Mircea

Universitatea Transilvania Brasov
Facultatea de Constructii
Proiect de Diploma
Musca Georgiana Adriana
1.Tema de proiect
In prezenta lucrare se realizeaza calculul si dimensionarea unei cladiri etajate D+ P+
2E+M cu structura in cadre din beton armat. Dezvoltarea pe D+ P+ 2E+ M a fost impusa de
necesitatea valorificarii eficiente a terenului cat si din dorinta de a realiza un obiect de
arhitectura in concordata cu cerintele actuale. Cladirea este situata in Gheorgheni, jud.
Harghita .
1.1 Date generale de conformare a cladirii
Stabilitatea si rezistenta ansamblului de locuinte este asigurata de structura in cadre
din beton armat si plansee din beton. La conformarea si dimensionarea
elementelor de
constructie au fost respectate in totalitate prescriptiile si prevederile normativelor in vigoare.

Finisajele interioare si exterioare sunt de calitate superioara, folosindu-se materiale
moderne si de calitate. Au fost prevazute pardoseli din parchet si placi, mozaic si gresie.
La finisarea peretilor si tavanelor s-au folosit tencuielile si zugraveli,partiali placati cu
faianta in bai.
Pentru asigurarea unui confort tehnic sporit, intregul ansamblu a fost termoizolat cu
placi din polistiren peste care s-au aplicat finisajele exterioare. Salile de clasa sunt dotate cu
instalatii de apa, electrice,si incalzire.
1.2 Date ale amplasamentului cladirii

Localitate: Gheorgheni
Clasa de importanta si de expunere la cutremur sa cladirii:II
Conditii seismice:
ag=0,16g
TC 0.7 s
TB 0.07 s
T D 3s
Incarcari date de zapada conform CR1-1-3-2012

Incarcari date din vant conform NP 082-2012
1

Proiect de Diploma
2.Memoriu de arhitectura
2.1 Date generale:
Denumire lucrare :
SCOALA GENERALA D+ P+ 2E+ M;
Amplasament :
Gheorgheni, b-dul Lacu- Rosu;
Beneficiar :
Facultatea de Constructii Brasov;
Faza de proiectare :
PAC/PT;
Proiectant :
Musca Georgiana Adriana;
Numar proiect:
01/2013;
2.2 Caracteristici amplasament:

Conform Planului urbanistic general (P.U.G) al localitatii Gheorgheni avizat de M.L.P.A.T.,
terenul este situat in intravilanul localitatii Gheorgheni ,zona inconjurata de mult spatiu verde.
Se are in vedere construirea unei scoli generale pe suprafata unui teren intravilan cu o
suprafata de 2000 mp.Terenul este liber de sacina si are dimensiunea cumulata de 30,00 m la
frontul stradal.
Categoria de importanta a cladirii conform HGR 766/ 1997 se stabileste in conformitate cu
metodologa aprobata de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, pentru
realizarea de niveluri de calitate determinate de respectarea cerintelor precum si pentru
delimitarea obligatiilor care revin persoanelor juridice si fizice implcate, in conditiile legii.
Categoria de importanta a lucrarii este B constructii de importanta deosebita, conform
HGR 766/ 1997 .
Conform codului de proiectare seismica P100/1-2006,constructia este situata intr-un
amplasamen caracterizat prin valorile
Acceleratia seismica pentru proiectare ag=0,16g;
Perioada de control (de colt) a spectrului de raspuns Tc 0.7 s ;
Clasa de importanta si de expunere la cutremur a cladirii II.

Conform codului de proiectare CR-1-1-3-2012, valoarea caracteristica a incarcarii din
2
zapada la nivelul solului este S 0,k 2 KN / m

Proiect de Diploma
2.3 Caractersticile constructiei propriu zise:
2.3 .1 Regimul de inaltime

In urma cererii beneficiarului se propune construirea unei scoli generale care va avea
un regim de inaltime de D+ P+ 2E+ M .
2.3.2 Sistemul constructiv
Constructia are un regim de inaltime D+ P+ 2E+M. Accesul se face prin intermediul a
doua usi de acces exterioare, iar circulatia intre nivele se face cu ajutorul scarilor. Cladirea se
dezvolta in plan pe 2 deschideri o deschidere de 6m si una de 3 m si 7 travei 4 fiind de 6 m,
iar 3 travei de 3 m dispuse ortogonal. Cota 0,00 reprezinta cota planseului de la parter.
Constructia este impartita pe nivele prin intermediul planseelor de beton armat, inaltimea
nivelului fiind de 3.10 m la demisol, de 3.30 m inaltimea unui etaj si de 3.45 m la mansarda.
Acoperisul este de tip sarpanta din lemn pe scaune.
Sistemul constructiv al imobilului va fi realizat dintr-o structura in cadre de beton armat
cu inchideri perimetrale si compartimentari din BCA.
Termoizolatia de exterior se va executa din polistiren de 5 cm grosime.
Usile si ferestrele se vor executa din tamplarie PVC, maro cu geam termopan Low- E.
Constructia va avea la demisol 3 sali ,iar la nivelele curente tot cate 3 sali, iar accesul
pe verticala la toate nivelurile cladirii se va face prin intermediul a doua scari interioare de
beton.
Nivelul parterului se va ridica de la sol cu cca 1.30 m ( C.T.A= - 1.30 m),construindu-se
scari din beton pentru accesul in imobil din exterior.
Cota terenului natural se afla la -1.30 fata de cota planseului de la parter.
Imobilul propus este alcatuit din urmatoarele incaperi:
DEMISOL:
Arhiva
S= 50.68 mp
pard. parchet;
Biblioteca
S= 50.68 mp
pard. parchet;
Secretariat+ cancelarie
S= 50.68 mp
pard. parchet;
Grup sanitar
S= 30.80 mp
pard. gresie;
Hol 1
S= 91.84 mp
pard. mozaic;
Hol 2
S= 17.02 mp
pard. mozaic;

Proiect de Diploma
PARTER:
Sala de clasa 1
S= 50.68 mp
pard. parchet;
Sala de clasa 2
S= 50.68 mp
pard. parchet;
Sala de clasa 3
S= 50.68 mp
pard. parchet;
Grup sanitar
S= 30.80 mp
pard. gresie;
Hol 1
S= 79.52 mp
pard. mozaic;
Hol 2
S= 17.02 mp
pard. mozaic;
Sala de clasa 4
S= 50.68 mp
pard. parchet;
Sala de clasa 5
S= 50.68 mp
pard. parchet;
Sala de clasa 6
S= 50.68 mp
pard. parchet;
Grup sanitar
S= 30.80 mp
pard. gresie;
Hol 1
S= 79.52 mp
pard. mozaic;
Hol 2
S= 17.02 mp
pard. mozaic;
Sala de clasa 7
S= 50.68 mp
pard. parchet;
Sala de clasa 8
S= 50.68 mp
pard. parchet;
Sala de clasa 9
S= 50.68 mp
pard. parchet;
Grup sanitar
S= 30.80 mp
pard. gresie;
Hol 1
S= 79.52 mp
pard. mozaic;
Hol 2
S= 17.02 mp
pard. mozaic;
Sala de clasa 10
S= 50.68 mp
pard. parchet;
Sala festiva
S= 156.20 mp
pard. parchet;
Grup sanitar
S= 30.80 mp
pard. gresie;
Hol 1
S= 12.25 mp
pard. mozaic;
ETAJ 1:
ETAJ 2:
MANSARDA:

Proiect de Diploma
Hol 2
S= 16.17 mp
pard. mozaic;
Hol 3
S= 17.02 mp
pard. mozaic;
Amenajari exterioare:
Trotuar de garda- pavele
S= 200 mp;
Parcare
S= 450 mp;
2.4 Finisaje interioare

Finisajele interioare sunt de calitate superioara, folosindu-se materiale moderne si de
calitate.
Tencuieli driscuite si gletuite;
Placaje cu faianta in grupurile sanitare;
Pardoseli din parchet in salile de clasa;
Pardoseli din gresie montata pe adeziv in grupurile sanitare;
Pardoseli din mozaic in holuri;
Trepte la scara interioara executate din beton cu finisaj din mozaic;
Balustrada la scara este cu mana curenta din lemn si panouri din fier forjat;
Tamplarie PVC cu geam termoizolant Low- E
2.5 Finisaje exterioare
Tamplaria exterioara este din PVC cu geam termopan de tip Low- E;
Invelitoare tip tigla Lindab;
Tencuieli cu praf de marmura cu cimenta alb, cu zone de tencuiala driscuita;
Treptele sunt din piatra naturala;
Trotuarele de protectie din beton spalat cu agregate sortate;
Dalaje exterioare cu pavele prefabrcate din beton cu colorant si borduri;
2.6 Functiuni pe nivele

Suprafetele construite ale nivelurilor sunt urmatoarele:
5

Proiect de Diploma
Suprafata construita demisol = 313.96 mp;

Suprafata construita parter= 313.96 mp;
Suprafata construita etaj 1 = 313.96 mp;
Suprafata construita etaj 2 = 313.96 mp;
Suprafata construita mansarda = 313.96 mp;
Suprafetele utile ale nivelurilor sunt urmatoarele:
Suprafata utila demisol= 309.27 mp;
Suprafata utila parter = 309.27 mp;
Suprafata utila etaj 1 = 309.27 mp;
Suprafata utila etaj 2 = 309.27 mp;
Suprafata utila mansarda= 313.03 mp;
2.7 Utilitati
Alimentare cu energie electrica se va face prin bransament la reteaua existenta in
zona. Alimentarea cu apa se face de la reteaua oraseneasca stradala existenta.
Canalizarea se va realiza prin colectarea apelor menajere si dirijarea acestora prin
reteaua proprie de canalizare la reteaua oraseneasca stradala existenta.
2.8 Bilantul suprafetelor
Suprafata construita : 313.96 mp;
Suprafata desfasurata: 1569.80 mp;
Suprafata utila totala : 1550.11 mp;
Suprafata teren : 2000 mp;
P.O.T : 15.698 %;
C.U.T : 0,78;
2.9 Masuri de protectia muncii si prevenirea incendiilor
La intocmirea proiectului s-au respectat prevederile legali din:
Legea 90/1996 privind protectia muncii;

Norme generale de protectia muncii:
Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat MLPAT nr.
9/N/15.03.1993;
6

Proiect de Diploma
Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la inaltime;

Ord. MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului de
protectie individuala:
Normativele generale de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate prin Ord. MI nr.
775/22.07.1988;
Normativ de siguranta la foc a constructiilor P118/99 aprobat MLPAT nr.
27/n/07.04.1999.
In executie prevederile de mai sus sunt obligatorii, insa nu limitative.
In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si HGR
925/1995, proiectul va fi supus verificarii tehnice pentru exigenta A (Rezistenta si Stabilitate)

si C (Siguranta la foc).
Intocmit,

Proiect de Diploma
3. Memoriu tehnic de rezistenta

3.1 Date generale
Denumire lucrare :
SCOALA GENERALA D+ P+ 2E+ M;
Amplasament :
Gheorgheni, b- dul Lacu Rosu;
Obiectul lucrarii:
Documentatie de executie, detalii de rezistenta;
Beneficiar :
Facultatea de Constructii Brasov;
Faza de proiectare :
Proiect de diploma;
Proiectant :
Student Musca Georgiana Adriana;
Numar proiect:
01/2013;
Proiectul tehnic de rezistenta contine documentatia legata de lucrarile de constructii

privind investitia SCOALA GENERALA D+ P+ 2E+ M amplasat in Gheorgheni, jud Harghita.
Constructia propusa, precum si documentatia aferenta se va verifica de catre un verificator
de proiecte atestat, la clasa A1 de rezistenta si stabilitate conform legislatiei in vigoare.
3.2 Conditii de amplasament si incadrare in zona

Conform STAS 6472/2- 83 Higrotermica localitatea Gheorgheni este situata in
zona a patra climatica in ceea ce priveste temperaturile exterioare de calcul de iarna,
respectiv in zona a treia pentru temperaturile exterioare de calcul de vara. Conform acestei
zonari, temperatura exterioara de calcul de iarna este de - 21 C, iar cea de vara este de 28
C.
Conform codului de proiectare seismica P100/1-2006, constructia este situata intr-un
amplasament caracterizat prin valorile:
Acceleratia terenului pentru proiectare :ag= 0.16g;
Perioada de control (de colt) a spectrului de raspuns :T C= 0.7 s ;
Clasa de importanta si de expunere la cutremur a cladirii: II;
Clasa de ductilitate : M;
Conform codului de proiectare SR EN 1991-1-3/2005 si SR EN 1991-1-3/NA/2005
Actiuni asupra structurilor
Actiuni generale Incarcari date de zapada, valoarea
caracteristica a incarcarii din zapada la nivelul solului este:

8

Proiect de Diploma
sk = 2.00kN/m2.
Conform codului de proiectare SR EN 1991-1-4/2006 si SR EN 1991-1-4/NA/2006
Actiuni asupra constructiilor Actiuni generale Actiuni ale vantului, valorile caracteristice
pentru amplasament sunt:
Valoarea fundamentala a vitezei de referinta a vantului, v b,0, este medie caracteristica a

vantului pe o durata de 10 min: vb,GH0 25 m/s
.
Viteza de referinta a vantului, definita in functie de directia vantului si de anotimp la

10m deasupra unui teren de categoria II: vb = 25 m/s.
Viteza maxima anuala a vantului la 10 m ,mediate la 1 minut,avand 50 de ani interval
mediu de recurenta: U ref 38 m
s .
Conform STAS 6054/77, se va lua in considerare adancimea maxima de inghet de 1,10

m de la nivelul terenului sistematizat.
Conform NP 112-04, Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa,
terenul de fundare este argila nisipoasa avand presiunea conventionala de baza
p conv 550 kPa .
3.3 Descrierea cladirii

Constructia are un regim de inaltime, demisol, parter, 2 etaje si mansarda. Accesul se
face prin intermediul unor usi de acces exterioare, iar circulatia pe verticala se face cu ajutorul
scarilor.
Cladirea se dezvolta in plan pe doua deschideri de 6.00 m si una de 3.00 m si 7 travei
patru de 6.00 m, trei de 3.00 m dispuse ortogonal. Cota 0,00 reprezinta cota planseului de la
parter. Constructia este impartita pe nivele prin intermediul planseelor de beton armat,
inaltimea demisolului fiind de 3.10 m , nivelului de 3.30 m si inaltimea mansardei de 3.45 m.
Acoperisul este de tip sarpanta de lemn pe scaune.

Proiect de Diploma
3.4 Structura de rezistenta

3.4.1 Infrastructura
Infrastructura este alcatuita din fundatii izolate formate din cuzinet de beton armat de
clasa C16/20 si bloc de beton simplu de clasa C8/10. Se prevad cuzineti de beton armat care
leaga fundatiile izolate de sub stalpi pe ambele directii. Fundatiile se aseaza pe un strat de
beton de egalizare de clasa C4/5 si au talpa incastrata in terenul bun de fundare minim 20 cm
.
3.4.2 Suprastructura
Stuctura de rezistenta este realizata din cadre de beton armat formate din stalpi
marginali de 45x45 cm si stalpi centrali de 45x45 cm. Grinzi transversale de 25x 50cm si
grinzi longitudinale de 25x 50 cm dispuse perpendicular si cu plansee din beton armat de 15
cm dispuse la nivelul grinzilor. Clasa de beton este de C20/25, iar armaturile folosite sunt otel
beton marca OB 37 si PC 52 pentru elementele de rezistenta.
Inchiderile sunt nestructurale. Zidariile de inchidere exterioare se vor executa din B.C.A
de 30 cm grosime, iar cele interioare de 20 cm . Peretii de compartimentare se realizeaza din
B.C.A de grosime 10 cm.
Termosistemul ce va fi utilizat va fi de tip CERESIT VWS, un sistem ecologic ce va
contine urmatoarele straturi: adeziv pentru polistiren CERESIT CT 85/ placi din polistiren
expandat ignifugat EPS- 15/ plasa de armare din fibra de sticla/ dibluri+ profile de colt si de
soclu/ amorsa CERESIT tip CT 16 ( vopsea grund de culoare alba)/ tencuieli minerale
decorative CERESIT 137 de 1.5 mm si de 2.5 mm.
Conform Legii Calitatii in Constructii nr. 10/1995, constructia va raspunde urmatoarelor
exigente:
-
rezistenta si stabilitate la solicitarile statice si dinamice;
siguranta in exploatare;
siguranta la foc;
igiena, protectia si refacerea mediului;
izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;
protectie impotriva zgomotului;
In ceea ce priveste respectarea standardelor de calitate se face precizarea ca

matarialele puse in opera sa fie insotite de certificatele de calitate emise de fiecare furnizor,
10

Proiect de Diploma
iar receptionarea etapelor de executie sa se faca conform Program pentru controlul calitatii
lucrarilor .
3.5 Conditii de fundare
Se fundeaza in stratul de argila nisipoasa avand presiunea conventionala de baza
p conv 550 KPa . Adancimea minima de fundare este considerata la cota -1.10 m . Adancimea
de fundare este -2.70 considerata de la CTS.

Inainte de inceperea sapaturilor se va lua in considerare adancimea retelelor de pe
amplasament pentru identificarea lor..Sapaturile se vor realize in etape , iar betonarea se va
realiza imediat dupa realizarea gropilor.
Se interzice cu desavarsire turnarea fundatiilor fara a avea acordul in scris al
proiectantului geotehnician care va cuprinde obligatoriu:
Certificarea adancimii de fundare si a dimensiunilor fundatiilor;
Certificarea presiunii conventionale de calcul;
Certificarea faptului ca apa subterana nu va influenta in nici un fel rezistenta si

stabilitatea cladirii;
Solutia de fundare, dimensiunile fundatiei si adancimea in teren sunt valabile numai

pentru conditiile geotehnice indicate mai sus.
3.6 Materiale folosite
Beton simplu C4/5 egalizari;
Beton simplu C8/10 blocuri de fundatii izolate;
Beton armat C20/25- cuzineti, stalpi, grinzi, placi, scari;
Otel beton OB 37,PC 52;
Zidarie B.C.A si mortar M50- pereti nestructurali;

3.7 Calculul si dimensionarea structurii
Actiunile asupra structurilor s-au evaluat conform

-
SR EN 1991-1- greutati proprii si incarcari utile;
P 100//-2006 - actiunea seismului;
CR 1-1-3-2012 actiunea zapezii;
NP-082-2012 actiunea vantului;

11

Proiect de Diploma
Gruparea efectelor structurale ale actiunilor s-a efectuat conform CR 0-2005 Bazele
proiectarii structurilor in constructii, la starea limita ultima si starea limita de serviciu.
Calculul static s-a realizat cu programul de analiza structural Etabs 9.7.0.
Schema statica: cadre spatiale considerate la cota de incastrare -1.85 fata de C.T.S.
Dimensionarea structurii s-a realizat conform SR EN 1992-1-1Proiectarea structurilor

de beton.
Calculul fundatiilor s-a efectuat conform NP 112-2004 Normativ pentru proiectarea

structurilor de fundare directa.
3.8 Urmarirea comportarii in exploatare a constructiei
Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala directa cu mijloace simple de
masurare, in conformitate cu prevederile din cartea tehnica si din reglementarile tehnice

specifice, pe categorii de lucrari si de constructii.
Activitatiile de urmarire curenta se efectueaza de catre proprietar prin personal propriu
sau prin contract cu persoane fizice avand pregatire tehnica in constructii, cel putin de nivel
mediu.
Conform H .G. 766/97-anexa nr .4 Regulament privind urmarirea comportarii in

exploatare,interventiile in timp si postutilizarea constructiilor,
Beneficiarul are obligatia sa asigure urmarirea comportarii in timp a constructiei , in

conformitate cu normele in vigoare. In continuare se prezinta, cu titlu informativ, o lista a
problemelor care pot aparea pe perioada de existenta a constructiei:
Schimbari in pozitia obiectelor de constructie in raport cu mediul de implantare al

acestora:deplasari orizontale ,verticale sau inclinari;
Schimbari in forma obiectelor de constructie:deformatii vizibile verticale, orizontale sau

rotiri;
Schimbari in gradul de protectie si confort: etanseitate a hidroizolatiilor fonice, termice

sau hidrofuge; aparitia condensului, ciupercilor si mucegaiului;
Defecte si degradari cu implicatii asupra functionabilitatii obiectelor de constructie:

infundarea scurgerilor la burlane ,jgheaburi, canale, etc.;
Defecte si degradari in structura de rezistenta: fisuri, crapaturi, coroziunea elementelor

metalice, flambajul unor elemente comprimate;
12

Proiect de Diploma
3.9 Trasarea lucrarilor

Trasarea lucrarilor se face cu aparatura optica si de catre personal specializat cu
respectarea amplasarii constructiilor si a cotelor din proiect.
Pe timpul executarii lucrarilor, constructorul va incheia procese verbale de lucrari
ascunse pe faze determinate, care vor fi semnate de beneficiar, proiectant si inspectorul din
partea Inspectoratului de Stat in Construntii.Procesele verbale vor fi incheiate conform
programului de control pe santier anexat la documentatia de executie si vor fi insotite de
rezultatele probelor de laborator si certificatele de calitate a materialelor puse in opera.
3.10
Protejarea lucrarilor executate si a materialelor pe santier
Pe timpul executarii lucrarilor, constructorul va lua masuri de protejare a lucrarilor

executate si a materialelor depozitate pe santier prin adapostirea si asigurarea pazei acestora
pe timpul cat lucrarile sunt in curs de executie sau oprite, pana la receptionarea lor de catre
beneficiar.
3.11
Dispozitii finale
Lucrarile de constructii nu se vor ataca decat in urmatoarele conditii:
In urma verificarii proiectului de catre un verificator autorizat M.L.P.A.T.;
In urma verificarii de catre un constructor autorizat;
Dupa identificarea tuturor retelelor de pe amplasament;
Cu respectarea Normelor de prevenire si stingere a incendiilorprecum si a

Normelor de protectia munciiin vigoare la data executiei;
Cu respectarea tuturor actelor normative cuprinse in legislatia privind executia

lucrarilor de constructii;
Proiectantul va fi chemat pe santier in conformitate cu programul de control

anexat prezentei documentatii.
Intocmit,
13

Proiect de Diploma
4. Caiet de sarcini
4.1 Sapaturi
4.1.1 Generalitati
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrarile de terasamente
(sapatura, umplutura, compactare si transport pamant) la infrastructura constructiilor curente
de orice fel, la lucrari de constructii industriale, agrozootehnice, locuinte si social culturale.
4.1.2
Standarde si normative de referinta
La lucrarile de sapatura se vor avea in vedere urmatoarele normative:
C169-88 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente;
P10-86 Proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la

constructii;
C16-84 Normativ pentru executarea pe timp friguros a lucrarilor de

constructii;
Norme republicane pentru protectia muncii.
4.1.3 Executarea lucrarilor

4.1.3.1 In conditii normale de executie
Inainte de atacarea lucrarilor de sapatura, beneficiarul va elibera terenul de
amplasament al constructiei de toate dotarile edilitare ce se pot gasi in solul acestuia
ca: retele de apa, canalizare, termice, gaz, telefonice, electrice, etc.
Inainte de inceperea sapaturilor la fundatii, este absolut necesar ca suprafata
terenului sa fie curatata si nivelata, cu pante de scurgere spre exterior, spre a nu se permite
stagnarea apelor din precipitatii si scurgerea lor in sapaturile de fundatie; aceste lucrari se vor
prevedea in proiect, ca lucrari de baza.
Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea corpului fundatiilor trebuie sa fie
terminate lucrarile pregatitoare si anume:
a) Trasarea axelor fundatiilor si executarea sapaturilor;
b) Protectia constructiilor vecine si a instalatiilor existente in pamant;
14

Proiect de Diploma
c) Coborarea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea corpului fundatiilor

in uscat, atunci cand procedeele de executie adoptate nu permit betonarea sub apa;
d) Asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a
utilajului de lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii
fundatiilor;
e) Verificarea axelor fundatiilor;
f) Verificarea corespunzatoare dintre situatia reala si proiect ( din punct de vedere al
calitatii terenului, dimensiunilor si pozitiilor) in limitele tolerantelor prescrise;
g) Incheierea procesului verbal de receptie a terenului de fundare.
Toate lucrarile ciclului zero se vor efectua pe tronsoane, fara intreruperi si in timp cat
mai scurt, pentru a se evita variatiile importante de umiditate a pamantului activ, in timpul
executiei.
Ultimul strat de pamant, de circa 30 cm grosime, din sapaturile de fundatie trebuie
excavat pe portiuni esalonate in timp - pe masura posibilitatilor de executie a fundatiilor in
ziua respectiva - si imediat inainte de turnarea betonului de fundatie, pentru a se evita
efectele negative cauzate de variatiile de umiditate.
In cazul in care nivelul de fundare al constructiei se afla in zone de variatie sezoniera
a umiditatii pamantului, executantul este obligat sa solicite prezenta proiectantului inainte de
inceperea turnarii betonului in fundatii, pentru a verifica masura in care ipotezele luate in
considerare in proiectare corespund cu situatia reala de pe teren.
Daca totusi se produc crapaturi pe suprafata terenului la cota de fundare, inainte de
turnarea betonului se va proceda la matarea lor, fie cu lapte de ciment ( daca crapaturile sunt
mici) fie cu pamant stabilizat si apoi la compactarea suprafetei de fundare precedata de o
usoara stropire a pamantului, pentru a se realiza umiditatea optima de echilibru stabilita.
Aceste operatii necesita multa atentie si trebuie urmate imediat de turnarea betonului in
fundatie.
Lucrarile se vor ataca dupa imprejmuirea zonei si eventual semnalizarea pe timp
de noapte, daca deranjeaza circulatia rutiera.
Lucrarile se vor realiza prin sapatura generala, cu utilaj adecvat, respectandu-se
normele de protectie a muncii pentru talazurile sapaturii si pentru lucrul cu utilajul.
Se admit sapaturi manuale numai in spasii inguste si pentru corectarea taluzelor si a
fundului sapaturii.
Lucrarile se vor executa dupa imprejmuirea zonei si eventual semnalizarea pe timp de
noapte, daca deranjeaza circulatia rutiera.
15

