a) Boli fiziologice datorate concentraiei chimice a apei.
Apa influeneaz sntatea populaiei n mod direct prin calitaiile sale, respectiv prin compoyitia sa. O serie de boli transmisibile sunt considerate astzi ca fiind determinate sau favoriyate de compoyitia chimic a apei. Prima demonstraie oficiala si practica a relaiei ap epidemii a facut-o dr. John Snow la Londra n 1854, probnd corelatia dintre epidemia de holer consumul apei din fntn de pe Broad Street si o toaleta din vecintate, folosita de bolnavi de holer,determinnd oficialitaiile s realizeze primele canalizri. Patologia hidric infecioas a sczut semnificativ in prima parte a secolului XX, dar n ultimele decenii este statistic n cretere, acest fapt datorndu-se includerii n categoria celor transmise hidric a unor boli virale si parayitare, care stau tot mai mult n atenia specialitiilor. b) Boli transmise prin ap datorit ageniilor patogeni. Boli cu transmitere hidric continu s fac n lume zilnic peste 25.000 de victime. Principala cale de transmitere este cea prin ingestie (direct sau a alimentelor contaminate prin ap), dar este posibil infectarea i prin splare i mbiere (leptospiroz, schistostomiaz,tularemie) i prin inhalare (aerosoli cu Legionella). Principalele boli cu transmitere (predominant sau posibili) hidric sunt : boli microbiene, bli virale, boli parazitare. Boli virale Peste 100 de tipuri de virusuri patogene pot fi vehiculate de ctre ap. Multe virusuri pot supravieui n apele de suprafaa timp ndelungat: virusul poliometic pn la 180 zile , V. Echo pn la 115 zile iau V. Coxackie peste doi ani. Boli virale transmise hidric pot fi induse de regul de enterovirusuri (poliomielitic, Coxackie A i B, Echo, V.Hepatic A,etc), rotavirusuri i calicivirusuri, V.Hepatitic C si E, paravirusuri etc.