PROCEDEE NOI DE EVALUARE N NVMNTUL PRIMAR

Evaluarea n procesul didactic este unul din domeniile cele mai insistent
explorate ale activittii de nvtmnt n ultima perioada de timp (I. erdean).
Abordarea problemelor pe care le comport procesul evaluativ se nscrie n
ansamblul actiunilor care se ntreprind pentru modernizarea si perfectionarea
nvtmntului n societatea contemporan. Aceste elemente sunt cuprinse n
documente oficiale, n lucrri de sintez si analiz puse la ndemna celor
interesati. Prezint cele mai semnificative dintre ele:
1. Standardele curriculare de performant vizeaz performantele elevilor n
situatia de evaluare sau de examinare. Ele se afl la interfata dintre curriculum si
evaluare/examinare si, n esent, sunt formulri, n termen de comportamente
observabile, a ceea ce elevii stiu si pot s fac n contextul curriculum-ului
parcurs. Acestea descriu ceea ce trebuie s fie atins realizat performat de
ctre elevi dup parcurgerea unei etape de formare si actioneaz ca tinte
cunoscute de ctre elevi, ct si de cadrele didactice, de urmrit n demersul lor
comun. n ceea ce priveste nivelurile la care sunt formulate, acestea pot
fi nivelurile de performant minim acceptabile, pe cele ale performantei tipice
(sau medii), si pe cele ale performantei optime sau de excelent.
Desi sunt formulate n termeni calitativi, standardele de performant trebuie s
se bazeze, ntr-un anumit stadiu al stabilirii si formulrii lor, pe date cantitative
reale, valide si fidele. Aceste date pot proveni din dou surse de baz: evaluri
nationale si examene nationale. Cheia formulrii profesioniste a acestor
standarde st n modalitatea de interpretare a datelor de baz, n functie de
principiile asumate initial.
Standardele curriculare de performant intr chiar n structura programelor
scolare si reprezint un concept relativ nou utilizat n teoria si, mai ales, n
practica educational.
Conform DEX-ului standard nseamn ansamblul de norme care
reglementeaz calitatea, caracteristicile, forma etc. unui produs, precum si
documentul n care sunt consemnate aceste norme.
n activitatea de nvtmnt este vorba de calitatea actului nvtrii, a
rezultatelor (performantelor) acesteia, ceea ce nseamn a testa msura n care au
fost nfptuite obiectivele preconizate, concretizate n actele comportamentale
ale elevilor.
Standardele curriculare de performant reprezint un sistem de referint
unitar pentru toti, stabilit la sfrsitul unei etape de scolaritate.

