele Ferdinand, a fost !nth' Aata pentru placerea persoanelor ce iubesc calatoriile si suirile de mung. Ea
vine, de sigur, mai curind prea tirzill dealt prea de
vreme. Vacant() le noastre cunosc mai mull vilegiatura
cu baluri, serate", intrigi, flirturi si fleacurl, trata-
Societatea de curind infiintata vrea sa, inlature aceste lipsuri si piedeci. E in masura s'o si faca, pentru ca ea cuprinde multi oameni cu situatif tnnalte
citiva foarte bunt cunoscatorT al teril (colonelul Ianescu, de pita.), citiva artist! sal amatorl de arts,
22
0 lupta literary
deprinI a recunoate i reproduce, fie i pun fotografiT, punctele cele maT vrednice de interes, i in
sfirit pe redactorul albumuluT din acest an, prietenul
Al. Tzigara-Samurca, care e in stare sa dea orTcfnd,
pe Saga atitea lamuriri i sfaturl, $i acea pornire inimoasg fart, de care nu se fac in chip placut excursiileIn cursul ma! multor mid calatoriT, puse la cale In
23
s'a complicat pe urma cu primirl, cu cintarx, cu represintatiT de teatru. Fireste oricine se va bucura afind el UnguriT din Tinutul BistriteT stiu sa ni cinte
Desteapta-te Romine" cind venim de la o granita
ca sa iesim pe alta, si ca doamnele romine din cutare
tirg au hranit pe scolarl cu felurile galas din minusitele for fuse le, ca In sfIrsit elevil d-luT Calmuschi
stiff ce Inseamna o represintatie. Dar ppate ca Intre
atitea surprinderl si placerT a cesti elevl Invata maT
mult a se crede ceva decit a ti ceva. 4i aceasta e
Tau. Ca si maT sus, n'avem destula putere pentru a
spune : cu cuvinte putine se face isprava teat mare,
de care nicT nu e nevoie sa rasune foile de pe la noT.
Deci e foarte bine ca, excursia altor scolarT, al liceuluT din Constant; se desfasura prin aceleasT locurl ardelene, asa incist sat stie despre dinsa numaT
cine trebuie sat stie si cine se foloseste In adevar de
dinsa.
31 lute 1905.
VIII.
Asociatia pentru literatura romlna, i cultura poporuluT romin" poftete pe Rom Ina de orTunde la ma-
25.
tot mat bune i mat romaneti, pentru a putea sta alaturi cu alt! locuitorT al acelut pamInt. Ea s'a adus
la Indeplinire- Intr'o clips rara, and amintirile unor
aa cum este, lucrind Intr'un sens sell in altul, Mfgtieaza ceva mult mat mare. Unde desbina legea, unete cartea, lumina. Pentru lumina i pentru carte
decT, In limba lor, care nu se poate uni cu nimeni,
nicT schimba, nici preface, nici Injumatati i imputina,
pentru aceste don& tinte mar! ale vietil In societatile
moderne alcatuite pentru desavIrirea omuluT ca om,
RominiT de amIndoua confesiunile se simt acelagi
26
0 lupta literary
27
scrierl originale, ci prinosul curat al fiecarui ban al O.racului, care, dad, sunk, ca i al bogatulul, e binecuvinta t sa, rodeasca rnnit mai mult decit acela, fiindca.
In atitea limbi, sag cite ceva taiat din revistele bucuretene. Lui 11 trebuie o invatatura statornica, zil-
0 lupta literary
28
IL
MANIFESTATIT CONTRA GRECILOR.
0 lupta literary
30
7 August 1905.
X.
inirfl
32
0 lupta literar6,
XI.
tithe. zi.
Deschiderea serbarilor din Sibiitl s'a facut in ziva
de 5 August st. v. ou o cuviint.a, o masura, o linistita
pomp& tnnalOtoare, pe care n'o va uita nimeni dintre
aceia cari au avut- fericirea s'o vada, agezind-o- apol
0 lupta literara
34
admirat cum au ajuns ace! de acolo sa, afle un locusor multimii, totdeauna neorinduita, nelamurita si pretentioasa, de micT functionarl, de scolar1 In vacant,a,
de cocoane si coconite si de marirT ale lumiT acesteia
pe care In pachete de cite sUpte-opt sute o arunca,
lungile trenurl de la Turnu-Ros pe peronul garil Sibilului. Gil despre oaspegi din aceste parg chiar, eT
cunosc obiceiurile acestor Intrunirl si de mult si-ad
luat masurile. Pe el nu-1 ve1 vedea Incurcag 1ntr'un
dialog ca acesta pe care, cu xusine si cu indignare,
1-am auzit si In ziva inaugurarii:
Da' ce, domnule, ea ce ? Da' pentru tine sint
biletele...
In dimineata zile! de 5 se fac doua, slujbe bisericestf, fiindca, aid stilt doua leg! si, cum a spus-o d.
Cosma In cuvIntarea sa de la banchet, numal un rit
al tututor Rominilor. Una la biserica neunitilor de ling&
35
36
0 luptd literary
sang,tos, o barb/ mare albs, rasfiratl. E tipul de Saguna, In care nu ggseti ins,, inviortnd aceastg liniqte
simplg, supusa gi multdmitg, ochiT aceia marl, focoi,
de viatg, de lumina, de mindrie, de putere i initia-
37
a face parte din Asociatie. Nu se aude, dar se ascultg. Cuviinta e mult superioarg celel de la no! In
asemenea imprejurgrl.
38
0 lupta literara,
mindrie Innaintea adunariT, care exprima in fata sentimentele de credinta traditionala. Vine la rind o scrisoare a d -luI Alexandru Mocioni, magnatul ungur de
piscop ales, dar neintarit, cu toate dovezile de credinta pe care le-a dat tronuluT, patriel" si natiunil
dominante, spune cu tarie cuvinte care tind sa arate
ca neizbinda nu i-a dat alto sentimente fata de tron,
patrie" si natia dominants.
Ceia ce a fost maT Insemnat data aceasta e de sigur aparitia Mitropolitu]uI Mibalyi. Figura zimbitoare,
39
guna i Sulutit, lucrind fiecare cu puterile sale la inngltarea clgdiril ideale pentru care s'ail potrivit acum,
supt supravegherea d-lui Diaconovicl, pietrele materiale
0 lupta literary
40
etnografica dA cea mai stralucitA, adunare de tesaturi, cusaturi qi podoabe care poate fermeca ochil qi
bucura inima. Bancile, folositoarea pirghie a Intregil
viett romAnegti de aice, ail o odaie anume.
PArerea tuturora e cA, s'a facut ceia ce nu se putea
agtepta.
41
neamulul albumul de tesaturi, se iea acum la intrecere in alt cintec, cu un glas de o nespusa .gingaie
i caldura In notele joase. Apol pe rind joaca Bang,
teni In cizme nalte i haine de oral, Ban6tence cu
rochil de tirg i tulpane, orl fete din Caral-Severin,
din vechea rain turceasca a Pap! din Timisoara, cu
rochil bondoace, scurte, cu poveri de galbenl de aur,
de marl rotocoale de argint coperindu-li ca o platoqa
stnurile i ascunzindu-li fruntea ca un vechid diadem
din Egipet. Ca zine din poienile pi durilor ocrotitoare
apar acum Salitencele cu valuri lungi stravezil, cu
Si acute vad ca uitam banchetul. Am ascultat toasturile din galerie. Ele se vor tipari. Aid vreail sa, dad
numaf impresil: D. Cosma inching pentru Imparat.
CuvIntare masurata, cetita facet, care se aude bine.
Doi profesorl urmeaza, dd. Negrutid i Onitid, cari
lead asupra dumnealor sarcina salutarilor gi urarilor
obinuite.
42
0 lupM literary
ceIlalt,T.
Intins i larg cugetat, spus cu avint, toastul profesorulul Birseanu din Brasov urmarete Asociatia" in
inceputurile sale si4 pomenete daruitorii scriT in
tabla de our a palatulul nod.
Din partea noastra, s'a auzit glasul d-lui Gr. tefanescu, dar nu 1 cuvintele d-sale, ceia ce a fost,
cred, mai bine. Colegul Em. Antonescu a vorbit, frumos, la inceput prudent, iar pe urma d. Oosma a
incheiat irul discursurilor.
A doua zi.
edinta a AsociatieT, consacratti, rapoartelor, propunerilor si alegerilor.
Sala nu ma! e impodobitd, cu chipurile Mitropoli-
nea-
murilor.
43
tional pe care
ma rog
publicatii.
DecT In aceasta lume mal casnicl_incep cuvintarile.
44
0 lupta literar&
Insemne o Intepenire In trecut sad descbiderea portilor pentru curentul eel noa de care se tricalzeste
partea sanatoasa a tinerimil.
0 comisiune de treI se alege, si In numele eT vorbeste canonicul blajean Bunea, care doming, viata cultural& a Biserici! unite. El propune ca vice-presedinte
45
tiile Incep din nod. Asociatia" va avea un vice-prerdinte, care va, da chiar de la Inceput lupta cu inertia,
en domnia goal, a formelor, cu minciuna fraselor
neroditoare.
46
0 lupta literary
coterie*
47
Musica e foarte savants, plina de avant si de putere une orT, culeasa din multe amintirT, prea, putin
simp!a, si senina, fara, caracter specific romanesc. Actul
lume care nu era prea deprinsa cu astfel de reprosintatil romanestl. Rar se vede Mita iubire pentru
arta din partea eelor ce o executa. Glasul d-rel Olaru era cuprinzator, al d-nel Lucia Cosma de o mare
gingasie si puritate. Lipsia In de obste caldura si puterea. Amindoua se Intimpinau Insa In public nebun
de bucurie.
Ziva a treia.
AstazT tine sedinta Societatea pentru fondul de
teatru roman, adeca aceia care de multi anT de zile
strange banil unuia si altuia, maT mult aT celor fail,
de mult1 banT, cari dat ce nu pot strange, pentru ca
data si odata o cladire de teatru romanesc statornic
sa se tnnalte in Ardeal, In acel loc care papa atund
va fi dat tale maT multe si maT bune dovezi ca In
el maT mult decIt orTunde aiurea traieste sufletul neamului.
Presidentul SocietatiT e d. Iosif Vulcan, pentru lucrarile sale literare din tinereta, pentru cutare pies.
48
0 lupta literary,
Romine, crede de datoria sa i cu acest prilej sa porneasca, de la teatrul romin pentru a se fnnalta mult
mai sus, uncle zborul e mat gred pentru puterl sarace,
pe care virsta le-a imputinat i mai mult. La Inceput
se aude in sala despre nevoia unei culturi nationale,
despre frumuseta scopului urmarit de Societatea sa,
despre bucuria ce trebuie sa aiba calcine acum cind,
49
50
0 lupta literary
51
Ziva a patra.
A doua eclinO, a societatiT de teatru. Asupra raportuluT vorbeste un domn maT batrin cu capul rotund si ochiT foarte blinzT. La inceput nu-1 prea asculta, dar, chid se vede ca glasul Misfit, subliniat de
gesturl masurate, spune lucruri cumintl, publicul prinde
sa urmareasca cu un adevarat interes o expunere care
Dupa amiaza, societatea anuntase un concurs Innaintea publiculuT, pentru doua burse ce vrea sa dea:
bursa de tragedie si burst de comedie.
At aparut pe rind un tinar vioiu, dar foarte pretentios, care a spus binisor o scent din Despot-Voda"
52
0 lupta literary
apol un al treilea care a savIrit de la Inceput greala de a incepe... nemtete i a fost oprit de public
intahl (cam timid In cetatea Saqilor) i apol de blajinul comitet. Urmarg, In costum i fara costum, citIva
studentl InhamatT la greoaiele anecdote ale d -lu! Spe-
53
54-
0 lupta literary
matica, lipsitg, cu totul de miscare, de fapte, de desvoltare, a fost salvatg, prin jocul superior al d -rel Hor-
ceze, care s'all. Incetatenit de mult in teatrul romanesc, dar ar trebui alungate cot mai rapede, pentru
binele actorilor de talent pe cari-I are. i aici trebuie
sg, se facg, astazl chiar, reforma cea mare a sinceriritAii si modestiet fa0, de adevar si frumuseta. D-ra
Voiculescu, care a zis Balada strgmosilor" de d. Davila, e o- actr4g bucuresteang, si pgcatele scolii noastre s'ail vazut toate in recitarea color, citeva strofe
ale poesiel: gargarisealg, smulgere pripitg a silabelor,
55
Ziva a cincea.
Congrepul bancilor romanegti din Ardeal i Ungaria,
unite de citava vreme intr'o puternica qi binefacatoare federatie, tine gedinta ei de deschidere Innainte
de amiaza. Scaunele sint acum In parte goale. E pleat,
56
0 lupta literary
57
Cele mai multe sgtence privesc abia In treacgt porturile din alto Tinuturl. Ele se indreapta raped spre
dulapurile unde se InNiseazg ale lor, si acolo staff
ridicare de cortina se inira pe fondul rosu al paretilor gol eel aproape doug sute de cintaretI. Unele
din doamne i domnisoare poartg rochii albe, celelalte
58
0 lupta literary
salt& In mirarl vesele de herd, Intetitd. Unele a cordurI picura cu o limpeziciune de cristal. Niclodata
insa o mai mare evlavie induioata nu s'a coborit In
suflete decit la trezirea Inceata a RasunetuluT din
Ardeal" de Vidu. Cind glasul paseril tinguitoare trebuie,
tiS'i, supt puterea de vrajire a cinteculu!, vorbele acestea pd,trund In suflet ca o profetie Infduratd, in
scutecele tainel, qi, imbratiOnd toate tale ce ad lost,
toate tale ce sint astazY, sufletele raspund cintarii:
AstAzi, mine, tine tie?..,
59
Ziva a sasa.
Corul romanesc din Romania a mai fost prin partile banaOne, undo a fost intimpinat cu o nespusl
caldura. de amen' can supt steagurT albastre cintad
pregatirl marl pentru a gati fraJcilor" cintaret1 o petrecere pe care sa n'o maT uite.
In scoala de linga biserica Innaltata la 1..784, asteapta, carul de Weill al Salistel, in frunte cu unul
dintre invatatori. Portul alb si negru se desfasura
de la un capat la altul al micil scene din sala de
serbart i, cind sala Se umple de oaspetl, cintecul
romanesc cel mic primeste cu dragoste cintecul romt-
60
0 lupta literara
61
62
0 lupta literary,
Ziva a saptea.
CetirT i confering fora Insemnatate, la Sibiid. EA
ma bucur In Salite de ospitalitatea pdrintelui Stroie
si ma 1ntorc In ora numal cu trenul de la amiazd.