Proiect de Diploma
Lucrarile se vor realiza prin sapatura generala cu utilaj adecvat, respectandu-se

normele de protectia muncii pentru taluzurile sapaturii si pentru lucrul cu utilajul. Se admit
sapaturi manuale numai in spatii inguste si pentru colectarea taluzelor si fundului sapaturii.
Utilaje folosite:
In functie de natura terenului si de existenta sau nu a apei subterane, se pot folosi
utilaje ca:
buldozer pentru sapatura generala si deplasarea locala ( miscare de

terasamente) ;
excavator pentru saparea in spatii largi si inguste prin retragere (santuri),

avand lama pana la 40 cm latime, inclusiv depozitarea pamantului in mijlocul de
transport. Daca exista si apa, se coboara nivelul freatic prin canale colectoare sau
puturi, si pomparea acesteia;
autocamioane pentru transport pamant;
draglina pentru saparea in terenuri usoare cu apa la volume mari;
picamer in teren foarte tare ( conglomerat, stanca, etc.);
cilindru compresor pentru compactare;
mai mecanic sau manual.
4.1.3.2 In conditii de executie pe timp friguros

Nu se admite indepartarea ultimului strat de sapatura in apropierea cotei de fundare pe
timp friguros, fara a se lua masuri impotriva inghetului (sa nu inghete terenul), lucru care ar
duce la schimbarea conditiilor geotehnice ale terenului pe care urmeaza a se funda
constructia.
4.1.4
Transportul pamantului
Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza local si pe etape, scazand umplutura;

se transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare.
La transportul pamantului rezultat din sapatura se va tine seama de:
distanta de transport;
de infoierea pamantului rezultat din sapatura;
de utilajele mecanice folosite;

16

Proiect de Diploma
de incarcarea mecanica a utilajului de transport cu eventualele relee de

depozitare in cadrul sapaturii.
4.1.5
Umplutura de pamant
Dupa executia infrastructurii, a eventualelor canale de instalatii, se executa

sistematizarea pe verticala la cotele din proiect, cu umplutura de pamant ales din sapatura.
4.1.6
Conditii de calitate si tehnologii de executie
Pamantul ales pentru umplutura, rezultat din sapatura, nu trebuie sa contina stratul
vegetal sau urme de radacini, deoarece prin putrezire in timp ar conduce la goluri cu tasari
posibile.
Umplerea se va executa numai pe teren bun.
Nu se admite umplutura de teren
vegetal. Straturile de pamant, pietris, etc., rezultate din sapatura se compacteaza in straturi
de 20-25 cm grosime cu maiul manual, maiul mecanic, sau in suprafete intinse cu cilindru
compresor, prin treceri succesive de 2-3 ori in acelasi punct, folosindu-se pamant cu umiditate
optima pentru compactare.
Este foarte importanta compactarea pamantului cu multa constiinciozitate, pentru a se
evita eventualele tasari ale trotuarelor sau ale zidurilor autoportante care descarca pe
pardoseala .
4.1.7
Tolerante la executie
Sapatura generala si sapaturile locale se realizeaza numai dupa trasarea constructiei

si verificarea trasarii de catre beneficiar, impreuna cu seful de proiect. Dupa executarea
fundatiilor, inainte de turnarea betonului in elevatii sau executarea zidariei, se retraseaza
axele constructiei si se materializeaza constructia pe fundatii.
La pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor de beton si beton armat, abaterea
adimisibila este de 10 mm. Abaterea admisa pe verticala la pozitionarea fundatiilor fata de
cota de nivel se admite de max. 10 mm.
4.1.8
Controlul calitatii lucrarilor de sapatura

17

Proiect de Diploma
Umplutura si compactarea pamantului de umplutura, functie de importanta constructiei,

volumul acesteia, natura terenului de fundare si de sistemul constructiv, proiectantul (prin
obligatii de proiectare sau asistenta tehnica) va fi chemat pe santier pentru verificarea si
consemnarea in scris a lucrarilor in fazele ascunse:
trasarea axelor constructiei;
adancimea de fundare (teren bun de fundare) si latimea fundatiilor;
se vor lua probe pentru verificarea compactarii umpluturii, mai ales acolo
unde cota terenului amenajat este mai sus de cota terenului natural.
4.2 Cofraje
4.2.1
Generalitati
Prezentul capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrarile de cofrare pentru

turnarea betoanelor monolite de orice fel (simple sau armate) la elementele de constructii ca:
fundatii, pereti, stalpi, grinzi sau placi.
4.2.2
Standarde si normative de referinta

C140-86 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton
armat;
C162-73 Normativ pentru alcatuirea si folosirea cofrajelor metalice

plane;
C11 -74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea cofrajelor din

placaj;
C16-84 Realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii.
4.2.3
Materiale
18

Proiect de Diploma
Materialele utilizate pentru cofraje vor fi: material lemnos si derivate ale acestuia, metal
sau materiale plastice. Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor in vigoare.
Pentru materialul lemnos se va utiliza:
cherestea de rasinoase conform STAS 1949-86 calitatea C;
placaj pentru lucrari exterioare conform STAS 1949-86, tip A, calitatea I,

de 8 sau 15 mm grosime sau placaj de vagoane de marfa conform STAS 8841-90;
suruburi cu cap inecat pentru lemn conform STAS 2111-90 tip B sau cuie
din sarma de otel cu cap conic tip D.
Cofrajele metalice se executa de regula din otel pentru constructii conform STAS
500/1-89 si 500/2/3-80 precum si toate standardele referitoare la laminate.
Pentru unguentul de garda aplicat imediat dupa curatire, se va folosi emulsie
parafinoasa STN cu urmatoarea compozitie:
- parafina:
20,0 - 25,0%
- sapun:
1,5 - 2,0%
- apa:
78,5 - 73,0%
4.2.4 Operatiuni de montare a cofrajelor
curatirea si nivelarea locului de montaj;
trasarea pozitiei cofrajului;
transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de

inventar in apropierea locului de montaj;
curatirea si ungerea panourilor;
asamblarea si sustinerea provizorie a acestora;
verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de constructie, atat in

plan orizontal cat si in plan vertical si fixarea in pozitie corecta in relatia cu
elementele de la etajul inferior;
verificarea golurilor;
incheierea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor

cu ajutorul dispozitivelor de blocare (caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri,
proptele, contravantuiri, etc.);
etansarea rosturilor.
19

Proiect de Diploma
Pentru cofrarea fundatiilor ( continue sau izolate) o inaltime mica, panourile se dispun
cu latura lunga orizontala, iar pentru cele cu inaltime mare cu latura lunga verticala. Pentru
solidarizarea si sprijinirea panourilor se folosesc montanti, clesti, distantieri, tarusi, dulapi de
aliniere, proptele etc.
La fundatiile continue, se traseaza mai intai axul longitudinal pe fundul santului
( sapaturii), fata de care apoi se va trasa pozitia fetelor interioare ale panourilor de cofraj.
La cofrarea grinzilor si nervurilor, pentru fetele laterale panourile se dispun, in
general, cu latura lunga pe orizontala. Se recomanda ca panoul special pentru fundul grinzii
sa fie cuprins intre panourile de cofraj ale fetelor laterale si sa fie sustinut aparte, pentru a
permite decofrarea mai timpurie a lateralelor.
Esafodajele de sustinere a cofrajelor de plansee (grinzi, nervuri, placi) sunt formate,
in general, din grinzi de preferinta extensibile, rezemate pe popi de inventar, contravantuiti.
Elementele esafodajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta si stabilitate pentru a
putea prelua toate sarcinile provenite din greutatea cofrajului, a betonului proaspat, a sculelor
si dispozitivelor de lucru si a echipelor de muncitori, fiind verificate totodata pentru a prelua si
solicitari orizontale din vant si impingerea betonului.
4.2.5
Pregatirea betonarii si turnarea betonului
Cofrajele din panouri se ung cu atentie inaintea montarii armaturilor in scopul de a se

facilita operatia de decofrare si a se mari prin aceasta numarul de folosir ale panourilor.
Ungerea se face imediat dupa montarea cofrajului sau chiar in timpul montarii lui ( la
pereti, stalpi, grinzi inalte). Pentru ungere se folosesc substante produse industrial in acest
scop sau unguentul de garda aplicat dupa decofrare.
Este recomandabil ca aplicarea
unguentului sa se faca prin pulverizare.

Inainte de inceperea turnarii, se vor amenaja si verifica, la pereti si stalpi, podinele de
lucru pentru muncitorii betonisti, avand inaltimea si latimea corespunzatoare si prevazute cu
parapete de protectie, precum si punti de circulatie deasupra armaturilor la plansee.
Regimul de turnare si in special viteza de inaintare a betonului ( la elementele
verticale) si pozitia rosturilor de turnare (la elementele orizontale) vor fi stabilite prin proiectul
tehnologic, in functie de caracteristicile geometrice, de armare si de tipul de cofraj ale
elementelor respective, precum si de caracteristicile betonului si ale vibratoarelor folosite.
4.2.6
Decofrarea
20

Proiect de Diploma
Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa atingerea unei rezistente in beton
de 25 N/mm2, astfel incat fetele si muchiile sa nu fie deteriorate.
Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzi si mentinerea popilor de siguranta,
se vor respecta cu strictete conditiile din C140-86 punctele 6.47-6.55 si tabelele 6.2 si 6.3. Se
va respecta si STAS 1275-88.
Se stemuiesc cu mortar de ciment gaurile pentru montantii cofrajului. Se debavureaza
suprafetele de beton si se remediaza defectele de turnare.
La decofrarea elementelor verticale ( pereti, stalpi), ordinea operatiilor este, in general,
inversa celei indicate la montarea cofrajelor respectiv anume:
desfacerea zavoarelor si scoaterea tirantilor,
scoaterea elementelor de sustinere (montanti, rigle, moaze, caloti),
scoaterea fururilor de compensare la pereti,
scoatarea panourilor, la pereti incepand de la fururi,
demontarea scandurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare.
Totodata se poate efectua in mod asemanator si decofrarea laterala a grinzilor prin

desfacerea si scoaterea tirantilor, demontarea jugurilor si indepartarea panourilor.
La decofrarea elementelor orizontale ( grinzi, nervuri, placi) ordinea operatiilor este, in
general, urmatoarea:
slabirea contravanturilor, pentru a permite coborarea esafodajului in ansamblu,
coborarea elementelor de sustinere verticale cu minimum 10 cm prin actionarea

asupra dispozitivelor amintite. (pene, filete etc.);
scoaterea la placi a fururilor de compensare si a panourilor de cofraj;
demontarea esafodajului, si anume: demontarea grinzilor, a contravantuirilor si a

popilor.
4.2.7
Tolerante de executie
Daca in documentatia tehnica nu sunt date sarcini suplimentare,

urmatoarele abateri la elementele de cofraje gata confectionate:
lungime e 4 mm;
latime
e 3 mm;
21
se vor respecta

Proiect de Diploma
Abaterile fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor din beton si
beton armat, dupa decofrare, vor fi cele din C140-86, tabel X.3.1.
4.2.8
Conditii privind controlul calitatii

controlul preliminar care cuprinde lucrarile pregatitoare, in special
trasarea si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri.
in cursul executiei, pozitionarea fata de trasare si modul de fixare al

elementelor;
receptia cofrajelor si consemnarea in Registrul de procese verbale

pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse, tinand seama de precizarile din
C140-86 punct 10.6.;
alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;
incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii

acestora;
dimensionarea interioara a cofrajelor, in raport cu dimensiunile

elementelor care urmeaza a se betona;
pozitia cofrajelor in raport cu trasarea si cu elementele corespunzatoare

situate la nivelele inferioare;
verificarea golurilor.
4.2.9
Conditii de masurare a lucrarilor
Masurarea lucrarilor de cofraje se fac la mp de cofraj in contact cu betonul. Se scad

golurile mai mari decat 0,25 mp. La masuratori, se respecta conditiile din indicatorul normelor
de deviz C ultima editie.
In afara lucrarilor aratate mai sus se vor prevedea:
montarea de sipci triunghiulare pentru evitarea muchiilor vii;
montarea schelelor de acces si a platformelor de lucru la betonare si

armare;
stemuirea golurilor lasate de tiranti;
debavurarea muchiilor si repararea golurilor si a defectelor;

22

Proiect de Diploma
ungerea cofrajelor cu materiale ce nu afecteaza aspectul finisajului (pe

parcursul exploatarii);
Se cuprind preturile de achizitionare, transport si montare, demontare, curatire,

returnare la detinator, precum si chiria in caz de imobilizare pe santier.
4.3 Betoane
4.3.1 Generalitati
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate 1a lucrari de betoane simple si
armate, confectionate cu agregate grele, turnate monolit pe santier in elemente de constructii
curente de orice fel, in lucrari de constructii industriale, agrozootehnice, locuinte si social
culturale.
Pentru betoane speciale folosite in zone cu agresivitate naturala sau chimica, pentru
betoane hidrotehnice si betoane supuse la temperaturi ridicate se vor indica separat conditiile
ce trebuiesc indeplinite.
Deasemeni nu sunt cuprinse conditiile ce trebuiesc indeplinite pentru betoanele cu
caracter unicat, betoane de inalta rezistenta, unde cerintele de exploatare sunt altele decat
cele obisnuite pentru lucrari curente.
4.3.2 Standarde si normative de referinta
La lucrari de betoane se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de
referinta:
STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare;
STAS 1275-88 Determinarea rezistentelor mecanice la betoane;
STAS 3622-86 Betoane de ciment. Clasificare;
STAS 6232-76 Cimenturi, adaosuri minerale, aditivi;
STAS 6522-82 Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si

indicatii generale;
STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor de beton;
SR-EN 1992-1 Proiectarea structurilor de beton;

armat;
NE 012-1/2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton,

beton armat si beton precomprimat;
23

Proiect de Diploma
C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de

constructii;
C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de

constructii;
C19-79 Instructiuni tehnice pentru folosirea cimentului in constructii.
4.3.3 Materiale
a)
Cimenturi
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul de
utilizare sunt precizate in Anexa IV din C140-86. Pentru elementele de constructii care au
conditii normale de exploatare, tipul de ciment ales va respecta Tabela IV1.2. din C 140-86.
In cazul cand in proiectul intocmit se specifica calitatea cimentului, acesta se va
respecta cu prioritate. Verificarea calitatii cimentului se va face:
la aprovizionare, conform prevederilor din Anexa X.1., punct A;
inainte de utilizare conform prevederilor din Anexa X.l., punct B;
metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 227-86 si Anexa

IV.2. din C140-86.
b)
Agregate grele
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2201 si 2500
kg/mc, se vor folosi agregate grele, provenite din sfaramarea naturala sau din concasarea
rocilor.
Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele se gasesc in STAS
1667-76, Anexa IV.3.
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile:
sortul 1:
agregate 0-3 mm;
sortul 2:
agregate 3-7 mm;
sortul 3:
agregate 7-16 mm sau 7-20 mm;

24

sortul 4:
Proiect de Diploma
agregate 16-31 mm sau 16-40 mm.
Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul proiectantului.

Verificarea calitatii agregatelor se va face:
la aprovizionare, conform prevederilor din Anexa X.1., punct A2;
inainte de utilizare, conform prevederilor din Anexa X.1., punct B2 din

C140
86.
Metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 4606-80 (Anexa IV.4.)
c)
Apa
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta
sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790-85.
d)
Aditivi
In cazurile in care se impune realizarea de betoane cu caracteristici ce se pot obtine
numai cu ajutorul aditivilor, proiectantul va indica in piesele proiectului acest lucru.

4.3.4 Prepararea si transportul betonului
Betoanele pentru constructii se prepara numai in statii de betoane atestate pentru
productia de betoane, conform cap. 5 din C140-86.
Pentru cantitati mai mici de l0 mc beton/ora si/sau un volum de cel mult 50 mc
beton/schimb, statiile pot functiona, cu acordul beneficiarului si proiectantului, sub directa
subordonare a conducatorului lucrarii pe care o deservesc, fara certificat de atestare.
La statiile de betoane va fi afisata la loc vizibil reteta corespunzatoare tipului de beton
ce se prepara.
Betonul se va transporta cu mijloace de transport special amenajate, iar durata nu va
depasi valorile din Tabelul 5.1. din C140-86.
4.3.5 Executatrea lucrarilor de betoane

a) Pregatirea turnarii betonului
25

Proiect de Diploma
Pregatirea turnarii se va face cu respectarea conditiilor de la punctele 6.1.-6.5. din

C140-86.
b) Betonarea diferitelor elemente si parti ale constructiei. Reguli generale de betonare
Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru care va fi
permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a punctelor 6.6-6.18 din
C140-86, precum si a fisei tehnologice intocmita pe santier.
Pentru betoanele turnate cu pompa se va respecta Anexa 7.1. din C140-86.
c) Compactarea betonului
Compactarea betonului se va face mecanic, prin vibrare, sau manual prin batere si
indesare, cu respectarea conditiilor si indicatiilor de la punctele 6.13-6.35 din C140-86.
d)Rosturi de lucru (de betonare)
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia
astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de
dilatare.
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau fisa
tehnologica a lucrarilor.
La stabilirea pozitiei rosturilor de lucru se vor respecta regulile
prevazute la punctele 6.33-6.39 din C140-86.

e)Tratarea betonului dupa turnare
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si de reducerea deformatiilor din
contractii, betonul turnat va fi protejat pentru mentinerea umiditatii minime timp de 7 zile dupa
turnare, respectand indicatiile si conditiile de la punctele 6.40-6.45 din C140-86.
4.3.6 Decofrarea
Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de
minim 2,5 N/mm2, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate, (cca. 2-4
zile).
Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzi si mentinerea popilor de siguranta
se vor respecta cu strictete conditiile si indicatiile de la punctele 6.47-6.55 si tabelele 6.2. si
6.3. din C140-86 si STAS 1275-88.
26

Proiect de Diploma
4.3.7 Tolerante de executie

Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat sunt:
la lungime: e 4 mm;
la latime:
la suprafetele de rezemare, lungimea sau latimea pentru elementele de
e 3 mm;
planseu si acoperis:
- e 10 mm la 1 < 6 m;
- e 15 mm la 1 > 6 m;
- la stalpii constructiilor etajate: e 10 mm;
Pentru constructii cu caracter special se vor respecta abaterile date prin proiect.
4.3.8 Controlul calitatii lucrarilor de betoane
Controlul calitatii lucrarilor de betonare se va face pe faze astfel:
inainte de inceperea betonarii: conf. Caiet 5.2.5. din C56-85;
in cursul betonarii: conf. Caiet 5.2.5. din C56-85;
in decofrarea oricarei parti de constructie: conf. Caiet 5.2.5. din C56-85.
Criteriile pentru aprecierea calitatii betonului se vor lua din Anexa X.5 din C140-86 si
STAS 1275-86 si urmaresc evitarea livrarii si punerii in opera a unui beton care nu
indeplineste conditiile impuse.
Calitatea betonului pus in opera se apreciaza dupa Anexa X.7 din C140-86 si se
consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar si constructor.
Daca nu s-au indeplinit conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masurile
ce se impun.
Receptia structurii de rezistenta se va face conform Caiet 5.2.-13 si 2.15 din C56-85,
iar incadrarea in abaterile admise se va face conform Anexei X.3. din C140-86.
4.3.9 Conditii de masurare a lucrarilor
Masurarea lucrarilor de turnare a betoanelor se va face la mc de beton gata turnat si
compactat pe volum real al elementelor turnate conform proiectului, scazandu-se golurile cu
sectiunea mai mare de 400 cm2 fiecare.
4.4 Armaturi
4.4.1 Generalitati
27

Proiect de Diploma
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrari de montarea

armaturilor pentru elemente din beton armat confectionate cu agregate grele, turnate monolit
pe santier in elemente de constructii curente de orice fel, la lucrari de constructii industriale,
agrozootehnice, locuinte si social culturale.
Prescriptii pentru montarea armaturilor, ce trebuiesc respectate la executarea
lucrarilor speciale, cum sunt :elemente de beton armat cu armatura precomprimata, panze
subtiri, constructii masive, hidrotehnice, precum si elemente aflate in zone cu agresivitate
naturala sau chimica ; elementele supuse la temperaturi ridicate sau executate din agregate
usoare se vor indica separat.
4.2 Standarde si normative de referinta
La lucrarile de montare a armaturilor pentru elemente din beton armat se vor avea in
vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:
STAS 438/1-89 Produse de otel pentru armarea betonului, otel beton

laminat la cald. Marci si conditii de calitate;
STAS 438/2-91 Sarma trasa pentru beton armat;
STAS 438/3-89 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase

sudate;
STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din

beton, beton armat si beton precomprimat;
SR-EN 1992-1 Proiectarea structurilor de beton;

armat;
NE 012-1/2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton,

beton armat si beton precomprimat;
STAS 1799-88 Constructii din beton armat si beton precomprimat.

Tipul si frecventa incarcarilor pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor;
C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de

constructii si instalatii aferente;
C150-84 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale

constructiilor civile, industriale si agricole;
P59-86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii cu

plase sudate a elementelor de beton;
28

Proiect de Diploma
P86-82 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu

structura din diafragme de beton;
P83-81 Instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea constructiva a

structurilor compuse otel-beton;
P100/2006 Cod de proiectare seismica;
P10-86 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de

fundatii directe la constructii.
4.4.3 Materiale
Sortimentele uzuale de oteluri pentru armaturi, caracteristicile de forma si dimensiuni
sunt precizate in Anexa III.1 din C140-86.
Controlul calitatii otelurilor se executa conform STAS 438/1-89, capitolul 3; STAS
438/2-94, capitolul 3; STAS 438/3-89, capitolul 3.
4.4.4 Prevederi constructive
La fasonarea si montarea armaturilor se vor respecta prevederile constructive din
capitolele corespunzatoare din standardele si normativele in vigoare dupa cum urmeaza:
STAS 10107/0-90 - Capitolul 6 Prevederi pentru alcatuirea

elementelor de beton armat;
C140-86 - Anexa III.2 Prevederi constructive pentru armare;
C28-83
- Cap. 5 Sudarea manuala prin arcul electric prin suprapunere si eclise;
- Cap. 6 Sudarea in cochilie in baie de zgura;
- Cap. 7 Sudarea in cochilie in baie de zgura cu cusaturi longitudinale.
P 10-86 - Punct 6.4 Fundatii izolate - Armare;

- Punct 6.9 Armarea cuzinetului;
- Punct 7.15 Fundatii continue Armare;
- Punct 7.16 si 7.17 Constructii cu subsol Armare;
P 85-82 - Capitolul 5.3 Armarea diafragmelor. Prevederi generale;

- Capitolul 5.4 Armarea in camp a diafragmelor;
29

Proiect de Diploma
- Capitolul 5.5 Armari locale ale elementelor verticale;

- Capitolul 5.6 Armarea riglelor de cuplare la diafragme cu goluri;
- Capitolul 5.7 Spaleti cu dimensiuni mici;
- Capitolul 6 Particularitati privind diafragmele de la nivelul subsolului.
P59-86 Folosirea armaturii din plase sudate;

4.4.5 Controlul calitatii lucrarilor de montare a armaturilor
In cadrul Normativului C56-85, caietul 5, cap. 2.4. sunt prevazute toate verificarile si
modul de stipulare a observatiilor facute asupra armaturilor montate in cofraje, pregatite

pentru betonare.
Documentatia pregatita pentru receptia structurii de rezistenta trebuie sa contina actele
si datele prevazute la pct. 2.11. din normativ.
La fasonarea armaturilor se va trece numai dupa ce otelurile pentru elemente de beton
armat au fost verificate conform prevederilor din STAS 1799-81 Constructii de beton armat
si de beton precomprimat.
4.5 Zidarii
4.5.1 Generalitati
P2-85 Normativ privind alcatuirea, calculul si executia structurilor din zidarie
C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.
Materiile prime, materialele vor fi conform prevederilor din:
STAS 10109/1-82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie.
Alcatuire si calcul.
STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Clasificare si conditii
tehnice.
4.5.2 Fazele procesului tehnologic:
Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera va consta in
urmatoarele:
a) Zidarii:
Se va examina starea suprafetelor caramizilor, blocurilor, interzicandu-se folosirea
celor acoperite cu praf, impuritati sau gheata;se va verifica, in special pe timp calduros, daca
se uda caramizile inainte de punerea in opera;
Pe masura executarii lucrarilor se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi
fata de cele intregi nu depaseste limita maxima de 15%;
30

Proiect de Diploma
Prin masuratori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare

sarja de mortar cat mai frecvent daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele
prevazute in normativele P2-85, C14-82 si in instructiunile tehnice P104-83;
8-13 cm la zidarie de caramizi pline si blocuri din beton cu agregate grele sau usoare;
7-8 cm la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale;
10-11 cm la zidaria din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat.
b) Pereti:
Executarea zidariilor si peretilor nu va incepe decat numai dupa ce se va verifica
existenta proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa ateste suportul peste care se
executa zidaria corespunde prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice respective.
Verificarea calitatii executiei zidariilor consta din urmatoarele:
Prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare
rand (astfel la suprapunerea caramizilor din doua randuri succesive pe inaltime sa se
faca minimum 1/3 caramida in lungul zidului si caramida pe grosime; la blocurile
ceramice din beton cu agregate usoare si din beton celular autoclavizat se va verifica
daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand ca suprapunerea blocurilor sa se
faca pe bloc).
Se va verifica grosimea rosturilor verticale (abateri limita +5, -2 mm) prin masurarea a
5-20 rosturi la fiecare zid si facand media aritmetica.
vizual, se va verifica in toate zidurile daca toate rosturile verticale si orizontale sunt
umplute complet cu mortar (cu exceptia adancimii de 1-1,5 cm de la fetele vazute ale
zidariei); nu se admit rosturi neumplute;orizontalitatea randurilor de zidarie se va
verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului la toate zidurile.
Grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid in parte (abateri limita conform anexei
VIII.1 din normativ C56-85).
Verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se va verifica prin aplicarea pe

suprafata zidului a unui dreptar cu lungimea de cca. 2,5 m si prin masurarea cu
precizie de 1 mm, a distantei intre rigla si suprafata sau muchia respectiva.
Verificarea se face la toate zidurile.