Ele au un caracter normativ, constituind indice (semne, dovezi) utile la ndemna

tuturor celor implicati n procesul educational. Astfel, pe baza lor, elevii vor fi
constienti de ceea ce se asteapt de la ei, ca rezultat al nvtrii: atitudini si
comportamente corespunztoare, nivel de cunostinte. Ei vor afla c toate acestea
constituie criterii de evaluare la sfrsitul fiecrei etape sau trepte de scolaritate.
Pentru cadrele didactice, standardele de performant constituie un criteriu de
baz n autoreglarea propriului lor demers didactic. Printii vor lua la cunostint
de ceea ce asteapt scoala de la elevi, de rolul lor ca factori educationali.
Pentru specialistii care concep standardele de performant, analizele si metodele
de investigare a rezultatelor aplicrii lor constituie cel mai bun criteriu de
evaluare a nivelului calitativ al tuturor componentelor curriculum-ului, n scopul
lurii unor msuri ameliorative.
2. Descriptorii de performant sau descriptori de band indic o categorie
foarte divers de formulri, descrieri, explicri organizate n manier ierarhic,
ale performantei asteptate din partea elevilor aflati n situatia de evaluare.
Perfomanta asteptat este conceput ca performant tipic, medie, realizabil n
primul rnd n conditiile evalurii curente, de la clas.
n sistemul de evaluare romnesc, descriptorii de performant au fost introdusi
la nceputul anului scolar 1998 1 999, la nivelul nvtmntului primar, ca un
act al reformei educationale n domeniu. n acest context, descriptorii de
performant stau la baza crerii si implementrii unui sistem complet nou de
evaluare, respectnd criterii unitare, aplicabile la nivel national, n aprecierea
rezultatelor elevilor.
Pn n acest moment, feedback-ul din partea nvttorului, al inspectorului, al
elevilor si printilor, poate fi rezumat astfel:
evaluarea curent a devenit mai unitar si, probabil, mai obiectiv sub
raportul consistentei procesului;
faptul c sistemul descriptorilor de performant nu este conceput s
discrimineze puternic n sens normativ, ntre elevii aceleiasi clase (spre
deosebire de sistemul traditional, prin note scolare), s-a dovedit deja a fi
benefic pentru acest nivel de vrst;
a aprut evident necesitatea completrii celor patru trepte ale notrii
elaborate n prima etap, cu descrieri ale performantei de tip excelent,
precum si a celei de tip insuficient;
finalizarea judectii evaluative a nvttorului privind performanta elevului
printr-un calificativ ce corespunde descrierii performantei demonstrate
are implicatii de profunzime, directe si asupra modalittilor de
nregistrare a rezultatelor scolare. Documentele care certific aceste

rezultate au intrat deja n sistem ncepnd cu anii scolari care au urmat

introducerii calificativelor;
introducerea concomitent n sistem a noului curriculum pentru
nvtmntul primar si a noului sistem de evaluare a rezultatelor scolare a
avut avantajul evident de a potenta importanta si impactul schimbrii;
principalele calitti ale noului sistem de evaluare introdus
sunt flexibilitatea si adaptabilitatea sa: prin introducerea modelelematrice pentru punerea n ecuatia evaluativ a principalelor obiective de
referint de la nivelul curriculum-ului, precum si a principalelor
capacitti, sistemul este capabil de a se autoregla.
Calitatea de procedeu de evaluare a descriptorilor este ilustrat prin
relatia de direct proportionalitate ntre nivelurile de performant identificate si
descrierea calitativ a acestora, ntr-o gril orientat cresctor, de la nivelul
inferior ctre nivelul superior. Modurile n care descriptorii de band pot fi
creati, adaptati, utilizati n mod concret n activitatea de evaluare curent si/sau
de
examinare
este
o
chestiune
care
tine
de
activitatea
evaluatorului/examinatorului, de efectele scontate si de importanta judectii de
evaluare cu care se finalizeaz aplicarea descriptorilor.
n acest context, devine esential armonizarea metodologic si
pragmatic a parcursului obiective/instrument de evaluare/scheme de
corectare/notare. Structurate n termeni de performante si capacitti
urmrite, obiectivele de evaluare pot pregti terenul pentru o schimbare
curricular ilustrnd si dorita schimbare de mentalitate care ar permite n sfrsit
regndirea disciplinei n raport cu alte discipline, dintr-o perspectiv cu
adevrat transcurricular.
n acest scop, procedeele de evaluare adecvate ar trebui s satisfac n
primul rnd optima proportie dintre cantitativ si calitativ n procesul de
evaluare/apreciere.
Descriptorul de performant concretizat n forma unei scale de
apreciere are avantajul practic de a argumenta judecata de valori, ntemeind-o n
mod sistematic. Acest lucru pare a fi extrem de util n evaluarea curent, intern,
realizat de ctre cadrul didactic la clas, chiar n conditiile n care necesarul de
timp acordat ntregului proces de apreciere este relativ important.
Spre deosebire de aplicarea/experimentarea unui instrument de evaluare
de tip test (de cunostinte, de performant, de abilitti etc.) sau chiar a
unui portofoliu de exemplu (ca metod de evaluare complementar), n care
numrul si rezultatele subiectilor implicati sunt esentiale pentru ntemeierea
unor concluzii relevante si credibile, aplicarea descriptorilor de
performant sub forma scalei de apreciere, descriind nivelurile de performant
asteptate corespunztoare unor note-prag sau, eventual, unor calificative, este

