Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Generalitati
Toate persoanele incep sa uite diverse lucruri pe masura ce inainteaza in varsta.
Multe persoane in varsta au o usoara pierdere de memorie care nu le afecteaza
viata de zi cu zi. Dar o pierdere a memoriei care se inrautateste poate fi un semn
de
instalare
a
dementei.
Dementa este o pierdere a aptitunilor mentale care afecteaza viata cotidiana a
persoanei in cauza. Ea poate provoca probleme ale memoriei si ale gandirii si
capacitatii de abstractizare. De regula dementa se inrautateste cu timpul. Durata
accentuarii
simptomelor
difera
de
la
o
persoana
la
alta.
Unii oameni raman mult timp intr-o periaoda stationara. Altii au un ritm rapid de
pierdere
a
abilitatilor.
Probabilitatea de aparitie a dementei creste odata cu inaintarea in varsta. Acest
lucru nu inseamna ca toti oamenii fac dementa. Multe persoane varstnice nu vor
face niciodata dementa. In jurul varstei de 85 de ani, aproximativ 35 de persoane
din 100 au dementa. Aceasta inseamna ca 65 din 100 de persoane cu aceasta
varsta
nu
au
aceasta
afectiune.
In cazul in care partenerul de viata sau cineva apropiat prezinta pierdere de
memorie care se inrautateste, se recomanda consultarea unui doctor. Poate sa nu
fie nimic ingrijorator. Daca este insa dementa, tratamentul poate fi de ajutor.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptome
4. Mecanism fiziopatogenic
5. Factori de risc
6. Consult de specialitate
7. Expectativa vigilenta
8. Medicii specialisti recomandati
9. Investigatii
10.Tratament
11.Profilaxie
Cauze
Sus
Dupa boala Alzheimer, cea mai frecventa cauza de dementa este dementa multiinfarct. Aceasta afectiune, care mai este denumita si dementa vasculara, se
dezvolta in cazul unui accident vascular cerebral in care se blocheaza fluxul
sanguin inspre anumite zone ale creierului. Pierderea functiilor mentale in cazul
unei demente multi-infarct nu poate fi redobandita, in schimb se poate preveni o
noua afectare in viitor, prin reducerea riscului de boli cardiovasculare.
Alte cauze frecvente de dementa care nu poate fi recuperata sunt:
- boala Parkinson, o tulburare a miscarii; dementa apare la pana la 30 % din
persoanele
cu
aceasta
afectiune
- dementa cu corpi Lewy, care consta in formarea de depozite cu proteine (corpii
Lewy) in neuroni. Aceasta afectiune are unele simptome asemanatoare celor din
boala Alzheimer sau celor din boala Parkinson, dar are si unele simptome diferite,
cum
ar
fi
halucinatiile
vizuale
- dementa fronto-temporala, in care simptomele principale ar putea fi modificari
ale
personalitatii
sau
ale
comportamentului
- traumatisme severe la nivelul craniului, cu pierdere a cunostintei.
Cauze mai putin frecvente de dementa care nu poate fi recuperata cuprind:
boala
Huntington,
care
este
o afectiune
rara,
mostenita
- leucoencefalopatiile, care sunt afectiuni ale tesuturilor profunde ale substantei
albe
a
creierului
- boala Binswanger, un tip de dementa vasculara care poate aparea la persoanele
care au avut o perioada indelungata o tensiune arteriala crescuta sau la
persoanele
cu
rigidizare
severa
a
arterelor
(ateroscleroza)
- boala Creutzfeldt-Jakob, o afectiune rara si fatala care distruge tesuturile
creierului
traumatisme
cerebrale
datorate
accidentelor
sau
boxului
- unele cazuri de scleroza multipla (SM) sau de scleroza laterala amiotrofica (SLA)
- atrofia multi-sistemica, un grup de afectiuni degenerative ale creierului care
afecteaza
vorbirea,
miscarile
si
functiile
autonome
- infectii cum ar fi boala vacilor nebune sau sifilisul intr-un stadiu avansat.