Lungimea si inaltimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre
goluri se verifica direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei masuratori se compara cu
dimensiunile din proiect.
La zidaria complexa se va verifica la fiecare stalpisor de beton armat urmatoarele:
31

Proiect de Diploma
trasarea pozitiei stalpisorilor
sortimentul si diametrele armaturilor
dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidarie
pozitionarea corecta pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale prin care
se realizeaza legatura dintre stalpisori si zidarie.
La zidaria de umplutura si la lucrarile de placare a fatadelor cu placi de b.c.a. verificarile

constau din urmatoarele:
se va verifica vizual daca zidaria a fost bine impanata intre plansee, iar rosturile
verticale dintre zidarie si stalpi sau diafragme sunt umplute complet cu mortar;
se va controla daca suprafetele stalpilor care vin in contact cu zidaria se amorseaza cu

mortar de ciment.
Rezultatele tuturor verificarilor care se refera la zidarii portante, ce urmeaza a se
tencui se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse, rezultatele verificarilor lucrarilor care
au rol de izolare termica sau fonica.
4.5.3 Responsabilitati (legate de conducerea si asigurarea calitatii)
Seful punctului de lucru:
verifica inainte de punerea in opera daca toate materialele, semifabricatele si

prefabricatele care se folosesc la executarea zidariilor peretilor sunt insotite de
documentele care atesta calitatea acestora si le insotesc la livrare;
in cazul in care calitatea materialelor nu corespunde cu cea din proiect conducatorul

tehnic al lucrarii, de la caz la caz, va refuza materialul, va cere acordul scris al
proiectantului pentru folosirea lui sau va solicita verificarea prin incercari de laborator.
4.5.4 Siguranta in functionare, ecologie:
In toate procesele umede se va acorda atentie deosebita transportului mortarului si
evacuarii molozului.
4.5.5 Aparatura de masura si control:
metru, ruleta
fir cu plumb
32

furtun de nivel
boloboc
dreptar
Proiect de Diploma
4.6 Tencuieli exterioare

4.6.1 Generalitati
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice generale pentru lucrarile de
executie a tencuielilor exterioare realizate cu mijloace manuale sau mecanice, aplicate pe
suprafete de beton, caramida sau similare la cladiri civile. Pentru tencuieli speciale
proiectantul face precizari suplimentare pe baza de completari la proiect sau in cadrul
asistentei tehnice pe santier.
4.6.2 Normative si standarde de referinta
C 17 - 82
Instructiuni tehnice pt. stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuiala.
C 18 - 83
Normativ pt. executarea tehnologiilor umede (tencuieli, placaje)
C 56 - 85
Normativ pt. verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente
C 10 - 80
Normativ privind dotarea cu masini,scule si dispozitive a muncitorilor in
constr.
STAS 1030 - 85
Mortare obisnuite pentru tencuieli
STAS 388 - 80
Ciment portland
STAS 1500 - 78
Lianti hidraulici
STAS 7055 - 87
Ciment portland alb
STAS 146 - 80
Var pasta
STAS 9021 - 80
Var hidratat
STAS 1667 - 76
Nisip pentru mortare
STAS 790 - 84
Apa pentru mostre
Alte standarde specifice la materiale pentru mortare cat si normative specifice valabile la data
executarii tencuielilor.
4.6.3Mortare si testari
Inainte de emiterea comenzilor si livrarea materialelor pe santier antreprenorul va
33

Proiect de Diploma
analiza conditiile de calitate a acestora pe baza de mostre puse la dispozitie de furnizor.

Folosirea colorantilor si a cimentului alb pentru mortare se face pe baza de probe de
culoare si numai dupa ce proiectantul aproba mostrele de proba se trece la aplicarea retetei
in tehnologia de preparare a mortarului si livrarea lui pe santier. Testarea materialelor se face
numai in laboratoare specializate si se emit certificate de calitate ce vor insoti fiecare lot de
produs livrat pe santier.
4.6.4 Materiale si probe
Ca produs de baza pentru tencuieli exterioare este mortarul livrat de unitati specializate
si atestate pe tip de produs si sort solicitat de antreprenor. Responsabilul tehnic al lucrarii
analizeaza si confirma calitatea fiecarui lot de produs.Pentru tencuieli obisnuite se folosesc:
M25 mortar var ciment, cu ciment F25 si var hidratat preparat in instalatii centralizate,
necentralizate sau manual.
M25 - T, mortar var - ciment, cu ciment F25 si var pasta preparat in instalatii
centralizate, necentralizate sau manual
M50 - T, mortar ciment - var, cu ciment F25 si var pasta sau hidratat preparat in
instalatii centralizate, necentralizate sau manual
M100 - T, mortar de ciment pt. tencuieli cu adaos de var sau fara adaos de var
Alegerea categoriei de mortar se face de aatre proiectant, tinind seama de felul lucrarii,
umiditatea mediului, materialul pe care se aplica si marca mortarului pt. tencuieli exterioare.
Ca materiale se utilizeaza :
ciment portland conform STAS 388 80;
lianti hidraulici, cimenturi cu adaosuri conform STAS 1500 78;
agregate naturale pentru mortare cu lianti minerali;
agregate din sparturi de marmura sau alte similare cu granulatie fina;
piatra de mozaic (gris si praf de piatra conform STAS 1134 / 71;
ciment portland alb ciment STAS 7055 87;
var pasta conform STAS 146 80;
var hidratat conform STAS 9201 80;
nisip conform STAS 1667 76;
apa conform STAS 790 84;
coloranti conform STAS 1410 86;

34

Proiect de Diploma
ipsos pt. Constructii conform STAS 545/1 si 454/2 80;
Materiale auxiliare folosite pentru pregatirea suprafetelor de tencuieli:
plasa de rabit din sarma zincata 0,5 - 0,8 mm;
sarma zincata conform STAS 889 8;
otel beton o 6 - 8 mm conform STAS 438/1 80;
sipci de lemn conform STAS 942 86;
trestii sau alte materiale specificate in detalii;

Livrare,depozitare,manipulare
Livrarea mortarului pentru tencuieli se face pe baza de protocol incheiat intre
antreprenor si furnizor stabilindu-se si grafic de livrare pe cantitati si tipuri de mortare.

Alegerea tipului de utilaj pentru transportul mortarului se face in functie de gradul de
dotare a santierului, de locul de amplasare a constructiei fata de furnizor. Este interzisa
descarcarea mortarului direct pe pamant. Transportul si punerea in opera a mortarului trebuie
sa se faca in maxim 10 ore de la prepararea acestuia pe baza de ciment - var fara intaritor si
16 ore cand se foloseste intaritor sau mortare de ciment
Se recomanda :
amplasarea judicioasa a platformei de aprovizionare pentru reducerea distantei fata de

punctul de lucru;
evitarea manipularilor suplimentare astfel incat prelucrarea materialului din depozitul

provizoriu sa ajunga la locul de punere in lucru fara transbordari;
utilizarea transportului continuu prin pompe pentru mortar si apa;
depozitarea mortarului sa se faca in conditii de conservare a calitatii ferit de actiunea

distructiva a intreruperilor sau caldurii excesive.
4.6.5 Executarea lucrarilor
4.6.5.1 Operatiuni pregatitoare
Montarea schelelor se va face astfel ancat antre acestea ai perete sa existe un spatiu
suficient si continuu. Nu se vor folosi schele lasate in consola din zidarie sau schele
rezemate de constructii care ar conduce la completari ulterioare a tencuielii.
Fata vazuta se aplica numai dupa montarea glafurilor, grilelor, diblurilor, profilelor etc.
Suprafetele de tencuit vor fi verificate cu privire la abateri admise pentru structura de

baza si se executa de praf, noroi si pete de grasime etc.
35

Proiect de Diploma
4.6.5.2 Trasarea
Trasarea se face prin marcarea grosimii straturilor in scopul obtinerii orizontalitatii si
verticalitatii optime. Trasarea se va face cu repere de mortar (stalpisori), scoabe lungi sau
sipci de lemn sau cu repere metalice de inventar. In mod obligatoriu se fac repere de trasare
la toate colturile fatadei precum si la suprafetele dintre goluri (ferestre, usi, vitrine).
4.6.5.3 Executia.
Amorsarea suprafetelor de tencuit. Pentru a se realiza o buns prindere a grundului pe
suprafetele de betoane, zidaria de piatra si a suprafetelor de sipci si trestie se aplica un prim
strat sprit) prin stropire. Suprafetele de tencuit se amorseaza cu un amestec de ciment si apa
(lapte de ciment). Grundul se aplica la 24 ore de la aplicarea spritului pentru ca acesta sa fie
intarit. Pe suprafetele cu sipci si trestie, suprafetele se amorseaza cu un sprit din mortar gros
sau var - ipsos. Pe suprafetele de rabit, inainte de executarea grundului pe plasa de rabit se
aplica un strat suport-smirul care umple ochiurile plasei.Smirul nu trebuie driscuit ci trebuie
lasat cat mai rugos. Pe suprafetele de stufit, amprsajul se face in conformitate cu conditiile
tehnice privind folosirea placilor de stufit in constructii.
Executia grundului. Grundul se aplica intr-un strat si numai dupa ce stratul precedent,
sprit sau smir s-a intarit. Grundul pentru toate tencuielile in afara de cele brute, se executi cu
dreptarul. Grosimea totala trebuie si fie de cca 8 - 12 mm la tencuielile de caramida, piatra si
beton si de cca 15 mm la tencuielile supraf. din sipci si trestie. Nu se aplica grundul pe
suprafetele inghetate sau daca exista pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire.
Executarea fetei vazute. Fata vazuta se aplica inainte ca grundul sa se fi uscat. Se
executa din tinci si se prepara cu acelasi liant ca si grundul, iar grosimea sa fie mai mare de 5
mm. Tencuielile stropite se executa cu mortar fluid.
4.6.6 Terminarea lucrarilor
Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata
tencuita, forma muchiilor. Lucrarile de tencuieli sunt considerate terminate numai dupa ce
proiectantul isi da avizul si se incheie proces verbal pentru aceasta faza.
36

Proiect de Diploma
5.1 Alcatuirea structurii

Structura de rezistenta este realizata din cadre de beton armat monolit, alcatuita dintrun sistem constructiv de bare verticale si orizontale la nivelul nodurilor. Datorita dispunerii
grinzilor pe doua directii ortogonale in plan se formeaza un sistem spatial de cadre,
transversale si longitudinale.
Sectiunile stalpilor si grinzilor s- au mentinut constante pe intreaga inaltime a cladirii,
obtinandu- se o structura monotona pe verticala. Sunt indeplinite astfel conditiile generale de
alcatuire a structurilor in zone seismice si anume: simplitate structurala, regularitate pe
orizontala si verticala din punct de vedere al distributiei maselor, rigiditatii si rezistentei la forte
laterale. Datorita proiectarii corecte a structurii cu proprietatile de redundanta necesare se va
realiza un mecanism de plastifiere cu suficiente zone plastice, care sa permita exploatarea
rezervelor de rezistenta ale structurii si o dosopare avantajoasa a energiei seismice.
Planseele sunt realizate cu placi din beton armat monolit, care descarca pe grinzile de
cadru dispuse pe cele doua directii. Planseele sunt alcatuite pentru a juca rol de diafragme
orizontale si de a asigura angajarea solidara a elementelor verticale in preluarea fortelor
seismice orizontale. Comportarea planseelor de la fiecare nivel ce diafragme practice infinit
rigide si rezistente pentru forte aplicate in planul lor permite adoptarea unor modele de calcul
structural simplificate.
37

Proiect de Diploma
5.2 Alegerea materialelor

a) Beton
Alegerea tipului de beton se face in functie de natura constructiei, destinatia sa,
actiunile pe care trebuie sa le suporte, cerintele de ordin economic si functional si in functie
de clasa de expunere a constructiei la conditiile de mediu. Scoala proiectata se incadreaza in
clasa XC1 fara risc de coroziune sau atac chimic. Pentru aceasta expunere, clasa minima de
beton este de C20/25.
Betonul ales pentru suprastructura este de clasa C20/25 si are urmatoarele
caracteristici:
-
rezistenta de calcul la compresiune : f cd
cc f ck
;
c
cc - coeficient care ia in considerare efectele de lunga durata si efectele defavorabile
rezultate din modul de aplicare a incarcarilor; cc 1.0 ;

f ck - rezistenta caracteristica la compresiune pe cilindri; f ck 20 N / mm 2 ;
c - coeficient partial de siguranta pentru beton;

c 1.5 pentru situatii de proiectare permanente si tranzitorii;
38

f cd
Proiect de Diploma
1.0 20
13.33 N / mm 2 ;
1 .5
rezistenta de calcul la intindere: f ctd
ct f ctk , 0.05
;
c
ct - coeficient care ia in considerare efectele de lunga durata si efectele defavorabile
rezultate din modul de aplicare a incarcarilor; ct 1.0

f ctk , 0.05 - rezistenta caracteristica la intindere axiala cu fractilul de 5%; f ctk , 0.05 1.5 N / mm 2 ;
c - coeficient partial de siguranta pentru beton;

c 1.5 pentru situatii de proiectare permanente si tranzitorii;
f ctd
1 1.5
1.0 N / mm 2 ;
1.5
Betonul ales pentru infrastructura este la clasa C16/20 si are urmatoarele caracteristici:
-
rezistenta de calcul la compresiune:

f cd
1.0 16
10.67 N / mm 2 ;
1 .5
rezistenta de calcul la intindere:

f ctd
1 1.3
0.87 N / mm 2 ;
1.5
b) Otel:
Otelul utilizat are urmatoarele caracteristici:
Pentru otelul de marca S355 (PC52) cu diametrul nominal 6...14 mm;
-
2
limita de curgere: f yk 355 N / mm ;
limita de curgere de calcul: f yd
f yd
f yk
; s 1.15 coeficient partial de siguranta;
355
309 N / mm 2 ;
1.15
Pentru otel de marca S345 ( PC52) cu diametrul intre 16...28 mm;

-
2
f yk
39

f yd
Proiect de Diploma
345
300 N / mm 2 ;
1.15
Pentru otel de marca S225 ( OB37) cu diametrul intre 6...12 mm;

-
2
f yd
f yk
255
221.7 N / mm 2 ;
1.15
5.3 Evaluarea incarcarilor verticale
5.3.1 Evaluarea incarcarilor permanente

Actiunile asupra constructiilor, greutatile specifice, greutatile proprii si incarcarile utile
s-au determinat conform SR EN 1991-1. Valorile acestor actiuni s-au cuantificat in tabelele de
mai jos.
40

Nr.
Crt
Element
constructie
Planseu
curent
(gresie)
Proiect de Diploma
Incarcari permanente
Denumire
strat
Tencuiala
interioara
Planseu de
b.a.
Sapa mortar
Gresie
Grosi
me
Incarca
re
normat
a
[m]
[daN/
m]
[daN/m
]
0.025
1900
47.5
0.13
2500
325
0.03
2100
63
85.05
63
0.015
2500
37.5
50.62
37.5
473
638.55
473
64.13
47.5
Total
Planseu
curent
(parchet)
Tencuiala
interioara
Planseu de
b.a.
Sapa mortar
parchet
Pereti
interiori
n
(Gf)
n (Gs)
64.13
1.35
438.75
47.5
1.00
325
1900
47.5
0.13
2500
325
0.03
2100
63
85.05
63.00
0.025
90
2.25
3.04
45689.00
1.35
437.75
Tencuiala
interioara
Zidarie
B.C.A
Tencuiala
Incarcari
de calcul
in
gruparea
fundament
ala
0.025
Total
3
Incarcar
i de
calcul
in
grupare
a
special
a
Greuta
te
specifi
ca
438.75
1.00
590.97
1.35
437.75
1.00
0.025
1900
47.5
0.15
1140
171
230.85
171
0.025
1900
47.5
64.13
47.5
41
64.13
325.00
47.5

Proiect de Diploma
Total
Pereti
exteriori
47.5
47.5
Termoizolati
e polistiren
0.05
20
0.30
1140
324
437.4
324
0.025
1900
47.5
64.13
47.5
438
591.3
438
64.13
47.5
1.35
1.35
1.00
1.00
Tencuiala jos
0.025
1900
47.5
Beton armat
Tencuiala
laterala
0.45
2500
1125
0.025
1900
47.5
64.13
47.5
323
436.06
1220
64.13
47.50
1.35
1518.75
1.00
1125
Tencuiala jos
0.025
1900
47.5
Beton armat
Tencuiala
laterala
0.35
2500
875
0.025
1900
47.5
64.13
47.50
323
436.06
970
Total
64.13
1900
Total
Grinda
longitudinala
25x35
266
0.025
Total
359.1
Tencuiala
interioara
Zidarie
B.C.A
Tencuiala
Grinda
transversala
25x45
266
1.35
1181.25
1.00
875
Incarcari utile
Nr.cr
t.
Destinatie
incapere
Incarcari
normate
U.M.
1
Pensiune
[daN/m2]
200
Incarcari
calcul
de
n( Gf)
1.5
42
in gruparea
fundamentala
[daN/m2]
300
n
(Gs)
0.4
Incarcari de
calcul
in gruparea
speciala
[daN/m2]
80

Proiect de Diploma
5.3.2 Evaluarea incarcarilor din zapada

Incarcarile din zapada au fost calculate conform CR 1-1-3-2012 Evaluarea actiunii
zapezii asupra constructiilor, cu ajutorul relatiei:
S = glsx i xCe xCt xSk
in care:
gls- factor de importanta/ expunere pentru actiunea zapezii;
gls= 1.00- pentru categoria III de importanta;
i coeficient de forma al incarcarilor date de zapada;
Sk valoare caracteristica a incarcarii date de zapada pe sol;
Sk = 2 KN/m pentru zona a-II-a Brasov;
2
43

Proiect de Diploma
Ce coeficient de expunere;
Ce = 1 topografie normala: zone unde nu se produce o spulberare semnificativa a
zapezii din actiunea vantului;
Ct coeficient termic;
Ct = 1- pentru acoperisuri cu termoizolatii uzuale;
30 < < 60; = 30;
Cazul I:
1(1=30) =
0,8 x (60 ) 0.8 x30
0.80 ;
30
30
1(2=20) = 0.80;
S(1)= 1.00x 0.80x 1x 1x 2= 1.60 kN/ m2 ;
S(2)= 1.00x 0.80x 1x 1x 2= 1.60 kN/ m2 ;
Cazul II:
0,5m1(a1=30) = 0.50.80 = 0.40 ;
m1(a2=10) = 0.8 ;
44

Proiect de Diploma
S(1)= 1.00x0.40x 1 x 1x 2= 0.80 kN/m2 ;

S(2)= 1.00x 0.80x 1x 1x 2= 1.60 kN/ m2 ;
Cazul III:
m1(a1=30) = 0.80 ;
0,5m1(a2=20) = 0.51.6 = 0.8;
S(1)= 1.00x0.80x 1 x 1x 2= 1.60 kN/m2 ;
S(2)= 1.00x 0.80x 1x 1x 2= 1.60 kN/ m2 ;
5.4 Evaluarea incarcarilor orizontale

5.4.1 Evaluarea incarcarilor orizontale date de actiunea vantului
Evaluarea incarcarilor din vant s-a realizat conform SR EN 1991-1-4/ 2012.
Viteza de referinta a vantului se calculeaza cu ajutorul expresiei:
Vb = Cdir Cseason Vb.o
in care:
Vb viteza de referinta a vantului;
Vb.o valoarea fundamentala a vitezei de referinta a vantului;
Vb.o = 25 m/s;
Cdir coeficient de directive;
(conf. Nota 2 valoarea acestui coeficient poate fi indicata in anexa nationala)
Cdir = 1 (valoare recomandata);
Cseason coeficient de anotimp;
(conf. Nota 2 valoarea acestui coeficient poate fi indicata in anexa nationala)
Cseason = 1(valoare recomandata);
Vb = 1x 1x 25= 25 m/s;
Viteza medie se calculeaza cu ajutorul relatiei:
Vm(z) = Cr(z) Co(z) Vb ;
in care:
Cr(z) factorul de rugozitate;
Co(z) factorul de orografie;
Co(z) = 1 daca nu este altfel specificat in 4.3.2;
Vb viteza de referinta a vantului calculata mai sus;
Rugozitatea terenului se calculeaza cu ajutorul relatiei:
45

Cr(z) = Kr x (ln z ) = 0,234x ( ln

0
Proiect de Diploma
12,75
) = 0,59;
1
in care:
zo lungimea de rugozitate;
Kr factorul de teren ce depinde de lungimea de rugozitate Zo;
z
Kr = 0,19x ( z
)0,07;
0 , II
in care:
z0,II = 0,05 pentru teren de categoria II, conform tabel 4.1
z0 depinde de categoria de teren;
Conform tabel 4.1, z0 = 1 , pentru zona in care cel putin 15% din suprafata este
acoperita cu constructii care au mai mult de 15 m inaltime.
1
Kr= 0,19x ( 0,05 )0,07 = 0,234;

Viteza medie este:
Vm(11.2) = 0,59x 1x 25= 14.75 m/s;
Turbulenta vantului este determinata astfel:
v = Kr Vb Ke
in care:
Ke factor de turbulenta;
Kr factor de teren ce depinde de lungimea de rugozitate z 0;
Vb viteza de referinta a vantului calculata mai sus;
v = 0,234x 25x 1= 5.85 m/s;
Intensitatea turbulentei se calculeaza cu relatia:
v
5,85
0,40 ;
IV(Z) =
v m ( z ) 14,75
Valoarea de varf a presiunii vitezei vantului este data de relatia:
qp(Z) = [1+ 7x IV(Z) ] x
1
x x Vm2(Z)
2
in care:
- densitatea aerului ( valoarea recomandata este de 1,25 kg/m 2)
qp(Z) =[1+ 7x 0,40] x
1
x 1,25x 14.752
2
qp(Z) = 516.71 N/ m2 = 0,517 kN/ m2;

Presiunea vantului pe suprafete se poate obtine cu relatia:
46

Proiect de Diploma
Presiunea vantului ce actioneaza pe suprafetele exterioare w e se poate obtine cu

expresia:
we = Iwx q (ze) cpe ;
in care:
Iw factorul de importanta- expunere;
qp(ze) presiunea dinamica de varf;
ze inaltimea de referinta pentru presiunea exterioara;
cpe coeficient de presiune pentru presiunea exterioara;
p
wi = Iwx qp(zi)x cpi;

in care:
Iw factorul de importanta- expunere;
qp(zi) presiunea dinamica de varf;
cpi coeficient de presiune pentru presiunea interioara;
wi presiunea vantului ce actioneaza pe suprafetele interioare;
h = 12,75 m ;
b = 22,45 m ;
e = min( b; 2h) ;
e= min(22.45; 25.5) ;
e = 22,45 m ;
d = 15.30 m ;
47

Proiect de Diploma
zona A=4.49 m
zona B=10.81m
Cazul I: pentru d< e:
pentru zona A:
we = Iwx qp(z) cpe;
we = 1.00x 0.517 x (-1.2) = -0.62 kN/m ;
- pentru zona B:
we = Iwx qp(z) cpe;
we = 1.00x 0.517 x (-0.8) = -0.41 kN/m ;
- pentru zona D:
we = Iwx qp(z) cpe;
we = 1.00x 0.517 x (+0.8) = 0.41 kN/m ;
- pentru zona E:
we = Iwx qp(z) cpe;
we = 1.00x 0.517 x (-0.5) = -0.25 kN/m ;
2
Cazul II : pentru d > e

48

Proiect de Diploma
h = 12,75 m ;
b = 15.30 m ;
e = min( b; 2h) ;
e= min(15.30; 25.5) ;
e = 15.30 m ;
d = 22.45 m ;
zona A=3.06 m
zona B=12.24 m
zona C=7.15 m
- pentru zona A:
we = Iwx qp(z) cpe;
we = 1.00x 0.517 x (-1.2) = -0.62 kN/m2 ;
- pentru zona B:
we = Iwx qp(z) cpe;
we = 1.00x 0.517 x (-0.8) = -0.41 kN/m2 ;
- pentru zona C:
we = Iwx qp(z) cpe;
we = 1.00x 0.517 x (-0.5) = -0.26 kN/m2 ;
- pentru zona D:
we = Iwx qp(z) cpe;
we = 1.00x 0.517 x (+0.8)= 0.41 kN/m2 ;
- pentru zona E:
we = Iwx qp(z) cpe;
we = 1.00x 0.517 x (-0.5) = -0.26 kN/m2 ;
Evaluarea vantului pe acoperisul cladirii
49

Proiect de Diploma
Cazul I :
- pentru zona F:
we = Iwx qp(z) cpe;
we= 1.00x 0.517x 0.7= 0.361 kN/m2;
- pentru zona G:
we = Iwx qp(z) cpe;
we = 1.00x 0.517x 0.7= 0.361 kN/m2;
- pentru zona H:
we = Iwx qp(z) cpe;
we = 1.00x 0.517x 0.4= 0.207 kN/m2;
- pentru zona I;
we = Iwx qp(z) cpe;
we = 1.00x 0.517x (-0.2) = - 0.103 kN/m2;
- pentru zona J;
we = Iwx qp(z) cpe;
we = 1.00x 0.517x (-0.3) = - 0.155 kN/m2;
Cazul II:
pentru zona F:
we = Iwx qp(z) cpe;
50

Proiect de Diploma
we= 1.00x 0.517 0.7= 0.361 kN/m2;