,,Notaregul" povestete in vagon, in duo cu un major
german, vinatorr de urs, vechi i noud, i toate adevarate.
Dupe arniaza, in Rainarir cari cuprind la un loc lea-
atuncl, nu se poate curd ti de pata care-1 arde, se incured iarai i fuge, lasind sufletele ascultatorilor nemultamite i neimpacate. Diletantir ai1 jucat biniyr,
unall mult cu rolurile netiute. ActoriT din Bucureti,
d. Zaharia Birsan i. d-ra M. Voiculescu, ad avut putere, miyare, avint, in actele al doilea i al treilea,
63
care au mirat si atl f ,cuts piing& pe atItia oamen! simpl! si boiert" din stalurl, pe atitia teranl In
mijlocul lor. Dar de la Inceput pang, la sfirsit se vede
parata pentru a mica pe ascultatorI ? Cine-I va Incredinta ca lumea vine pentru a vedea rolul prin el,
iar nu pe el In rolur! ?
Ziva a @aptea @i a opta.
Ziva de Simbgtg. a fost cea d'intahl cu totul goalg.
Pang, atuncl tot ma! fusese conterintt clandestine sail
cetirl la care nu voia s mat vie nimenl. Acum si
acestea s'ag. Incheiat.
Totusl oaspetil vin necontenit pentru expositie, care
ramlne deschisa pang hull. De la nol, dupe, dd. C. C.
Anion, Vintila Bratianu, si dr. Istrati, sosesc spre
sfirsit dd. I. Bratianu, cu o Intreaga legiune de tinerl
liberal!, d. Em. Costinescu, a caruT batrineta puternica
face o mare impresie, si apoi o gramada de director!" de reviste, de scriitorl romInt" si Dumnezeu
title mal de ce. Cei de la Inceput ati plecat mal toil.
*
0 lupta literary
64
dar Salistenif ati hrana, bunatatu si iubire pentru orTcit de multi , la ceasurile 3 dap a aanuntase
65
La cina intinsg pentru cele doug, trel sute de oaspeg, pgrintele asesor Ivan, un bunic cu ochil de tIngr,
limpezl i patrunzatori, Incepe toasturile pomenind pe
a fost a 1ntregii sale generAii, neindestulgtor informath, 1 aplecata spre uparele osindiri romantics ce
pot Indreptati toate desertarile puterilor i talentelor,
recunoate Induioat puterea neinfrInta a neamuluf
nostril. Aclamatil puternice salutg Inchin area facutg.
de un ultim vorbitor cgtre poporul de la tarn, care a
Indreptat prin munca sa neintreruptg i piing de jertfa
urmgrile Instraingrif statornice a boierimii i a car-
66
0 lupta literary
si aparatorul nostru al tuturora, care a facut tot trecutul si in minile caruia sty viitorul Intreg, s'atl Incheiat cuvintarile.
Ziva a noua.
0 aparitie noua, in expositie: P. S S. Ignatie Pap,
episcop de Arad. 0 figura de calugar carunt cu liniile tarT, pe un trup innalt, slab, cu miscarile stillgace. Sfirseste iute cercetarea colectiilor si merge sa,
67
se Invirte lesne Intfun cerc de idei bisericeti cunoscute i tie s& aminteasca uncle trebuie, vrista sa
68
0 lupta literara
Cu 'coat& ploaia care cade, eel doi arhierel i vicariul sibiian Ilarion Pucariu, un scriitor din generaVa,
veche, plead, pe jos la rerdinka metropolitanail vad
trecind Incetinel cu umbrMe de-asupra palariilor
neIncunjurag de nimeni, abia schimbind Intro el cite
o vorba, de toate zilele, i-mi pare rat pentru aceasta,
Biserica, In care ar trebui ss vedem i astazi cea mai
adevarata i mai hmalta a noastra mindrie. GenerAia.
noun, In fruntea careia sta aid asesorul Miron Cristeap
om cult, modern i impunator prin nobleta chipulul
sat, are mult de lucru pentru a Invia cele ce murisera.
69
formatiilor, alaturr cu stirile despre accidente si c111-toriile domnilor ministri, pe cind locul de cinste era
pastrat pentru spurcarea zilnica a adversarului politic
sag pentru lamurirea Imprejurarilor din .erile galbene
i negre, dui:4 care ni arde inima. Dincoace, Tribuna",
Libertatea", Drapelul", Gazeta de Dumineca", Foaia
poporulul ", Telegraful Romfn" cite nume pentru
nimica goa15.!, chiar si Unirea" 1, abia all binevoit
sg, publics dtava rindurr sect ci sterse, programe im,pestritate cu nume, off s'ar'i grabit sa, fact curte unuia
si altuia tiparindu-I prosa oficiala a cuvintarii. Tar, Incolo, accidentele din toata lumea, fleacurile, nimicurile
si prostiile din cele cincl continente si vesnica balabanire cu chestia acelora cars la Pesta se cearta, cu
0 lupth literal./
70
ci,
XII.
tate din carte e cuprinsa de un studio laudator iscalit: A. P. Vojen. Va aduceg aminte: poetul recomandat pentru talentul sail de Shakespeare al
Archive", confererqiarul care a strabatut Ardealul Mend amintirl ne4terse, dar nu i dorin0 de
a-1 maI auzi. Drama Insaql trebuia scrisa numal
dupa, 0 cunoatere deplina a traiului teranesc adevarat, cad nicIodata nu se poate face o opera de
frumuse0. decit dintr'un fond de adevar desavIrit
reprodus cu o sinceritate deplina. Nol entem, e a-
72
0 lupta literary,
XIII.
BISERICI MARAMURAENE.
XIV.
BIBLIOTEC1 CIRCULANTE.
t41, ca mIngliere).
75
mult timp pe brincl", etc. 0 a treia e unul din locurile sfinte ale Rominilor, pentru un anume mormint; fusese, ce e dreptul, In biserica, dar nu vazuse
nimic vrednic de luare aminte.
CM fusesera prin acele locurT, In nmica societate" cu
Nu cetiag ?
Raspuns elocvent, cu ochi! mart-mart.
Saptamini,luni de zile, stall astfel Rucurestenit, Ie-
76
0 lupta literary,
tar pentru femel iadul de tarabohl zadarnic, de colindat cu visita, haI-haT, ziulica dupa ziulicg., i sufletul
se hranete singur, cu visuri rele, nemultamiri nedrepte, cu despret i neintelegere pentru viata.
Astazi, cfnd se cetete ala de putin, i mai-numar
cartulit de iatac, care se ascund supt perina, scursoil ale librariilor parisiene, pe care unel femel cinstite ar trebui s-I fie ruine sa le ceara de la librarie,
niclun librar nu mai tine, dupa oft tM, biblioteca
de imprumut, care nu lipsete In cel mai pacatos
colt de viata germang englesa sat francesa.
Innainte, era ceva ma! bine.
Intgia1 data m'am cufundat cu patima, cu o bucurie salbateca, cu o nestinsa lacomie In raiul cartilor, multamita unel biblioteci circulante. Liceul din
Iasi II depana lectiile Jul mai mult zadarnice, prost
BibliotecT circulante
77
78
0 lupta literary
Iar In acele ora.le de provincie unde abia sint librarl pentru ca.41 de scoala si nu se afla niciun anticvar, nu si-ar indeplini astfel maT bine misiunea for
acele biblioted de liced, alcatuite din cartile felurite
ale daniilor, care zac tnchise sail se pradd, fara rusine de profesorl ? La Primdzia din Bacat, de ex.,
se afla o biblioteca intreaga, nerdsfoita de cind Wa facut
donatia. i cu cit e mal frumos chid yea la gim-
XV.
CARTE DE COALA.
Era foarte interesant sg urmaregti desvoltarea literaturil noastre didactice. Interesant din chiar punctul de vedere al qcolii de dincolo qi al qcolii de dincoace, dar, pe algturea, interesant i din punctul de
vedere al literaturil romaneql. Anumite epoce se desfaceat pentru cgrtile de coala din strabaterea car-
80
0 lupta literara
tuliilor qi carticelelor, de la tipariturile cirilice zdrentuite i pingarite de vreme pang la lucrarile aprobate"
revazute", adangite", legate in cite unsprezece editil
Carg de gcoala
81
gi
copiate
82
0 lupta literara
rare. Dar, chid invatamintul de acolo ajunse in mfnile lui Laurian, representantul unul curent cultural,
ccoala din cellalt principat capata un gir de lucrari
complementare, In fruntea carora statea Istoria Rominilor a lul Laurian insuT, iarai o carte de coala
care a fost un eveniment literar.
In Ardeal, Blajul mai ales, cu colile lul unite, contribui tot atunci la literatura didactic& cu nite carti
prea curind uitate i de mult neatinse.
.1F
Cart! de scoala
83
ScriitorT puternicl i marl, invatatl original! si adincl, facet,I aceasta fapta mare: cu jertfa uneT partil
din timpul vostru, dag cartea cea adevarata copiilor
cari vor fi fruntail neamulul romanesc de mine !
11 Septembre 1905.
XVL
85
pe bietul satean pe care-1 doboara la pamtnt loviturile slujbagului strain far& raspundere, dincolo ciobanul bogat in povet1 care farmeca pe copiil satulul,
mai departe pindarul tndraznet gi viclean care pazete ma de bine, holdele incit mina la amend& gi
vitele care n'ad pascut In ogorul strain decit fiindca
tot el le-a adus acolo; apoi rasare 1'80. de Intunerec
a padurarului romin care-0 ucide domnul fiindca a
Indraznit s vada in fata lul o simply jucarie de iu-
86
0 lupta literary,
XVII.
In alts parte am flout, impreung, cu istoria literara, intru citva i cea bisericeasca a Romtnilor din
toate parOle pang, Ia anul de prefacere 1821. Indata
dupg, acest termin, Mitropolia din Bucureqti a cg,patat
Pe atunc! Moldova era despa4itg de Tara-Romgnea,sca i Ia Focani trecea Inca o granip, prin trupul
neamulul nostru. Dar Biserica de dincoace de munII
nu cunotea, in ceia ce privete sufletul, aceastg, gran46. Veniamin Moldoveanul, fiul de boier, i Grigorie
Munteanul, coboritorul unuf neam umil, erall de o po-
88
0 lupta literary
89
90
0 lupta, literara
controlul de aproape al Statulul i chiar dupa, intrigile consulilor strainl un Nifon la Bucureetl, un Sofronie In Tael
nu mal infatiall nimic decit apuca,turile i slabiciunile lor. Cel din urma episcop vrednic
carte, era pe ling& aceasta invatator, institutor, profesor de seminarid sail de Universitate. 0 oarecare
cariera politica era de nevoie, $i de aceia eraft preferag preotil cu talent la alegerl, preotil bucureteni 91
ieeeni, traind In mijlocul luptelor pentru putere qi stra-
ortodox strict faza nicio iubire deosebita pentru scopurile nationale ale culturil noastre, a luat o parte
Insemnata, la munca de eruditie, care a Ingaduit sa
91
leg!, putin nemerite de alminterea, vetl avea s/ alegeg mine-poimine un Mitropolit Primat al Regatulul
roman. Dm/ legea va Impiedeca sa ridicati pe tine
ar trebui, schimbati-o.
18 Septembre 1905.
XVIII.
XIX.
Mare le
la,
sitatil de acolo, a fost rugat sg le inaugureze printfocuvIntare. Din ea scoatem unele parer! i Indemnurt
care par rostite anume pentru Imprejurarile noastre..
94
0 lupta literary
lmpotriva for avem o datorie de a sta de sine... Chemarea noastra e a ni apAra comorile mostenite de la
stramosr, a le Ingriji si desvolta mar departe. Nu toate
straturile poporulur nostru pot face aceasta; Innaintarea nAiunilor mail stl totdeauna In mina celor putinr
numar, a conducatorilor. Dumneavoastra Ins6 domnilor, cari v5. mindritr ca facet! parte dintre dinsir, luaV In plstrare aceste comorl si nu credefl mime!, ci
Aptuip, In libertate germana i In adevar german."
Vor cari avetj urechi ca s nu auziV", cum judecAl
aceste cuvinte ale until om mare din -arg, strgina, care
poate fi ded prooroc i pentru nor?
11 Septembre 1905
XX
A fost vorba nu demult In doug articole dire aceastg, revistg despre luminatul bgrbat fiances i meterul stilist Belessort din Paris, care, dupg ce dgduse
gata Iaponia Inteo carte de daung21, Indreptase asupra noastrg, asupra mice!, umilel, salbatecei Romanil
mIncgtoare de Jidan.I care o mInInca Indurgtoarele
96
0 lupt4 literary,
locuitoril Romaniel cari nu vreail sa vorbeasca romaneqte, In numele Vechiul Testament qi al unel nobile
descendente galitiene, compatriotilor d-lul Belessort
cartea nu li-a placut de loc, cel putin In ceia ce privete ideile.
fel de critics flecare, cu piraturi ca s rizT, la yestita Revue Bleue pe care Rominil notri o ail mat bucuros pe masa i o cetesc mai cu drag decit pe aceia
din bietele noastre reviste sarace ce li vrea mat mult
bine.
98
0 lupta literary
ett nu murim de dragoste mai curind dupa Rusi, aliatil Franciei, cari Rusi ar dori 0, murim de dragostea vitejiel si civilisatiel lor. Ticalos popor si poporul
asta romanesc, domnule Ernest-Charles, de la sail, di
pi, cum to simg si d -ta, Revue Bleue, mai mult di pi
decit de la Paris !
i asa yin la rind: casele Bucurestilor, care nu sint
frumoase (cd, e si veche edilitatea bucuresteana!), ma-
XXI.
si ele shit une orl destul de marl pentru a da o pecote deosebita fiecaril staptnir! pastorale.
Cea d'intaiil schimbare s'a facut la Iasi. Am cunoscut
101
102
0 lupta literara
tul cu umbra tor; episcopul Jaquet cunotea pe Mindul Mitropolit Iosif i avea toata consideratia pentru
cucernicia venerabila a stintului batrin.