Antibioticele pot trata in mod eficient sifilisul in orice stadiu, dar vatamarea
cerebrala care a avut deja loc nu mai poate fi recuperata.
intampina. In schimb cei care isi pot constientiza starea pot sa se planga de
pierderea abilitatilor lor si pot deveni lipsiti de speranta si depresivi.
In functie de tipul de dementa, comportamenul unora poate scapa uneori de sub
control. Persoana respectiva poate deveni manioasa, agitata si combativa sau
acrosanta, adeziva si comportandu-se ca un copil. El sau ea poate hoinari si se
rataceste. Aceste probleme pot face ca ingrijirea la domiciliu de catre membrii
familiei sau de catre alte persoane sa devina din ce in ce mai dificila.
Chiar daca sunt ingrijiti cat se poate de bine, persoanele cu dementa au tendinta
de a avea o durata de viata mai scurta decat media persoanelor de aceeasi varsta.
Decesul se datoreaza de obicei infectiilor renale sau pulmonare, cauzate de
sederea prelungita in pat.
De retinut!
Multi varstnici au o usoara pierdere a aptitudinilor mentale (de obicei e afectata
memoria recenta), dar acestea nu le afecteaza functionarea lor de zi cu zi. Aceasta
situatie poarta numele de afectare cognitiva usoara. Persoanele cu afectare
cognitiva usoara pot fi intr-un stadiu timpuriu de dementa sau pot ramane in
acest stadiu al abilitatilor pentru o perioada indelungata de timp.
Factori de risc
Sus
Imbatranirea este principalul factor de risc pentru toate tipurile de dementa.
Unele afectiuni care cauzeaza dementa (cum ar fi boala Alzheimer cu debut
precoce si unele tipuri de dementa frontotemporala) pot fi mostenite.
Sansele de a se dezvolta o dementa vasculara sunt mai mari in cazul in care exista
urmatorii
factori:
sexul
masculin
tensiunea
arteriala
crescuta
(hipertensiune)
un infarct
miocardic in
trecut
- ateroscleroza, care consta in depunerea de grasimi si de calciu in peretii
arterelor,
care
poate
provoca
boala
arterelor
coronare
- diabetul
zaharat
nivelul
de
colesterol
sanguin
crescut
- un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor (AIT) in trecut.
Alti
factori
care
pot
creste
riscul
de
dementa
cuprind:
- tensiunea arteriala scazuta pentru o perioada indelungata de timp, la persoanele
durere
de
cap
severa
fara
o
cauza
cunoscuta.
Este necesara solicitarea imediata a unui doctor in cazul in care o persoana devine
brusc confuza, tulburata emotional sau nu pare sa stie cine este sau unde se afla.
Acestea sunt semne de delirium, care poate fi provocat de o reactie la un
medicament sau de o afectiune medicala mai veche care se agraveaza sau de una
nou
aparuta.
Este necesara consultarea unui doctor in cazul in care partenerul de viata sau o
alta persoana apropiata are o pierdere de memorie recent instalata si
ingrijoratoare care este mai mult decat un episod ocazional de uitare. Aceasta
poate fi un semn precoce de dementa.
Expectativa vigilenta
Sus
Uitarea ocazionala sau pierderea de memorie poate fi o parte normala a
procesului de imbatranire. Insa orice pierdere de memorie recent aparuta sau
care se inrautateste sau problemele aparute in functionarea in viata cotidiana
trebuiesc raportate unui doctor. Este bine sa fie cunoscute primele semne
prevestitoare ale dementei si sa se consulte un medic specialist in cazul in care
apare oricare din aceste semne la un membru din familie.
Aceste
semne
sunt:
- accentuarea dificultatii in gasirea cuvintelor adecvate in timpul vorbirii
ratacirea
in
cautarea
unor
locuri
familiare
- comportamentul mai irascibil sau mai suspicios decat in mod obisnuit.
Medicii specialisti recomandati
Sus
Urmatorii medici pot evalua simptomele pierderii de memorie sau ale confuziei:
medicul
de
familie
medicul
internist
(specializat
in
medicina
interna)
medicul
geriatru
medicul
neurolog
- medicul psihiatru.