un demers care vizeaz n primul rnd reactii tinnd de utilizarea direct, la

clas, de ctre practician.
Principalele argumente pentru introducerea, adaptarea si utilizarea unor
asemenea instrumente calitative n cazul aprecierii si notrii curente sunt:
- potentialul lor formativ n termeni de ntelegere si modelare a asteptrilor
n ceea ce priveste performanta dorit;
- stimularea capacittilor metacognitive si de autoevaluare a demersului
individualizat, a performantei, a procesului de nvtare n general, ca si al celui
de evaluare n mod specific;
- cresterea transparentei si a consistentei procesului de apreciere/notare si
prin aceasta, a credibilittii deciziei, a judectii de valoare n cazul evalurii
curente, cu impact direct n perspectiv si asupra examenelor;
- ntemeierea, n timp, a consensului de tip profesionist ntre cei care
actioneaz ca evaluatori n activittile curente, si ca examinatori, n situatia de
examen n mod special profesorii si nvttorii. Realizarea acestui tip de
consens este esential pentru optimizarea continu a calittii judectii experte,
bazate pe criterii asumate, transparente si operationalizabile n mod concret,
rspunznd nevoilor reale;
- stimularea, si pe aceast cale, desi ntr-un mod indirect, dar puternic
prin utilizare consecvent si adaptat a schimbrii accentului si ponderii de
pe continuturi curriculare pe competente si capacitti activate contextual sau
situational, unde continuturile sunt cu adevrat ilustrative si nu determinate.
O alt prezentare a descriptorilor de performant, mai putin laborioas as
spune, ne-o ofer I. erdean n lucrarea sa Pedagogie(2002). Dumnealui
sustine c standardele curriculare de performant pot fi atinse si apreciate ct
mai aproape de realitate, ct mai obiectiv prin folosirea unor criterii unitare de
evaluare, criterii numite descriptori de performant.
Acestia sunt stabiliti att printr-un document la nivel national, ct si de
nsesi cadrele didactice dup modele date. Aceste modele sunt aplicabile n
clasele primare, unde sistemul de evaluare este realizat cu calificative, bazate
tocmai pe descriptori de performant. Sistemul de notare prin calificative (FB,
B, S, I) este bazat pe descriptori de performant si permit o evaluare mai
apropiat de realitate, pe niveluri de performant: superioar, medie, minim,
fr discriminrile de nuant care apar n cazul notrii prin cifre.
Descriptorii de performant sunt formulati n concordant cu nevoile
programei, pe o linie de elemente constnd n: obiective cadru, obiective de
referint, capacitti sau subcapacitti esentiale pe care elevii trebuie s le
demonstreze dup o anumit perioad de instruire. Asemenea capacitti
corespund obiectivelor cadru, obiectivelor de referint si standarselor de

performant descrise n programe; pentru fiecare dintre ele se formuleaz

descriptori de performant.
Iat, ca exemplu, cum pot fi formulati asemenea descriptori la clasele
primare:
v La Limba si literatura romn (clasa a III-a si clasa a IV-a):
- Obiectivul cadru: Dezvoltarea capacittii de receptare a mesajului scris
(citire/lectur)
- Obiective de referint:
3.2. s desprind ideile principale dintr-un text citit;
3.5. s recunoasc secventele narative si dialogate dintr-un text.
- Standarde curriculare de performant:
- s citeasc corect, fluent si expresiv a unui text cunoscut;
- s formuleze ideile principale ale unui text narativ;
- s identifice secventele narative, descriptive si dialogate dintr-un text citit.
Pe baza acestor standarde care exprim capacitti se formeaz descriptorii de
performant, dup care se evalueaz elevii pe nivele de performant
(calificative).
Foarte bine
- identific componentele structurale ale textului narativ (titlul,
autorul, textul propriu-zis);
- delimiteaz textul n fragmente logice;
- identific informatia esential/mesajul dintr-un fragment logic;
- formuleaz si redacteaz ideile principale corect din punct de
vedere gramatical, ortografic si al punctuatiei;
- scrie planul de idei lizibil si ngrijit.
Bine
- identific componentele structurale ale textului narativ;
- delimiteaz textul n fragmente logice, cu ajutorul minim al
nvttorului;
- identific informatia esential/mesajul dintr-un fragment logic, cu
ajutorul minim al nvttorului;
- formuleaz si redacteaz ideile principale, cu mici erori
gramaticale, de ortografie si/sau de punctuatie;