In acelaqi timp, Archiepiscopul Xaveriu de Hornstein
II facuse in Bucuresti cu totul alt rost. i el un Sviterian, dar iuncar, nu profesor, om energic, al caru/
spirit cotropitor fusese Intemnitat prea mutt& vreme
In cercul Ingust al unel parohll de sat, el urmaria
lucrml marl. Palatul pe care gi-1 eladi, e de toata frumuseta i vorbete acelul care-1 vede, de ambiVe qi
dorinta de putere. Aceste scopurl, marturisite limpede,
II stricasera toate legaturile; la palatul RegeluI catolie" de care tia sa vorbeasca foile flecarilor i ale
celor ahtiati de putere, Monseniorul Hornstein era foarte
103
104
0 lupta literary
XXII
GENERATIA. CEA NOUA IN ARMATA
1N LEGATURA Cu CARTEA : nINSTRUCTIA TEORETICI A GRADELOR
INFERIOARE I A SOLDATILOR IN ARMATA. ROWNAN,
Pang, acum citiva an1 abia se putea spune ca, ayearn o scoala sateasca, adeca o scoala pentru prefacerea teranilor din Romania in gospodarf luminati,
stiind ce s fad, din pamintul i alte inlesniri ale lor,
si In Rominf constienti de drepturile care le ail si de
felul cel mai potrivit, pentru el si pentru Ora, In care
le pot exercita. Partea cea mai mare; mai curata mai
voinica, In trup si mai cumpanita la minte din locuitoril Regatului roman era Inlaturata, pe tacutele si in
dosul formelor de civilisatie celor mai stralucitoare, de
la binefacerile culturil.
Aceasta s'a recunoscut pe deplin numal In clipa de
indreptare, precum e firesc ca numal atuncl sa se recunoasca greselile.
D. Haret va pastra totdeauna, in ciuda tuturor devetitorilor sal, meritul cel mare de a fi pus cartea In
106
0 lupta, literary
1Q7
Dar, dud acela care a Invatat la scoala satuluT cetitul, socotitul si ce-I trebuie din cunostinta teriT, neamulul si a trecutuluT lor, Tmplineste vrlsta de &ma-
108
0 lupta literara
109
110
0 luptg, literary
XXIII
SCHITELE D-LUI N. N. BELDICEANU.
112
0 lupta Meru&
Intr'o anume clip& rarl 41 aduc aminte de o departata iubire care i-a adus in iadul certelor din fiecare
ceas.
nu li plat repetitlile.
9 Octombre 1905.
XXIV.
de pota i telegraf i multe anunciuri. Acet1 oameni economi i cu mintea ingustg plgtesc aa ceva
cu ciVva gologani numai. Dar cel mai multi vread
sg, aibg, pe Rugg aceasta, pentru dtnii sail pentru a!
lor, i ceva povet1 i poesii; el se bucurg chid mai
afla i unele ilustratii. Pentru aceOia slut Calendarele
mai maricele sail cele marl, pe care trebuie sa, le redacteze un scriitor, oricit de mgruntel.
Odatg puneam cu dreptate un mare temeia pe aceste calendare. Cu calendarele lui de la Buda, a ispitit Zaharia Carcalechi pe atitia cetitori din Ungaria
114
0 luptl literara,
gi din Principate, dindu-li lucruri placute de cetit late form& tipografica neobinuit de aleasa. Si el nu
era cel d'intliu, ci pe timpul lui, prin anii 1830, calendaristica ronaneasa Implinise mai bine de o jumutate de veac de la data chid, In veacul al XVIII-lea,
Petru Soanul din Brasov Incerca,se cel d'intaid a tiOh o astfel de lucrare.
Dupa Carcalechi, cel mai bun calendarist" a lost Ko-
Putin dupa aceia, librarul Ioanid, din Bucureti, Incepu irul calendarelor sale, care se raspIndira foarte
mult. Calendarul literar de spetA negustoreasca ap5.rea astfel, i el s'a pastrat, on necontenite Imbunat6.tiri, pans In zilele noastre.
Iar dincolo de mung calendarele bTaovene de prin
anii aTzecl, urmind traditia lui Barit, incepura a da
o cetire felurita i. bine alma until public tot as
de putin pregMit ca qi al nostru pentru literatura innalta.
*
115
116
0 lupta, literary
diecesane din Sibiiil un calendar cu literature inteales. Un al treilea apare la librarul Ciurcu In Bragov
117
xxv.
NUVELELE D-LUI 1 CIOCIRLAN.
D-LUI A. CIURA.
SCHITELE
Traiul nostru" e al doilea volum al d-lul I. Ciocirlan, InvMatorul din Moldova care a izbutit, In scurt
timp, sa, se impuie ca unul din cel ma! bunt povesti-
destul de bine; alta e cea d'intlia Incercare a scriitorulul catre subiecte straine, In care eroiI shit suflete
neobinuite qi superioare: e vorba de dot refugiag ruI,
lucratorl stIngaci Itntfun sat moldovenesc, 1 pe cari
un vifor de iarna-I inghiata In coliba undo s'all adapostit (Dour su/lete). Cele clteva paginl intitulate Schi.te" (mat tot volumul s'ar putea chema aa) daa poeme
119
toate insugirile gi defectele sale, de inflorire cam dulmaga. i, putin maT departe, Traiul nostru", Cing"
qi De Serbatorl" itl dail In amanunte raid, zdruncimate% pline de adevar ci descoperite adesea printr'o
observatie tins, cele maI negre privelit1 din viata teranimil noastre din Romania.
Povestea cea din urma amintita e de sigur cea mai
frumoasa din volumac, i niciunul din cetitorl nu va
raminea neindulogat de infatisarea casutel de stir:tele
in care miuna eopila iT got, ca,rora data en vestea
Sfintulul Botez, preotul li aduce i cite o cameuica
120
0 lupta fiterarl,
XXVI
LA DES VELIREA MONUMENTITLITI LTA ALECSANDRI'.
poet, i national, i de Curte, care a fost la batrinetele sale un oaspete iubit al palatulul fie libertate i
poesie din Sinaia. Fars a mal vorbi de alte ode, de
panegirice, dintre care unele a 1 lost mal cumpatate,
de medaliile rivale pe care le-ad batut, Intreclndu -se
In uriciune, dintre ace library al Iai lor cari in s se
afirme, cu tot dreptul, la once manifest4e patriotic&
gi culturalg.
Toate aceste semne de admiratie: statuie, discursurI,
versurl, prosa, medalil evreiet1, le-a prev&zut Alecsan-
dri In cugetarile sale asupra viitoruluI la care se pu1 Era vorba ca la aceastA data ea se fa' desvelirea.
122
0 lupta, literary
tea astepta. Sigur de sine Insusi, de usurinta creatiei sale, de farmecul sal cuceritor, de neaparata simpatie pentru dinsul a color multi si color marl, el a
purtat o coroana fara spini si a stralucit farad sa sufere si fara sa, se mistuie. Si-a trait viata toata, i
lucrul sail de scriitor, In loc sa, i-o fi scurtat prin chinurile iscodiril de ginduri si faptuiril de cuvinte, prin
straduintele grele Intro lamurirea sinatirii, i-a prelungit-o poate prin con0iinta stapinitoare a unei gloril
cptigate rapede i pe care pang, la bittrinete a ,stiut
a o pastreze.
Cine a cirtit Impotriva lui? Vre-un nemernic a carui
123
menilor de la noT, armonisatorul maestru al cintecuJul popular, vrajitorul trecutulul eroic, aedul renasteriT noastre, al luptelor si triumfurilor din urma, Intr'un
cuvint Intruparea poetics a geniuluT national.
IIn altul, foarte nenorocit de la un capat la altul
al vietil sale, creind cu greutate, din maduva si singele sail, opere care 1 -ail Inveninat totdeauna de desnadejdea idealuluT nelndeplinit, un altul care n'a aflat
macar In iubirea frateasca a tovarasilor, intr'o lute leT
gere larga i deplina a publiculul mingliere pentru aceasta mare i vesnica suferinta, un altul pe care dusmaniT nu 1-aa crutat, pe care prostil nu Iran iertat,
prietenil nu 1 -au respectat, pe care nimenT nu 1-a In.teles In Intregimea lul, un oarecare
Eminescu,
de profesie rind pe rind actor, revisor, gazetar si nebun, caruia citiva admiratori din eel guralivl i-ad Inchinat caricatura de bolovanl Intr'o plata botosaneana
gi un bust ca acelea de pe mormintul oamenilor cu
avere la Ateneul din Bucuresti, acela a numit pe Alecsandri, in cea mal scurta si mal bung caracterisare:
oresnic Una'. gi ferice". Pe chid el, sarmanul, care
lauda asa de frumos, fara nicTun gind de rivalitate,
a fost burin in cugetarea sa cu mult Innainte de vreme
si, prin urmarea fireasca a unor uriase Insusirl nestapinite, de el Insusl sad de mediu: vesnic neferice".
121
0 luptg literary
cut, din iubirea pentru neam, din arta stints a poesiel, aceia nu pot cere mai mult decit ce li dg acest
bogat i strglucit diletant care a fost Alecsandri. i,
iargi, exterioril prudeng, cumpatatil, masuratii, pieptgnaVT, gltitii, solemnil i pompoii nu pot gasi In
toatg, literatura romgneasca un altul din scriitoril marl
care sg-i multameascg atit. Ca e un scriitor mare, nu
in cape vorba. Dar la el nu va jigni piclodatA i pe
XXVII
126
Poetul din Ardeal a cintat de-atunci despre frumoase din sat, despre amurguri la tarp, despre razboaie stravechi i despre razboaie noun ale neamului
nostru, despre ostaii de la Plevna i despre Regele
Carol, despre sateanul romin, care -urea pgrnint", despre bucuria i datoria vietii, i despre cite de toate.
Se yam indata c& scriitorul cel not era, din Ardeal,
dar nu at Ardealului. El aducea o mare obiectivitate
sening, un simt de vitejie innaintea vietil, accente de
veselie nepasAtoare, puterea de a Inv Ilmgi micati i
multimi si o indrazneala, o putere, o bogatie de form&
ne mai pomenite, caci acestea Sint meritele lu!.
0 luptg, literarg
127
acel_ea.1
cut i a copilgrit acolo, cine s'a Intors de pe depgrtate plaiuri in acele locuri, ca la un igvor de mingiere i de Imbarbatare, acela nu poate fi in viata sa
Intreaga declt omul acelui pamint, in care slut prinse
toate radacinile suflefului sad. i, fiindca acel Tinut
e ca o icoana Inaltatl i limpede a Ardealulul rbmanes, acel scriitor va fi In stare sari spuie toate
frumusetile, Opt tnOleaga toate durerile, s-I qopteasc1
128
El va fi un poet local, In cel mai fnnalt si maf adinc InIsles al cuvIntuluf, si va ajunge unul din poqil naVonali,
brazda sa, pentru biserica sa, pen= satul sail, pentru Tinutul sad oltean i pentru .tara sa ardeleana. El,
va iubi poporul romanesc, nu din datorie, nu din con-
pe marginea Oltulul, panel la eel dol put de nevastuica," ce se string pentru somn la caderea stint& a
serif. Si vet! gasi aceiasi margenire- si intimitate a
iubiril, aceias1 Imbraisare strinsa si calda, care prinde
cutare rfil, cutare dascal schiop si glumet, cutare Ma-
0 lupta literary,
129
vitorT cfstigatT d'innainte, cintg,rile de mgrire ale RomanieT noun. Nu, ci e revarsarea, In forme create ngprasnic, a unel durerT care s'a gramgdit clipg de clip&
XXVIII
132
0 luptg literary,
al functionarilor de tot felul, pe cari i-aq creat timpurile noastre. to stirsit, el a venit la Bucuresti ca
student, si aicl a avut innaintea sa zgomotul, risipa
i anume la acea parte, mat bogata i mat bine cunoscuta, dintr'insa care desfaura luptele, placefile qi
suferinele unor oameni patima1 i nenorociti, unor
biete suflete schiloade gi slabe, menite sa piara 1nt'un
chip nevrednic. Din asemenea cetire se desfacea lara1
neIncrederea fa0. de vials, batjocura fata, de ideale
ce pot atinge sail macar servi, i marl avinturl dureroase catre acele culmi care stay dincolo de margenile puterilor i chemaril noastre.
134
0 luptg literarg
lovit In cap cu parul. i sfiritul de la nuvela PojarniciT", cu prinderea de git a iubitilor Innaintea easel
care se mistuie In flacarT, nu e cel maT firesc.
*
Astfel un curent nenorocit, o coala fara folos moral, prietenll ratacitoare i blastamul bold ail putut
Intuneca Insuir1 care n'az'i fost din cele obinuite. Niel
XXIX
D. V. M. Kogalniceanu e un fid pios al marelul sld parinte. De mar multi anT d-sa tipareqte partI din corespondenta politica a lul Mihail Kogalniceanu s.aa da
editiT noun din acele opere ale aceluia,o personalitate
Vasile M, Kogalniceanu
137
138
0 lupta literary,
La urma se d gi o scurta bibliografie a owe! literare a lui Kogalniceanu; ea poate sg, aduca, foloase
i altora decit cetitorilor obisnuiV.
Asupra ca4i1 in care d. Vasile M. Kogalniceanu se
ocupa de chestia teraneasca, se va vorbi mai pe urma.
6 Novembre 1905.
XXX.
In cel d'intAid numar al eT , ce contrast cu publicAia care se intituleaza Cu Itura Rona Inb,", cu toata
lipsa de once culturg, moral& i social a atitora dintre
colaboratoriT d-luT Gavanescul!, a Inceput a tipari i
studil mal Intinse, In volume deosebite.
Cel d'intaid e a cela pe care d. G. Bogdan-Duicg fl
consacrl Seminariulul pedagogic (Seminarul pedagogic
notice i propuner! ", tip. Carol GOb1). Se tie c de
cipa and s'ail adaus pe lingA UniversitAile noastre,
In locul vechilor coll normale superioare, care erau
mai mult nite internate pentru bursierT, seminariI",
care at de scop sa pregateasca Intr'adevar pe profesorT In chip practic pentru meteugul lor. StudenOT
notri fac incercari asupra sufletulul unor colarl aduI anume pentru dinir Intr'un lice" mare sal maT
mic, dupe, cum stilt i puterile i sentimentele pentru
140
0 luptg, literal./
141
XXXL
143
de anumite datoril sufletetI pe care i le-a lasat marele sail tats, care a Improprietarit pe teranl: astfel
144
0 lupta literarg,
cred ca raft facede cele doug, marl prefacer! imbucuratoare ale timpurilor din urma: coala i banca
Batelor. In schimb, propune urmatoarele masurT, pe
care le Iniram, Insotindu-le de indoielile noastre: 1,
facerea unul cadastru, pentru ca satenil s& las& din
Incurcatura de astazi i sa, Ole In sfirit la ce are
drept fiecare (dar cei mai multi n'ar avea dreptul la
mai nimic; ar fi oarecum o ancheta a boggle celor
cari qi-o Incheie In citIva gologanl); 2, alcatuirea de
islazurT comunale (sg, nu se cite ins& ca. Intreaga economie de vite ar trebui creatg, din non); 3, b desvoltare a colil satetI, in privinta careia nu se 1ntra
tnsa in amanunt6; 4, Intemeierea de gospodara model
(dupa care nu e ins& sigur ca s'ar lua satenii, fiindca,
orlcum, el ar privi pe sateanul-model ajutat de. Cirmuire ca pe un tunctionar, un fel de agent sanitar
sati revisor de cercuri WWI,- de corurT sateti, de
teatre sateti i cum li mai zice); 5, premierea teranilor cu gospodaril ma/ buns (primarul s'ar propune
fara indoiala In rindul tritaid pe sine, i cine ar putea
face controlul ?); 6, alcatuirea de tovarail, ajutate de
Stat, dar deosebite de bancile populare, pentru vinzarea productelor (abia slut Inca prin satele noastre
oameni pentru un singur fel de tovaraii); 7, o supraveghere de aproape a bancilor populare ca sg, nu cad&
145
face dna vreme nu se va taia gtt#a partidelor politics, care schimba, preschimba i strica toate.