Investigatii
Sus
Medicii pot pune diagnosticul de dementa si pot identifica eventual cauza ei pe
baza unui istoric medical si a unei examinari fizice, unei examinari a statusului
mental
si
a
testelor
de
laborator
si
imagistice.
Testele pot fi utilizate pentru a se putea determina daca acea cauza a dementei
poate fi tratata. Chiar si in cazul dementelor care nu pot fi recuperate,
cunoasterea tipului de dementa pe care o are persoana respectiva il poate ajuta
pe medic sa prescrie medicamente sau alte forme de tratament in scopul
ameliorarii dispozitiei si comportamentului persoanei in cauza, ajutandu-i astfel si
pe ceilalti membri ai familiei.
Istoricul medical
In timpul efectuarii istoricului medical si a examinarii fizice, doctorul va intreba
persoana afectata si o ruda apropiata sau partenerul de viata in legatura cu
afectiunile recente sau cu alte evenimente de viata intamplate de curand, care ar
putea sa duca la pierderea memoriei sau la alte simptome cum ar fi tulburarile de
comportament.
Desi o persoana poate avea mai multe afectiuni care ar putea sa
cauzeze dementa, uneori simptomele pot face diferenta intre o forma sau alta. De
exemplu, la inceputul instalarii dementei frontotemporale persoana respectiva
poate prezenta o lipsa a constientei sociale si poate dezvolta obsesii legate de
mancare; niciuna dintre aceste manifestari nu apare precoce in alte forme de
dementa.
Examinarea statusului mental
Doctorul va face examinarea statusului mental. Acest test cupride de regula
diverse intrebari si activitati, ca de exemplu: persoana trebuie sa spuna in ce zi si
in ce an este, sa repete o serie de cuvinte, sa deseneze un ceas si sa numere de la
100
inapoi
din
7
in
7.
S-au formulat si alte teste care pot ajuta in diagnosticarea dementei. Doctorii pot
folosi un astfel de test, cum ar fi Examinarea Cognitiva Addenbrooke, pentru a
diderentia boala Alzheimer de dementa frontotemporala. In boala Alzheimer
orientarea, atentia si memoria sunt mai profund afectate, in timp ce in dementa
frontotemporala sunt mai afectate abilitatile de vorbire si capacitatea de a
denumi obiecte.
Testele de laborator
Numeroase afectiuni medicale pot cauza alterari ale functiilor mentale. In timpul
efectuarii unui examen fizic, doctorul va cauta semne ale altor conditii medicale si
va cere o serie de examene de laborator pentru a vedea daca acea afectiune
poate
fi
tratata.
Testele
de
rutina
sunt:
- dozarea hormonilor tiroidieni pentru identificarea unei hipoactivitati tiroidiene
- dozarea vitaminei B12 pentru identificarea unui deficit vitaminic
- dozarea acidului folic pentru identificarea unui deficit al acestei vitamine, care
face
parte
din
grupul
vitaminelor
B
- hemoleucograma completa (HLG) pentru gasirea vreunei infectii
- transaminaze, adica ALT sau AST, teste sanguine care arata functionarea
ficatului
testele
pentru
sifilis
- dozarea nivelelor sanguine ale electrolitilor si alte teste care pot furniza date
despre
functia
rinichilor
- dozarea glicemiei, pentru a se stabili nivelul glucozei in sange.
Alte
teste
de
laborator
care
pot
fi
facute
sunt:
testele
pentru
infectia
HIV/SIDA
- viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), un test de sange care identifica
prezenta
unei
inflamatii
in
organism
- screening toxicologic, care cuprinde teste ale mostrelor prelevate din urina,
sange sau firul de par, in scopul cautarii unor droguri care ar fi putea cauza
problemelor
- anticorpii antinucleari, un test de sange folosit pentru diagnosticul bolilor
autoimune
- dozarea metalelor grele din sange, cum ar fi a plumbului.