- pentru zona G:
we = Iwx qp(z) cpe;
we = 1.00x 0.517x 0.7=0.361 kN/m2;
- pentru zona H:
we = Iwx qp(z) cpe;
we = 1.00x 0.517x 0.4= 0.207 kN/m2;
- pentru zona I;
we = Iwx qp(z) cpe;
we = 1.00x 0.517x (-0.2) = - 0.103 kN/m2;
- pentru zona J;
we = Iwx qp(z) cpe;
we = 1.00x 0.517x (-0.3) = - 0.155 kN/m2;
5.4.2 Evaluarea incarcarilor orizontale date de actiunea seismica

Calculul seismic se efectueaza conform codului de proiectare P100-1/2013.
Determinarea incarcarilor din seism se face prin metoda spectrului de raspuns pentru
elemente spatiale cu ajutorul programului de calcul ETABS 9.6.0.
Comportarea structurii este reprezentata printr-un model liniar-elastic, iar actiunea
seismica este descrisa prin spectre de raspuns de proiectare.
In metoda de calcul modal, actiunea seismica se evalueaza pe baza spectrelor de
raspuns corespunzatoare miscarilor de translatie unidirectionale ale terenului descrise prin
accelorograme.
Pentru constructiile care satisfac criteriile de regularitate in plan si criteriile de
uniformitate verticala, calculul se poate realiza utilizand doua modele structurale plane
corespunzatoare directiilor principale orizontale ortogonale.
Programul calculeaza pentru o structura spatiala, modurile proprii de vibratie si
frecventa proprie a structurii.
Spectrele de proiectare se definesc parametric conform P100-1/2013 in functie de
caracteristicile structurale si de amplasament ale constructiei.
Forta taietoare de baza:
F Sd T1 m
- Factor de importanta care diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale
constructiilor in functie de clasele lor de importanta, evaluat pe baza consecintelor cedarii
structurale;
Clasa de importanta si de expunere la cutremur a cladirii este III, avand factorul de
Importanta
Coeficientul ag reprezinta valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare
avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 de ani. Conform normativului P100-1/2013
51

Proiect de Diploma
ag=0,20g.
Sd(T1) - reprezinta spectrul de proiectare pentru acceleratii, exprimat in m/s ; este

un spectru de raspuns inelastic care se obtine cu relatiile:
0
1
Sd(T) = a x (1 q
, pentru 0< T< TB;
xT )
2
Sd(T) = a g x
TB
(T )
q
, pentru T>TB;
In conditiile seismice si de teren din Romania, pentru cutremure avand IMR = 100
ani, din zonarea pentru proiectare a teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control
(colt), TC, a spectrului de raspuns obtinuta pe baza datelor instrumentale existente pentru
componentele orizontale ale miscarii seismice rezulta TC=0.7 s.
52

Proiect de Diploma
Cunoscand perioada de colt TC=0.7 s, vor rezulta perioadele:

TB = 0.07 s si TD = 3 s;
(T) = 2.5 ;
b0 - factor de amplificare maxima a acceleratiei orizontale ;
q- factorul de comportare al structurii in functie de tipul si materialul structurii; pentru cadre
din beton armat incadrate in clasa de ductilitate M,
q=4;
- factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin
masa modala efectiva asociata acestuia, ale carui valori sunt:
= 0.85 , daca T1 TC si cladirea are mai mult de doua niveluri;
= 1.0, in celelalte situatii.
Sd(T1) = a g x
(T )
q
,= 0.20 x
2.5
=0.125
4
Forta taietoare de baza are valoarea:
F Sd T1 m
Fb 1.00 x 0.125 xmx0.85 = 0.106 xm
53

Proiect de Diploma
5.5 Predimensionarea elementelor structurale
Etapa de predimensionare a elementelor structurale are o importanta deosebita,

deoarece greutatea lor reprezinta o fractiune importanta din incarcarile gravitationale si din
masa cladirii. Pe alta parte, predimensionarea permite stabilirea initiala a rigiditatii
elementelor necesara in calculul structural. Criteriile de predimensionare sunt conditii de
rigiditate ( sageti admisibile), de ductilitate sau pot fi cerinte arhitecturale sau tehnologice.
5.5.1 Predimensionarea placilor:(Proiectarea structurilor de beton dupa SR

EN 1992-1):
Predimensionarea se face pe criterii de rigiditate i izolare fonic.

Deschiderile de calcul pe cele dou direc ii a unei plci cu dimensiunile maxime,
sunt:
l1= 4,20 m ;
= 5,10 m
l2
l1
4.20
0.82 ;
l 2 5.10
=0.82 2 => placa se armeaza pe doua directii;

Determinarea grosimii placii (hp):
54

Proiect de Diploma
l1
4.20
0,105m ;
40
40
2 x(l1 l 2 ) 2 x(4,20 5,10)
P
0,1033m , in care
180
180
180
P- perimetrul ochiului de placa considerata;
din conditia tehnologica: 6 cm;
din conditia de rezistenta la foc: 8 cm ;
din conditia de izolare fonica: 13 cm ;
din conditia de rigiditate:
h p=
hp = 13 cm ;
5.5.2 Predimensionarea grinzilor:

a) Grinzi principale longitudinale:
Conform SR EN 1992- 1- 1:
l
4,20
0,35m ;
- din conditia de rigiditate: max
12
12
- din conditia tehnologica: 30 cm;
hG = - din conditia de rezistenta la foc: 30 cm;
hG = 35 cm, in care:
hG inaltimea grinzii;
hG
h
35
1,5...3 => bG= G
11.67cm ;
bG
3
3
25 cm;
bG = 25 cm, care:
bG latimea grinzii;
Se adopta :
hG = 35 cm;
bG = 25 cm;
b) Grinzi principale transversale:
Conform SR EN 1992- 1- 1:
l2
5,10
0,425m ;
12
12
- din conditia tehnologica: 30 cm;
- din conditia de rezistenta la foc: 30 cm;
- din conditia de rigiditate:
hG =
55

Proiect de Diploma
hG = 45 cm, in care:
hG inaltimea grinzii;
hG
h
45
1,5...3 => bG= G
15,00cm ;
bG
3
3
25 cm;
bG = 25 cm, care:
bG latimea grinzii;
Se adopta :
hG = 45 cm;
bG = 25 cm;
5.4.3 Predimensionarea stalpilor:

Dimensiunile sectiunilor stalpilor trebuie sa respecte conditiile:
-
Conditii tehnologice
hs 250mm
bs 250mm
Conditia de rezistenta la foc R120 (fi = 0,7):
hs , bs 280mm
Conditia geometrica:
bS bG + 10; bs 350 mm;

-
Conditia constructiva ( P100/ 2013) :

bmin 30 cm;
hmin 30 cm;
Se adopta:
hs= 45 cm;
56

Proiect de Diploma
bs= 45 cm;
5.6 Prezentarea modelului de calcul:

Modelul de calcul al suprastructurii este un model spatial de cadre considerat incastrat
la nivelul fundatiei.
Planseul de beton armat are rigiditate si rezistenta substantial pentru a prelua eforturile
produse de fortele laterale in planul sau si astfel poate fi considerat indeformabil in planul sau.
Elementele structurale ale suprastructurii, stalpi si grinzi, se modeleaza folosind
elemente de tip bara.
Calculul structurii este efectuat cu ajutorul programului ETABS 9.6.0.
Etapele principale de introducere a modelului de calcul sunt:
- alegerea standardului folosit si a unitatilor de masura;
- declararea geometriei ( deschideri, travei, inaltimi de nivel);
- declararea caracteristicilor de material si a dimensiunilor sectiunilor elementelor;
- declararea incarcarilor ce actioneaza gravitational: greutatea proprie a elementelor
structurale, incarcari permanente si variabile;
- efectuarea analizei si declararea incarcarii seismic;
- efectuarea calcului static liniar.
57

Proiect de Diploma
5.7 Gruparea incarcarilor:

Gruparea incarcarilor se face conform indicativ CR 0-2012 :
Pentru calculul structurilor se va folosi Metoda Starilor Limite Ultime.
Verificarea structurilor se face la urmatoarele stari limite ultime:
Cedarea structurala si/sau deformarea excesiva a elementelor structurii/in afarastructurii/terenului;
Pierderea echilibrului static al structurii sau a unei parti a acesteia, considerata
corp rigid.
Verificarea la starea limita de cedare structurala a unei sectiuni/element sau imbinare
se face cu relatia:
Ed Rd
Ed valoarea de calcul a efectelor actiunilor in sectiune pentru starea limita ultima
considerata;
Rd valoarea de calcul a rezistentei sectionale de aceeasi natura cu efectul actiunii in
sectiune.
Verificarea la starea limita de echilibru static a structurii se face cu relatia:
Ed, dst Ed, stb
Ed,dst valoarea de calcul a efectului actiunilor ce conduc la pierderea echilibrului static;

Ed,stb valoarea de calcul a efectului actiunilor ce se opun pierderii echilibrului static.
Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la

stari limite ultime
Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate la stari limite ultime, astfel
incat efectul actiunilor de calcul in sectiune, luate conform urmatoarelor combinatii factorizate:
n
j1
i2
1,35 Gk, j 1,5 Qk, I 1,5 0, i Qk, i
Simbolul + inseamna in combinatie cu sau efectul combinat al.

Gk,i efectul pe structura al actiunii permanente i, luata cu valoarea sa
caracteristica;
Qk,i efectul pe structura al actiunii variabile i, luata cu valoarea sa caracteristica;
Qk,I efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea predominanta intre
actiunile variabile, luata cu valoarea sa caracteristica;
o,i factor de simultaneitate al efectelor pe structura, ale actiunii variabile i (i=2,3,...,m) luate
cu valorile lor caracteristice, avand valoarea:
o,i = 0,7.
In cazul actiunii seismice, relatia de verificare la stari limite ultime se scrie dupa cum
urmeaza:
58

j 1
i 1
Gk, j I AE, k 2, i Qk, i
Proiect de Diploma
AE,k valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de

recurenta, IMR adoptat de cod(IMR=100 ani in P100-2006);
2,i coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Q i , avand
valoarea 0,4 (actiuni din zapada si actiuni datorate exploatarii);
gI coeficient de importanta a constructiei/structurii avand valoarea 1,0.(constructii normale)
Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la

stari limita de serviciu
Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate la stari limita de serviciu

astfel incat efectele actiunilor de calcul pe structura/element/sectiune, luate conform
urmatoarelor combinatii factorizate:
n
j 1
i 1
GK, j QK, I 0, i QK, i ;

Avand valorile normate ale incarcarilor si valorile coeficientilor introduce in programul
de calcul structural ETABS 9.6.0, acesta genereaza automat combinatiile de dimensionare din
eforturi, folosind gruparea incarcarilor conform codului de proiectare CR 0- 2005.
5.8 Calculul acoperisului

59

Proiect de Diploma
Acoperisurile reprezinta subansambluri constructive de rezistenta, amplasate in partea

superioara a constructiei si care impreuna cu peretii exterior formeaza sistemul de inchidere a
constructiei, anvelopa cladirii.
Rolul acoperisului este complex si se refera la:
inchiderea cladirii la partea superioara, protejand- o in acelasi timp impotriva
factorilor dinamici;
crearea unui mediu interior separate de cel exterior, acoperisurile
reprezentand o bariera eficace contra agentilor climatic ( ploaie, zapada, vant) , radiatiilor
solare si a variatiilor de temperature.
Tipul de sarpanta ales este: sarpanta pe scaune. Acest tip de sarpanta este un
ansamblu transversal, alcatuit din popi, clesti, capriori,pane. Elementele din dreptul popilor
poarta denumirea de scaune.
Ca alcatuire a sarpantei, definim trei parti principale:
Structura portanta;
Straturile cu rol de izolare termica, cu rol de bariera impotriva vaporilor, cu rol
de impermeabilizare;
Invelitoarea cu rol de protectie si izolare hidrofuga, cat si instalatia de
colectare si evacuare a apei pluviale;
Schema geometrica a sarpantei se stabileste in functie de destinatia constructiei, tipul
acoperisului si structura de rezistenta adoptata.
Ipoteze de calcul:
Ipoteza 1: Incarcari permanente+ incarcari din zapada;
Ipoteza 2: Incarcari permanente+ incarcari din vant+ incarcari din zapada;
Ipoteza 3: Incarcari permanente+ incarcari utile;
5.8.1Dimensionarea si verificarea sipcilor

A. Calculul la starea limita de rezistenta
Relatia de verificare este:
M efy M efz
1.00
M ry M rz
in care:
M efy , M efz componentele momentului incovoietor efectiv (de calcul), corespunzatoare
axelor centrale principale de inertie ale elementului, y-y, respectiv z-z, stabilite in functie de
schemele de incarcare si deschiderea de calcul a elementului;
M ry , M rz capacitatile de rezistenta ale barei la incovoiere statica pe directia celor
doua
axe centrale principale de inertie, y-y si respective z-z;
60

Proiect de Diploma
Sipca se va considera o grinda simplu rezemata cu deschiderea c egala cu distanta

intre axele capriorilor c= 90 cm.
Sipcile sunt supuse la incovoiere pe doua directii ( incovoiere oblica).
Distanta dintre sipci ( interax) s se alege in functie de tipul de tigla: BRAMAC- Alpina
Clasic.
Se va considera:
s= 30 cm;
c= 90 cm;
= 30;
Determinarea incarcarilor permanente care actioneaza asupra sipcilor

Dimensiunile sipcilor se aleg conform tabelului 1.15 din EC5:
Se sdopta: bs= 58 mm;
hs= 38 mm;
Incarcarea totala ce actioneaza pe sipca este:
p sperm
g inv
proprie
42
x0.30 15.55daN / m;
cos
cos 30
g sproprie g sinv 1,06 15.55 16.61daN / m ;
g sinv
xs
61

Proiect de Diploma
g sproprie bs xhs x 0.95 0.058 x0.038 x 480 1.06daN / m;
0.95 480kg / m 3 ( densitatea lemnului de brad- anexa);
Incarcarea totala de calcul ce actioneaza pe sipca este:

p sperm ,c 1.35 x16.61 22.42daN / m;
Componentele dupa axele y- y si z- z vor fi:

p sperm ,c ( y ) p sperm ,c x cos 22.42 x cos 30 19.42daN / m;
p sperm ,c ( z ) p sperm ,c x sin 22.42 x sin 30 11.21daN / m;
Determinarea incarcarilor temporare ( de lunga durata) date de zapada care

actioneaza asupra sipcilor:
Incarcarea din zapada care ii revine unei sipci este:
p szap S k x cos xs 160 x cos 30 x0,30 41.57daN / m;
Incarcarea din zapada de calcul ce ii revine unei sipci este:
p szap ,c 1.5 x 41.57 62.35daN / m;
Componentele dupa axele y- y si z- z vor fi:

p szap ,c ( y ) p szap ,c x cos 62.35 x cos 30 53.99daN / m;
p szap ,c ( z ) p szap ,c x sin 62.35 x sin 30 31.18daN / m;
Determinarea incarcarilor temporare ( de scurta durata) date de vantul care

actioneaza asupra sipcilor:
Incarcarea din vant care ii revine unei sipci este:
p svant ( y ) w(10) xs 36.1x 0.30 10.83daN / m;
Incarcarea din vant, de calcul ce ii revine unei sipci este:
p svant ,c ( y ) 1,5 x 0.1 xp svant ( y ) 1.5 x0.7 x10.83 11.37 daN / m;
y
z
Determinarea momentelor incovoietoare efective M ef siM ef
y
ef
M efz
p sperm,c ( z ) xc 2 p szap ,c ( z ) xc 2 11.21x 0.90 2 31.18 x 0.90 2
4.29daNm;
8
8
8
8
p perm,c ( y ) xc 2 p szap.c ( y ) xc 2 19.42 x 0.90 2 53.99 x 0.90 2
s
7.43daNm;
8
8
8
8
Determinarea capacitatii portante ale sipcilor pe cele doua directii M ry siM rz
y
M ry Ric xWcalc
xmT ,i ;
62

Proiect de Diploma
hs xbs2 3.8 x5.8 2

W
21.21cm 3 ;
6
6
R
Ric mu ,i xmd ,i x i
i
y
calc
Ric rezistenta de calcul la incovoiere;

Ri rezistenta caracteristica a lemnului la incovoiere;
Ri 240daN / cm 2 conform tabel 3.3 din EC5;

mu ,i 0.9 - coeficient al conditiilor de lucru conform tabel 3.4 din EC5;
m d ,i - coeficient in functie de durata de actiune a incovoierilor, conform tabel 3.5
din EC5;
m d ,i
incarcare permanenta 0.55 incarcare temporara deeunga

urata 0.65
incarcare permanenta incarcare temporara deelunga durata
19.42 x0.55 53.99 x0.65

0.62 ;
19.42 53.99
i 1.10 - coeficient partial de siguranta;
m d ,i
Ric 0.9 x0.62 x

mT ,i 0.9 -
240
121.75daN / cm 2 ;
1.10
conform tabel 3.10 din EC5;
M ry 121.75 x 21.31x0.9 2335.04daNcm 23.35daNm ;

z
M rz Ric xWcalc
xmT ,i ;
bs xhs2 5.8 x3.8 2
13.96 cm 3
6
6
R
240
Ric mu ,i xmd ,i x i 0.9 x 0.71x
139.42daN / cm 2
i
1.10
z
Wcalc
m d ,i
inc. permanentax 0.55 inc.temp.delunga duratax 0.65 inc.temp.descurta duratax 1.00

inc. permanenta inc.temp.delunga durata inc.temp.descurat durata
;
m d ,i
11.21x0.55 31.18 x0.65 11.37 x1.00

0.71 ;
11.21 31.18 11.37
M rz 139.42 x13.96 x0.9 1751.65daNcm 17.52 daNm

y
z
M max
M max
1.00
M ry
M rz
;
4.29
7.43
0.61 1.00
23.35 17.52
B.Calculul la starea limita de serviciu (stare limita de exploatare normala)
f max, finala f adm ;
63

Proiect de Diploma
lc
90
0.6 ;
150 150
l c c 90 cm ;
f adm
=>
f max, finala
y
2
z
2
( f max,
( f max,
finala )
finala )
f adm ;
Calculul sagetii date de incarcarea permanenta dupa cele doua axe y- y si z- z:

p perm ( y ) xc
5
x s
384
ExI z
y
f paer
x (1 k1def ) ;
p sperm ( y ) p sperm x cos 22.42 x cos 30 19.42 daN / m ;

E E 0.05 9000 N / mm 2 90000daN / cm 2 - conform tabel 3.12 din EC5;
Iz
k1def
3
s
5.8 x3.8 3
26.52 cm 4 ;
12
0.5 - conform tabel 3.19 din EC5;
bs x
12
y
f perm
5
19.42 x10 2 x90 4
x
x (1 0.5) 0.104 cm ;
384
90000 x 26.52
z
f perm
p perm ( z ) xc 4
5
x s
x(1 k1def )
384
Exx y
;
p sperm ( z ) p sperm x sin 22.42 x sin 30 11.21daN / m ;
Iy
hs xbs3 3.8 x5.8 3
61.79 cm 4 ;
12
12
=> f perm
5
11.21x10 2 x90 4
x
x(1 0.5) 0.026 cm ;
384
90000 x61.79
Calculul sagetii date de incarcarea temporara de lunga durata (zapada) dupa cele
doua axe y- y si z- z:
y
f zap
p zap ( y ) xc 4
5
x s
x(1 k 2 def ) ;
384
ExI z
p szap ( y ) p szap x cos 62.35 x cos 30 53.99 daN / m ;

k 2 def 0.25 - conform tabel 3.19 din EC5;
y
=> f zap
z
f zap
5
53.99 x10 2 x90 4
x
x (1 0.25) 0.29 ;
384
90000 x 26.52
p zap ( z ) xc 4
5
x s
x (1 k 2 def ) ;
384
ExI y
p szap ( z ) p szap x sin 62.35 x sin 30 31.18daN / m ;

z
f zap
5
37.18 x10 2 x90 4
x
x (1 0.25) 0.08cm ;
384
90000 x 61.79
Calculul sagetii date de incarcarea temporara de scurta durata (vantul) dupa axa y- y:
64

y
vant
Proiect de Diploma
5 0.1 xp svant ( y ) xc 4
x
x(1 k 2 def ) ;
384
ExI z
0.1 0.7 - conform CR 0- 2011;

k 2 def 0
y
=> f vant
- conform tabel 3.19 din EC5;

5
0.7 x10.83 x10 2 x90 4
x
x(1 0) 0.027 cm ;
384
90000 x 26.52
Sageata maxima finala va fi:

f max, final
f max, final
y
y
y
z
z
( f perm
f zap
f vant
) 2 ( f perm
f zap
)2
( 0.104 0.29 0.027) 2 (0.026 0.08) 2 0.43 ;
f max, final 0.43 f adm 0.6 (A);
5.8.2 Dimensionarea si verificarea capriorilor

A.Calculul de stare limita de rezistenta
65

M ef
Mr
1.00 ;
Determinarea incarcarii permanente care actioneaza asupra capriorului:

Greutatea proprie a invelitorii:
g
Proiect de Diploma
inv
c
g inv
pr
cos
xc
42
x 0.90 43.65daN / m ;
cos 30
Greutatea proprie a unui caprior:
Dimensiunile sectiunii transversale se aleg conform tabelului 1.16 ( M de 1 cm) si din

conditiile de asigurare la flambaj lateral conform tabelului 3.16 din EC5.
Se adopta : bc= 10 cm;
hc= 15 cm;
g cpropr
bc xhc x 0.95 0.10 x0.15 x 480
8.31daN / m ;
cos
cos 30
Incarcarea permanenta totala care actioneaza pe un caprior este:

p cperm g cinv g cpropr 43.65 8.31 51.96daN / m ;
Incarcarea permanenta de calcul care actioneaza asupra unui caprior este:

p cperm ,c 1.35 xpcperm 1.35 x51.96 70.15daN / m ;
Determinarea incarcarii temporare ( de lunga durata) date de zapada care

actioneaza asupra capriorilor:
- Incarcarea din zapada care ii revine unui caprior este:
p czap S k x cos xc 160 x cos 30 x0.90 124.71daN / m ;
66

Proiect de Diploma
Incarcarea din zapada de calcul care ii revine unui caprior este:

p czap ,c 1.5 xp czap 1.5 x124.71 187.065daN / m ;
Determinarea incarcarii temporare ( de scurat durata):

- Cele date de sarcina utila, aplicata in pozitia cea mai defavorabila ( la mijlocul
grinzii) considerate ca fiind greutatea unui om cu unelte:
p com 100daN / m ;
-
Incarcarea de calcul data de sarcina utila va fi:

p com ,c 1.5 x 0,i x
om
c
1.5 x 0.7 x100 105daN / m ;
Incarcarea data de vantul care actioneaza asupra capriorilor:

vant
Actiunea vantului nu se ia in considerare deoarece momentul incovoietor ( M ef )

dat de incarcarea de vant ( proiectia vertical a acesteia) are valoare mai mica decat momentul
p
incovoietor ( M ef ) dat de incarcarea utila ( omul cu uneltele sale).

M efvant
[( w(10) xc) x cos ]xd 2 [(36.10 x0.90) x cos 30]x 2.25 2
17.81daNm ;
8
8
p om xd
100 x 2.25
56.25daNm
4
4
17.81 M efp 56.25 ;
M efp
M efvant
Determinarea momentului incovoietor efectiv M ef :
p cperm,c xd 2
p zap ,c xd 2
p om,c xd
70.15 x 2.25 2 187.065 x 2.25 2 105 x 2.25
c
c
8
8
4
8
8
4
221.83daNm
M ef
Determinarea capacitatii portante Mr:
67

Proiect de Diploma
M r Ric xWcalc xmT ,i ;
bc xhc2 10 x15 2
Wcalc
375cm 3 ;
6
6
R
Ric mu ,i xmd ,i x i ;
i
mu ,i 0.9 ;
d
d
x0.55 temp.l.dx
x 0.65 temp.s.d .x1.00
cos
cos
m d ,i
d
d
perm
temp.l.d .x
temp.s.d
cos
cos
2.25
2.25
70.15 x
x 0.55 187.065 x
x 0.65 105 x1.00
cos 30
cos 30
0.67
2.25
2,25
70.15 x
187.065 x
105
cos 30
cos 30
perme
mT ,i 0.9 ;
240
131.56 daN / cm 2 ;
1.1
M r 131.56 x375 x 0.9 44402.73daNcm 444.03daNm ;
M ef
221.83
0.5 1.00 ;
Mr
444.03
Ric 0.9 x 0.67 x
B.Calculul la starea limita de serviciu ( stare limita de exploatare normala)

Se verifica daca sageata maxima din incovoiere simpla este mai mica decat
sageata admisibila, data in tabelul 3.17 din EC5.
f adm
lc
;
200
l c d 225cm ;
f max, finala f perm f zap f om ;
Calculul sagetii data de incarcarea permanenta:
68

Proiect de Diploma
p cperm xd 4
5
f perm
x
x(1 k1,def ) ;
384
ExI
b xh 3 10 x15 3
I c c
2812.5cm 4 ;
12
12
k1, def 0.5 - conform tabel 3.19 din EC5;
E=90000 daN/cm2;
f perm
5
51.96 x10 2 x 225 4
x
x(1 0.5) 0.102cm ;
384
90000 x 2812.5
Calculul sagetii date de incarcarea temporara de lunga durata

( zapada):
pczap xd 4
5
f zap
x
x(1 k 2,def ) ;
384
ExI
k 2 , def 0.25 - conform tabel 3.19 din EC5;
f zap
5
124.71x10 2 x 225 4
x
x(1 0.25) 0.205cm ;
384
90000 x 2812.5
Claculul sagetii date

( omul cu uneltele):
f om
de
incarcarea
temporara
de
scurta
durata
0,1 xp om xd 3
x (1 k 2, def )
48 xExI
k 2 ,def 0 - conform tabel 3.19 din EC5;
f om
0.7 x100 x 225 3

x (1 0) 0.06 cm ;
48 x90000 x 2812.5
f max, finala f perm f zap f om 0.102 0.205 0.06 0.367 cm
f max, finala 0.367 f adm
225
1.125 ;
200
5.8.3 Dimensionarea si verificarea panelor

A. Calculul la starea limita de rezistenta
Panele se considera grinzi simplu rezemate pe popi. Deschiderea de calcul l c se
determina scazand distant c dintre doi capriori din distant totala t dintre doi popi, datorita
prezentei contrafiselor montate la 45.
t 7 xc 5 x 0.90 4.50 m;
69

Proiect de Diploma
t c 4.50 0.90 3.60 m => lc=3.60 m ( deschiderea panelor);
Pana curenta este solicitata de incovoiere oblica. Se va neglija efectul torsiunii .