146
0 lupta literary
In ciocoimea mare qi mica a functionarilor ; e elementul de lumina, care fipsete teranului. Aceste lip.
surf trebuiesc Intregite, i aceasta o poate face itumal
fcoala ; alta, coall declt cea de astazt sail macar decit cea de ierl, careia II datorim toata ticaloia de azi.
Cel mai mare om din Romania va fi acela care va
Intelege 0, ajute cu rostul sail politic silinVle pe care
le face astazi Intru acest stop partea cuminte i dinslit& a tinerimil din Romania, i niciodata gloria Tronului romanesc n'ar fi maT stralucitoare decit atuncl
chid s'ar Linea neclintit la locul sail, pans la Indepli-
XXXII.
CREDINTE" DE IOSIF.
148
0 lupta literary
nator" al suduitorilor", innaintea caruia orice adevarat punga literar, once title brill don-chi ptic 41
face truce cu cutremur. Aa. find, cum se poate vorbi
de Credintele" lul Iosif altfel decit uuratec sail in
aproprierT jignitoare, care nu vor avea macar darul de
a tulbura prietenia dintre doua bune suflete fratet1
ca ale acestor poetl tinerl al zilel de astazi ?
i totu1 ce frumoasa, ce minunat de senina, ce desavirit de simply i de armonioasa i de cuceritoare
in fiecare vers, in fiecare alipire de cuvinte, in fiecare
calificativ ce se coboara uor i atinge totdeauna, e
pentru tot ce e duioie, pentru tot ce e amurg, penumbra, lumini de lunA, freamat, oapta in lumea lul
Dumnezeti i in lumea oamenilor, aceiaT amintire sigura a lucrurilor stravezil, Invaluite, trecatoare, aceia1
gicire a micarilor ascunse ale sufletulul altora, fiindca
le afla i In contiinta amanuntita a sufletulul sad,
Credinte de Iosif
149
i cu cea mai mare uurintg, in acele lumi ale trecutulul, ce a fost, i ale legendelor, care nu pot sa
fie, uncle nu pot rgzbate i tral decit pu#ne firT de
scriitbri; e aceiai maiestrie In, a putea primi in sine,
ca qi. cum n'ar cunoate 0 n'ar intrebuinta alt limbk
150
0 lupta literary
Fata de Patriarhale", fats de cintarea luT tefancel-Mare, acest volum nod are WA, Indoiala noutatea
sa. i aceT cari ar fi bucuroT s Insemne stIritul cariereT literare a lul Iosif vor avea de sigur i alte surprinderT.
13 Novei;abre 1905.
XXXII".
la suta ca sa afli declamatii nationaliste ca la congresele anuale ale Ligel, amintirT slabs ale unor lec01
care nu vor fi fost nici ele tocmai bune i mult romantism vorbgret, necopt gi rgscopt ?
152
0 lupth literary
153
XXXIV.
155
titi sa, si to ceara innapoI si ca pentru viitor el n'avea1 in vedere decit acea binefacere dumnezeiasca a
until boier bun", drept, omenos, milostiv, facator de
bielsug si de pace. Cu mutt mai dese oil decit cum
se credo, dadea Dumnezed acest noroc saracilor si obi-
156
0 luptg literart
157
che, cu rostul el politic si ca nu se mal poate da urmasilor el occidental! acea curatie de viata patriarhala, acea deplinatate de simt romanesc, acea legatura
cintaretil puternici si multI al renalteril noastre de astazl, s'a Induiosat de stirsitul umil al micil boieriml
glorioase si a facut din aceasta drama fara strigate,
158
0 lupth literary
159
slut de fats i nu inteleg; i glasul innabuqit al mamei spune numai, In mijlocul risetelor nevinovate, acest
terea, Insemn bucata de la urma, in care se infatieaza in adevar dramatic lupta dintre doug generatif
duqmane, lupta'n care batrina boierime tie sa, cada
cu cinste.
Aceasta e cea d'intahl carte ce se culege pe un teren literar care poate da o tntreaga bogatie de coloare
i de simtire.
20 Novembre 1905,
xxxv.
MOUNTENIf.
Broura d-lul D. Brezulescu, avocat: Contributiuni
la studiul proprietatil In devalmg.ie a munWor notri"
are Intaid o Insemnatate tiintifica prin datele i numele ce cuprinde In leggturg, cu stapfairea 'n comun
a multora din muntif notri de catre urmaif moftdui
Intaid-proprietar, mortertil. E fns., mal ales, strigatul
can voteazg, pentru eft ad nevoie, arendmil de dincolo, can se fnteleg cu chiaburif pentru a despoia pe
cumpargtorif can dad preturl de batjocurg.
Ceia ce e numal o nenorocire cfnd e vorba de morenif
Inqif, e un scandal stupid cfnd to gindet1 la neghioaba, la conrupta administratie, care Inchide chil
sad n'are habar de o stare de lucrurf ce aduce prgpldirea pgdurilor muntelul de cgtre Jidani i alte felurI
Mosnenif
161
XXXVI.
1.63
Se von putea gasi In ele atitea lucrurl nea.1teptate, ki eli Insuml am aflat prin ostenelile parintelul
Antonovicl qtirl noun, privitoare la familia mamel mole,
164
0 lupta literary
niclun scop de laudare de sine, ca unul ce nu Inteleg a ma razima niel pe titlurile mole, cu atit maT
pAin pd parucicil i Caminaril ale a1tora, In locul cap
rora ae fi fost bucuros sa gasesc un. biet .t,eran Qum
se cade.
0 intrebare la sfirgit: al1,1 preotT din maple noastre
n'ar putea sa faca o asa lucrare ca a cdleguluT for de
la Birlad, In loo sa string& ban! i sail spurce yesmIntul In alegerile politicianilor nemernici cari sug
vista neamului ?
20 Novembre 1905.
XXXVII.
0 PIESA. SI UN ROMAN.
166
0 lupta literazg
bung 1
le-a scris MihaT Sadoveanu. Fiica luT Radu-cel-Frumos" e o lucrare cinstitg, viind de la un om cult, care
ci-a studiat cu Ingrijire subiectul i s'a silit pretutindenT sa fie exact i In tonul timpulul In care voie0e
sa ne coboare. D. Asian scrie o limb& foarte bung gi
destul de mladioasg. Pe llugg acestea, d-sa a fost Inteadevar Incalzit de Inchipuirea vietiT de roabg, de
dumang invinsa, de copilg impovarata de o datorie
de ura pe care a dus-o Maria-Voichita din care Stefan
a fgcut, cu voia sau fart, voia eT, sotia sa i Doamna
Moldova TotuT atItea Inlesnirl i ImprejurarT priel-
XXXVIII.
gozulul, acele rgtacirl dureroase ale bietel naluct subrede care -cl caut ad ,post de Invins si, la urma,, cu
acea prefacere fulgerAtoare care abura, iarast pe neputincios In jetul de stapinire si aruncl pe Fat-frumosul ager fili nobil supt securea cllaulut din Lem-
168
0 lupta literary
frumoasa $i marea povestire, micul roman care deschide Durer! innabuite", traieqte o mica, boierime
de functionar!: batrinl functionarl la pensie, cari-1 all
casele, functienarl tinerl cari stall on chirie. Lumea
170
0 lupta literary
ca de ce samana aqa de bine in romanul FloareOfilita" coconul Alecu, coconul Andrie i ceilalti, car
XXXIX.
IMPOTRIVA CLEVETITORILOR.
- L URA CONTRA CULTURII STRiINE-
***
S'a zis de multe orl, prin fel de fel de reviste pe
care de tale maT multe orl nu le insufleteqte decit
nacazul ca OA binele facut de a4i1 sad ciuda ca, el
s'a indeplinit supt numele altora, ca aka-numitul ell-
173
Impotriva clevetitorilor
rent al Saman&toruluI" ar Insemna In. ceia ce privete literaturile strains ignprarea sail Inlaturarea for
de catre scriitoril earl sInt ce trebuie sa fie. Litera-
174
0 lupta literary
Pentru a scrie decT dupa cuviinta lucrurl de o carecare bogatie i Innaltime, e absolut de nevoie a cunoate acea culture, a timpulul. *i nu numal a,tita, dar
175
Impotriva clevetitorilor
Cu multi an! In urma am predicat publiculul nostru, care i atuncl se dadea In vint dupa toate insanit&tile parisiene de astazT, aceasta bun& cale de
176
0 lupta literary
spuind acele lucruri,, nu Indreptam pe altii pe drumud pe care nu le-a fi batut i rasbatut Insumi.
Afar facusem. Ca ace! critic! al reel cari socot ca
ma Iniosesc puindu -mb In fata margenirea for parisiant i contemporana, i ell ma inchinasem odata
spiritului frances din clipa de astazi, i am vazut ea
e rad. Apoi am cunoscut bogata literaturg germane,,
care pleaca In mare parte de la popor,i mai ales acea
libera, acea find, literature, englesa, aka de Intiparita
totur de traditiii. de superstitii chiar. Pe Incetul apoi
clasicismul mi s'a trezit iarAT In minte, nu ca ablort
mulul, Sadoveanu, eel ma! Imbielugat din povestitoril de astazi, Sandu-Aldea i toff cellatti.
N'am pornit de la fetiismul orb pentru Romlni, n'am
Inceput cu divinisarea, din tine tie ce motive de iretenie sad neintelegere, a teranulul, nu ne-am inchis
Impotriva clevetitorilor
177
lnnaintea cgreia trebuie sa se piece orlcine ca Irinaintea oricaril necesitatil a naturil: aceia de a da neamulul romanesc o literaturg care sl porneasca de la
el, de la ce e may rgspicat ci may caracteristic In el
si de a da In acelasl timp literaturil universale, Yn
formele tale may bune ale el, un capitol not si original.
*
Poate domnil gia mgrgenitii cari n'at nicl sentimentele noastre, nicl talentul nostru, nicl curatia
noastrg, nicl... Niof cultura noastrg In adevar deplina,
europeang cuminte ci rabdator elstigatg si cu folds
Intreb u ix4ata !
178
0 luptg literary
Impotriva clevetitorilor
179
sg aduca, ceva innainte, ceva scris qi tip grit, ceva adevaxat i nu Inchipuit.
multe straturi sociale si din multe timpuri. El a zugrgvit, pe linga atitea feluri de viata, teraneascI, privita din atitea puncte, si viata din ateliere, i viata
meqteugarilor midi, i viata calicilor, i viata mahalagiilor, i viata preotilor, i viata functionarilor, i
viata soldatilor in pace, i viata for In lupte, i viata
eroilor trecutulu!. E acesta un scriitor cgruia sg-I poata
lipi pe frunte o stampilg cel d'intg,iii neghiob care se
joaca de-a critica ? Sandu-Aldea vorbete tot aa, i
180
0 lupta literarg
Impotriva. clevetitorilor
181
noqtri, cari s'ar'i ridicat dintre satenl sat dintre func.kionarT, n'o cunosc cum trebuie. Vasile Pop face din
boierul Mihnea" o sperietoare. Iar un scriitor din alt
cerc, d. Petrascu, care, In Marin Gelea", o carte de
acuma, a vrut sa ne introduca In aceste cercurl ale
Olimpulul social, zugravete monotone chipurl schiboade qi vitioase care ciripesc frantuzete gi, chiar cu
alt talent decit al d -lul Petraru, n'at valoare de arts.
Intelectuali!,
aceia slut gred de infAiat, qi for
li trebuie o actiune cum nu se aill rapede. Ce jalnic
e Gelea acela arhitectul care, cu ochil la ceasul estetismului, ratacete printre pacatele unel lumi pe care
ar avea datoria s'o indrepte! Nuvela, romanul nostru
bine Intales, pentru valoarea sa. Ei au dat lul Delavrancea pe scirbosul Ianca Moroit, luT Caragiale pe
Guvidi...
182
0 lupta literary
Nu-ti trebuie cine tie ce cunotintia de istorie literara ca sa vezl ca iubirea pentru viata i firea teranuluT, eel ma! romin Romtn, s'a impus de la sine
atItor scrlitori venig din locur! deosebite i traitt to
medit cu totul deosebite. Eminescu cel vinturat prin
lume, Creanga cel nemicat din Moldova sa, Ardeleanul Slavic!, om foarte cult, apoi autorul Sultanicai, si
Caragiale InsusT, In Niipasta i In cele maT dramatics
nuvele ale lu!, Vlahuta, In cele mal zguduitoare din
schitele ce a scris, tot' acetia au cerut acesteT
lumI teraneti cea mat mare putere i cea ma! mare
gingaie naiva. Mat tarzid, iata Cobuc care vine, cu
toata larga lut cetire,, vine i ramine teran din Ardeal. Ce at a face tot,T acetI scriitorT Insa cu Samar
natorul" din 1905 ? Si ce 4re a face Grigorescu, cel
mat mare ctntaret, In color! Insa, al clmpiilor noastre ?
ImpotriVa clevetitorilor
183
i atit.
III. ADORATIA TRECUTOLUI.
totusi pentru not insemnatatea cov1rsitoare: viata, biruinta, fericirea neamului din care facem parte.
Acest de-al treilea pacat, de care se Ingrozesc de o
potriva filologi cari, data ad o inimioara pentru cite
184
0 lupt6, iterara
actual& e
Impotriva clevetitorilor
185
0 lupta literary
186
tate, iar la Cronica rare ori vezi altceva cleat un buletin critic al migcaril istorice in Romania gi parOle
locuite de Romini.