Testele imagistice
Multi experti recomanda ca in cazul persoanelor evaluate pentru suspiciunea de
dementa sa se faca un test imagistic cum ar fi rezonanata magnetica nucleara
(RMN) sau tomografia computerizata (CT sau TC). Aceste teste pot fi utile pentru
excluderea tumorilor cerebrale, accidentului vascular cerebral, hidrocefaliei cu
presiune normala sau a altor conditii care ar putea da simptome de dementa.
RMN-ul poate arata zone de atrofiere in anumite parti ale creierului, modificari
care
apar
in
unele
forme
de
dementa.
De asemenea, RMN - ul si CT - ul pot arata semne ale accidentelor vasculare
cerebrale
in
cazul
dementelor
vasculare.
Alte doua teste imagistice - tomografia computerizata cu emitere de pozitroni
(SPECT) si PET - nu sunt folosite de rutina pentru diagnosticul de dementa. Totusi,
acestea pot fi utile in cazul in care simptomele sunt neclare sau stranii. Aceste
teste pot fi utile in identificarea unor forme de dementa, inclusiv dementa
vasculara
si
dementa
frontotemporala.
simptomele
nu
au
reaparut.
In cazul persoanelor cu dementa vasculara, doctorii pot prescrie medicamente
pentru scaderea tensiunii arteriale crescute (inhibitori ai enzimei de conversie a
angiotensinei, cum ar fi Enalapril, Enap sau Captopril, sau un diuretic) si
medicamente care scad nivelul colesterolului (statine). Aceste medicamente nu
pot recupera dementa instalata deja, dar pot preveni aparitia unor noi accidente
vasculare cerebrale in viitor si bolile de inima care pot duce la noi vatamari ale
creierului.
Atunci cand cauza dementei nu poate fi tratata, doctorul impreuna cu persoana
afectata si cu persoanele de ingrijire vor colabora pentru a alcatui un plan pentru
ca viata sa fie mai usoara si mai confortabila. Planurile de ingrijire pot include
sfaturi pentru a ajuta persoana in cauza sa fie independenta si sa faca fata
activitatilor zilnice cat mai mult timp posibil si medicamente pentru ameliorarea
dispozitiei
si
a
problemelor
comportamentale.
Educarea membrilor familiei si a altor persoane de ingriire este de importanta
critica pentru a putea avea grija de o persoana cu dementa. Persoanele din jur
trebuie sa incerce sa cunoasca cat mai bine aceasta afectiune si sa stie ce
expectatii pot avea si cum pot face fata problemelor cu care se pot confrunta, pe
masura ce acestea apar.
Medicamentele nu pot vindeca dementa, dar ele pot ajuta la imbunatatirea
functiei mentale, dispozitiei sau comportamentului. Astfel, medicamentele pe
care
doctorul
le
poate
prescrie
sunt:
- inhibitorii de colinesteraza, precum donepezil (Aricept), galantamin (Reminyl),
sau rivastigmina (Exelon), care pot ameliora sau pot mentine functia mentala.
Aceste medicamente au fost concepute pentru tratamentul bolii Alzheimer, dar
ele pot fi incercate si in alte forme de dementa cu scopul mentinerii sau
imbunatatirii functiei mentale. Studiile recente arata ca medicamentele din
aceasta clasa pot fi folosite si pentru tratarea persoanelor cu dementa vasculara.
S-a demonstrat ca atat donepezil cat si galantamina pot imbunatati functia
mentala, cu putine efecte adverse. De asemenea, Rivastigmina poate fi utilizata la
persoanele cu dementa cu corpi Lewy, dar efectele adverse precum greturile,
varsaturile si scaderea in greutate sunt frecvente. In prezent, medicamentele
existente pot incetini dar nu pot opri progresia dementei
- memantine (Ebixa). Acest medicament, nou aparut, poate incetini evolutia in
stadiile avansate ale bolii Alzheimer. De asemenea este eficient in dementa
vasculara usoara pana la moderata. Mai multe studii sunt in prezent in
desfasurare
Sunt necesare consultatii regulate la medicul curant - la fiecare 3-6 luni - pentru a
se monitoriza efectele tratamentului si nivelul de functionare a persoanei
afectate.
In cazul in care starea persoanei in cauza se agraveaza este necesar sa se ia decizii
atat timp cat el sau ea este inca capabila sa participe la luarea acestor decizii.