Relatia de verificare:
M efy M efz
1.00 ;
M ry M rz
Determinarea incarcarii permanente care actioneaza asupra panei prin

intermediul capriorilor
Greutatea proprie a invelitorii:
g inv
prop
p inv
cos
d
42
2.25
xc x cos x
x0.90 x cos 30 x
cos
cos 30
cos 30
98.21daN
,c
p inv
1.35 xp inv
1.35 x98.21 132.58daN
p
p
70

Proiect de Diploma
Greutatea proprie a sipcilor:
d
bs xhs x 0.95 nr.buc
x
xc x cos x
cos
m
cos
2.25
0.058 x 0.038 x 480
x3 x 0.90 x cos 30 x
cos 30
cos 30
7.42 daN
p sipci
,c
p sipci
1.35 xp sipci
1.35 x7.42 10.02daN ;
p
p
Greutatea proprie a capriorilor:

d
0.10 x0.15 x 480
2.25
bs xhs x 0.95
x cos 30 x
x cos x
cos
cos
cos
30
cos
30
18.71daN
p capr
,c
p capr
1.35 xp capr
1.35 x18.71 25.25daN ;
p
p
Greutatea proprie a panei:
Dimensiunile sectiunii transversal a panelor se aleg conform tabelului 1.16 si

tabelului 3.16 din EC5 .
Se adopta: bp= 20 cm;
hp= 25 cm;
g pprop b p xh p x 0.95 0.20 x 0.25 x 480 24 daN / m ;
g pprop ,c 1.35 xg pprop 1.35 x 24 32.40 daN / m ;
71

Proiect de Diploma
Determinarea incarcarii temporare de lunga durata ( din zapada) care

actioneaza asupra asupra panei prin intermediul capriorilor:
d
cos
2.25
(160 x cos 30) x cos 30 x
311.77 daN / m
cos 30
p pzap ( S k x cos ) x cos xcx
p pzap ,c 1.5 xp pzap 467.65daN / m ;
Determinarea incarcarii temporare de scurta durata (utila) ce actioneaza

asupra panei, date de un om cu uneltele sale:
p om
100 daN
p
,c
p om
1.05 xp om
1.05 x100 105daN
p
p
Determinarea incarcarii de scurat durata ( vant):
M efvant
[( w(10) x
d
2.25
) x cos ]xl c
36.10 x
x cos 30 x3.60
cos
cos 30
8
8
36.55daNm
M efp
p om xl c 100 x3.6
90daNm ;
4
4
M efvant M efp
36.55 90
;
vant
Actiunea din vant nu se ia in considerare deoarece momentul incovoietor ( M ef ) dat

de incarcarea din vant ( proiectia vertical a acesteia) are valoarea mai mica decat momentul
p
incovoietor ( M ef ) dat de inacarcarea utila ( omul cu uneltela sale) .
Determinarea momentelor incovoietoare efective M efy siM
z
ef
,c
,c
,c
p p p inv
p sipci
p capr
p pzap ,c 132.58 10.02 25.25 467.65 635.5daN ;
p
p
p
p (py ) p p x cos 635.5 x cos 30 550.36 daN

p (pz ) p p x sin 635.5 x sin 30 317.75daN
S-a aproximat incarcarea data de cele 4 forte concentrate p p printr-o incarcare uniform
p p x4
lc
distribuita pe ml de pana la
72

Proiect de Diploma
p (pz ) x 4
xl c2
317.75 x 4
x3.6 2
;
3 .6
M efy
571.95daNm
8
8
p (py ) x 4 2
xl c
,c
g pprop ,c xl c2
p om
xl c
lc
p
z
M ef
8
4
8
550.36 x 4
x3.6 2
2
32.40 x3.6
105 x3.6
3
.
6
1137 .64 daNm

8
4
8
lc
Determinarea capacitatii portante ale panei pe cele 2 directii M ry siM
z
r
y
M ry Rci xWcalc
xmT ,i
y
Wcalc
h p xb p2
6
Rci mu ,i xmd ,i x
25 x 20 2
1666,67 cm 3 ;
6
Ri
Ri 240 da / cm 2 ;
mu ,i 0.9 ;
md,i- coeficient in functie de durata de actiune a incarcarii

-
incarcare permanenta
,c ( z )
,c ( z )
,c ( z )
p inv
p sipci
p capr
p
p
p
132.58 x sin 30 10.02 x sin 30 25.25 x sin 30 83.925daN
incarcarea temporara de lunga durata ( zapada):

p pzap ,c ( z ) p pzap ,c x sin 467.65 x sin 30 233.825daN ;
m d ,i
inc. perm.x 0.55 temp.l.d .x 0.65 83.925 x0.55 233.825 x 0.65
0.62 ;
inc. perm temp.l.d
83.925 233.825
i 1.10
mT ,i 0.9
c
=> Ri 0.9 x0.62 x
240
121.75daN / cm 2 ;
1.10
=> M ry 121.75 x1666.67 x0.9 182625.36 daNcm 1826.25daNm ;

z
M rz Ric xWcalc
xmT ,i ;
z
Wcalc
b p xh p2
6
20 x 25 2
2083.33cm
6
73

Proiect de Diploma
Ri 240daN / cm 2 ; mu ,i 0.9 ;
m d ,i
inc. permx0.55 temp.l.d .x 0.65 inc.utilax1.0

;
inc. perm. temp.l.d . inc.utila
incarcarea permanenta:
,c ( y )
,c ( y )
,c ( y )
p inc
p sipci
p capr
x4 xl
p
p
p
prop , c
gp
xl c
c
lc
;
(132.58 10.02 25.25) x cos 30 x 4
32.40 x3.60
x3.60 698.09 daN
3.60
incarcarea temporara de lunga durata ( zapada):

p
zap ,c ( y )
p
m d ,i
p pzap ,c x cos x 4
lc
xl c
467.65 x cos 30 x 4
x3.60 1619.99daN
3.60
698.09 x 0.55 1619.99 x0.65 105 x1.00

0.64 ;
698.09 1619.99 105
m T ,i 0.9 ;
Ric 0.9 x0.64 x
240
125.67 daN / cm 2 ;
1.10
=> M rz 125.67 x 2083.33x0.9 235630.87 daNcm 2356.31daNm ;

M efy M efz
571.95 1137 .64
1.00
0.80 1.00 ;
y
z
1826.25 2356.31
Mr
Mr
B.Calculul la stare limita de serviciu ( starea limita de exploatare normala)
Se verifica daca sageata maxima din incovoiere oblica este mai mica decat sageata
admisibila, data de tabelul 3.17 din EC5.
f max, finala
f adm
y
y
z
z
( f parm
f zap
f omy ) 2 ( f perm
f zap
)2
lc
360
1.80 cm ;
200 200
Calculul sagetii data de incarcarea permanenta:
Momentele de inertie ale sectiunii dupa cela 2 axe:
74

Proiect de Diploma
20 x 253
26041.67 cm
12
25 x 20 3
Iy
16666.67 cm
12
Iz
y
f perm
5
x
384
prop
p
( y)
( y)
( y)
( p inv
p sipci
p capr
) x4
p
p
p
4
xl c
lc
ExI z
x (1 k1def )
(132.58 10.02 25.25) x cos 30 x 4

4
x360
360
x(1 0.5)
90000 x 26041.67
2
24 x10
5
x
384
0.26 cm
(z)
(z)
(z)
( p inv
p sipci
p capr
) x4
p
p
p
z
f perm
4
xl c
lc
5
x
384
x(1 k1def )
ExI y
(132.58 10.02 25.25) x sin 30 x 4

x360 4
5
360
x
x (1 0.5)
384
90000 x16666.67
0.204 cm
k1def 0.5 ;
Calculul sagetii data de incarcarea temporara de lunga durata ( zapada)

dupa cele 2 axe y- y si z- z:
p pzap ( y ) x 4
y
f zap
zap ( y )
p
y
f zap
lc
5
x
384
zap
p
xl c4
ExI z
x (1 k 2 def )
x cos 311.77 x cos 30 270.00daN ;
270.00 x 4
4
x360
;
5
360
x
x (1 0.25) 0.35cm
384 90000 x 26041.67
p pzap ( z ) x 4
z
f zap
5
x
384
lc
ExI y
xl c4
x (1 k 2 def )
p pzap ( z ) p pzap x sin 311.77 x sin 30 155.885daN ;
z
f zap
155.885 x 4
4
x360
5
360
x
x (1 0.25) 0.32 cm
384
90000 x16666.67
k 2 def 0.25 ;
Calculul sagetii data de incarcarea temporara de scurta durata ( omul cu
uneltele):
75

y
om
3
0,1 xp om
p xl c
48 xExI z
Proiect de Diploma
x (1 k 2 def )
k 2 def 0 0,1 0.7

y
f om
0.7 x100 x360 3

0.03cm ;
48 x90000 x 26041.67
Sageata efectiva este:

f max, finala
f max, finala
y
y
y 2
z
z
( f perm
f zap
f om
) ( f perm
f zap
)2
(0.26 0.35 0.03) 2 (0.204 0.32 ) 2 0.83cm
=> f max, finala 0.83 f adm 1.80 ;
5.8.4 Dimensionarea si verificarea popilor:

A. Calculul la starea limita de rezistenta:
c ef
cr
1.00 ;
Se va dimensiona popul de sub pana intermediara:

- inaltimea popului este de H pop 2.25m ;
- dimensiunile sectiunii transversale se stabilesc astfel:
b pop b p ;
Se adopta:
-
b pop h pop ;
b pop 15cm
h pop 15cm
Caracteristici geometrice:
bxh 3 15 x15 3
4218.75cm
12
12
A bxh 15 x15 225 cm 2
76

Proiect de Diploma
Determinarea incarcarii permanente ce actioneaza asupra popului:

greutatea proprie a invelitorii:
2
g inv
propr 42 daN / m ;
,c
g inv
pop
g inv
propr
d
42
2.25
xt
x
x 4.50 567 daN
cos cos
cos 30 cos 30
;
inv
1.35 xg pop 1.35 x567 765.45daN
g inv
pop
greutatea proprie a sipcilor:

g sipci
propr
bs xhs x 0.95 nr.buc. 0.058 x 0.038 x 480

x
x3 3.66 daN / m 2 ;
cos
m
cos 30
d
2.25
xt 3.66 x
x 4.50 42.79 daN
cos
cos 30
1.35 xg sipci
pop 1.35 x 42.79 57.77 daN ;
g sipci
pop g
,c
g sipci
pop
sipci
propr
greutatea proprie a capriorilor:

bc xhc x 0.95 nr.buc.
0.10 x0.15 x 480 2
x
x
15.12 daN / m 2 ;
cos
m
cos 30
1.1
g capriori
propr
d
2.25
xt 15.12 x
x 4.50 176.77 daN ;
cos
cos 30
1.35 xg capriori
1.35 x176.77 238.64 daN ;
pop
g capriori
g
pop
,c
g capriori
pop
capriori
propr
greutatea proprie a panei curente:

pana
g pop
b
xh p x 0.95 xt 0.20 x0.25 x 480 x 4.50 108daN ;
pana ,c
pana
g pop
1.35 xg pop
1.35 x108 145.80 daN ;
greutatea proprie a popului:

propr
g pop
b
pop
xh pop x 0.95 xH pop 0.15 x0.15 x 480 x 2.25 24.30 daN ;
propr , c
propr
g pop
1.35 xg pop
1.35 x 24.30 32.81daN ;
Determinarea incarcarii temporare de lunga durata ( din zapada) care

actioneaza asupra popului:
77

zap
g pop
S
Proiect de Diploma
d
2.25
xt 160 x cos 30 x
x 4.50 1620daN ;
cos
cos 30
1.5 x1620 2430 daN ;
x cos x
zap , c
zap
g pop
1.5 xg pop
Determinarea incarcarii de scurta durata ( vant) care actioneaza asupra
popului:
d
2.25
x cos xt 36.10 x
x cos 30 x 4.50 365.51daN ;
cos
cos 30
1.05 xg vant
pop 1.05 x 365.51 383.79 daN ;
g vant
pop w (10) x
,c
g vant
pop
,c
sipci ,c
,c
pana , c
propr , c
zap , c
,c
c ef g inv
g capriori
g pop
g pop
g pop
g vant
pop g pop
pop
pop
765.45 57.77 238.64 145.80 32.81 2430 383.79 4054.26 daN
Capacitatea portanta a popului la compresiune:
c
c r RcII
xAcalc x c xmT ,c ;
2
unde: Acalc b pop xh pop 15 x15 225cm ;
mT,c=0.9 conform tabel 3.10 din EC5;
lf
( zveltetea);
i mn
Lungimea de flambaj: l f H pop 2.25m ;

Raza de giratie: imin min(i x , i y ) i

I
=
A
4218.75
= 4.33 cm;
225
225
51.96 < adm 120 conform tabel 2 din EC5;
4.33
2
c 1 0.8 x
100
51.96
100
c 1 0.8 x
RcII mu ,cII xmd ,c x
( coeficient de flambaj calculat pentru 75 );

2
0.78 ;
Rc
( rezistenta de calcul la compresiune in lungul fibrelor);
c
mu ,cII 0.9 conform tabel 3.40 ;
Rc 150 daN / cm 2 conform tabel 3.30 ;
c 1.25 conform tabel 3.60;
78

Proiect de Diploma
permx0.8 temp.l.d .x 0.85 temp.s.d .x1.00
perm temp.l.d . temp.s.d .

(765.45 57.77 238.64 145.80 32.81) x 0.8 2430 x0.85 383.79 x1.00
1240.47 2430 383.79

0.85;
m d ,c
150
91.42 daN/cm2;
1.25
c r 91.42 x 225 x 0.78 x0.9 14439.79daN ;
c
0.9 x0.85 x
RcII
c ef
cr
4054.26
0.28 1.00 ;
14439.79
5.9 Verificarea deplasarilor relative de nivel

5.9.1 Verificarea la starea limita de serviciu ( SLS)
Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii
principale a cladirii in urma unor cutremure ce pot aparea de mai multe ori in viata
constructiei, prin limitarea degradarii elementelor nestructurale si a componentelor instalatiilor
constructiei. Prin satisfacerea acestei conditii se limiteaza implicit si costurile reparatiilor
necesare pentru aducerea constructiei in situatia premergatoare seismului.
Verificarea deplasarilor laterale se face conform P100-1/2011- Anexa E, pe baza
relatiei:
d rSLS v q d re d rSLS
, a , unde:
d rSLS - deplasarea relative de nivel sub actiunea seismica asociata SLS;
v - factorul de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al actiunii seismic asociat
verificarilor pentru SLS. Valoarea factorului este: v= 0.5;
79

Proiect de Diploma
d re - deplasarea relative de nivel, determinata prin calcul static elastic sub incarcari seismice
de proiectare. Se ia in considerare numai componenta deformatei care produce degradarea

peretilor inramati, extragand partea datorata deformatiei axiale a elementelor verticale in
cazul in care aceasta are o contributie semnificativa la valoarea deformatiei totale. Rigiditatea
la incovoiere a elementelor structurale din beton armat utilizata pentru calculul valorii d re se
ia 0.5EcIc pentru structuri tip cadre cu component nestructurale care nu interactioneaza cu
structura;
d rSLS
- valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel;
,a
Valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel se calculeaza conform tabelului:
d rSLS
, a = 0.005x h= 0.005x 3100= 15.5 mm pentru demisol;
d rSLS
, a = 0.005x h= 0.005x 3300= 16.5 mm- pentru nivel current;
d rSLS
, a = 0.005x h= 0.005x 2500= 12.5 mm- pentru mansarda;
hdemisol= 3.10 m;
hnivel current= 3.30 m;
hmansarda= 2.50 m;
Verificarea deplasarii relative de nivel la SLS:

Nivel
h [m]
drx,max
[mm]
dry,max
[mm]
dr,a
[mm]
5
4
3
2
2.5
3.3
3.3
3.3
0.56
1.43
2.17
2.80
1.15
1.50
1.86
1.79
12.5
3.1
2.41
0.81
15.5
16.5
5.9.2 Verificarea la starea limita ultima (SLU):

80
Concluzii
conditie
indeplinita
conditie
indeplinita
conditie
indeplinita

Proiect de Diploma
Verificarea la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderii de vieti omenesti la
producerea unui cutremur major, foarte rar, ce pot aparea in viata unei constructii, prin
prevenirea prabusirii elementelor nestructurale. Se urmareste deopotriva realizarea unei
marje de siguranta suficiente fata de stadiul cedarii elementelor structural.
Verificarea deplasarilor laterale se face conform P100-1/2011- anexa E, pe baza
relatiei:
d rSLuU c q d re d rSLU
, a , unde:
d rSLS - deplasarea relative de nivel sub actiunea seismica asociata SLU;
c- coeficient de amplificare al deplasarilor, care tine seama ca pentru T< T C (TC este perioada
de control a spectrului de raspuns) deplasarile seismic calculate in domeniul inelastic sunt
mai mari decat cele corespunzatoare raspunsului seismic elastic;
q- factorul de comportare specific tipului de structura, q= 4;
d re - deplasarea relative de nivel, determinata prin calcul static elastic sub incarcari seismice
de proiectare. Se ia in considerare numai componenta deformatei care produce degradarea
peretilor inramati, extragand partea datorata deformatiei axiale a elementelor verticale in
cazul in care aceasta are o contributie semnificativa la valoarea deformatiei totale. Rigiditatea
la incovoiere a elementelor structurale din beton armat utilizata pentru calculul valorii d re se
ia 0.5EcIc pentru structuri tip cadre cu component nestructurale care nu interactioneaza cu
structura;
d rSLS
- valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel, egala cu 0.025h ( unde h este
,a
inaltimea de nivel);
d rSLU
, a = 0.025x h= 0.025x 3100= 77.5 mm pentru demisol;
d rSLS
, a = 0.025x h= 0.025x 3300= 82.5 mm- pentru nivel current;
d rSLS
, a = 0.025x h= 0.025x 2500= 62.5 mm- pentru mansarda;
hdemisol= 3.10 m;
hnivel current= 3.30 m;
hmansarda= 2.50 m;
Valorile coeficientului c se aleg conform relatiei:
1 c 3 2. 5
T
2;
TC
T- perioada proprie de vibratie;

TC- perioada de colt a spectrului de raspuns;
Verificarea deplasarii relative de nivel la SLU:

Nivel
5
h [m]
2.5
drx,max
[mm]
0.86
dry,max
[mm]
1.76
81
dr,a
[mm]
62.5
Concluzii
conditie

Proiect de Diploma
indeplinita
4
3
2
3.3
3.3
3.3
2.2
3.34
4.36
2.32
2.86
2.76
82.5
3.1
3.71
1.24
77.5
conditie
indeplinita
conditie
indeplinita
5.10 Verificarea ductilitatii nodurilor

Proiectarea seismica a constructiilor de beton armat are ca scop asigurarea unei
capacitati adecvate de disipare a energiei in regim de solicitare ciclica, fara o reducere
semnificativa a rezistentei la forte orizontale si verticale. Aplicarea prevederilor din codul de
proiectare seismica P 100-1/2006, asigura constructiilor un grad de incredere inalt, o
capacitate substantiala de deformare in domeniul postelastic distribuita in numeroase zone
ale structurii si evitarea cedarilor de tip fragil.
La structurile tip cadre etajate deformatiile plastice trebuie sa apara mai intai in
sectiunile de la extremitatile riglelor si ulterior in sectiunile de la baza stalpilor.
In vederea realizarii unui mecanism favorabil de disipare a energiei, la nodurile stalpi
-grinzi ale structurii tip cadru, trebuie indeplinita urmatoarea conditie:
Rc
Rd M Rb
unde:
M Rc - suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor; se considera
valorile minime, corespunzatoare variatiei posibile a fortelor axiale in combinatia de incarcari
care cuprinde actiunea seismica;
M Rb - suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile in grinzile care intra in nod;
82

Proiect de Diploma
Rd - factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului, care se va
considera 1.3 pentru clasa de ductilitate inalta (H) si 1.2 pentru clasa de ductilitate medie (M).
Expresia va fi indeplinita in cele doua planuri principale de incovoiere. Se considera
ambele sensuri ale actiunii momentelor din grinzi in jurul nodurilor (orar si antiorar), sensul
momentelor din stalp va fi intotdeauna opus momentelor din grinzi. Daca structura tip cadru
cadru este dezvoltata numai pe una din directii, satisfacerea relatiei se verifica numai pe
directia respectiva.
Nu este necesara verificarea relatiei de mai sus la constructii cu un singur nivel, la
ultimul nivel al constructiilor etajate si la primul nivel al constructiilor cu 2 niveluri daca
valoarea normalizata a fortei axiale este mai mica de 0.3 la toti stalpii.
5.10.1 Verificarea nodurilor interioare
a) solicitare pe directie transversala
Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:
M Rb
, st As1 f yd h jw
M Rb
, dr As 2 f yd h jw
unde:
M Rb
, st si M Rb , dr - momentele capabile din grinzi in sensul orar, situate la stanga si la
dreapta nodului;
h jw - distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme;
As1 ,si As 2 - ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor.
sl
h jw d c nom , sl
h jw
;
2
20
460 30
420 mm;
2
Momentele capabile rezultate din calcul sunt:
M Rb
, st 1256 309 420 163003680 Nmm 163.003kNm;
M Rb
, dr 802 309 420 104083560 Nmm 104.083kNm;
Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel:

M
Rb , st
As 2 f yd h jw ;
Rb , dr
As1 f yd h jw ;
unde:
M
si M Rb ,dr - momentele capabile din grinzi in sensul antiorar, situate la stanga si la
dreapta nodului;
Rb , st
M Rb
, st 802 309 420 104083560 104.083kNm;
M Rb
, dr 1256 309 420 163003680 Nmm 163.003kNm;
Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si antiorar,
Rb
va fie gala cu:
Rb
104.083 163.003 267.086 kNm;
83

Proiect de Diploma
Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele

precizari:
- Stalpii sunt armati simetric, As1 = As 2 ;
- Pentru min b :
M Rc f cd (1 0.5 ) b d 2 As 2 s 2 ( d d 2 ) N Ed y s1 ;
Pentru min b :
M Rc As1 s 2 ( d d 2 ) N Ed y s1 ;
unde:
-
b 0.4;
min
b = h = 450mm;
s 2 f yd 309 N / mm 2 ;
sl
30 10 40mm;
2
0.8 beton C 50 / 60;
d 2 c nom
d2
40
0.097;
d
410
N Ed
;
f cd h d
y s1, y , z
y s1, y , z
h
d1 ;
2
N Ed
N Ed
5 10 7 N Ed ;
0.8 13.33 450 ( 450 40)
450
40 185 mm;
2
forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea
seismica este maxima.