Acuma Intreb pe cetitoril acestel reviste daca astfel
de parer! gi afirmAii nu slut ale unor oamenT cari viseaza in amiaza mare gi sutar de Inchipuirl bolnavicioase,
Samanatorul".
Dar ne mindrim cu iubirea pe care cu totim o avem
pentru trecutul romanesc gi care s'a degteptat In chip
firesc in inima fiecaruia. E foarte bine a, din aceasta
iubire all pornit povestiri gi clntece care se vor numara printre cele mai frumoase izbinde ale scrisului
romanesc. E fara indoiala o migcare In acest sons, gi
ea se Intilnegte gi aiurea decit In revista noastra:
oamenl cari nail nimic a face on dinsa all scris istorie". Am suflat noT In urechea d -luI Davila ideia de
a Invia secolul al XIV-lea In Vlaicu-Voda, am indemnat
noT de-a dreptul la alcatuirea atltor romane istorice, may
mult slabe, care all legit In anil din urma, purtind iscalitura
Impotriva clevetitorilor
187
188
0 luptg literary,
suiaftu), de visitor! revolutionary (ca ace! de pe Galag), de artitI" indiferenti fat& de moral& qi fata de
nationalitate, de mistic! i de pociti (ca dumnealor) ?
Pe dud noT tim trecutul, 11 luam de la cercetarile
istorice, qi nu de la tnchipuire, i Intelegem a-1 pune
In legaturg cu presentul i viitorul neamuluI nostru,
precum aiurea a fAcut, firs sA fie invinuit de romantism, un Sienkiewicz.
Si putem zice cA, acuma tntgid avem cunotinta
adevgratl a trecutulu! romanesc. ()data se prindead
din el nume, date, cu care abia se putead polei romanete, de la Bolintineanu la V. A. Urechig, chipurt de
era! aduse de-a dreptul din magazinul international
al romantismului apusean. AstAzi, multAmit& uriel
munci cinstite, al calif izvor nu e nevoie sg-1 argt
ell, avem notiunea tntregel cultur!, Intregil vieff ometwqti de odinioarg. Nu mat ratAcesc nume zadarnice,
purttnd pe pieptul for aerian un semn de recunoatere
In cifre, ci oament va aleargi spre no!, se tmbulzesc,
189
Impotriva clevetitorilor
Acum doi and un scriitor strain atribuia Sgrognatorului", far& nicio rea-vointa de altmintrelea, un caracter personal si adgugia ca revista, de si bine redactatg, va patrunde mar grad tocmal pentru acest caracter personal pe care 1-ar fi avind. De atunci, atitia
de la no!, acestia cu cea mar Wit& rea-vointg, si cu
cea mar ulna rea-credintg, ail strigat din gitlejuri mar
malt sail mar putin ragusite Impotriva revistel personale care ar fi Samangtorul". Si, de care ce multi
190
0 lupta literary
In astfel de Imprejurarl, revista are un rol neasamanat mal mic decit acela pe care, spre folosul eel
mal mare al culturiI naVonale, trebuie sa-1 pastreze
la noT, astazi si Inca multi. vreme. In revista nu se
cauta indreptare, nu se cauta Indrumarea de fiecare
zi, nu Se cauta nici stop moral, nici tint, naVonala,
nici continuitate, nici caracter. Revista e o Intreprindere comerciala a unuI editor, a unel societag, a unuT
scriitor care vrea sa fact, ban!; In ea se tiparesc lucrurl care n'au niclo legatura intiina Intre ele, care
necum sa Innu se .kin neap,rat de acelasI curent,
cerce a hotart un mers de ide!. Vine poetul care vrea,
povestitorul care se Intimpla, cite un critic dibacill si
stralucitor, care spune rautatile bine, spiritual, si
iata caieOlul injghebat. Se mal presara ilustratii noun,
Impotriva clevetitorilor
191
192
0 lupta literary
Impotriva clevetitorilor
193
194
0 lupta literary
Impotriva clevetitorilor
195
XXXIX.
CT_TRENTUL NOU."
Curentul not
197
XL.
raneascg, vor fi foarte multe vorba de haz si, nu numal atita, multe puternice tipuri caricaturale, din mijlocul carora se desface Gheorghe Namilg, cel cu pumnul
199
pe care se poate zice ca, a creat-o la not Sint umoriti cari at imaginatie de humoriOr i altiY cari, deprini, prin felul for (le tratare a vorbelor, a mica--
rilor, cu exagerarea
at1
200
0 lupta, literary
Viorica. Un scriitor realist ar fi vgzut cg formele barbare slut numaT o pgrere a noastra, care se Imprgetie
la o cercetare iubitoare. Tocmat aceste forme II trebuiat Ins& until humorist, care are nevoie sail de
ironic) fins sail de exagergrl aspre.
Astfel trebuie sg se InOleaga aceastg carte In care
at dori si tergt multe pagint pentru a 6astra pe acelea
care slut In adevgr frumoase fiindca slut bune, miloase, omenetT. Nu tia dacg Brea scriitorulul nostru,
alca.tuita din elemente aa de complete, Ingaduie, hia-
turt cu p.trunderea ei cu puterea, o armonie binefacatoare. Publicul II va iubi Ins& cu atit mat Inuit,
cu cit el va cauta mat mult s6, se hiving& tinzind
a tre dinsa.
4 Decembre 1905.
XLI.
de Ramuri".
In aceste icoane alburil ce tree rapede, in aceste
scene care se pierd indata In albastru sad In fumuriti, IntilnestI multi, Inchipuire aeriana, o adevarata
tramata. E vorba de satul Bodulul, de orasul Bucurestilor, de locul de nastere al scriitorulul; int-finest! ciobanI si fetiO de la tare, cersitorl si cersitoare, prieteni de tinere0 dame din vagon. Dar,
cu toata deosebirea for de stare, n'ajungl a-I deosebi tecmal bine, cum nu prea MI deosebi nici locurile. El vin tots pentru a sopti citeo- poveste de
202
0 lupta literary
Poetul n'a scormonit In sufletul ,sAil, el n'a Tascolit, 'In largul lumil ce cunoate: nu s'a Intrebat nicT
pe sine, nicT pe a4iT; n'a sO.ruit asupra subiectelor, ci a glumit numal visind, Stilul pe care-1 prindea
de obicehl in cheotorile de our ale rimer, lasat de
sine? se Impratie adesea in vInt. line or! IV aducT
aminte de prosa, tot aa de trecatoare i de palidA, a
unuT poet de alts, Insemnatate: Alecsandri.
D. Birsan are Ins& unele glume bune end vorbete
In numele teranilor. La poarta Bodulul" e poate cea
mar izbutita din aceste jocur! ale InchipuiriT unul visato; pe care ni-ar phrea rad dacl 1-am descuraja prin
aceste constatarl, care privesc, nu talentul sail, ci felul
cum i-lingrijete i cum i-1 Inttebuin0aza. Pegasul e
XLII.
CE ESTE ,SAMA.NATORUL
204
0 lupta literary
ambiltiT jignite, din partea unor invidil zacute i amarite, din partea unor rasbunarT invierunate, care nu
se mar pot stapini i zbucnesc Intr'o buna zi cu strigatul care face sa se opreasca in loc, uimiI, trecatorii:
Vread sa.-1 omor, vreau sa-I omor ! Niclunul dintre aceT
ce se afla astazi la aceasta, bung, vatra veche a SamanatoruluT n'are sa-sT rasbune pe nimenT, n'are sa
prigoneasca pe nimeni, n'are sa faca zile amare 1 zile
si
nu poate fi o re-
once stop IT place. Din fericire astazI n'avem un singur mare i adevarat talent, care, din neintelPgerea
Ce este Samanatorul ?
205
neasca la not E usor a zice ca, literatura nu se exprima decit pe sine, ca ea da. numal o forma frumoasa resultatelor observatieT, combinatiilor inchipuiril,
206
0 lupta literary
Ce este Samanatorul" 2
207
face, de sovinism ce se lnseala asupra Insusirilor poporulul pe care vrea sa-1 serveasca, de suficienta le-
XLIII.
10
0 lupta literary
deprinderea careia trebuia o innalta culture Si pregafire Biologic& specialg. Not, cetia din Romania, am
ajutat din partea noastra acest proces, apropiindu -ne
la not War de unitatea ortografica. ToV visatorit etimologiti at fost Invinst, eel cari invinsesera Yn Academia ca i cellalt,,T. Ortografia temperate a Junimil" a
ajuns sa, fie, In cea mat mare parte, ortografia Academie! de astazt, i ortografia fonetica a Scriitorilor i
ziarelor, a publiculul de astazi, isi va face Intrare i
In Academie, mine.
Curatirea limbil din deosebitele provincit de elemen-
noaterii desavilite a poporulut nostru in toate locurile i in toate timpurile i a cercetarit, preOirit gi
intrebuintaiii cuminV a tuturor literaturilor de frunte
ale lumil, In ceia ce ele at mat trainic, mat clasic, mat
sanatos ei mat roditor. 0 Intreaga gcoala literary tinara scrie in acest sens.
Afars de talente, hotarasc insa intru citva, si fluprejurarile. Un 1nvatamint curat romanesc, mart ae-
212
0 lupta literara
de la Putna.
Apol vremurile sterpe se Intoarsera. Afar& de abonamente la Convorbirile literare", de unele incercari
poetice de tinereta, de neaparatele card de coala, de
bune studil istorice, cu totul razlete (ale lui D. Onciul i 0-. Popovicl, tiparite In Convorbirl"), de ceva
teologie, e pace buna. in Bucovina cea cu rInduiala, i
Invatatura. Chiar cind e vorba s-I aiba un redactor
cum se cade pentru foile partidului national, Bucovinenil se duc In Ardeal, de unde vine pentru citva
timp un Pipo, un Bogdan-Duica, sad un Branite.
In Ardeal, ba.gati bine de sama, i nu In Moldova
apropiata. Poarta de bronz dintre civilisatie" i barbarie" cazuse deci iara1.
Acum vre o tint! ant, citiva dintre Bucuretenii mai
cunoscutl primira din Austria o foaie cu coperta tran-
214
0 lupta literara
de Impre-
Pe cind chemarea cea mai Innalta i maT folositoare era, In Romania qi peste Romania, tocmaT a culturil, a coliT, a literaturil.
216
0 lupta, literara
sa lupte fatiq i energic cu acel curent care culmineaza, In articolul din coala Romina", sa lamureasca
zilnic asupra desbaterilor de la no! i sa restituie Romaniei rostul ce i se cuvine ?
III.
de nimen! la no!, Lupta dintre curentul de la Convorbirile literare" qi trecatoarele foite de literature pe
care le scoteaa la Bucureqt! desorientati! i cel cari
de munca innoitoare a celor de aid, nicI Convorbirile" sail publicatiile dusmane for nu urmariaa cu cit
de putina tragere de inima frateasca ceia ce se tiparia dincolo: carts de literature, reviste, carts de scoala.
218
0 lupta literary
Slut foarte putinl Rominil de dincolo cari sa, cunoasca Romania altfel decit prin ziarele el, care na
recomanda &la, de prost si asa de fall, prin calatorll
220
0 lupta literary
Acum cItIva and a aparut In Pesta o revista de student!, care merita doar laudele ce se Indreapta firete
catre scopurile pe care ea voia, sa le urmareasca. In
alte timpurl, revista ar fi trait sfios qi ar fi murit cute
ca o dragoste de copilandru. Dar spiritul, voia vremil
a hota,rft altfel. Insufletindu-se de viata cultural& ce
se alcatuise In Romania, gazduind In frumoasele el
paginl ilustrate pe fruntmil literaturif de astazl din
Begat, ea a devenit tot mat mult un simbol. Un simbol
pe care-1 desavIrete colaboratia staruitoare a celor
doua mai marl puterl literare ale Romfnilor de peste
muntl: Goga, i Agfrbiceanu.
fiinta acestul simbol e unul din lucrurile cele marl
ale zilel de astazI.
29 lanuar 1906.
XLIV.
222
0 lupta literarg,
profesorilor aceleT Universitati at cep ,tat, $i ate 1mpartasit prin votul for si altora, Incredintarea ca
altul II poate represinta mult mai bine. A vorbit Insa
foarte rar, si numai in chestil de InvAamint. Om politic, In InOlesul de om care se lacomeste dupa, putere
223
sa-1 ui-
measca; prin niclun mijloc nimenI nu putea sa-1 clintease& de la dreptatea care -! Impodobia sufletul. Mal
erati ca d. Poni profesorl cari nu lipsiab. niclodatA, de
la oara lor (puVnT erati aceia o timpurl ! cari faceau altfel), maT erati profesorl cari-sr amintiall In
224
0 luptg literary
mice avInturi chiar, de la once spontaneitate original, greind, de sigur, In aceasta din urma privinta;
mal era A dascall de acetia cu fata sening, cu mersul
prin
aceastg, magistraturg a profesoratulul pe care a represintat-o. Va mal trece multg vreme pgna ce o serbare cultural, de recunotinta va putea sit piece de
la acest sentiment.
22 Ianuar 1906.
XLV.
ca au fost el Insif la asalturl sat la lungile for pregatirl migaloase, triste, sure, or! ca. povestesc dupa,
MOT, acestl descriitori al razboaielor s'ad t.inut de
anumite Indreptare destul de vechi, ad Intrebuintat
anume formule bine cunoscute. Este o asamanare Intro
226
0 lupta literary
celurile cele marl care imbraca in purpura, pe biruitoe. Nu i-a placut sd dea In scris ceia ce afl dat in
vapsell bogate si linil t,apene zugravil, iconaril cari
pentru o plat, din partea Ministeriulul de Instructie
au pingarit in tarcaturl grosolane, fara stiinO, constiin0 si sentiment, toata istoria neamuluI, de la Stefan-eel-Mare pang la regele Carol. Nu, el a dat alt
razboill, care nu se poate sa nu fie eel adevarat, un
razbohl de mid amanunte amare sal grozave, care to
taie pans la lacriml, un razboid In care eroismul ascuns si tAcut se inna10, din faptura oamenilor umill
pang la innalOmi pe care nu le poate cuceri, intre
fanfarele sale, marele eroism de comanda si parada.