- scrie planul de idei lizibil si partial ngrijit.

Suficient
- identific componentele structurale ale unui text narativ, cu mici
ezitri (ajutor minim din partea nvttorului);
- delimiteaz textul n fragmente logice, cu ajutorul nvttorului
(prin ntrebri);
- identific informatia esential/mesajul dintr-un fragment logic,
numai cu ajutorul nvttorului (folosind ntrebri ca: Cine?, Ce
face? si explicatii suplimentare);
- formuleaz si redacteaz ideile principale partial corect din punct
de vedere al esentializrii informatiei/mesajului si cu unele
greseli gramaticale, ortografice si/sau de punctuatie;
- transcrie planul simplu de idei, partial lizibil si ngrijit.
v La Matematic (clasa a III-a si clasa a IV-a)
- Obiectivul cadru: Dezvoltarea capacittii de explorare/investigare si
rezolvare de probleme
- Obiective de referint:
2.2. s descopere, s recunoasc si s utilizeze corespondente simple si
succesiuni de obiecte sau numere asociate dup reguli date;
2.7. s foloseasc simboluri pentru a pune n evident numere
necunoscute n rezolvarea de probleme.
- Standarde de performant:
- s utilizeze reguli si corespondente pentru formarea de siruri;
- s foloseasc corect unele modalitti simple de organizare si clasificare a
datelor;
- s rezolve probleme din alte discipline, utiliznd limbajul matematic adecvat.
- Descriptori de performant:
Foarte bine
- determin regula dup care s-a format un sir si-l completeaz cu
alte numere naturale;
- identific functiile numerice descrise de tabele, prin aflarea
regulii;

- grupeaz convenabil, mintal si n scris termenii unei sume a mai

multor numere, prin aplicarea propriettilor operatiilor
(asociativitate, comutativitate, element neutru);
Bine
- determin regula dup care s-a format un sir si-l completeaz cu
alte numere naturale, cu sprijin acordat;
- identific functiile numerice descrise de tabele, prin aflarea
regulii, cu ajutor acordat;
- grupeaz convenabil, n scris, termenii unei sume a mai multor
numere, prin aplicarea propriettilor operatiilor;
Suficient
- identific predecesorul si succesorul unui numr natural dat, mai
mic dect 1000;
- identific functiile numerice descrise de tabele, prin aflarea
regulii, dup model dat;
- grupeaz convenabil, n scris, termenii unei sume a mai multor
numere, prin aplicarea propriettilor operatiilor, dup model dat.
O analiz, fie si sumar, a felului n care sunt formulati descriptorii de
performant duce la constatarea c evaluarea se face avndu-se n vedere
msura n care elevii si-au format capacitatea de a folosi, de a aplica prevederile
standardelor stabilite, potrivit obiectivelor cadru formulate pentru fiecare
disciplin de nvtmnt, precum si a obiectivelor de referint(I. erdean).
n situatia n care o capacitate vizat are un grad mai mare de complexitate si
presupune parcurgerea mai multor lectii, evaluarea se face prin mai multe probe
(orale, scrise sau practice sau mai nou prin metodele alternative), care fiecare
n parte testeaz anumite elemente (componente) formulate n descriptorii de
performant.
Calificativele consemnate n catalog si n carnetele de elev vor fi rezultatul
ctorva evaluri partiale fcute n prealabil. Asemenea evaluri se
consemneaz n caietul personal al nvttorului caietul de evaluare si se iau
n considerare la stabilirea calificativului acordat n finalul unei etape de
scolaritate. n felul acesta se respect si principiul nregistrrii ritmice a
rezultatelor nvtrii.
Documentele de evaluare ntocmite de Serviciul National de Evaluare si
Examinare contin numeroase exemple de descriptori de performant la diverse
discipline scolare. Ele au menirea de a oferi modele, exemple, sugestii viabile