Pentru min b
M Rc 388.14 N Ed (1 2 10 7 N Ed ) 0.185 N Ed ;
Pentru min b
M Rc 143.598 N Ed 0.185;
Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator:
Nod
inferior
P superior
inferior
E1 superior
E2 inferior
N Ed
[kN ]
-1442.81
-1095.90
-1077.12
-739.85
-721.08
Rb
[kNm]
267.09
267.09
267.09
min
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
84
0.322
0.244
0.240
0.165
0.161
M Rc
[kNm]
290.69
285.99
285.19
260.98
259.09
Rc
[kNm]
1.2 M Rb
[ kNm]
576.69
320.51
546.17
320.51
475.85
320.51

superior
inferior
superior
-395.44
-376.67
-253.22
Proiect de Diploma
267.09
0.097
0.097
0.097
0.088
0.084
0.056
216.75
213.28
144.39
403.73
320.51
Analizand datele din tabel, observam ca relatia de verificare este satisfacuta, deci
ductilitatea nodurilor este asigurata.
b) solicitare pe directie longitudinala
M Rb
, st As1 f yd h jw ;
M Rb
, dr As 2 f yd h jw ;
unde:
M Rb
dreapta nodului;
sl
h jw d c nom , sl
h jw
;
2
20
460 30
420 mm;
2
M Rb
, st 1964 309 420 254.9 kNm;
M Rb
, dr 616 309 420 79.9kNm;

M
Rb , st
As 2 f yd h jw ;
M Rb
, dr As1 f yd h jw ;
unde:
M
dreapta nodului;
Rb , st
M Rb
, st 616 309 420 79.9 kNm;
M Rb
, dr 1964 309 420 254.9 kNm;
Rb
va fie gala cu:
Rb
79.9 254.9 334.8kNm;

precizari:
85

Proiect de Diploma
Pentru min b ;
Pentru min b ;
M Rc As1 s 2 ( d d 2 ) N Ed y s1 ;
unde:
-
b 0.4;
min
d
40
2
0.097;
d
410
b = h = 450mm;
s 2 f yd 309 N / mm 2
N Ed
;
f cd h d
sl
30 10 40mm;
2
0.8 beton C 50 / 60;
d 2 c nom
y s1, y , z
N Ed
h
d1 ;
2
N Ed
5 10 7 N Ed ;
0.8 13.33 450 (450 40)
y s1, y , z
450
40 185mm;
2

Pentru min b
M Rc 388.104 N Ed (1 2 10 7 N Ed ) 0.185 N Ed ;
Pentru min b
M Rc 143.598 N Ed 0.185;
Nod
86

N Ed
[kN ]
P
E1
E2
M
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
-1442.81
-1095.90
-1077.12
-739.85
-721.08
-395.44
-376.67
-253.22
Proiect de Diploma
Rb
[kNm]
334.8
334.8
334.8
334.8
M Rc
min
[kNm]
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.322
0.244
0.240
0.165
0.161
0.088
0.084
0.056
290.69
285.99
285.19
260.98
259.09
216.75
213.28
190.44
Rc
[kNm]
1.2 M Rb
[ kNm]
576.69
401.76
546.17
401.76
475.85
401.76
403.73
401.76
5.10.2 Verificarea nodurilor marginale
a) solicitare pe directie transversala:
M Rb
M Rb
unde:
M Rb
dreapta nodului;
sl
h jw d c nom , sl
h jw
;
2
20
460 30
420 mm;
2
M Rb
, st 0 kNm;
M Rb
, dr 802 309 420 104.083kNm;

M
Rb , st
As 2 f yd h jw ;
M Rb
87

Proiect de Diploma
unde:
M
dreapta nodului;
Rb , st
M Rb
, st 802 309 420 104.083kNm;
M Rb
, dr 0kNm;
Rb
va fie gala cu:
Rb
0 104.083 104.083kNm;

precizari:
- Pentru min b
M Rc f cd (1 0,5 ) b d 2 As 2 s 2 (d d 2 ) N Ed y s1
Pentru min b
M Rc As1 s 2 (d d 2 ) N Ed y s1
unde:
-
b 0 .4
min
d
40
2
0.097;
d 410
b = h = 450mm;
s 2 f yd 309 N / mm 2 ;
N Ed
;
f cd h d
sl
30 10 40mm;
2
0.8 beton C 50 / 60
d 2 c nom
y s1, y , z
N Ed
h
d1 ;
2
N Ed
5 10 7 N Ed ;
0.8 13.33 450 ( 450 40)
y s1, y , z
450
40 185 mm;
2

Pentru min b
M Rc 388.14 N Ed (1 2 10 7 N Ed ) 0.185 N Ed ;
Pentru min b
M Rc 143.598 N Ed 0.185;
88

Proiect de Diploma
N Ed
Nod
P
E1
E2
M
[kN ]
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
-1168.22
-901.04
-882.27
-620.19
-601.42
-340.87
-332.09
-50.00
Rb
[kNm]
104.08
104.08
104.08
104.08
min
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.261
0.201
0.197
0.138
0.134
0.076
0.074
0.011
M Rc
[kNm]
288.58
274.84
273.44
247.98
245.73
206.66
205.04
152.85
Rc
[kNm]
1.2 M Rb
[ kNm]
563.41
124.9
521.42
124.9
452.39
124.9
357.88
124.9
b) solicitare pe directie longitudinala
M Rb
M Rb
unde:
M Rb
dreapta nodului;
sl
h jw d c nom , sl
h jw
;
2
20
460 30
420 mm;
2

89

Proiect de Diploma
M Rb
, st 0kNm
M Rb
, dr 616 309 420 79.9kNm;

M
Rb , st
As 2 f yd h jw ;
M Rb
unde:
M
dreapta nodului;
Rb , st
M Rb
, st 0kNm
M Rb
, dr 616 309 420 79.9kNm;
Rb
va fie gala cu:
Rb
7.90 0 79.90kNm;

precizari:
- Pentru min b
Pentru min b
M Rc As1 s 2 ( d d 2 ) N Ed y s1 ;
unde:
-
b 0 .4
min
d
40
2
0.097;
d
410
sl
30 10 40mm;
2
0.8 beton C 50 / 60
b = h = 450mm;
s 2 f yd 309 N / mm 2
N Ed
;
f cd h d
d 2 c nom
y s1, y , z
h
d1 ;
2
N Ed
5 10 7 N Ed ;
0.8 13.33 450 ( 450 40)
y s1, y , z
450
40 185mm;
2
90

N Ed
Proiect de Diploma

Pentru min b
M Rc 388.104 N Ed (1 2 10 7 N Ed ) 0.185 N Ed ;
Pentru min b
M Rc 143.598 N Ed 0.185;
Nod
P
E1
E2
M
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
inferior
superior
N Ed
[kN ]
-1168.22
-901.04
-882.27
-620.19
-601.42
-340.87
-332.09
-50.00
Rb
[kNm]
79.9
79.9
79.9
79.9
min
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.097
0.261
0.201
0.197
0.138
0.134
0.076
0.074
0.011
M Rc
[kNm]
288.58
274.84
273.44
247.98
245.73
206.66
205.04
152.85
Rc
[kNm]
1.2 M Rb
[ kNm]
563.41
95.88
521.42
95.88
452.39
95.88
357.88
95.88
91

Proiect de Diploma
5.11 Calculul placilor

Eforturile sectionale s-au determinat cu ajutorul programului ETABS 9.6.0. Modelarea
placii s- a efectuat prin definirea unui domeniu de tip membrana din beton C20/25 cu
grosimea de 15 cm. Placa a fost incarcata cu sarcini uniform distribuite pe suprafata
provenind din incarcari permanente si variabile, calculate anterior. La nivelul domeniului s-a
generat o retea de elemente finite dreptunghiulare avand lungimea laturilor de 1 m.
l2
Daca 1 2 , placile trebuie calculate si armate pe doua directii ( l 2- latura lunga, l1l1
latura scurta).
Stabilirea acoperirii cu beton si inaltimilor utile

Acoperirea cu beton nominala (cnom) este definia ca acoperirea minima (c min) plus
toleranta admisa (ctol)
92

Proiect de Diploma
cnom = cmin + ctol ;

cnom = cmin + ctol = 15 + 10 = 25 mm ;
Inaltimea activa de placa este:
d h f c nom / 2;
d 150 25 10 / 2 120mm;
Pentru calcul se vor urma momentele maxime din zona de reazem si din zona de
camp, schematizate ca in figura prezentata anterior.
M1c= -9.80 kNm/m;
M2c= -7.30 kNm/m;
M1r= 18.60 kNm/m;
93

Proiect de Diploma
M2r= 13.90 kNm/m;

In continuare se vor dimensiona ariile de armatura necesare zonelor de reazem si de
camp.
a) M1c= -9.80 kNm/m;
M 1c
;
b d 2 f cd
9.8 10 6
0.05;
1000 120 2 13.33
0.0513;
f
Asl b d cd ;
f yd
Asl 0.0513 1000 120
13.33
273.53mm 2 ;
300
Aria de armatura minima este:

As ,min
0.026 f ctm
b d;
f yk
0.026 2.2
1000 120 19.33mm 2 ;
355
0.0013 b d ;
As ,min
As ,min
As ,min 0.0013 1000 120 156mm 2 ;

As ,min 156mm 2 ;
Aria de armatura maxima este:

As ,max 0.04 b d ;
As ,max 0.04 1000 120 4800mm 2 ;
Se adopta 10 / 20 Aef=393 mm2;

As , min Aef As , max ;
156 393 4800[ mm 2 ];
b) M2c= -7.30 kNm/m;

M 2c
;
b d 2 f cd
94

Proiect de Diploma
7.30 10 6
0.04;
1000 120 2 13.33
0.0408;
f
Asl b d cd ;
f yd
Asl 0.0408 1000 120
13.33
217.55mm 2 ;
300

As ,min
0.026 f ctm
b d;
f yk
0.026 2.2
1000 120 19.33mm 2 ;
355
0.0013 b d ;
As ,min
As ,min
As ,min 0.0013 1000 120 156mm 2 ;

As ,min 156mm 2 ;

As ,max 0.04 b d ;
As ,max 0.04 1000 120 4800mm 2 ;

As ,min Aef As , max ;
156 393 5000[mm 2 ];
c) M1r= 18.60 kNm/m;
M 1r
;
b d 2 f cd
18.60 10 6
0.09;
1000 120 2 13.33
0.0945;
f
Asl b d cd ;
f yd
Asl 0.0945 1000 120
13.33
503.87 mm 2 ;
300
95

As ,min
Proiect de Diploma
0.026 f ctm
b d;
f yk
0.026 2.2
1000 120 19.33mm 2 ;
355
0.0013 b d ;
As ,min
As ,min
As ,min 0.0013 1000 120 156mm 2 ;

As ,min 156mm 2 ;

As ,max 0.04 b d ;
As ,max 0.04 1000 120 4800mm 2 ;

156 524 5000[ mm 2 ];
d)
M2r= 13.90 kNm/m;

M 1r
;
b d 2 f cd
13.90 10 6
0.07;
1000 120 2 13.33
0.0726;
f
Asl b d cd ;
f yd
Asl 0.0726 1000 120
13.33
387 mm 2 ;
300

As ,min
0.026 f ctm
b d;
f yk
0.026 2.2
1000 120 19.33mm 2 ;
355
0.0013 b d ;
As ,min
As ,min
As ,min 0.0013 1000 120 156mm 2 ;

As ,min 156mm 2 ;
96

Proiect de Diploma

As ,max 0.04 b d ;
As ,max 0.04 1000 120 4800mm 2 ;

156 524 5000[ mm 2 ];
5.12 Calculul grinzilor:

Grinzile preiau incarcarile de la plansee, de la peretii de inchidere, cei despartitori si le
transmit stalpilor.
Un element de constructie poarta denumirea de grinda daca se respecta conditia:
L
5 unde:
max(b,h)
L lungimea grinzii;
b latimea sectiunii grinzii;
h inaltimea sectiunii grinzii.
5.12.1 Grinda longitudinala

97

Proiect de Diploma
Predimensionarea grinzii:
Predimensionarea grinzii se face conform capitolului 2 din breviarul de calcul. In urma
acstei predimensionari
hwL 500 mm
G L 25 X 50 ;

bwL 250 mm
Calculul momentelor in camp si in reazem:
Calculul momentelor in camp si in reazem pentru grinzi a fost efectuat cu ajutorul
programului automat de calcul ETABS 9.6.0.
In urma acestui calcul au rezultat urmatoarele valori ale momentelor:
camp
M
9477daNm
max
;
Mreazem
21120 .8daNm
max
Acoperirea minima cu beton:

c nom c min c tol 20 10 30mm;
Inaltimea utila a grinzii:

d hw,L c nom
20
500 30
460mm;
2
2
Latimea activa de placa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
b
b
b
1070 1070 250 2390mm
ef1 ef2 w
b min b b b w 2675 2675 250 5600mm b 2390mm;

1 2
ef
ef
5350mm
bl
5350
98

Proiect de Diploma
b
b
0.2b 0.1l 0.2 2675 0.1 5350 1070 0.2l
i
0
ef1
ef2
0
l
0.2l
0.2x5350
1
070
1070mm
0
ef1,2
;
b
0 2675mm
1,2 2
2 250
l 5600
5350mm
0
2
Se verifica pozitia axei neutre cu relatia:

b
ef 2390 9.56 5
b
250
wL
=>axa neutra se afla in placa;
MEd
b
h
h
9477 104
0.13 ef f 1 0.5 f 2.61;

2
2
bwL d
d
bwL d fcd 250 460 13.33
h f - inaltimea placii;
h f = 150 mm;
=> x h f axa neutra se afla in placa;
Procentul minim de armare la grinzi:

As , min 0.50
f ctm
bwL d , in care:
f yk
bt- latimea medie a zonei intinse;

As , min 0.50
22
25 x 46 3.67cm 2 ;
3450
Armare in camp:
MEd
9477 104
0.01;
bef d2 fcd 2390 4602 13.33
0.0101;
A s bef d
fcd
;
fyd
AS 0.0101 239 46
13.33 102
4.79cm2 ;
309 102
Alegem 414 cu As,ef = 6.16 cm2
Armarea pe reazem :
99

Proiect de Diploma
4
MEd
21120.8x10
0.300;
b wL d2 fcd 250 4602 13.33
0.3675
A s bef d
fcd
;
fyd
AS 0.3675 25 46
13.33 102
2
18.23cm
;
309 102

Verificarea la forta taietoare :
Forta taietoare de calcul este:
V Ed 162.55kN ;
Se determina coeficientul minim de armare transversala:

w,min 0.08x
f ck
fyk
0.08
20
0.001;
345
Cantitatea maxima de armatura transversala

A sw
0.5 cw 1 b
max
fcd
13.33
mm2
0.5 1 0.54 25
4.50
;
fywd
20
m
cw 1;
f
20
1 0.6 1 ck 0.6 1
0.54;
200
200
Distanta maxima intre etrieri pe directia longitudinala si transversala se determina cu relatiile :
0.75 d(1 ctg ) 0.75 460 1 345mm

sl,max 300mm;
300mm
sl,max
s t,max 0.75d 0.75 460 345mm ;
Se determina forta taietoare capabila a elementului fara armatura transversala :
VRd,c c Rd,c 1 k( 100 l fck
C Rd,c
1/3
k1 cp b wL d
0.18 0.18
0.12;
c
1 .5
cp 0;
1 1.0;
200
200
1
1.66 2;
d
460
A sl
616
l
0.005 0.02;
b wL d 250 460
k 1
100

Proiect de Diploma
l - coeficient de armare longitudinala;

Asl se considera 414 ;
VRd,c [0.12 1 1.66(100 0.005 20)1/3] 250 460 4935.4daN;
Valoarea minima a fortei taietoare capabila fara armatura speciala se determina cu relatia :
VRd,cmin ( min k1 cp ) b wL d 0.035 k3/2 fck b wL d 3849.84daN;
VEd 16255 VRd,c 4935.4[daN];
Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portanta a grinzii fara
armatura specifica, este nevoie de armatura transversala.
Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton V Rd , max pentru
valoarea minima a unghiului , adica :
VRd,max ck b wL z 1 fcd
1
;
ctgmin tg min

valoarea minima a unghiului min adica ctg min 2.5.
cw 1.0 ;
z- bratul de parghie al fortelor interne;

z= 0.9x d= 0.9x 460= 414 mm;
f
v1 0.6 1 ck 0.54;
250
1
;
ctgmin tg min
VRd,max 1.0 250 414 0.54 13.33
1
1
2.5
2.5
25690daN ;
V Rd ,c VEd V Rd , max ;
4935.4 16255 25690[ daN ];
Se adopta ctg 2 , cu care se determina distanta intre etrieri, considerand etrieri cu

doua ramuri de forfecare si diametrul barei de 8 mm.
Asw 2 0.503 1.006cm 2 ;
s- distanta intre etrieri;

s
Asw z f ywd ctg

V Ed
100.6 414 221.7 2

113 .61mm;
162550
Se adpota s= 100 mm.

Verificarea fortei taietoare capabile:
1
;
ctg tg
VRd,max 1.0 250 414 0.54 13.33
1
1
2.0
2.0
101
29800.5daN ;

Proiect de Diploma
V Rd ,max V Ed ;
29800.5 16255[ daN ];
Verificarea procentului de ramare transversal:

w, min 0.08
w,eff
f ck
f yk
A sw
100.6
0.004;
bw s 250 100
w,min 0.08
20
0.0014 w,eff ;
255
Zonele critice sunt zonele de la extremitatile grinzilor, masurate de la fata stalpilor, cu

lungmea l cr hwL 500mm;
5.12.2 GRINDA TRANSVERSALA:

Predimensionarea grinzii:
Predimensionarea grinzii se face conform capitolului 2 din breviarul de calcul. In urma
acstei predimensionari
hwL 500 mm
G T 25 X 50;

bwL 250 mm
Calculul momentelor in camp si in reazem:
Calculul momentelor in camp si in reazem pentru grinzi a fost efectuat cu ajutorul
programului automat de calcul ETABS 9.6.0.
In urma acestui calcul au rezultat urmatoarele valori ale momentelor:
camp
M
10264daNm
max
;
reazem
Mmax
15780daNm
Acoperirea minima cu beton:

c nom c min c tol 20 10 30mm;
Inaltimea utila a grinzii:

d hw,L c nom
20
500 30
460mm;
2
2
Latimea activa de placa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
102

Proiect de Diploma
b
b
b
1070 1070 250 2390mm
ef1 ef2 w
b min b b b w 2675 2675 250 5600mm b 2390mm;

1 2
ef
ef
5350mm
bl
5350
b
b
0.2b 0.1l 0.2 2675 0.1x5350 1070 0.2l ;
i
0
ef1
ef2
0
l
0.2l
0.2x5350
1
070
1070mm;
0
ef1,2
;
b
0 2675mm
1,2 2
2 250
l 5600
5350mm;
0
2
Se verifica pozitia axei neutre cu relatia:

b
ef 2390 9.56 5
=>axa neutra se afla in placa;
bw
250
MEd
b
h
h
10264 104
0.15 ef f 1 0.5 f 2.61;

2
2
bw d
d
bw d fcd 250 460 13.33
h f - inaltimea placii;
h f = 150 mm;
=> x h f axa neutra se afla in placa;
Procentul minim de armare la grinzi:

As , min 0.50
f ctm
bt d , in care:
f yk
bt- latimea medie a zonei intinse;

As , min 0.50
22
25 x 46 3.67cm 2 ;
3450
Armare in camp:
103

Proiect de Diploma
MEd
10264 104
0.015;
bef d2 fcd 2390 4602 13.33
0.0151;
A s bef d
fcd
;
fyd
AS 0.0151 239 46
13.33 102
7.16cm2 ;
309 102

Armarea pe reazem :
MEd
15780 104
0.220;
b w d2 fcd 250 4602 13.33
0.2517;
A s bef d
fcd
;
fyd
AS 0.2517 25 46
13.33 102
12.49cm2 ;
309 102

Verificarea la forta taietoare :
Forta taietoare de calcul este:
V Ed 148.63kN ;
Se determina coeficientul minim de armare transversala:

w,min 0.08x
f ck
fyk
0.08
20
0.001;
345
Cantitatea maxima de armatura transversala

A sw
0.5 cw 1 b
max
fcd
13.33
mm2
0.5 1 0.54 25
4.50
;
fywd
20
m
cw 1;
f
20
1 0.6 1 ck 0.6 1
0.54;
200
200
Distanta maxima intre etrieri pe directia longitudinala si transversala se determina cu relatiile :
0.75 d(1 ctgt 0.75 460(1 0) 345mm

sl,max 300mm;
300mm
sl,max
s t,max 0.75 d 0.75 460 345mm ;

104

Proiect de Diploma
Se determina forta taietoare capabila a elementului fara armatura transversala :
VRd,c cRd,c 1 k100 1 fck
C Rd,c
1/3
k1 cp bwL d
0.18 0.18
0.12;
c
1.5
cp 0;
1 1.0;
200
200
k 1
1
1.66 2;
d
460
A sl
808
l
0.007 0.02;
b wT d 250 460
l - coeficient de armare longitudinala;

Asl se considera 416 ;
VRd,c [0.12 1 1.66(100 0.007 20)1/3] 250 460 5521.15daN;
Valoarea minima a fortei taietoare capabila fara armatura speciala se determina cu relatia :
VRd,cmin ( min k1 cp ) b d 0.035 k3/2 fck b wT d 3849.84daN;
VEd 14863 VRd,c 5521.15[daN];
Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portanta a grinzii fara
armatura specifica, este nevoie de armatura transversala.
valoarea minima a unghiului , adica :
VRd,max ck b wT z 1 fcd
1
;
ctg min tgmin

valoarea minima a unghiului min adica ctg min 2.5.
cw 1.0 ;
z- bratul de parghie al fortelor interne;

z= 0.9x d= 0.9x 460= 414 mm;
f
v1 0.6 1 ck 0.54;
250
1
;
ctgmin tgmin
VRd,max 1.0 250 414 0.54 13.33
1
2.5
105
1
2.5
25690daN ;

Proiect de Diploma
V Rd ,c VEd V Rd , max ;
4935.4 14863 25690[ daN ];
Se adopta ctg 2 , cu care se determina distanta intre etrieri, considerand etrieri cu

doua ramuri de forfecare si diametrul barei de 8 mm.
Asw 2 0.503 1.006cm 2 ;
s- distanta intre etrieri;

s
Asw z f ywd ctg

VEd
100.6 414 221.7 2

124.25mm;
14863
Se adpota s= 100 mm.

Verificarea fortei taietoare capabile:
1
;
ctg tg
VRd,max 1.0 250 414 0.54 13.33
1
1
2.0
2.0
29800.5daN ;
V Rd , max V Ed ;
29800.5 14863[ daN ];
Verificarea procentului de ramare transversal:

w,min 0.08
w,eff
f ck
f yk
A sw
100.6
0.004;
bwT s 250 100
w,min 0.08
20
0.0014 w,eff ;
255
Zonele critice sunt zonele de la extremitatile grinzilor, masurate de la fata stalpilor, cu

lungmea l cr hwT 500mm;
106

Proiect de Diploma
5.13 Calculul stalpilor

5.13.1 Stalp central: 450x450
Armarea se considera ca fiind armare simetrica:

C nom C min C tol 20 10 30mm;
20
30
40mm;
2
2
450 40 410mm;
d 1 d 2 a eff 30
d st h d 1, 2
d1,2- strat de acoperire cu beton;

h0- reprezinta inaltimea zonei active a betonului;
Cnom- acoperirea cu beton nominal;
Cmin- acoperirea minima cu beton;
Ctol- toleranta admisibila;
In urma unui calcul static automat au rezultat urmatoarele valori de calcul ale
solicitarilor in starea limita ultima (SLU):
Cazul I:
max
N Ed
1509.82kN ;
af
nodul inferior: M 0 Ed , y 56.89kNm;
M 0afEd , z 70.16kNm;
max
N Ed
1492.36kN ;
af
nodul superior: M 0 Ed , y 52.04kNm;
iar in starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta:

M 0 Eqp , z 20.30kNm;
nodul inferior:
nodul superior:
M 0 Eqp , y 13.97 kNm;
M 0 Eqp , z 20.74kNm;
M 0 Eqp , y 14.72kNm;
Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t 0=30 zile,
umiditatea mediului 50% si h0
2 Ac
2 450 450
225mm.
u
2 ( 450 450)
=> (, t 0 ) 3.7;
107

Proiect de Diploma
.
Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a
curgerii lente:
eff , z (, t 0 )
eff , y (, t 0 )
M 0 Eqp
M 0 Ed
M 0 Eqp
M 0 Ed
3.7
20.74
1.04;
74.09
3.7
14.72
1.05;
52.04
Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete:

lim
20 A B C
;
n
unde:
Az
1
1
0.83;
1 0.2 eff , z
1 0.2 1.04
Ay
1
1
0.83;
1 0.2 eff , y 1 0.2 1.05
B z , y 1 2 z , y 1 2 0.607 1.49;
z, y
f cd
C z 1 .7
C y 1 .7
N Ed
1492.36 10 3
0.607;
b h0 13.33 450 410
M oEd , z (inf)
M oEd , z (sup)
1 .7
70.16
0.753;
74.09
1 .7
56.89
0.607;
52.04
M oEd , y (inf)
M oEd , y (sup)
lim, z
lim, y
n
20 A B C
n
20 A B C
n
20 0.83 1.49 0.753

0.56
20 0.83 1.49 0.607
0.56
24.89;
20.06;
N Ed
1509.82 10 3
0.56;
Ac f cd
450 450 13.33
i( y , z )
y,z
I c( y,z )
Ac
l 0( y , z )
i( y , z )
h
12
450
12
129.904mm;
1650
12.787;
129.904
l 0 ( y , z ) 0.5 H niv 0.5 3300 1650mm;

y , z lim ;
12.787 20.06;
Deoarece lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului.