*
mal mare parte data, cu hainele in care fiind Irabracati, au primit-o. Nu vorbesc de unele cunosting
si de unele pacate, care ramin Inca multg vrferne, care
pot dura totdeauna. Ci ma gindese la acele multe deprinderi, apucaturi, judecAl luate dea gata, sentiments
228
0 lupt& literary
lul de regiment, are dreptul, nu la un interes trec5.tor, oricIt de vid, ci 7a cuprinderea intro cartile care
rarer], fiindca oglindesc cu adeva.rat, gi Intr'o oglinda
de purice, sint infrAirl in jurul amintirilor sail la innaltarea Cu. glas innabuit a cintecelor terit sail a
cantarilor Domnulu!, slut marquri rabdatoare pe luna
plink, dud, din atitia oamenl, in parte invrajbitt Intre
el, se desface de-o-data. acel lucru mare, sufletul Oil;
sint paze acute la temnitele fiarelor i ale nenoroc4ilor. Sint de toate: 'laid la oaste, acest scriitor n'a
pierdut timpul.
Si, va zice cineva, e bun ofiterul ? Si bun i ra.il. E
soldatul romin" aa i pe dincolo ? Este i, alta, data,
XLVI.
0 MONOGRAFIE RURALA.
Nu e una singura din monografiile de comune rurale, care, cu ajutorul cutarii instance administrative
iese la iveala, din cind In cind, care sa, nu cuprinda
cite ceva folositor pentru limbs, pentru istorie, pentru datini, pentru lamurirea mai deplina, a starii noastre
de astazi, cu mult mai complicate de cum binevoiesc
a o credo teoreticianii politicT. rata din brourica pe
care o da acum la lumina invA0torul Radulescu-Codin, care a mai tiparit contributif la cunomterea vietii
poporulul de la tars, Monografia comune Priboieni-Mus-
0 monografie rurala
231
XLVII.
UN VOLUM JUBILAR.
Un volum jubilar
233
D. Simionescu atinge ins& i alte chestii, cu sinceritate, cu iubire i on pltrundere. El semnaleaza lipsa
de interes a profesorilor pentru Universitate, lipsa de
bun& Sntelegere intro ei, pustiirile morale ale invidiei
i spiritului de ponegrire i de intriga, ciuma politicianismului, care IncaIca i striveqte in toate domenfile vietii noastre publice. Cu cit vor fi mai multi
bine.
XLVIII.
235
sallsluieste. Carmen Sylva e o fiicl a Rinulul, crescut& In mijlocul unel minunate naturl care a ramas
s&lbatec& in ciuda civilisatiel aka de innaintate a oraselor ce o fncunjura, dar o respects. Farmecul vechi-
236
0 lupta literary,
care nu face escepOt pentru nimeni, Carmen Sy lva a trebuit, atunct chid natura de acasa, pierduta de supt ochi,
nu din Orientul barbariet, de a iubi i Intelege simbolele, de a imbraca in ele o Intelepciune largA, care
vede Oral la capaAul de sus i de jos al lucrurilor ?
Nu ne ispitete qi pe not, n'a ispitit pe cei mat mart
din cintaretit noqtri adincul pfin de taine umbrite al
sufletulut in care fiecinell coboara ca tate Vistierie
ascunsa lumil comorile fericirit, ale suferintil qi dorurilor ?
237
Adevaratul motiv pentru care regina noastra a ramas pentru not, ceia ce nu se poate sa fi volt
numat Regina, e limba in care a scris Carmen Sylva,
care nu putea sa scrie Lisa in alt& limb& dectt aceia
In care-1 vorbia vechea inspiratie de acasa. Abia cite
upul tie la no! ceva nemtete, chiar astazt.
Trebuiat traducer!. Scriitoarea tnsal a cautat sa
le dea, atunc! dud Alecsandri era un oaspete al palatulut, un prieten. Intro cele d'intaid cart! ce le-am
primit la premit a fost frumoasa editie romaneasca
a Poveftilor Pelegului, povegt1 ale muntilor notri, spuse
In graiul nostru. Tineril cetitor! can afi primit atunc!
238
0 lupta literary
239
drept, un sfint
Romania
12 Februar 1908.
XLIX.
241
L.
sa scoata in vileag fiinta sail Imbracamintea for recurg si la sala Teatrulul National". Aceasta explica,
Intrarea furtunoasa In gangul razimat pe stilpT a trasurilor de casa si a birjelor elegante. Totdeauna chid
e. represintatie, se vad Inca din amurg ratacind
pe piata TeatruluT elevT de licet far& permisie de la
directia scoliT lor, buhosT, cu sapca pe-o ureche, cu
tigara in guru,, sumbri de toata insemnatatea vrlste!
243
for eminamente respectabile; clienti statornicl al galerieT, Invataceii nostri sint chematl de farmecul neInvins al cuthril din artiste, care nu stie ce ochf de
foc o manInca din Olimpul locurjlor ieftine, unde nu
lipseste admiratorul buhos, ce nu cuteaza a se djt pe
fats. Arta dramatic, n'are pretuitorl mal convinsi.
stnt mal putin pretuiti decIt strainil cari dad spectacole In aceasta limbs, pe care, dreptatea cere sa
spunem, nicl n'o iubesc mat mult, nicl n'o vorbesc
mal bine. Totusl s'ad vazut $i de acestia. De obiceia
actoril primesc aplause i alte manifestatil, Imiuntru;
o parte din studentime, care n'are Insa niclo ura Impotriva uneia din cele d'intaia civilisatil ale lumil,
dar traieste In ilusia ca, rostul el e acasa la- dtnsa,
244
0 lupta literard,
se scrie Ili In press despre incidentul de afar& Asemenea purtarI de indigent tnnapoiag all avut urmarea
rea a all rdpit Teatrulu! National" colaborarea IntimplAtoare a Romtnilor cari joacg franOzete. S'ad
jignit astfel tradiVile ospitaliere ale institutiel.
245
246
0 lupta literara
Dar preqedintele are dreptul de a face un regulament, el singur, i de a expulsa membri din parlamentul artistic. E bine sg, nu se vorbeasca prea mult
de un asemenea drept, cad el ar putea fi strttmutat in
Parlamentul cellalt, pentru asigurarea unanimitatilor
dorite. In sfirsit o situatie foarte incurcata. Ea ar in-
247
a fost o societate pentru teatrul national ", Societatea Filarmonica, 'prin Ingrijirea careia s'a Interheiat.
248
0 luptd, literary
Pentru a se atinge acest frumos scop de fratie omeneascd, i nationals, de Imbunatatire i Imbogatire
a bietelor suflete nelAmurite i grosolane, et ad ales
ca sa, le tradued. singurT, el, boierimea cea mare,
dasealit COI ma! Invatatl, oamenil eel mat cu greutate,
cu autoritate i cu pricepere din vremea lor, ad
ales dee! ce avead mal bun, mal senin, mai armonios 1 mat ajutAtor de Innaintare literaturile nouet fi,
vechi ale tuturor popoarelor. Auzitl numat ce s'a Mk
250
0 lupt& literar&
n'are pentru ce s&-I pese. Dar Teatrul este al Statulul. El nu este nici mica al Curtil, de si ar fi fost
bine ca el sa i se fi oferit pentru a se da astfel Inc&
un prilei de amestecare a Case domnitoare in visits,
cultural, a poporulul nostru, precum aceasta se face
in vecinatatea noastra nemijlocita, la Viena, unde
generatif intregf de Vienesf all fost adinc recunosatoll dinastiel pentru Ca prin darul el marinimos
ad putat sa, se educe la unul din cele d'intaill teatre
ale lumil. Dar s'a facut aceasti . gresala, care nu still
dm& se poate repara (O. nu uitam ca Regina a scris
pentru teatru si ca. Principesa Romaniei are un deosebit gust si in aceasta privinta). Teatrul e prin urmare al Statulul, si in imprejurarile de astazT Statul
trebuie sa fie dascalul, pedagogul cel mare al unul
neam intarziat. Cind teatrul are un caracter oficial,
cu toata nevinovata fictiune a societatii dramamatice" , el trebuie sa fie astfel incit sa fact, parte,
252
0 lupta literar&
LI.
ricil ortodoxe din Ungaria a serbat una din acele aniversarT Innaintate pe care nu calcine are norocul sg.
le ajunga gi care dail celuT ce se hivrednicete de ele
un prestigiu deosebit pe ling& acela pe care gi 1-a stint
clqtiga, prin mune& spornicA, qi prin purtarl curate,
prin iubire fatl de poporul st1 in mu101 anT ce are
acuma In urmA. P. S. S. episcopul Nicolae Popea,, al
Caransebequlni, adecA al Banatulul roman de confe-
54
0 lupt& literarg,
Anume Prea Sflntia Sa represinta. In Biserica ortodox& din .regatul ungnresc cu that& desgvirirea un
vechiil tip simpatic de cleric: agunistul". Iar, in
timpul chid nu mai gasim acolo scriitorI printre arhiereil notri de amindoul confesiile, episcopul de
255
256
0 lupta literara
257
LII.
POESII OSTAEM
D. sublocotenent VulovicT, care stringe intfun voluma de versuri intitulat Vitejeti" incerearile sale
literare de pang, acum, e un tinar inimos, cu foarte
bune sentimente, maT dispus sa cinte datoria i jertfa
otiril decit amintirile de iubirl fluturatece care ar
putea ispiti la cintec, pentru colegT 0 pentru o mica
societate de cunosctorT, pe a4iT. Ca unul ce a cetit
aceasta se simte i in inspii scriitoril ma! noT
ratia qi in tonul i chiar in metrica i stilul unor
bucAtT , d. Vulovici are o limb, ward., mlAdioasd,,
Po esil ostaeqtf
259
LIII.
TREISPREZECE MART."
I.
IarAT represintAil francese date de RominT la Teatrul National", care va trebui impodobit atunci cu
colorile nationale francese, din acest Bucarest" pe care
vulgul Ii numete Bucureti. Ziarele romlnet1 anuntl
in ortografia francesa numele persoanelor care vor juca.
Actul de patriotism plead, de la societatea de bine-
sa nu vie pentru a protesta i a fi batuti de gardiqtiT de stradA. SA lase cellalt neam decit cel romanese sa-1 petreacl In pace. Dar no!, cegtia din neamul
cel de rind qi grosolan, sA ni Insemnam bine In mints
numele celor ce ne despreOiesc i sl tinem Barna i
de tine nu va veni.
Petrecere bunt, domnilor!
Treisprezece Mart
261
IL
0 rugiminte.
Cetitorl cari veld avea in mina acest ziar '; lasatT s&
Nimeni n'o poate opri, data ce d. director al Teatrelor a Ingaduit-o. Un ministru cu situatia d -lul Viadescu maT puffin dealt once alt ministru. Nu vom care
1 ,Epoc,a."
262
0 hipta literary
ca,
Treisprezece Mart
263
$i nu numal atit.
D. Brun .tie romdnefte. Trebuie s6 tie fiindca este
VetT putea oare sa calcati In picioare aceste Indemnuri, aceasta rugaminte a uneia din inimile ce
singer& pe urma batjocoriril neamului, vets putea s&
proclamati Inca odata, in auzul tututora, c Romania
e Statul-cfrpa al unuX popor-zdreanta, care hu intolege sa fie stapfn acasa la clinsul ?
264
0 lupta literara
Vom vedea din aceasta dad, aict mai este pamintul de stradanie sfinta al stramosilor sail Transvaalul Europe!, cu o limb& strains oarecare, asteptind,
Universitatea, noastra e a stiinteT, si stiinta are datoriile sale stiintifice. In afar& de aceste datoril ale
sale stiintifice, ea are ins& si altele mult ma! Intinse,
datoril de acelea care se Intind asupra Intregulul popor. i, pentru a arata aceste datoril, pentru a mar-
Treisprezece Mart
265
plread a fi menite pentru totdeauna oropsiriT, neglijarii, limbile acestea all ajuns graiurile Europe! mud,.
266
0 lupta literary,
s'a ridicat o literatura noun, s'a ridicat o Ntiata saletease& a popoarelor din Asia.
Treisprezece Mart
267
In aceasta limb& de Curte, in aceastA- limb& a societAtiT Innalte, sail scris operele de capetenie ale
268
0 lnpta literary
toate Curti le, farad deosebire, si mdl totT membril societatiT Innalte nu voiat s recunoasca drepturile
TreIsprezece Mart
269
plead;, din secolul at XIX -lea, dupg, ce aceasta influen0 strains, menita sa ramtie totdeauna i orlunde
stearpa, a disparut.
frumoase pentru ca se Indreapta catre multime, frumoasti, pentru ca. se Indreapta catre totalitatea acelora cari formeaza natiunea ruseasca, o literatura care
este in stare astag sa, lupte pentru a Inlatura unele
din relele seculare i a pune temelia uneX Doug, societat,,T rusetY, societate de libertate, societate de drop-
tate i de lumina.
In Cara aceasta, era In secolul al XVIII-lea numal
o imitatie servile a literaturiT francese. Imparateasa
cea mars de atuncT, Ecaterina a II-a, nu void sa tie
ca, existad oameni cari jertflat sufletul for ca sa Incerce
una din cele mal frumoase, una din cele mai ome-
210
0 lupta literara
necti $i mai reparatoare pentru suflet din cite literaturf s'ai'l scris vre-odata, In 1pme.
*
nainte, un Stat nu mai este deer, precum era odinioara, Statul clasel cuceritoare i al aceluia care sta
In fruntea duel cuceritoare. De acum Innainte, orice
Stat deplin consolidat nu este decit expresiunea unei
natiuni, mice Stat nu e decit forma Innaltg de adminis-
pot s-1 arate aceasa unitate a lor, acest suflet comun al lor, Intealt1 forma decit In Incurajarea, In
cultivarea i In iubirea nemargenita pentru limba tuturora.
Limba nu e, d-lor, ,numai un mijloc de a se lutelege, nu e numal mijlooul practic prin care un om
poate 0.-1 comunice &duffle i sentimentele sale
altor oamenl; o limb& represinta pentru un popor
mult ma! mult. Este forma cea mat Innalta, cea mar
deplina In care se poate exprima sufletul acelu! popor.
*i viata materials, interesul material, rostul material al unul popor nu se pot compara niciodata ca
Insemnatate, In ceia ce priveqte chemarea, In ceia ce
Treisprezece Mart
271
de secole intregi, timp de mil de an! une 04, a poporului aceluia. Limba pe care o vorbim acuma, nu
este numal limba romaneasa de astazi, nu este ceva
-fixat acuma de gramatici, pe care can:lona. s6-11ntre-
buinteze dupb. normele ce se afla in aceste gramatic!: ea este fiinta vie carp ni -vine din timpurile tole
mai departate ale trecttului 'nostril, ea este cea mai
=rap& mostenire a stramosilor -cari ail .lucrat, ge-
272
0 lupta literary
nu-I maT putem vedea, nu-I maT putem auzi. Ne Inchipuim numaT despre dinqii, dupg slovele care all
rgmas din timpurl i dupg icoanele din bisericT, dar
ni putem Inchipui ce all fost el, Innainte de toate,
prin aceasta limba romaneasca In care gi-au coborlt
sufletul qi care traiete pang. astgzI pentru a generatio dupg, genera.tie all ImbogAit-o, spre a o trimete
ma! bogatg, mai curata i mal glorioasg color cari all
venit dupg dInsele.