fiecrui nvttor, tinnd seama de curriculum si de situatiile concrete de

evaluare. Se parcurge urmtorul traseu:
- se formuleaz o capacitate (si/sau o subcapacitate) pe care doreste
evaluatorul, pe baza obiectivelor cadru si/sau a obiectivelor de
referint;
- se elaboreaz (formuleaz) descriptorii de performant pe trei
niveluri: FB, B, S;
- se aplic o prob de evaluare si se apreciaz elevii, prin
calificative, n concordant cu descriptorii de performant pe
baza crora s-a realizat evaluare.
Indicatorii de performan
Una din direciile principale de modernizare a procesului evaluativ este
identificarea de indicatori de performan, care s asigure realizarea unei
evaluri obiective i monitorizarea la diferite niveluri a procesului. Dat fiind
faptul c realizm activitatea de evaluare la diferite niveluri macro, micro i
intermediar, criteriile care stau la baza ei pot avea diferite grade de generalitate
i operaionalitate. Practic, evaluarea are la baz standarde curriculare de
performan, descriptori de performan, obiectivele operaionale ale
activitii didactice, obiective de evaluare i criterii de evaluare.
Standardele curriculare de performan
Standardele curriculare de performan reprezint un sistem de referin comun
i echivalent la sfritul unei trepte de colaritate care permite evidenierea
progresului realizat de elevi de la o treapt de colarizare la alta. Astfel,
standardele se constituie n criterii de evaluare a calitii procesului de nvare
i reprezint enunuri sintetice, specificri de performan ce vizeaz
cunotinele, capacitile, competenele i comportamentele stabilite prin
curriculum. Standardele sunt formulate n acord cu programele colare ale
ciclului de nvmnt i reprezint baza de plecare pentru elaborarea
descriptorilor de performan i a criteriilor de notare i descriu performanele
pe care trebuie s le demonstreze elevul la finalul unui trepte de colaritate.
Descriptorii de performan
Definim descriptorii de performan ca fiind criterii calitative unitare,
care vizeaz o evaluare ct mai obiectiv i care furnizeaz elevilor, profesorilor,
prinilor i tuturor celor interesai, informaii relevante despre nivelul
performanelor elevilor.
n prezent, n ara noastr, la clasele I-IV, la care notarea se realizeaz prin
calificative, pentru acordarea acestora se face apel la descriptorii de performan