Cazul II:
108

Proiect de Diploma
af
N Ed
807.36kN ;
af
N Ed
844.88kN ;
max
M 0max
Ed , z 86.02 kNm;
af
N Ed
794.45kN ;
M 0afEd , y 38.56kNm;
af
N Ed
831.97 kN ;
max
af
nodul superior: M 0 Ed , y 111 .68kNm; M 0 Ed , y 44.02kNm;
M 0max
Ed , z 80.54 kNm;

M 0 Eqp , z 19.16kNm;
nodul inferior:
nodul superior:
M 0 Eqp , y 14.68kNm;
M 0 Eqp , z 19.70kNm;
M 0 Eqp , y 14.31kNm;
2 Ac
2 450 450
225mm.
u
2 (450 450)
=> (, t 0 ) 3.7;
.
curgerii lente:
eff , z (, t 0 )
eff , y (, t 0 )
M 0 Eqp
M 0 Ed
M 0 Eqp
M 0 Ed
3.7
19.70
0.85;
86.02
3.7
14.68
0.41;
131.04

lim
20 A B C
n
unde:
109

Proiect de Diploma
Az
1
1
0.85;
1 0.2 eff , z
1 0.2 0.85
Ay
1
1
0.92;
1 0.2 eff , y
1 0.2 0.41
B z , y 1 2 z , y 1 2 0.34 1.30;
z, y
f cd
C z 1 .7
C y 1 .7
N Ed
844.88 10 3
0.34;
b h0 13.33 450 410
M oEd , z (inf)
M oEd , z (sup)
1 .7
86.02
0.63;
80.54
1 .7
131.04
0.53;
111 .68
M oEd , y (inf)
M oEd , y (sup)
lim, z
lim, y
n
20 A B C
n
20 A B C
n
20 0.85 1.30 0.63

0.31
20 0.92 1.30 0.53
0.31
25.01;
22.77;
N Ed
844.88 10 3
0.31;
Ac f cd
450 450 13.33
i( y , z )
y,z
I c( y,z )
Ac
l 0( y , z )
i( y , z )
h
12
450
12
129.904mm;
1650
12.787;
129.904
l 0 ( y , z ) 0.5 H niv 0.5 3300 1650mm;

y , z lim ;
12.787 22.77;
Calculul armaturii longitudinale:

Excentricitatea provenita din imperfectiune:
l
1650
ei 0
4.125mm;
400
400
l 0 0.5 H st 0.5 3300 1650mm;
Deoarece excentricitatile au valori mai mici decat 20 mm, se adopta excentricitatile
urmatoare ei= 20 mm.
Moment de calcul corectat cu excentricitate:

Caz I:
110

Proiect de Diploma
af
max
M Ed , y M Ed
, y N Ed ei 44.78 1509.82 0.02 75.98kNm;
af
max
M Ed , z M Ed
, z N Ed ei 52.03 1509.82 0.02 82.23kNm;
Caz II:
max
af , y
M Ed , y M Ed
ei 131.04 807.36 0.02 147.187 kNm;
, y N Ed
max
af , z
M Ed , z M Ed
ei 86.02 844.88 0.02 102.918kNm;
, z N Ed
af , y
max, y
af , y
M Ed
N Ed
ei 35.60 807.36 0.02 51.747 kNm;
, z M Ed , z
af , z
max, z
af , z
M Ed
ei 44.02 844.88 0.02 60.918kNm;
, y M Ed , y N Ed
Solicitarea cea mai defavorabila, la care se face calculul armaturilor este cazul al
II- lea: M Ed , y si M Ed , z .
Determinarea ariilor de armatura longitudinala:
Stalpii
se
armeaza
As ,tot As1 As 2 2 As1 ,
y
z

simetric
As1 As 2 .
Determinarea
se face pe baza valorilor:

M Ed , y
b y h y2 f cd
M Ed , z
bz hz2 f cd
147.187 10 6
0.121;
450 450 2 13.33
102.918 10 6
0.085;
450 450 2 13.33
af , max( y , z )
N Ed
844.88 10 3
0.313;
b y , z h y , z f cd
450 450 13.33
As ,tot tot b y , z h y , z
f cd
;
f yd
d1 d 2
40
0.09 0.1;
h
h
450
111
armaturii
totale

Proiect de Diploma
Conform Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992- 1 dupa Zoltan Kiss si
Traian Onet, tot 0 conform figurii 3.6 b) avand
0.1 NEdaf ,max(y,z) 0.1844.88103

273.424
As,min max f yd 309

;
.0 008 A 1620
c
As,min 1620mm2;
As,max .0 04 Ac .0 04 2025 8100mm2;
se adopta 8 20 As ,eff 2512mm 2 ;
112
d
0.10 , stalpii se armeaza constructiv.
h

Proiect de Diploma
Cantitatea totala de armatura se repartizeaza uniform pe toate cele patru laturi:

As ,tot ,eff
4
2512
628mm 2 ;
4
Verificarea la compresiune excentrica oblica:

Sectiunea obtinuta se verifica la compresiune oblica cu relatia:
n
M Ed , y
Rd , y
M Ed , z
Rd , z
1.00;
Unde:
n este coeficientul care se determina in functie de valoarea de calcul a fortei axiale
de compresiune N Ed si forta axiala capabila la compresiune centrica;
M Rd , y si M Rd , z reprezinta momentele incovoietoare capabile pe cele doua directii,
calculate in ipoteza compresiunii excentrice drepte, sub actiunea fortei axiale de calcul N Ed ;
Caz I :
N Rd b h f cd As ,tot ,eff f yd ;
N Rd 450 450 13.33 2512 309 3475533 N ;
N Ed 1509820
0.4;
N Rd
3475533
Din tabelul 3.6, din Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1

n 1.27 in functie de raportul
N Ed
N Rd .
113

Proiect de Diploma
0;
M Rd M C M M N ;
M C f cd h C d st d st (1
XC
);
2 d st
C
;
d st
N Ed
1509820
C
0.767;
hst d st f cd 450 410 13.33 0.8
XC
M C f cd hst C d st2 1
;
2
0.8 0.767
M C 13.33 450 0.8 0.767 410 2 1

2
428898257.2 Nmm 428.898kNm;

M As 2 s ( d st a eff );
M 3 314 309 (410 40) 107698860.0 Nmm 107.699kNm;
bst
450
a eff 1509820
40
2
279316700 Nmm 279.317 kNm;

M N N Ed
M Rd ( y , z ) 428.898 107.699 279.317 257.28kNm;

1.27
1.27
56.89
74.09
1.00;
257.28
257.28
0.147 0.206 0.353 1.00;
Caz II :
114

Proiect de Diploma
N Rd 450 450 13.33 2512 309 3475533 N ;
N Ed
844880
0.2;
N Rd
3475533

N Ed
N Rd .
0;
M Rd M C M M N ;
XC
);
2 d st
C
;
d st
N Ed
844880
C
0.430;
hst d st f cd 450 410 13.33 0.8
XC
;
2
0.8 0.430
M C 13.33 450 0.8 0.430 410 2 1

2
287209734.8 Nmm 287.21kNm;

M 3 314 309 (410 40) 107698860.0 Nmm 107.699kNm;
bst
450
a eff 844880
40
2
156302800 Nmm 156.303kNm;

M N N Ed
115

Proiect de Diploma
M Rd ( y , z ) 287.21 107.699 156.303 238.606kNm;

1.1.
1. 1
147.187
102.918
1.00;
238.606
238.606
0.587 0.396 0.983 1.00;
Calculul armaturii transversale:

Diametrul armaturii transversale trebuie sa respecte conditia urmatoare pentru clasa
de ductilitate M.
d bl
;
d bw h
6mm;
unde:
dbl= 20 mm reprezinta diametrul barelor longitudinale;
h= 450 mm;
20
0.044;
d bw 450
6mm;
Se alege dbw= 8 mm.
Conform SR EN 1992- 1, la stalpii participanti la structuri antiseismice, care prezinta
deformatii postelastic semnificative, zonele de la extremitati pe o distanta l cr se vor
considera zone critice. Lungimea zonelor critice se obtine in functie de clasa de ductilitate (M)
cu relatiile urmatoare:
116

Proiect de Diploma
hc 450m
4
5
0
m
l
cl 3150
lcrmin min min52m ;
6 6
450m
450m 450m
lcr 50m ;4
l cl 3150
7 3 lungimea zonelor critice nu se extind pe toata lungimea stalpului,

hc
450
limitandu-se la l cr 450mm.
117

Proiect de Diploma
In zonele critice se prevad etrieri si agrafe, care sa asigure ductilitatea necesara si

impiedicarea flambajului local al barelor longitudinal. Armatura transversala se dispune astfel
incat sa se realizeze o stare de solicitare triaxiala eficienta. Conditiile pentru realizarea
acestor cerinte, pentru clasa de ductilitate M, sunt urmatoarele:
-
procentul minim de armare transversal va fi:

0.035% in zona critica a stalpilor de la baza lor, la primul nivel;
0.025% in restul zonelor critice;
distanta dintre etrieri in zona critica a stalpilor:
118

Proiect de Diploma
8 dbl 8 20 160mm
b
450 40
Scl,max min 0
205mm;
2 2
175mm
Scl,max 160mm;
Se adopta 8 / 150mm .
-
distanta intre etrieri in afara zonei critice a stalpilor:
20 dbl 20 20 400mm
Scl,max min min(b, h) 450mm ;

400mm
Scl,max 400mm;
5.13.2 Stalp marginal: 450x450
Armarea se considera ca fiind armare simetrica:

C nom C min C tol 20 10 30mm;
20
30
40mm;
2
2
450 40 410mm;
d 1 d 2 a eff 30
d st h d 1, 2
d1,2- strat de acoperire cu beton;

h0- reprezinta inaltimea zonei active a betonului;
Cnom- acoperirea cu beton nominal;
Cmin- acoperirea minima cu beton;
Ctol- toleranta admisibila;
119

Proiect de Diploma
In urma unui calcul static automat au rezultat urmatoarele valori de calcul ale
solicitarilor in starea limita ultima (SLU):
Cazul I:
max
N Ed
1185 .66kN ;
af
max
N Ed
1168 .22kN ;
af
nodul superior: M 0 Ed , y 43.31kNm;

M 0 Eqp , z 20.75kNm;
nodul inferior:
nodul superior:
M 0 Eqp , y 15.49kNm;
M 0 Eqp , z 26.09kNm;
M 0 Eqp , y 15.30kNm;
2 Ac
2 450 450
225mm.
u
2 ( 450 450)
=> (, t 0 ) 3.7;
.
curgerii lente:
eff , z (, t 0 )
eff , y (, t 0 )
M 0 Eqp
M 0 Ed
M 0 Eqp
M 0 Ed
3.7
20.75
0.96;
80.18
3.7
15.30
1.31;
43.31

lim
20 A B C
;
n
unde:
120

Proiect de Diploma
Az
1
1
0.84;
1 0.2 eff , z
1 0.2 0.96
Ay
1
1
0.79;
1 0.2 eff , y
1 0.2 1.31
B z , y 1 2 z , y 1 2 0.48 1.40;
z, y
f cd
C z 1.7
C y 1.7
N Ed
1185 .66 10 3
0.48;
b h0 13.33 450 410
M oEd , z (inf)
M oEd , z (sup)
1.7
80.18
0.85;
94.83
1.7
45.29
0.65;
43.31
M oEd , y (inf)
M oEd , y (sup)
lim, z
lim, y
n
20 A B C
n
20 A B C
n
20 0.84 1.40 0.85

0.44
20 0.79 1.40 0.65
0.44
30.14;
21.68;
N Ed
1185 .66 10 3
0.44;
Ac f cd
450 450 13.33
i( y , z )
y,z
I c( y,z )
Ac
l 0( y , z )
i( y , z )
h
12
450
12
129.904mm;
1650
12.787;
129.904
l 0 ( y , z ) 0.5 H niv 0.5 3300 1650mm;

y , z lim ;
12.787 21.68;

Cazul II:
af
N Ed
700.42kN ;
af
N Ed
649.69kN ;
max
M 0afEd , y 46.27 kNm;
M 0max
Ed , z 149.10 kNm;
af
N Ed
675.369kN ;
af
N Ed
636.78kN ;
max
af
nodul superior: M 0 Ed , y 233.68kNm; M 0 Ed , y 34.56kNm;
M 0max
Ed , z 218.12kNm;

-
nodul inferior:
M 0 Eqp , z 14.99kNm;
M 0 Eqp , y 12.87 kNm;

121

nodul superior:
Proiect de Diploma
M 0 Eqp , z 24.15kNm;
M 0 Eqp , y 23.79kNm;
2 Ac
2 450 450
225mm.
u
2 ( 450 450)
=> (, t 0 ) 3.7;
.
curgerii lente:
eff , z (, t 0 )
eff , y (, t 0 )
M 0 Eqp
M 0 Ed
M 0 Eqp
M 0 Ed
3.7
14.99
0.25;
218.12
3.7
12.87
0.17;
286.71

lim
20 A B C
;
n
unde:
Az
1
1
0.95;
1 0.2 eff , z
1 0.2 0.25
Ay
1
1
0.97;
1 0.2 eff , y
1 0.2 0.17
B z , y 1 2 z , y 1 2 0.28 1.25;
z, y
f cd
C z 1.7
C y 1.7
N Ed
700.42 10 3
0.28;
b h0 13.33 450 410
M oEd , z (inf)
M oEd , z (sup)
1.7
149.10
1.02;
218.12
1.7
186.45
1.05;
286.71
M oEd , y (inf)
M oEd , y (sup)
lim, z
lim, y
n
20 A B C
n
20 A B C
n
20 0.95 1.25 1.02
0.26
20 0.97 1.25 1.05
0.26
N Ed
700.42 10 3
0.26;
Ac f cd
450 450 13.33
i( y , z )
I c( y,z )
Ac
h
12
450
12
129.904mm;
122
47.51;
49.94;

y,z
l 0( y , z )
i( y , z )
Proiect de Diploma
1650
12.787;
129.904
l 0 ( y , z ) 0.5 H niv 0.5 3300 1650mm;

y , z lim ;
12.787 47.51;
Calculul armaturii longitudinale:

Excentricitatea provenita din imperfectiune:
l
1650
ei 0
4.125mm;
400
400
l 0 0.5 H st 0.5 3300 1650mm;
Deoarece excentricitatile au valori mai mici decat 20 mm, se adopta excentricitatile
urmatoare ei= 20 mm.
Moment de calcul corectat cu excentricitate:

Caz I:
af
max
M Ed , y M Ed
, y N Ed ei 45.29 1185 .66 0.02 69.003kNm;
af
max
M Ed , z M Ed
, z N Ed ei 94.83 1185 .66 0.02 118 .54 kNm;
Caz II:
max
af , y
M Ed , y M Ed
ei 233.68 700.42 0.02 247.69kNm;
, y N Ed
max
af , z
M Ed , z M Ed
ei 218.12 649.69 0.02 231.11kNm;
, z N Ed
af , y
max, y
af , y
M Ed
ei 44.18 700.42 0.02 58.19kNm;
, z M Ed , z N Ed
af , z
max, z
af , z
M Ed
ei 46.27 649.69 0.02 59.26kNm;
, y M Ed , y N Ed
Solicitarea cea mai defavorabila, la care se face calculul armaturilor este cazul al
II- lea: M Ed , y si M Ed , z .
Determinarea ariilor de armatura longitudinala:
Stalpii
se
armeaza
simetric
As1 As 2 .
As ,tot As1 As 2 2 As1 , se face pe baza valorilor:
123
Determinarea
armaturii
totale

y
z
M Ed , y
b y h y2 f cd
M Ed , z
bz hz2 f cd
Proiect de Diploma
247.69 10 6
0.20;
450 450 2 13.33
231.11 10 6
0.19;
450 450 2 13.33
af , max( y , z )
N Ed
700.42 10 3

0.26;
b y , z h y , z f cd
450 450 13.33
f cd
;
f yd
d1 d 2
40
0.09 0.1;
h
h
450
Conform Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992- 1 dupa Zoltan Kiss si
Traian Onet, tot 0.3 conform figurii 3.6 b) avand
124
d
0.10 .
h

Proiect de Diploma
0.1 NEdaf ,max(y,z) 0.1844.88103

273.424
As,min max f yd 309

;
.0 008 A 1620
c
As,min 1620mm2;
As,max .0 04 Ac .0 04 202500 8100mm2;
f cd
;
f yd
As ,tot 0.3 450 450
13.33
2620.703mm 2 ;
309
se adopta 8 25 As ,eff 3928mm 2 ;

Cantitatea totala de armatura se repartizeaza uniform pe toate cele patru laturi:
As ,tot ,eff
4
3928
982mm 2 ;
4
Verificarea la compresiune excentrica oblica:

Sectiunea obtinuta se verifica la compresiune oblica cu relatia:
M Ed , y
M Rd , y
M Ed , z
M
Rd , z
1.00;
125

Proiect de Diploma
Unde:
n este coeficientul care se determina in functie de valoarea de calcul a fortei axiale
de compresiune N Ed si forta axiala capabila la compresiune centrica;
M Rd , y si M Rd , z reprezinta momentele incovoietoare capabile pe cele doua directii,
calculate in ipoteza compresiunii excentrice drepte, sub actiunea fortei axiale de calcul N Ed ;
Caz I :
N Rd 450 450 13.33 3928 309 3913077.0 N ;
N Ed
1185660
0.302;
N Rd
3913077

N Ed
N Rd .
126

Proiect de Diploma
0;
M Rd M C M M N ;
XC
);
2 d st
C
;
d st
N Ed
1185660
C
0.603;
hst d st f cd 450 410 13.33 0.8
XC
;
2
0.8 0.603
M C 13.33 450 0.8 0.603 410 2 1

2
369100809.7 Nmm 369.101kNm;

M 3 491 309 ( 410 40) 168408090.0 Nmm 168.401Nm;
bst
450
a eff 1185660
40
2
219347100.0 Nmm 219.347 kNm;

M N N Ed
M Rd ( y , z ) 369.101 168.401 219.347 318.155kNm;

1.20
1.20
69.003
118 .54
1.00;
318.155
318.155
0.159 0.306 0.465 1.00;
Caz II :
127

Proiect de Diploma
N Rd 450 450 13.33 3928 309 3913077.0 N ;
N Ed
700420
0.18;
N Rd
3913077

N Ed
N Rd .
0;
M Rd M C M M N ;
XC
);
2 d st
C
;
d st
N Ed
700420
C
0.356;
hst d st f cd 450 410 13.33 0.8
XC
;
2
0.8 0.356
M C 13.33 450 0.8 0.356 410 2 1

2
346283396.2 Nmm 346.283kNm;

M 3 491 309 ( 410 40) 198408090.0 Nmm 198.408kNm;
bst
450
a eff 700420
40
2
119577700 .0 Nmm 119 .578kNm;

M N N Ed
128

Proiect de Diploma
M Rd ( y , z ) 346.283 198.408 119 .578 425.113kNm;

1.10.
1.10
247.69
231.11
1.00;
425.113
425.113
0.552 0.411 0.963 1.00;
Calculul armaturii transversale:

Diametrul armaturii transversale trebuie sa respecte conditia urmatoare pentru clasa
de ductilitate M.
d bl
;
d bw h
6mm;
unde:
dbl= 20 mm reprezinta diametrul barelor longitudinale;
h= 450 mm;
20
0.044;
d bw 450
6mm;
Se alege dbw= 8 mm.
Conform SR EN 1992- 1, la stalpii participanti la structuri antiseismice, care prezinta
deformatii postelastic semnificative, zonele de la extremitati pe o distanta l cr se vor
considera zone critice. Lungimea zonelor critice se obtine in functie de clasa de ductilitate (M)
cu relatiile urmatoare:
129

Proiect de Diploma
hc 450m
4
5
0
m
l
cl 3150
lcrmin min min52m ;
6 6
450m
450m 450m
lcr 50m ;4
l cl 3150
7 3 lungimea zonelor critice nu se extind pe toata lungimea stalpului,

hc
450
limitandu-se la l cr 450mm.
130

Proiect de Diploma
In zonele critice se prevad etrieri si agrafe, care sa asigure ductilitatea necesara si

impiedicarea flambajului local al barelor longitudinal. Armatura transversala se dispune astfel
incat sa se realizeze o stare de solicitare triaxiala eficienta. Conditiile pentru realizarea
acestor cerinte, pentru clasa de ductilitate M, sunt urmatoarele:
-
procentul minim de armare transversal va fi:

0.035% in zona critica a stalpilor de la baza lor, la primul nivel;
0.025% in restul zonelor critice;
distanta dintre etrieri in zona critica a stalpilor:
131

Proiect de Diploma
8 dbl 8 25 200mm
b
450 40
Scl,max min 0
205mm ;
2 2
175mm
Scl,max 175mm;
distanta intre etrieri in afara zonei critice a stalpilor:
20 dbl 20 25 500mm
Scl,max min min(b, h) 450mm ;

400mm
Scl,max 400mm;
132

Proiect de Diploma
5.14 Calculul scarii

5.14.1 Evaluarea incarcarilor:
Incarcari pe podest:
a) Permanente:
- placa b.a. monolit 15 cm:
1.35x 0.15x 25= 5.06 kN/ m2;
- mozaic turnat:
1.35x 0.015x1= 0.021 kN/m2;
- tencuiala:
1.35x 0.025x 19= 0.64 kN/m2;
b) Utile:
1.5x 3= 4.5 kN/m2;
Vom nota totalitatea incarcarilor pe podest cu q 1, avand valoarea de q1= 10.22 kN/m2.
Incarcari pe podest:
a) Permanente:
- trepte din beton simplu:
1.35x 0.0736x 24= 2.38 kN/ m2;
- rampa b.a.:
1.35x 0.15x 25= 5.06 kN/ m2;
- tencuiala:
1.35x 0.025x 19= 0.64 kN/ m2;
b) Utile:
1.5x 3= 4.5 kN/ m2;
Vom nota incarcarile de pe rampe cu q2, avand valoarea q 2 12.58kN / m 2 .
5.14.2 Prezentarea modelului de calcul
Schema statica utilizata pentru calculul momentelor incovoietoare in scara din beton
armat este o grinda franta actionata pe zonele de rampa si podest de incarcarile specific
calculate anterior, q1 si q2. Calculul static s- a efectuat cu ajutorul programului de calcul
structural ETABS 9.6.0.
Dimensiunile scarii sunt prezentate in figura de mai jos:
133

Proiect de Diploma
5.14.3Dimensionarea armaturilor longitudinale la momentul incovoietor

Momentele incovoietoare de proiectare pentru grinzi se obtin din infasuratoarea din
programul ETABS 9.6.0.
Dimensionare armatura superioara din podest:
Mpodest = 29.652 kNm;
M podest
b d 2 f cd
2964.2 10 6
0,154;
1000 120 2 13.33
= 0.1693;
As b d
f cd
13.33
902.71 mm2
= 0.1693x1000x120x
f yd
300
12
10
As,eff = 1131 mm2
Dimensionare armatura inferioara din rampa:
Mrampa = 24.111 kNm;
134

M rampa
b d 2 f cd
Proiect de Diploma
24.111 10 6
0.125
1000 120 2 13.33
= 0.1340;
As b d
f cd
13.33
714.49 mm2
= 0.134x 1000x 120x
f yd
300
12
15
As,eff = 754 mm2
5.15. Calculul peretilor structurali din beton armat
Pentru ca, la nivelul cotei
sunt dispuse grinzi, peretii structurali din beton
armat se vor calcula in mod simplificator ca ziduri de sprijin, incastrati la ambele capete.
Calculul diafragmei se face pe o fasie de 1m.
135

Proiect de Diploma
P - impingerea activa datorita presiunii pamantului;
Pa = ka h2/2
( fora concentrata);
2
ka = tg (45 - /2 ) coeficientului impingerii active;
= 30;
ka = 0.33;
h = 1.85 m ;
= 19.0 kN/m3;
Pa = 0.33 x 19.0 x 1.852/2 =10.73 kN/m;
Schema statica al diafragmei s-a considerat o grinda de 1m latime incastrata la
ambele capete.
In urma calcului cu ajutorul programului AxisVM10 au rezultat urmatoarele
momente incovoietoare pe reazem si in camp:
Mr = -3.00 kNm;
Mc = 1.09 kNm;
a) Calculul armaturii pe reazem
136

Proiect de Diploma
Mr
;
b d 2 f cd
b 1000mm;
d h cnom
sl
10
200 30
165mm;
2
2
f cd 13.33 N / mm 2 ;
3.00 10 6
0.008;
1000 165 2 13.33
0.0101;
Asl b d
f cd
f yd
Asl 0.0101 1000 165
13.33
74.05mm 2 ;
300
Pmin (%) 0.075

Aeff
0.075 b h 0.075 1000 200
150mm 2
100
100
2
Se adopta 10 / 20 cu Aeff 392mm .
b) Calculul armaturii in camp

1.09 10 6
0.003;
1000 165 2 13.33
0.0101;
Asl b d
f cd
f yd
Asl 0.0101 1000 165
13.33
74.05mm 2 ;
300
Pmin (%) 0.075

Aeff
0.075 b h 0.075 1000 200
150mm 2
100
100
2
Se adopta 10 / 20 cu Aeff 392mm .
137

5.16
Proiect de Diploma
Calculul fundatiilor
5.16.1 Considerente generale

Fundatiile reprezinta ansamblul elementelor structurale care transmit ncarcarile la terenul
de fundare.
Terenul de fundare constituie suportul constructiv i reprezinta volumul de roca sau de
pamant care resimte influenta constructiei respective sau n care pot avea loc fenomene care
sa influenteze constructia.
Adancimea de fundare este distanta masurata de la nivelul terenului(natural sau
sistematizat) pana la talpa fundatiei.
Adancimea minima de fundare se stabileste n functie de: adancimea de nghet, nivelul
apei subterane,natura terenului bun de fundare, naltimea minima constructiva a fundatiei,
conditiile tehnologice.
138

Proiect de Diploma
Dimensiunile bazei fundatiei se aleg astfel nat presiunile la contactul ntre fundatie i
teren sa aiba valori acceptabile, pentru a se mpiedica aparitia unor stari limita care sa
pericliteze siguranta constructiei i/sau exploatarea normala a constructiei.
Pentru fundarea stalpilor centrali i marginali s-a adoptat solutia de fundatie izolata tip bloc
de beton simplu si cuzinet din beton armat.
Betonul utilizat la realizarea fundatiilor tip talpa armata va fi de clasa minima C8/10.
Elementele necunoscute ale fundatiei sunt dimensiunile geometrice (L,B si H), precum i
armaturile din talpa.
Pentru un teren de fundare din argila nisipoasa, uneori nisip argilos,caracteristicile

geotehnice sunt urmatoarele:
p conv 550 KN / m 2 ;
e 0.6;
I c 0.5;
19.00kN / m 3 ;
5.16.2 Calculul fundatiei pentru stalpul central ( 45X 45)

-
Grupare fundamentala:
N max 1460.24kN
Vx 25.98kN
VY 31.76kN
M x 31.41kN
M y 21.62kNm
Grupare speciala 1:
M max 106.63kNm
N 805.52kN
Vx 77.64kN
VY 11.66kN
M x 9.54kNm
5.16.2.1 Predimensionarea fundatiei:

Nf
A
Pconv ;
N f 1.2 N max 1.2 1460.24 1752.29kN ;
139

Nf
A
Proiect de Diploma
Pconv A
Nf
Pconv
1752.29
3.19m 2 ;
550
A B L; B L 3.19m 2 ;
L
1 L B;
B
B 2 3.19m 2 ; B
3.19 1.79m B 1.80m;
L B 1.80m;
5.16.2.2
Verificare:
0.5...0.6 pentru o treapta
lc bc
0.4...0.5 pentru doua trepte
L B
lc bc
0.5 lc 0.5 L lc 0.5 1.8 0.9m;
L B
bc 0.5 B bc 0.5 1.8 0.9m;
lc l st
0.9 0.45
0.15m
hc 3
hc
3
hc max hc 0.25 lc hc max hc 0.25 0.9 max 0.225m ;

h 30cm
0.3m
hc 30cm
hc 0.30m;
140

Proiect de Diploma
hc
2
;
lc l st 3
2
0.30
2
2
tg
1.33 ;
0.9 0.45 3
3
2
tg
L lc
2
H max H 40cm pentru o treapta ;

H 30cm pentru doua trepte
1.8 0.9
H 0.45
H max H 40cm pentru o treapta max H 40cm pentru o treapta ;

H 0.45m;
tg tg adm ; tg adm 1.0;