S'a zis cg literatura formeazg o limbo., cg, astfel, cu
getarek unul popor, coborindu-se In limbg, o desg,virete. Aceastg pgrere este lntru cltva greitg.
De fapt, literatura, cugetarea unul popor se formeaza In foarte mare parte, In mult mai mare parte
de cum ne Inchipuim de obiceill, din limbg. Ce stilt
ideile desbrAcate cu desgvirire de Inveliul for material, ce stilt ideile lipsite de strglucirea graiulul, ce
Sint pentru simtirea omeniril ideile pure ?
Este o aa de strinsa legaturg, Intre ideie gi Intro
cuvint, !mit ele nu pot fi despartite, i prin urmare
sufletul until popor Intro anumitg epocg gi literatura
unul popor In acea epocg, toate manifestgrile lul de
ordine ideal& din acel timp, pornesc din asemenea
transmisiunl sufletet1 cuprinse In limba poporulut
Astfel In aceastg forma, transmisa de epocele anterioare, fiecare generMie noun coboarg, fmbogAind-o,
a simti. In aceste forme stravechl, In aceastg akatuire al aril trecut nu se poate urmgri, atit e de lung,
In -aceastg trainica alcatuire materiall coboarg trep-
Treisprezece Mart
27
tat ceia ce all ma! bun 1 ceia ce all mai tnnalt Tindurile de amen! care se urmeaza.
*
Dupa to ni dam sam& Cu desavirire de ceia recepresinta pentru un popor din timpul nostru limba, sa, ye-
mai multe natiuni, nu se Intilnete, cum ar crede cineva, o limba care s& st&pineasca in toate domeniile
limbile celelalte. Ar fi o greqal& a crede contrariul.
Uitati-v& la Statele-Unite ale Americel, care se alcatuiesc din locuitorl de origine foarte deosebita, cari
s'ail lacomit la anumite bunurl materiale sail pe cari
aceia! atmosfera de libertate i-a atras. In StateleUnite se intilnesc German!, Italien!, vechi Olandes!,
Frances! de odinioara, pe ling& Englesii aceia cari
all pus bass Statulul i all Intemeiat viat.a material&
i sufleteasc& de acolo. Veti zice: iat& un Stat uncle
limba nu joaca nicrun rol, in aceasta mare republica
atit de tnnaintata supt multe raportur!, republic& revolutionara care std cu mult Innainte In calea viitorului fat,1 de Statele mice! noastre Europe; iata deo!
274
0 lupta, literary,
mull& tuturor oamenilor dintr'un timp care se Intrupeaza In aceasta forma. innalta, a limbil.
Dar nu e aa: In State le-Unite exists o limb& de
Stat, care e limba englesa. Limba aceasta nu are niclo
valoare In afar& de domeniul Statulul, sat, daca, are o
valoare, ea este numai pentru ace' cetateni can shit
el IniT de rasa i de limba englesa. Cit privete pe
ceIlalti, Germanil se gramadesc In jurul focaruluI limbil
i literaturil lor, Italienil stramutatI tind catre pamintul
Treisprezece Mart
275
ca Ibsen, care
turl
276
0 luptg, literarg,
trecute impreung. Aceste doug, iierl s'ai despgrtit pentru ca Olanda intelegea sa aibO o limba, o literaturg,
nationall olandesg, qi fiindcg, Belgia trebuia s aibg.
limtrile, literaturile el. Cdci in Belgia,,iarg1 pentru mo-
Trelsprezece Mart
277
Afar. de Galitia.
278
0 lupta literal./
acela care, intrupind toate amintirile ci toate aspiraVile poporului sad, a luptat cu reaua vointA, a luptat
cu neintelegerile, cu indiferenta, a luptat cu vointa
exprimat/ de atitea oil a Imparatului s0. de la Viena.
gi a izbutit s5, dea poporului sail o Academie, o literaturl qi o qtiinta . national/. Si, and el a murit damnazi, moartea sa a fost consideratA de intregui popor
ca un doliu national, care a flout sa se verse multe
lacrimi, ca un doliu national, care mull/ vreme a dal.nuit in mijlocul poporuluT lipsit de conducAtorul sad.
Aceasta este prin urmare viata din. Statele cu mai
multe nationality T.
*
Treisprezece Mart
279
nic un regim aparte, acest popor irlandes n'a prQdus, din momentul de chid a parasit limba lui proprie,
forma proprie a Intruparil vietil sale sufletestioliciun
om cu adevkat mare In domeniul cugetarif si al literaturil, si viata poporulul irlandes In timp de mai
In viata aceasta stearpa, in viata aceasta fara important& pentru viitorul poporului irlandes si pentru
civilisatia lumil a trait neamul nenorocit care, supt
povara imprejurarilor, a fost silit sail paraseasca iimba.
Va, void aduce Inca un exemplu, al unui popor care
traieste supt ochii nostri, care traieste supt ura si despretul nostru si aceasta ura si despret slut provocate
In mare parte prin faptul a el si-a parasit, cu desavirsire aproape, toate amintirile nationale, toate visarile cinstite si sanatoase si tot rostul unui Stat na=
tional. Vread sa vorbesc de nenorocitul popor evreiesc.
Poporul acesta a uitat In timpul evului media limba
sa veche, limba ebraica, In care s'a scris ura din gale
28&
0 luptl literary
ma! frumoase literatuff de pe lume, literature Vechiulilt Testament, literature Bibliel; a uitat aceasa limb,
care nu se ma! pAstreaz decit ca amintire de. 1130.-
Treisprezece Mart
281
este poporul european care se poate mindri cu literatura evreiasca scrisa, in limba lu!, si uncle este literatura deosebita de literatura deosebitelor popoare din
Europa pe care s'o fi scris poporul evreiesc; unde este
noua literatura evreiasca pe care s'o fi produs Evreii ?
282
0 lupta literara
mult aceasta frintura a poporulul nostru s'ar fi pierdut cu desavirsire in mijlocul imbielsugateT natipnaMAT care o incunjoara din toate p rile. Atita vreme
insa eft un neam se pastreaza numaT prin religia sa.
si numaT prin numele sail si prin anumite amintirl
istorice,
precum se pastreaza, si poporul evreiesc,
atita vreme acel popor este condamnat la o viata,
stearpa.
Din toate regiunile romaneStI, in adevar, ni-aa venit
scriitorT, ni-aa vanit conducatorl politic!, ni -ati venit
rocita unde poporul ramanesc a pastrat numaT numete nostru, fara nimic din limba -stramosilor nostri.
In fundul BucovineT, dincolo de Prat, sint sate intregT5 un Tinut Intreg de ()amen! oari all fost cindva,
RominT si cari acum graiesc limba ruteana.
Am vorbit cu acest! oamenT. ParintiT, bunicil for
stiat bine romaneste, se socotiati in toate ca Rominf,
Astazt, acestl oamenT abia ma! pot Ingina ctteva cuvinte romanestl. Nu e priveliste maT duioasa decit sb..
vezi cite tin Wen, care, cind IT vorbest1 romaneste,
Is! Increteste fruntea cu cea ma! mare Incordare a atentieT pentru a culege oarecare cuvinte, intelese Inca,
dintr'o limba disparuta pentru dthsiT. $i, cind se adreseaza cineva catre unul din acestI terani, care nu faid
oarecare &limp l aminteste ea, in tinereta WI a trait ca
Romin, cind Se indreapta catre until din ace! nenstirocitT
si-1
Intreaba ca
Treisprezece Mart
283
decit toate teoriile filosofice ce valoare are limba pentru un popor: Am fost Rom In clad eram tinar... Acura,
slut Rus !" Fiindca vorbeste limba ruseasca.
284
0 lupta literary
stie toata lumea ca toata corespondenta noastra diplomatic& se poarta pd,na acum, precum se purta In Prusia
despretuita nationaliceste din vremea lul Frederic al
II-lea, exclusiv In limba francesa 1. Diplomatil nostri,
eel mal multi dintsInsit, socot ca o datorie sa neglijeze cu desavirsire limba obisnuita a Statulul In aceste
In opera literare scrise 'n alts limbs decit limba poporuluI lor, cad altfel este, sail un act de inconstienta,
Trefsprezece Mart
Z85
-nirl, fie to conferinte, un Stat national nu poate Ingadui .alta limbh decit nurnat limba nationalh.
D-lor, nu =mai In ceia ce priveste predica ce se
tine Yh religia Oh!, In religia care primeaza, ci -chiar
In predicile ce se in prin bisericile de alts confesiunt
decit cea pe care a admits Statul ea dominanta, nict
In astfel de predict nu se poate admite limba strainh.
In privinta aceasta Ins& este o foarte mare deosebire de flcut, printre lucrurile care se petrec In aceasta tarh a noastrh, Intro catolicismul iesean si catolicismul bucuretean.
VazInd ch, azT, credinciosil catolici al Bisericil din last
apartin unor nationalitatf multe si deosebite, unit fiind
Polonest, altit German!, altil Italienl,. vazind acest lucru,
un episcop al Issilor, om luminat, un Italian iubitor al poporulut romanesc, Monseniorul Camilli, a luat masura,
286
0 lupta literary,
un ivoit de multime care n'are caracterul unel multimT sarace, ci din potriva, de atItea orT poate fi sigur
Trelsprezece Mart
287
288
0 luptd, literary
Treisprezece Mart
289
IV.
290
0 lupta literara
El bine, sa-ml datI voie sa cred ca nu e mare vitejie in a demonstra innaintea consulatulul strain care
este aparat de politia romaneasca. Ca nu e mare vitejie de a provoca aid patimi care se rasbuna dincolo
pe spinarea fratilor nostri can n'ail mijloace de a se
care se imparte, in adevar, in partide, dar care pastreaza toate legaturile de la un partid la altul, In care
clasa aceasta desnationalisata intelege multa vreme
s pastreze ceia ce se cuvine a se ceda poporulul in
infatisarea, in intelesul cel mai Innalt, este o vitejie,
este o barbatie ca tinerimea sa manifeste. impotriva
acestor obiceiurl role, in ciuda tutulor sfaturilor, in
ciuda tutulor presiunilor, in ciuda tutulor mijloacelor
de inriurire, in ciuda amenintarilor cu pumnul si ispitirilor cu deosebitele mijloace pe care oamenil puteril le as totdeauna la indemina.
Prin urmare, cum spun, sint mindru de lucrurile in-
Trelsprezece Matt
291
D-lor, acum citIva and de zile am serbatorit amin-Urea lul Stefan -cel -Mare, cea mal mare amintire pe
compus din mal multe clase care aveau interese fiTete deosebite Intre dinsele, poporul acesta era legat
prin aceia1 credinta, vorbia aceiaql limba, avea ace-
292
0 lupt& literary
Treisprezece Mart
aceia1 administratie, aceleaV imprejurari de via
293
zi
294
Q lupt& literary
singerate ale tuturor pasbilor pradalnice de la hotarele noastre. Da, asa sintem astIzt !
Pe vremea lut tefan-cel-Mare nu era ins& un vecin
Treisprezece Mart
295
296
0 lupta literary
rfma for de dreptate de la acela care represinta, Innainte de toate, interesele boierilor. i acele cete de
mosneni desbracatT de proprietatile for sail tutors
InnapoT, nu bucurosl ca au vAzut pe Voevodul for bi-
Aceasta a fost causa pentru care a perit MihaY Viteazul: disparitia solidaritatil sociale, disparitia unitatil
de constiinta a poporuluf romin. i, pe cfnd tefancel-Mare s'a stins fntre vitejil sal, intre sfetnicil sal,
Trelsprezece Mart
297
tere, care a avut mal multg credinta In viitorul romgnesc din cItI amen! a dat acest pamint.
Iatg resultatul dusmaniilor de clase, Wad resultatul
uril care se iveste Intre acel cari detin totul si ace! cari
n'az'i nimic, iata prapastia care se deschide intre aceia
298
0 lupte literary
Trelsprezece Mart
299
300
0 lupta, literarg.
N'ail venit cu acest Bind. Ail venit cu gIndul ca, Intori cu acea cultura apuseana, sg grgbeasca Innain-
A venit dupg aceia o alta generatie, Generatia aceasta s'a dus In strainatate, nu la vrista de matu.
ritate, ci la vrista dud un Una'. nu poate a pule
Trelsprezece Mart
301
acesta i-a uimit, i-a zapacit, i-a Innebunit, ia confiscat pe toata viata. Si de acolo nu at adus atIta
iubire de cultura si iubire de civilisatie, ci au adus
aceasta a doua generatie, Inca, cinstita, pana la,
cel din urma; vom lass pentru mal tarzia pe a treia,
care nu e nicT macar In Intregimea eT cinstita , a
adus a doua generatie, iubire pentru ideile liberale.
De multe lucrurl era nevoie In anul 1848. Era nevoie, fara Indoiala, si de anumite asezaminte liberale
si de curente liberale In opinia publics, dar nevoia ce se
simtia la 1848 Innainte de toate, era aceia de a desrobi cele citeva milioane de teranT nenorociti earl locuiau pamintul Moldovel si al TeriT-Romanestl.
S'au Intors domnil aceia de la Paris, vorbind frautuzeste perfect, scriind frantuzeste perfect, stiind toate
doar carturarul" Petru Poienaru, cind s'ail Intors oa,meniT de la 1840 In tars, li s'a zis: auleratil, panto,.lonaril" strainatatiT, duelgiiI" strainatatit
0 lupta literara.
302
politica. mai presus de anumite fdrme si de antimite idel metafisice. Deci, la 1848, all venit intfo
tarn de Intunerec, o tarp de miserie, de nedreptate,
intt'a -tiara in care milioane de creating vii, supuse tit-
All facut revolutiunea cu lipscanit greet din BumTesti, all facnt-o an frarquziril de la Paris. All oteat
Auvernul provisoriu". Ati visat Adunart nationale. Ail
Inceput a corespunde on nu still tine din Londra si
en nu still One din Paris. 4i In vremea aceia teranimit
11 cereafi sa se ridice impotriva asupritorilor.
voids
facetY cu not ?
Trelsprezece Mart
303
li
fascumpere.