elaborai de Serviciul Naional de Evaluare i Examinare (SNEE). n

conformitate cu noul curriculum pentru nvmntul primar, la fiecare
disciplin s-au stabilit capacitile i subcapacitile eseniale, pe care elevii
trebuie s le demonstreze dup anumite perioade de instruire. Pentru fiecare
capacitate i subcapacitate, au fost elaborai descriptorii de performan pentru
calificativele foarte bine, bine i suficient.
Rezultatele colare
Prin rezultate colare nelegem ansamblul achiziiilor i modificrilor
nregistrate n planul personal al elevilor/celor evaluai, n urma parcurgerii unui
program educaional. Rezultatele colare ale elevilor se materializeaz n
urmtoarele ipostaze:
a) Prestaia elevului, care reprezint o manifestare de moment, reprezint un
detaliu, un amnunt i reprezint ce face elevul, adic un act elementar
efectuat de acesta.
b) Performana elevului este un rezultat mai complex i mai semnificativ care
se evalueaz contextual, dar pe o perioad de timp ceva mai mare. Performanele
sunt corelate cu nivelul de realizare a unei sarcini de nvare, indicatorul
performanei fiind comportamentul celui evaluat.
c) Competenele elevului reprezint ansambluri integrate de cunotine,
capaciti i abiliti de aplicare, operare i transfer al achiziiilor, care permit
desfurarea cu succes a unei activiti, rezolvarea eficient a unei clase de
probleme, situaii.
d) Conduita elevului se refer la ansamblul reaciilor, relaiilor cu colegii,
aciunilor i atitudinilor sale, n contextul rezolvrii sarcinii de nvare, la felul
su de a se comporta i de a-i ndeplini obligaiile colare.
Structura procesului evaluativ la nivel micro
Conform modelului didacticii actuale, care promoveaz o evaluare tiinific,
obiectiv, continu, sistematic, formativ i formatoare, structura actului
evaluativ cuprinde urmtoarele trei etape/niveluri interrelaionate i integrate
ntr-un sistem: verificarea, msurarea i notarea.
Verificarea presupune colectare de informaii referitoare la nivelul
performanelor colare ale celor evaluai, respectiv la cunotinele, abilitile,
capacitile, competenele, comportamentele i atitudinile acestora, prin
aplicarea unui ansamblu de strategii, metode, tehnici, procedee i instrumente.
n vederea realizrii verificrii, examinatorii folosesc anumite strategii i sisteme
de metode de verificare a cunotinelor, abilitilor intelectuale i practice,
capacitilor, competenelor etc., prin care declaneaz aciuni, n scopul
recepionrii i colectrii de informaii de la elevi.
Msurarea reprezint
aciunea
de interpretare
i
apreciere
a
performanelor celor evaluai prin raportarea lor la indicatori de performan, la
sisteme de referin, la standarde de performan, la sisteme de criterii de
evaluare. Altfel spus, dac n general, msurarea se refer la acordarea unei
semnificaii cantitative caracteristicilor calitative, msurarea n calitate de

component a evalurii, se refer la nsi dezvluirea mrimii, la acordarea

unor semnificaii.
A msura nseamn a atribui un numr unui obiect, unui fapt sau
unui eveniment, realiznd o corelare a valorilor prin mrimea lor, cu
nivelul sau intensitatea nsuirii evaluate.
Notarea presupune precizarea i mai exact, rafinarea semnificaiei atribuite
prin msurare, graie emiterii unor judeci de valoare asupra rezultatelor
i adoptrii deciziei. n actul evaluativ, decizia este luat ca urmare a asocierii
rezultatelor cu scri de notare/valori calitative sau cantitative i acordrii
denote sau calificative colare.
Notarea reprezint aciunea cadrului didactic de apreciere prin note colare a
progresului colar realizat de elevi, respectiv de cuantificare a nivelului lor de
cunotine, abiliti, capaciti, atitudini, aptitudini .a.m.d. Aciunile de
verificare i acordare de note se realizeaz de ctre cadrul didactic examinator,
pe baza sistemului de notare adoptat la nivelul unui sistem de nvmnt.
Nota colar reprezint aprecierea exprimat prin numere sau calificative, care
cuantific, global, pregtirea, performanele i conduita elevilor, n urma actului
de examinare. Ea reflect progresul colar i transformrile produse n
personalitatea elevului, ca urmare a participrii acestuia la procesul de instruire
i educaie.
Strategiile de evaluare:
Definim strategiile de evaluare ca fiind manierele operaionale de stabilire a:
formelor i tipurilor de evaluare;
metodelor, tehnicilor i probelor de evaluare a randamentului colar, a
modalitilor de mbinare a acestora i a momentului/momentelor n care ele se
aplic, n conformitate cu obiectivele educaionale urmrite i cu coninuturile
selectate;
- descriptorilor de performan, baremelor, sistemelor de notare.