Acestea includ si formularea unor documente cum ar fi testamentul si
imputernicirea unui avocat pentru luarea deciziilor. Aceste documente cuprind in
scris dorintele persoanei in legatura cu ingrijirea medicala, in special vizavi de
tratamentul de mentinere a vietii.
Ingrijirea unei persoane cu dementa este deosebit de stresanta
Persoanele de ingrijire sunt sfatuite sa solicite sustinerea din partea membrilor
familiei sau a prietenilor. De asemenea este indicat sa aiba grija de propria lor
stare de sanatate, luand din cand in cand cate o pauza pentru ei insisi. Se pot face
sedinte de consiliere, exista grupuri de suport si asezaminte de zi pentru ingrijirea
adultilor sau asociatii care pot veni in ajutorul persoanelor de ingrijire, pentru ca
acestea sa poata trece prin perioadele de stres si sa poata depasi episoadele de
suprasolicitare psihica.
Tratament in cazul agravarii bolii
Pe masura ce dementa avanseaza, apare declinul memoriei, gandirii,
rationamentului si a capacitatii de a face si de a duce la indeplinire planuri (functia
executiva). In functie de tipul de dementa, comportamentul persoanei poate
scapa de sub control; persoana respectiva poate deveni manioasa, agitata sau
combativa.
Ea poate incepe sa hoinareasca si sa se rataceasca. Aceste probleme pot face
dificila asigurarea la domiciliu a ingrijirii persoanei cu dementa, de catre membrii
familiei sau de catre altii. De aceea membrii familiei pot fi nevoiti sa opteze
pentru internarea persoanei intr-un centru specializat in tratarea dementei. Chiar
si cu cel mai bun tratament, persoanele cu dementa au tendinta de a avea o
durata de viata mai scurta decat celelate persoane de aceeasi varsta. Evolutia
depinde de afectiunea care a cauzat dementa si daca exista si alte afectiuni
comorbide cum ar fi diabetul zaharat sau boli cardiace.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Pentru tratamentul la domiciliu a unei persoane cu dementa este necesara o
munca de echipa, in care sa se implice profesionisti din domeniul medical si
persoanele de ingrijire, care trebuie sa creeze un mediu sigur si confortabil si sa
faca astfel incat activitatile vietii cotidiene sa fie cat mai usoare cu putinta.
Punerea unui diagnostic de dementa poate duce la aparitia unor trairi de manie,
de teama sau de anxietate. O persoana aflata intr-un stadiu timpuriu al afectiunii
ar trebui sa caute un suport emotional din partea membrilor familiei, a prietenilor
si a unei persoane cu experienta in consilierea si tratarea oamenilor cu dementa.
Consilierea profesionala poate ajuta persoana respectiva sa accepte diagnosticul
si
sa
construiasca
strategii
de
a
face
fata
situatiei.
In cazul in care afectiunea este diagnosticata devreme, persoanele cu o forma
usoara de dementa pot fi implicate, alaturi de doctorul curant si de persoanele de
ingrijire, la elaborarea unor planuri de viitor si in organizarea activitatilor
domestice si a celor din viata de zi cu zi. Dementa are un ritm de progresie care
difera de la o persoana la alta, astfel ca functionarea persoanei in cauza poate fi
stabila mai multe luni si chiar mai multi ani. Persoanele cu dementa pot fi capabile
sa ramana active din punct de vedere mental si fizic o perioada de mai multi ani.