304
0 lupta literary
se verse o picatura de singe. Revolutie fara, o pica turd, de singe, revolutie fdri, lacrAml venite din inimd, ,
Trelsprezece Mart
305
0 lupta literary
306
de aceasta ad tinut sa pastreze aid In tarn acele legaturi care pot pregati pentru o cariera politic, i
pentru o caries, practica. Atita li-a ramas din rostul
for romanesc. Tot ceia ce ad adus de dincolo n'a fost
pentru folosul nostru, i a fost i spre mai adinca scadere a acestei clase.
Chiar eel bun! sad. Intors aa, !nett abia fT mai
recunotead Cara; i putini s'ad deprins de atunci a
o cunoate, i mai putini a o ,iubi.
i
Treisprezece Mart
307
308
0 lupta literary
testabil este multa fatalitate in acea directie a instrainarif i ca este foarte trumos ca oamenif s sacrifice tot timpul lor, sa Intrebuinteze toate relatiile
for sociale pentru a ajuta pe saraci.
La, aceasta scrisoare am raspuns prin alta, pe caresa-ml dati voie sa o resum fn liniile ef generale:
bine cunoscute, se proclama o alta limbs, care cuprinde alte amintiri, care se Indreapta catre alt viitor
i care inseamna un element de 1nstrainare i de sig.,biciune i poate de peire In viitor a poporuluf nostru.
i am mai adaugat In acea scrisoare: ma void duce
la oara 6, i void Linea, impotriva oricui, aceasta conferinta; iar, dad, ma Intrebi ce vor face studentil, ti-a
putea spune: aceasta nu ma privete. Dar din cele ce
am vazut ieri, presupun ceia ce vor face studentif.
astazi.
Studentil de azi nu mai Sint cei de acum cinsprezece, douazeci de an!, cu cari erail deprinse administratia 1 politia de atunci. Studentil acetia de
Treisprezece Mart
309
Trecind acum de la ceia ce a cuprins aceastA scrisoare, void mai spune Inc& un lucru pe care nu-1 puteam cuprinde in ea, dar pe care vi-1 pot spune ed
de-a dreptul. MA vet! intreba: ce sA facem ? VA -void
spune asa: In situatia mea, la vrista mea nu pot merge
cu d- voastrA... (Unul ride).
D. N. lorga: Nu ride: Vei vedea ca n'ai de ce ski rizi.
0 luptg literary
310
Trelsprezece Mart
-311
Miscarea din urma s'a Mout pentru limba romaneasca care serv& drept vesmtnt cugetaril romanestl
ci da astfel nactere literaturil romanectt.
Literatura aceasta pan& mar daunazI era socotita,
numal ca un fel de podoaba, sad, cu un cuvInt vul-
economice nu tocmal bine studiate, de interese particulare, in aceasta isT are rostul poporul romanesc.
312
0 lupta literary
multe puncte de vedere: poporul romanesc nu reprosinta numaT cele case milioane care locuiesc Romania.
De o parte si de alta a granitelor noastre traiesc Ron:Lint Unil dintr'insii ad fost odinioara Impreuna cu
no!, atunci dud Prutul nu era o granita a noastrA si
atunci chid partea de Nord a Moldovel nu fusese Instrainata; traiesc alt! RomInT cari n'ai'l facut parte
niclodata, din viata de Stat a noastra si traiesc atItia,
si dintr'o categorie si dintr'alta, cari poate nu vor avea
niclodata bucuria de a sta supt acelasT steag cu no!.
Si legaturile acestea Intros Rbminil de aid si RominiT
din pa,rtile celelalte, Intro RomIniT de peste Molna, de
peste Prut si de peste CarpatT si chiar Intro ace! RomInT cari traiesc In regiuni Indepartate si no!, legatura
Intro totT acestia nu poate sa, fie nicl taria partidelor de la
no!, nicT interesul economic, nici interesul politic, nicl interesul particular care poate calauzi pe unul sad pe altul.
Intro nol si tot! acest! Romini desbinatT, intro no! si tot!
acest! Romin! din cari o parte numal se gaseste supt stea-
TreTsprezece Mart
313
Dar aid ne gasim numal o parte din poporul nostru : numal o parte este Intr'un Stat, periclitat i acela,
ca un popor periclitat, pindit i amenintat, ca un popor care nu poate Intinde catre fratil sal alt mijloc
314
0 lupta literary
Treisprezece Mart
315
try,, o mare parte din clasa dominants nu era de origine romina; cultura noastra nu era in cea mai mindra
parte cultura romina ci cultura slavona sail greceasca.
Societatea romaneasca din Moldova sail din TaraRomaneasca parea o societate menita peirii.
In aceste momente ad aparut citiva oameni luminat/
cari s'ad adapat la izvoarele civilisatiei europene, ale
Poloniel vecine, si ad stabilit In Moldova marea
scoala a cronicarilor: a Costinestilor si a urmasilor
vrednicl.
0 lupta literary
316
Trelsprezece Mart
317
deal. Oraele le aveau acolo SaiT dumanT a! neamulu! nostru; cea mai mare parte din stlpinitoril de
moii eras! Unguri, cari priviad pe teranil romini ca
pe nite dobitoace legate de brazda lucratg din neam
in neam in folosul altora; teranul nostru din Ardeal
n'avea nicTun drept: nici macar dreptul la compatimire, nicT macar dreptul la mild nu-I avea tergnimea
romaneacsa din Ardeal. Ea nu avea niclo clash, con-
318
0 lupta literara
ail putut face ma! mult decit toata bogatia lul Bob,
au putut face mai mult decit toata stAruinta in a ne
tinea supusl, in a ne impiedeca de la cultura, si a Sasilor, si a Ungurilor, si a GuvernuluI impar&tesc chiar
la o anumit6. vreme. Ca si faima scrisuluI for si ideia
Treisprezece Mart
319
In haine proaste, fara niclun ajutor din partea nimanuT, fara niclun viitor care sa, se deschida innaintea la A venit ducind cu dinsul numal invatatura
14 care cuprindea In sine ideile mintuitoare ale
celor treT calugarT i preotT saracT din Ardeal. Cu
aceste fdei mintuitoare i cu nemargenita bunavointa
qi caldura sincera care stateat in sufletul sad, a
maT venit el la noT. 4i n'au trecut nici douazecl de
anT i toata viata romaneasca a tost prefacuta, i In
Muntenia i in Moldova, prin actiunea acestuT pribeag
dupa altele, nu numal oamenT istetT in a gasi cuvintele care stralucesc i uimesc, nu puma! oamenT
experientl In a descoperi i realisa frumosul, ci a gasit
apostoli aa de adevaratT ca scriitoriT acestel literaturT;
320
0 lupta literara
romanesc, cu o innalta congtiinta de datoriile lor, amen! de jertfa, oameni de munca, amen! de solidaritate nationals. i, atunci, printr'un Asachi, printr'un
Eliad i prin toil ace! cari ad venit pe urma lor, s'a
intemeiat pe pamintul acesta romanesc pentru intaia
oars o literatura modern& ale carii principil binefa-
n'aa Inteles misiunea lor in acela! fel cum o !latelesesera innaintaqii lor. ET n'aU inteles ca literatura
unuT popor cu originea departata trebuie sa urmeze
totdeauna o indrumare normala, cacl niclunel generatil nu-1 e ingaduit sa inceapa, din nos calea inceputa qi dusa pans la o bucata de vreme de innaintasi.
El n'ail inteles ca trebuie sa fie o continuitate
desavirita intre InnaintaT qi urmasiT lor, n'aU in-
Trelsprezece Mart
321
dreptat cu lacomie tatre civilisatia Apusulul, cu lacomie, dar nu cu pregatirea ce trebuia pentru a intelege gi intrebuinta i literatura cea veche i literatura cea noun a Apusulul. ET n'ai facut o alegere,
n'ad facut o pretuire, nu s'at gindit c din introbuintarea literaturii universale, din toate timpurile qi
de la toate popoarele, ea are chemarea sa scoata invataturi folositoare, s Intrebuinteze modelele veg..
nice pentru binele gi proptigirea poporului romanesc. Au
uitat scriitoril acetia chiar ea este un popor romanesc,
ea poporul acesta romanesc tralete in multe terl,
322
0 lupta literary,
In loc sa aduca insa o intelegere desavirsita pentru literatura francesa cea bun& si cea clasica, veche,
'In loc sa aduca sentimente de recunostinta adevarata,
pentru poporul frances al can't Imparat, Napoleon
al III-lea, ajutase asa de puternic si asa de frAtesta
silintile noastre catre Unire 1 catre viata moderns, In
loc sa faca aceasta, el s'ail indreptat numai catre o
Trelsprezece Mart
323
hotaritor o mare parte din public Wire ,singure izvoarele straine ale literaturil noastre .mal noun, a fa'ut ca acea mare parte din public sa piarda interesul
pe care-1 avuse, marele interes de iubire pe care-I avuse pans atunci pentru literatura romaneasca ori-
324
0 lupta literary
Treisprezece Mart
325
LIV.
UN ROMAN ISTORIC.
Un roman istoric
327
etc. Jupani0 de-alde astea se vad tles pe Calea Victoriel cind s'a lasat noaptea, i sint foarte bucuroase
dace, se iea dupe, dinsele vre-un pan", cum scrie d.
Silvan. Gaseqti mirat neologisme ca proscrise", svelt",
LV.
de tiinta a li se dea sectia fitiintificA, iar represintaut-a literaturii, poetil in versur! i prow, sA. aiba In
sfirit sectia literary,.
329
330
0) lupta literary
de d. N. Gane ar trebui sa Si fi fAcut parte din biblioteca de traducer! rationale a Academie! Romine.
Sa se adauge acum nevoia darilor de seamy pentru
premiT, facuta cu toata competenia de maietril deosebitelor genurl. i, in sfirit, oars n'ar avea nicia
insemnatate sa se vada in fiecare an, macar la sesiunea generala din Martie, poetil linga invat.841, ochil
de lumina a! celor d'intaia ling& fruntile Weil de cugetare ale oelor din urma?
A pune la un loc in orlce prilej pe uniT Si pe celar fi un lucru greit. A face din poet!. membril
corespondent! aT Invatatilor, cum s'a Incercat cu
d. Vlahut.a, ar fi jignitor. Cel ma! bun lucru e de
sigur s se fact, din fruntaiI literaturiT zise beletristice
nicte membri agregap la Academie, in numar nedefinit.
LVL
332
0 lupta. literara,
mai &mule nedeprinderea de a vorbi limba roma.neasca. Trebuie sa recunoatem ca astAzi profesorul
de la Facultatea de Medicina, se exprima, mult mai
bine declt alt data., i auzitoriT at trebuit sa, simt,a,
placers vAzind silintele pe care i be dadea oratorul
pentru a rosti frase corecte cu un accent bun, lucru
la care a izbutit pe deplin. Insuirea de cApetenie a
scurte! i cuprinzatoarei cuvIntari a fost insa, nu atit
o InnAltime de privire cu care d. Babe ne-a deprins,
o ft o caldura neobinuita In lludarea noului membru
e aruia IT raspundea. Prea des at fost auzite la Aca-
333
torul aeestor rIndurl, membru corespondent al Academie, cere aceasta Inca de pe acuma.
Publicul a dovedit o simOre aleasa cind, impotriva
deprinderilor de la Academie, a Inceput sa. aplaude,
LVII.
cercetarilor mai intinse erad dintre cei mai buni represintang al generatiei tinere, care lupta, pentru viitorul national, de la Bratianu pink, la Ion Ghica, far&
a pomeni pe cite un Eliad, care avea mai mutt sgrija
faimel sale.
336
0 lupt& literal&
care singura mina noastra luptatoare le-ar putea impune i pe care aceasta mina nu-I Inc& destul de puternica pentru a le reclam& i apara.
Intr'o epoch, de realism, ce n'are ochT pentru dreptatea desavirita, nu scrisul nostru pentru strain!, ci
scrisul nostru pentru al nostri, acela care formeaza o
contiinta national, i provoaca sentimentele rationale, acela care trezete, organiseaz& i indreapta energia, acela singur ne poate mintui.
Totusl un oarecare rost i-a ramas opiniel publice,
diind pe deplin un subiect in legatura cu viata romaneasca, it expun sistematic i hotarit, cu toata
tiinta ci toata contiinta, inteo limb& europeana.
la hot. Viata sa aid poate servi drept exemplu tuturor Rominilor din alte partt cari ajung sa se aeze
pe pamintul acesta slobod al Romania
D. Popovici n'a batut monad& din jertfele i pierderile indurate de dinsul dincolo pentru izbinda causer neamulut ; n'a cerut Impamintenirea, pastrindu-se
pentru Ardealul sad. Nu s'a pierdut In multimea oamenilor cari se inira, mime vi!, suflete moarte, In
catastihurile de robie ale cluburilor ; n'a vinat nici o
situatie de ban!, nici o situatie de gloriola In viata,
noastra de aid. A avut puterea de a trai acesti zece
anT de zile, cari i-au desavirit flinta, dindu -T o i
338
0 lupta literarg,
PopovicT n'a pierdut niclo clips din vedere preocupatia cea mare a vietil sale: chestiunea romaneascli,
pentru care qi nu prin care, ca atitia altil, el traieste.
A cetit necontenit In toate literaturile si iu toate ramurile, cu gindul c prin aceasta maT ajutI si ultimul stop al" cugetaril gi actiunii sale. PAn i in cetirile sale de fiecare zi el qi-a fnsemnat totdeauna tot
ce a putut s6 aiba de aproape sal de departe o legtitur& cu aceste marl problems de via ale neamulul
nostru. Astfel, dud a venit momentul cel ma! potrivit
pentru a se putea vorbi din partea noastra, d-sa Ill
In literatura noastra, aceasta carte, scrisa in nemOste, va raminea, cu atitea altele redactate iarasT In
340
0 lupta literary
CUPRINSUL.
CUPRINSUL.
Peg.
Principe le Carol
21
31
33
71
73
10
12
16
24
29
74
79
84
87
92
93
95
100
105
.
Carti de qcoala
Nuvelele d-lui Agirbiceanu .
.
Despre inn iltul cler al Romaniei de astAzi
ajunimea Literaras din CernAuti .
Lauiprecht despre rolurile rationale .
.
O obrAznicie a bunilor noOri prieteni straini
Noll episcopt catolici din RomAnia
Oeneratia cea nova in armata
Schitele d-lui N. N. Beldiceanu
Calendare ca factor cultural
.
Nuvelele d-lui I. Ciocirlan. Schitele d-lui A. Ciura
La desvelirea monumentului lui Alecsandri
.
111
113
118
121
0 lupta literarA
344
125
130
.
131
136
139
112
151
154
147
160
162
.
165
167
sCurentul noti
196
172
198
291
.
...
203
208
221
229
230
232
234
249
242
553
258
260
326
328
331
334