Persoanele cu dementa si persoanele de ingrijire pot fi nevoite sa faca fata mai
multor
dileme,
cum
ar
fi:
- daca poate continua sa conduca un automobil. Luarea dreptului de a conduce
poate scadea sentimentul de independenta si poate creste dependenta
persoanei. Dar este extrem de important ca acea persoana sa nu conduca in cazul
in care acest lucru poate ameninta siguranta proprie sau a altora. Persoanele
aflate intr-un stadiu foarte timpuriu de dementa trebuie evaluate si verificate
pentru a se vedea daca pot conduce in siguranta. Doctorul curant trebuie sa
reevalueze
nivelul
lor
de
functionare
la
fiecare
6
luni
- ce planuri financiare si legale vor fi necesare. Cat mai curand posibil dupa
punerea diagnosticului de dementa, persoana afectata trebuie sa intocmeasca un
testament si un document prin care imputerniceste un avocat pentru luarea
deciziilor privitoare la ingrijirile medicale. Aceste documente vor da asigurarea ca
dorintele persoanei referitoare la ingrijirile medicale, in special cele legate de
tratamentul de mentinere a vietii, vor fi indeplinite. De asemenea, membrii
familiei trebuie sa se asigure ca toate documentele necesare pentru
reglemantarea afacerilor financiare si legale sunt in ordine. Acestea pot include
impozitele, politele de asigurare de sanatate si de viata, pensia, actiunile
comerciale, creditele ipotecare, conturile bancare, informatiile legate de investitii
etc.
vatamare
a
creierului.
- medicamente pentru scaderea tensiunii arteriale includ inhibitorii enzimei de
conversie
ai
angiotensinei
sau
diuretice
medicamente
pentru
scaderea
colesterolului,
numite
statine.
Medicamente prescrise pentru controlarea problemelor de comportament sau ale
tulburarilor
de
dispozitie
sunt:
- antidepresive pentru tratarea depresiei, care este frecvente in dementa
- medicamente precum risperidona (Rispolept) sau olanzapina (Zyprexa). Acestea
pot fi utile in tratamentul anumitor simptome, precum anxietatea, starile de
agitatie, tulburarilor de somn, convingerilor false sustinute cu tarie (iluzii) si
halucinatiilor.
De
retinut!
semne ale unui comportament sinucigas. Acest lucru este deosebit de important
la inceputul tratamentului sau atunci cand dozele sunt modificate.
De asemenea, FDA recomanda ca persoanele care iau antidepresive sa fie tinute
sub observatie pentru a se observa daca apare o crestere a anxietatii, atacuri de
panica, agitatie, iritabilitate, insomnie, impulsivitate, ostilitate sau stari maniacale.
FDA nu recomanda ca persoanele sa inceteze sa ia antidepresive, ci doar ca cei
care urmeaza acest tratament sa fie monitorizati si, in cazul in care apare o
situatie ingrijoratoare, sa fie consultat un doctor.
Tratament
chirurgical
In cazuri rare, tratamentul chirurgical poate fi folosit pentru indepartarea unei
tumori cerebrale sau pentru tratarea unei hidrocefalii cu presiune normala,
ambele
conditii
medicale
putand
cauza
dementa.
Alte cauze de dementa nu pot fi tratate pe cale chirurgicala.
Alte tratamente
Cercetatorii fac in prezent investigatii cu numeroase medicamente pentru a vedea
daca se poate preveni sau daca se poate intarzia dezvoltarea dementei.
De exemplu, un studiu a aratat ca persoanele cu dementa vasculara carora li s-a
administrat Ginkgo Bilboa, un medicament din plante, au avut o usoara
ameliorare a abilitatilor mentale. Totusi, acest studiu a avut o rata crescuta de
persoane care au abandonat tratamentul, asa ca este nevoie de mai multe studii
pentru a se vedea daca intr-adevar ginkgo poate fi considerat un medicament
eficient.
Se fac cercetari de asemenea pentru a se vedea daca medicamentele
antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS), medicamentele care scad nivelul
colesterolului (statinele), vitamina E si alte antioxidante pot fi utile.
Persoanele cu dementa pot beneficia de un program de grup structurat, care ii
incurajeaza sa se concentreze asupra unei varietati de subiecte si sa gandeasca in
mod creativ, atat cat pot in limitele lor, datorate afectiunii. Acest tip de program,
denumit uneori orientare in realitate sau terapie de stimulare cognitiva, se face in
unele centre specializate in ingrijirea persoanelor cu aceasta afectiune.
Profilaxie
Sus
Dementa este dificil de prevenit deoarece cauza majoritatii afectiunilor care o
provoaca nu este cunoscuta. Totusi, se pot preveni declinurile ulterioare datorate