H
tg adm ;
L lc
2
0.45
tg
1.0; 2.0 1.0
1 .8 0 .9
2
= P conv +
;
tg
C D corectie de adancime;
C B corectie de latime;
Pentru :
- B5m
P conv x
x (B - 1);
= 0.05 ( pentru pamanturi coezive);

=
P conv x
x (B - 1);
= 550 x 0.05 x (1.8 1);

= 22 kPa;
-
<2m
= 550
P conv
2.7 2
;
4
= 96.25 kPa;
=
P conv
= 550+ 96.25+ 22;

= 668.25 kPa ;
141

Proiect de Diploma
Din gruparea fundamentala

Nf
1.)
pconv ; 1.0;
N f N B L H f MED G ;
N ef 1460.24 1.8 1.8 0.95 22 1.35 1551.66kN ;
N ef
A
Pconv
1551.66
1.0 668.25 kN / m 2 ;
3.24
478.91 668.25[ kN / m 2 ];
Nf
2.)
M Ed , fX
WX
M Ed , fY
WY
1.4 pconv ;
N f 1460.24 1.8 1.8 0.95 22 1,35 1511.66kN ;
M x ,ef M x V x H f 31.41 25.98 0.75 50.895kNm;
M y ,ef M y V y H f 21.62 31.76 0.75 45.44kNm;
Wx
L2 B 1.8 1.8 2
0.972 m 3 ;
6
6
B 2 L 1.8 2 1.8
Wx 0.972 m 3 ;
6
6
1511.66 50.895 45.44
1.4 668.25;
3.24
0.972
0.972
Wy
565.67 935.55[ kN / m 2 ] ;
Nf
A
Din gruparea speciala

M x ,ef
Wx
M y ,ef
Wy
1.6 Pconv ;
N f 805.52 1.8 1.8 0.95 22 1.0 873.236kN ;
M x ,ef M x V x H f 9.54 77.64 0.75 67.77 kNm;
M y ,ef M ymax V y H f 106.63 11.06 0.75 114 .925kNm;
873.236 67.77 114 .925
1.6 668.25;
3.24
0.972
0.972
457.48 1069.2 [ kN / m 2 ];
5.16.2.3 Armarea cuzinetului
142

P1, 2 ,3, 4
P1
P2
P3
P4
N ef ,1
N ef ,1
Ac
N ef ,1
Ac
N ef ,1
Ac
Ac
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
Ac
W x ,e
M x ,ef ,1
N ef ,1
M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e
Proiect de Diploma
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
1467.457 39.204 31.142
2390.655kN / m 2 ;
0.81
0.1215 0.1215
1467.457 39.204 31.142
1878.029kN / m 2 ;
0.81
0.1215 0.1215
1467.457 39.204 31.142
1745.322kN / m 2 ;
0.81
0.1215 0.1215
1467.457 39.204 31.142
1232.696kN / m 2 ;
0.81
0.1215 0.1215
M y ,ef ,1
W y ,e
N ef ,1 N max G med l c bc H f H 1460.24 1.35 22 0.9 0.9 (0.75 0.45)

1467.457 kN ;
Ac lc bc 0.9 0.9 0.81m 2 ;

M xef ,1 M x V x ( H f H ) 31.41 25.98 (0.75 0.45) 39.204kNm;
M y ,ef ,1 M y V y ( H f H ) 21.62 31.74 (0.75 0.45) 31.142kNm;
2
l bc 0.93
Wxc c
0.1215m 3 ;
6
6
2
W yc
lc bc
0.93
Wxc 0.1215m 3 ;
6
6
l2
l2
M a , a bc P0 x P1 P0 x
2
3
0.225 2
0.225 2
0.9 2101.165
( 2390.655 2101.165)
58.071kNm;
2
3
P0 P4 lc l x
;
P1 P4
lc
P0
l c l x P1 P4
lc
P4
(0.9 0.225) (2390.655 1232.696)

1232.696 2101.165kN / m 2 ;
0.9
lx
lc lst 0.9 0.45
0.225m;
2
2
ly
bc l st 0.9 0.45
l x 0.225m;
2
2
2
M b ,b l c
P1 P2 l y
2390.655 1878.029 0.225 2
0 .9
48.623kNm;
2
2
2
2
5.16.2.4 Prescriptii de armare.

Beton: C16/20
Armatura:PC52 (max 14 )=S355( 6 14)
143

Proiect de Diploma
C nom C min ctol 40 10 50mm;
d x hc Cnom
300 50 5 245mm;
2
10mm;
d y d x 245 10 235mm;
M a ,a
l c d x2 f cd
58.071 10 6
0.100;
900 245 2 10.67
x 0.1056;
Asx x lc d x
f cd
10.67
0.1056 900 245
804.04mm 2 8.04cm 2 ;
f yd
309
Asx ,ef 10.05cm 2 516;
M b ,b
2
bc d y f cd
48.623 10 6
0.091;
900 235 2 10.67
Asy y bc d y
y 0.0952;
f cd
10.67
0.0952 900 245
724.855mm 2 7.25cm 2 ;
f yd
309
Asy ,ef 7.70cm 2 514;
5.16.2.5 Procent minim de armare :

0.075
0.075
lc d x
900 245 165.375mm 2 1.65cm 2 ;
100
100
0.075
0.075
bc d y
900 235 158.625mm 2 1.59cm 2 ;
100
100
Asx ,min
Asy ,min
5.16.2.6 Verificarea la strapungere a cuzinetului:

Deoarece tg 1.33 1.00 nu mai este necesara aceasta verificare la strapungere a
cuzinetului, conform NP 112- 04 Normativ privind proiectarea structurilor de fundare directa .
5.16.3 Calculul fundatiei pentru stalpul marginal ( 45x 45):

-
Grupare fundamentala:
144

Proiect de Diploma
N max 1185 .66kN

Vx 19.68kN
VY 39.56kN
M x 37.35kN
M y 15.66kNm
Grupare speciala 1:
M max 265.23kNm
N 700.42kN
Vx 302.05kN
VY 26.12kN
M x 22.21kNm
5.16.3.1 Predimensionarea fundatiei:

Nf
A
Pconv ;
N f 1.2 N max 1.2 1185 .66 1422.79kN ;
Nf
A
Pconv A
Nf
Pconv
1422.79
2.59m 2 ;
550
A B L; B L 2.59m 2 ;
L
1 L B;
B
B 2 2.59m 2 ; B
2.59 1.61m B 1.80m;
L B 1.80m;
5.16.3.2
Verificare:
145

Proiect de Diploma
0.5. .0.6 pentru o treapta;
lc bc
0.4. .0.5 pentru doua trepte;
L B
lc bc
0.5 lc 0.5 L lc 0.5 1.8 0.9m;
L B
bc 0.5 B bc 0.5 1.8 0.9m;
lc l st
0.9 0.45
0.15m
hc 3
hc
3
hc max hc 0.25 lc hc max hc 0.25 0.9 max 0.225m ;

h 30cm
0.3m
hc 30cm
hc 0.30m;
hc
2
;
l c l st
3
2
0.30
2
2
tg
1.33 ;
0.9 0.45 3
3
2
tg
L lc
2
H 40cm pentru o treapta ;
H max
1.8 0.9
H 40cm pentru o treapta max
H max
H 0.45
H 40cm pentru o treapta ;
H 0.45m;
tg tg adm ; tg adm 1.0;

H
tg adm ;
L lc
2
0.45
tg
1.0; 2.0 1.0
1 .8 0 .9
2
tg
146

P conv
Proiect de Diploma
C D corectie de adancime;
C B corectie de latime;
Pentru :
- B5m
P conv x
x (B - 1);
= 0.05 ( pentru pamanturi coezive);

=
P conv x
x (B - 1);
= 550 x 0.05 x (1.8 1);

= 22 kPa;
<2m
= 550
P conv
2.7 2
;
4
= 96.25 kPa;
=
P conv
= 550+ 96.25+ 22;

= 668.25 kPa ;
Din gruparea fundamentala

Nf
2.)
pconv ; 1.0;
N ef 1185 .66 1.8 1.8 0.95 22 1.35 1277.08kN ;
N ef
A
Pconv
1277.08
1.0 668.25 kN / m 2 ;
3.24
394.16 668.25[ kN / m 2 ];
Nf
2.)
M Ed , fX
WX
M Ed , fY
WY
1.4 pconv ;
N f 1185 .66 1.8 1.8 0.95 22 1.35 1277.08kN ;
M x ,ef M x V x H f 37.35 19.68 0.75 52.11kNm;
M y ,ef M y V y H f 15.66 39.56 0.75 45.33kNm;
Wx
L2 B 1.8 1.8 2
0.972 m 3 ;
6
6
B 2 L 1.8 2 1.8
Wx 0.972 m 3 ;
6
6
1277.08 52.11 45.33
1.4 668.25;
3.24
0.972 0.972
Wy
147

Proiect de Diploma
494.41 935.55 [ kN / m 2 ];
Nf
A
Din gruparea speciala
M x ,ef
Wx
M y ,ef
Wy
1.6 Pconv ;
N f 700.42 1.8 1.8 0.95 22 1.0 768.14kN ;
M x ,ef M xmax V x H f 265.23 302.05 0.75 491.77 kNm;

M y ,ef M y V y H f 22.21 26.12 0.75 41.80kNm;
768.14 491.77 41.80
1.6 668.25;
3.24
0.972
0.972
786.02 1069.2 [ kN / m 2 ];
5.16.3.3 Armarea cuzinetului

P1, 2 ,3, 4
P1
P2
P3
P4
N ef ,1
N ef ,1
Ac
N ef ,1
Ac
N ef ,1
Ac
N ef ,1
Ac
Ac
M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e
M x ,ef ,1
W x ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
M y ,ef ,1
W y ,e
1190 .877 43.254 27.528
2052.786kN / m 2 ;
0.81
0.1215 0.1215
1190 .877 43.254 27.528
1599.651kN / m 2 ;
0.81
0.1215 0.1215
1190 .877 43.254 27.528
1340.786kN / m 2 ;
0.81
0.1215 0.1215
1190 .877 43.254 27.528
887.651kN / m 2 ;
0.81
0.1215 0.1215
N ef ,1 N max G med l c bc H f H 1185 .66 1.35 22 0.9 0.9 (0.75 0.45)

1190 .877 kN ;
Ac lc bc 0.9 0.9 0.81m 2 ;

M xef ,1 M x V x ( H f H ) 37.35 19.68 (0.75 0.45) 43.254kNm;
M y ,ef ,1 M y V y ( H f H ) 15.66 39.56 (0.75 0.45) 27.528kNm;
2
Wxc
lc bc 0.93
0.1215m 3 ;
6
6
2
lc bc
0.93
W yc
Wxc 0.1215m 3 ;
6
6
l2
l2
M a ,a bc P0 x P1 P0 x
2
3
0.225 2
0.225 2
0.9 1674.117
( 2052.786 1674.117 )
43.889kNm;
2
3
148

Proiect de Diploma
P0 P4 lc l x
;
P1 P4
lc
l c l x P1 P4
P0
lc
P4
(0.9 0.225) (2052.786 887.651)

887.651 1674.117 kN / m 2 ;
0.9
lx
lc lst 0.9 0.45
0.225m;
2
2
ly
bc lst 0.9 0.45
l x 0.225m;
2
2
2
M b ,b
P P2 l y
2052.786 1599.651 0.225 2
lc 1
0.9
41.604kNm;
2
2
2
2
5.16.3.4 Prescriptii de armare:

Beton: C16/20
Armatura:PC52 (max 14 )=S355( 6 14)
C nom C min ctol 40 10 50mm;
d x hc Cnom
300 50 5 245mm;
2
10mm;
d y d x 245 10 235mm;
M a ,a
l c d x2 f cd
43.889 10 6
0.076;
900 245 2 10.67
x 0.0792;
Asx x l c d x
f cd
10.67
0.0792 900 245
603.031mm 2 6.03cm 2 ;
f yd
309
Asx ,ef 7.70cm 2 514;
M b ,b
2
bc d y f cd
41.604 10 6
0.078;
900 235 2 10.67
Asy y bc d y
y 0.0812;
f cd
10.67
0.0812 900 245
618.259mm 2 6.18cm 2 ;
f yd
309
Asy ,ef 7.70cm 2 514;
5.16.3.5 Procent minim de armare :

0.075
0.075
lc d x
900 245 165.375mm 2 1.65cm 2 ;
100
100
0.075
0.075
bc d y
900 235 158.625mm 2 1.59cm 2 ;
100
100
Asx ,min
Asy ,min
149

Proiect de Diploma
5.16.3.6 Verificarea la strapungere a cuzinetului:

Deoarece tg 1.33 1.00 nu mai este necesara aceasta verificare la strapungere a
cuzinetului, conform NP 112- 04 Normativ privind proiectarea structurilor de fundare directa .
6. Organizare de santier
Pentru executarea in bune conditii a lucrarilor de investitii, la obiectiv sunt necesare
unele masuri privind organizarea santierului de constructii. In cazul de fata, procentul de
ocupare al terenului POT este de 15.698%, fapt ce permite organizarea executiei lucrarilor in
limitele terenului trasat prin planul de situatie cadastral.
Accesul auto si accesul pietonal pana la obiectievele de investitii sunt asigurate de
cele existente fara a necesita noi investitii. Pentru asigurarea executiei in bune conditii si
protectia mediunlui inconjurator, antrepriza de constructii va trebui sa asigure amplasarea in
incinta constructiei a urmatoarelor obiecte: baraci metalice cu dimensiunile de 3.20 x 4.80m
(conducere de santier, depozit de material marunte si vestiar personal), 3 WC ecologic, 2
150

Proiect de Diploma
containere pentru deseuri ( 1 container deseuri nepericuloase si 1 container deseuri

periculoase), precum si amenajarea de platforme pentru blocuri BCA de zidarie, material
lemnos si pamant rezultat din sapaturi ( pana la utilizarea in umpluturi sau evacuarea din
incinta), platforme astfel amenajate astfel incat sa nu stanjeneasca activitatea in incinta sau
ca materialele sa fie antrenate in circulatia din zona.
In acest sens propunem amplasarea celor doua baraci pe latura de vest a
platformei betonate si a cabinei de WC ecologic in zona de est a terenului, la limita platformei
asfaltate din incinta (la circa 1m de limita de teren), platforma de depozitare a blocurilor BCA
si platform de depozitare a materialului lemnos vor fi amplasate pe latura de vest a platformei
betonate, iar platforma pentru depozitarea pamantului rezultat din sapaturi va fi amplasata pe
zona de vest pe spatial plantat existent intre platforma betonata si limita terenului asa cum
rezulta din planul de situatie pentru organizarea de santier.
Deseurile rezultate din activitatea de constructii la obiective sau pamantul rezultat in
excedent din sapaturi vor fi transportate periodic la gropile ecologice sau centrele de
valorificare, dupa caz, puncte stabilite de autoritatile administratiei locale in prealabil. Dupa
adjudecarea licitatiei pentru executarea lucrarilor antreprenorul va elabora proiectul definitiv
de organizare a executiei in care va evidentia obligatoriu si gospodarirea deseurilor.
Santierul va fi echipat cu un post de incendiu, care cuprinde:
- galeti din tabla, vopsite in culoarea rosie, cu inscriptia galeata de incendiu (2 buc.);
- lopeti cu coada (2 buc.);
- topoare tarnacop cu coada (2 buc.);
- cangi cu coada (2 buc.);
- rangi de fier (2 buc.);
- scara imperechere din trei segmente (1 buc.);
- lada cu nisip de 0,5 mc (1 buc.);
- stingatoare portabile.
Atat punctul de lucru cat si platforma de organizare de santier vor fi iluminate pe
timp de noapte, locurile periculoase vor fi marcate, semnalizate si ingradite (obligatoriu la
zonele unde se fac sapaturi).
Lucrarea va avea panou de prezentare, conform normelor MLPAT panou de
identificare a santierului de constructii conform Monitorului Oficial 345/11.IX.1998 de
dimensiuni min.60 x 90 cm.
Necesarul de apa si energie electrica se va asigura din retelele existente in incinta
prin racorduri provizorii pe intreaga durata de a lucrarilor de constructii- montaj si instalatii la
obiectivele proiectate.
Deseurile provenite din exploatare sunt deseuri menajere. Deseurile vor fi sortate
zilnic si depozitate in europubele. Evacuarea acestora se va asigura prin contracte cu firme
specializate, la gropile de gunoi existente, in fiecare zi.
Amplasarea pubelelor se va face centralizat cu cele existente, la minim 10m fata de
cladire, in spatii protejate contra precipitatiilor atmosferice, a soarelui si a vantului.
Ca urmare a necesitatii formarii unei atitudini pozitive si constructive catre
eonomisire si catre conservarea si protejarea mediului, in institutie vor fi afisate in locuri
vizibile materiale ce promoveaza economisirea apei si energiei electrice. In paralel se va
urmari colectarea materialelor reciclabile utilizate in institutie si transportul acestora la
centrele de colectare.
151

Proiect de Diploma
Pe timpul executarii lucrarilor la constructia proiectata se vor lua toate masurile

pentru respectarea tuturor prescriptiilor tehnice in vigoare privind tehnologia lucrarilor de
constructii-montaj si instalatii, precum si a prevederilor normativelor republicane de tehnica
securitatii muncii la lucrarile de constructii.
Intocmit,
7. Program de participare a proiectantului pe santier
Asigurarea calitatii in constructii constituie obligatia tuturor factorilor care participa la

conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor si implica o strategie adecvata si masuri
specifice pentru garantarea calitatii acestora. Astfel prezenta proiectantilor de specialitate pe
santier este o componenta esentiala, iar din punctul de vedere al legislatiei in vigoare are
doua niveluri distincte de exercitare si anume: urmarirea de santier si asistenta tehnica.
Dintre obligatiile proiectantului conform Legii 10/1995 amintim:
- asigurarea prin proiect si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator
cerintelor esentiale, cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale;
152

Proiect de Diploma
prezentarea proiectului elaborat in fata specialistilor verificatori de proiecte atestati,

stabiliti de catre beneficiar, precum si solutionarea neconformitatilor si
neconcordantelor semnalate;
- stabilirea prin proiect a fazelor de executie determinante pentru lucrarile aferente
cerintelor esentiale si participarea pe santier la verificarile de calitate legate de
acestea;
- stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie din vina proiectantului,
precum si urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate;
- participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la receptia lucrarilor executate;
- realizarea documentatiei de postutilizare a constructiei, la cererea beneficiarului.
Urmarirea de santier constituie o obligatie a proiectantului, stabilita si
reglementata de legislatia in vigoare si consta in urmatoarele:
1. Verificarea executiei lucrarilor in sensul respectarii prevederilor autorizatiei de
construire, activitatea prevazuta n Legea 184/2001 dar si o obligatie conform Legii
10/1995, si Legii 50/1991;
2. Participarea la verificarea si atestarea fazelor determinante stabilite prin programul de
urmarire de catre proiectant a calitatii executiei lucrarilor, care este prevazuta n
proiectul tehnic;
3. Stabilirea prin dispozitii de santier a solutiilor de remediere a defectelor aparute in
executie, din vina proiectantului si urmarirea aplicarii pe santier a rezolvarii
adoptate,dup insusirea acestora de catre specialist verificatori de proiecte atestati, la
cererea beneficiarului.
Beneficiarul are obligatia sa depuna la sediul Inspectiei de Stat in Constructii
programul de urmarire a calitatii executiei, atasat instiintarii de incepere a lucrarilor de
construire. Programul de urmarire a calitatii la fazele determinante va fi vizat de catre ISC,cu
precizarea fazelor cand trebuie s fie prezent si un inspector de stat ISC. La verificarea pe
santier a fazelor determinante trebuie sa participe: beneficiarul reprezentat de dirigintele de
santier, proiectantul, executantul reprezentat de responsabilul tehnic cu executia,
inspectoratul de stat ISC, alti specialisti.
Anuntarea proiectantului cat si a celorlalti participanti se va face in scris, cu
minim doua zile inainte de data efectuarii controlului, pentru fiecare etapa si faza
determinanta in parte.
8. Program pentru controlul calitatii lucrarilor
In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, Regulamentului privind controlul de

stat al calitatii in constructii (HG 272/1994) i Procedurii privind controlul statului n fazele de
executie determinante pentru rezistenta i stabilitatea constructiilor (Ordinul nr. 31/N/1995 al
MLPAT), se stabileste de comun acord uramtorul program:
Nr.
crt.
Lucrarea ce se executa,se verifica si se receptioneaza si

pentru care se intocmesc documente scrise
153
Documentul
ce se incheie
Participanti

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
Proiect de Diploma
Predare, primire amplasament

Trasare constructie
Natura teren fundare, cota de fundare
Lucrari premergatoare turnarii fundatiilor, trasare fundatii
Armare si cofrare fundatii
Receptia fundatiilor
Termo- hidroizolatii infrastructura
Realizare structura pereti demisol
Realizare structura stalpi demisol
Armare si cofrare grinzi, placa peste demisol 0.00 m
Receptia structurii de rezistenta a demisolului
Realizare structura stalpi parter
Realizare placa cota +3.30 m
Realizare structura stalpi etaj 1
Realizare structura stalpi etaj 2
Realizare structura stalpi mansarda
Receptia calitativa a structurii de rezistenta
Realizare tamplarie
Receptie finisaje interioare si exterioare
Receptie la terminarea lucrarilor
PV
PV
PVLA-FD
PV
PVLA-FD
PVLA
PVLA
PVR
PVR
PV-FD
PVLA
PVLA-FD
PVLA-FD
PVLA-FD
PVLA-FD
PVLA-FD
PVLA-FD
PVLA-FD
PVLA-FD
PVR
PVR
PVR
PVR
B+E+T
B+E+T+I
B+E+G+I
B+E
B+E+P
B+E+P
B+E
B+E+P
B+E+P
B+E+P+I
B+E+P
B+E+P+I
B+E+P+I
B+E+P+I
B+E+P+I
B+E+P+I
B+E+P+I
B+E+P+I
B+E+P+I
B+E+P+I
B+E
B+E
B+E+P
Legenda:
B = beneficiar ;
PVLA = proces verbal lucrari ascunse;
E = executant ;
FD = faza determinanta;
P = proiectant;
T = topograf;
I = inspector I.S.C ;
G = geotehnician;
PV = proces verbal;
PVR = proces verbal de receptie;
Executantul va anunta in scris cu 10 zile inainte de faza determinant Inspectia de Stat
in Constructii si cu nota telefonica pe ceilalti participanti.
La toate fazele, executantul va prezenta, certificate de garan ie, agrement tehnic,
certificate de calitate si rezultate ale probelor de laborator ( buletine incercari beton si otel
beton) pentru materialele puse sau ce se vor pune n opera.
Anuntarea proiectantului se va face in scris, cu minim doua zile nainte de data
efectuarii controlului, pentru fiecare etapa si faza determinanta in parte.
La receptia obiectivului un exemplar din prezentul program completat se va anexa la
cartea tehnica a constructiei.
Trecerea la executie se va face numai dupa insusirea si semnarea de catre executant
si beneficiar a programului de control.
Pentru faza de executie sapaturi la fundatii, cota de fundare si natura terenului de
fundare va fi chemat obligatoriu proiectantul Studiului geotehnic pentru atestarea naturii
terenului de fundare.
154

PROIECTANT
Proiect de Diploma
BENEFICIAR
155
EXECUTANT

Mircea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mircea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Transilvania Brasov

constructie au fost respectate in totalitate prescriptiile si prevederile normativelor in vigoare.

1.2 Date ale amplasamentului cladirii

Incarcari date de zapada conform CR1-1-3-2012

Universitatea Transilvania Brasov

2.1 Date generale:

SCOALA GENERALA D+ P+ 2E+ M;

Gheorgheni, b-dul Lacu- Rosu;

Facultatea de Constructii Brasov;

Musca Georgiana Adriana;

2.2 Caracteristici amplasament:

Acceleratia seismica pentru proiectare ag=0,16g;

Perioada de control (de colt) a spectrului de raspuns Tc 0.7 s ;

Clasa de importanta si de expunere la cutremur a cladirii II.

Universitatea Transilvania Brasov

2.3 Caractersticile constructiei propriu zise:

2.3 .1 Regimul de inaltime

Universitatea Transilvania Brasov

Universitatea Transilvania Brasov

Trotuar de garda- pavele

2.4 Finisaje interioare

Tencuieli driscuite si gletuite;

Placaje cu faianta in grupurile sanitare;

Pardoseli din parchet in salile de clasa;

Pardoseli din gresie montata pe adeziv in grupurile sanitare;

Pardoseli din mozaic in holuri;

Trepte la scara interioara executate din beton cu finisaj din mozaic;

Tamplarie PVC cu geam termoizolant Low- E

2.5 Finisaje exterioare

Tamplaria exterioara este din PVC cu geam termopan de tip Low- E;

Invelitoare tip tigla Lindab;

Tencuieli cu praf de marmura cu cimenta alb, cu zone de tencuiala driscuita;

Treptele sunt din piatra naturala;

Trotuarele de protectie din beton spalat cu agregate sortate;

Dalaje exterioare cu pavele prefabrcate din beton cu colorant si borduri;

2.6 Functiuni pe nivele

Universitatea Transilvania Brasov

Suprafata construita demisol = 313.96 mp;

2.8 Bilantul suprafetelor

Suprafata construita : 313.96 mp;

Suprafata desfasurata: 1569.80 mp;

Suprafata utila totala : 1550.11 mp;

Suprafata teren : 2000 mp;

La intocmirea proiectului s-au respectat prevederile legali din:

Legea 90/1996 privind protectia muncii;

Universitatea Transilvania Brasov

Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la inaltime;

925/1995, proiectul va fi supus verificarii tehnice pentru exigenta A (Rezistenta si Stabilitate)

Universitatea Transilvania Brasov

3. Memoriu tehnic de rezistenta

SCOALA GENERALA D+ P+ 2E+ M;

Gheorgheni, b- dul Lacu Rosu;

Documentatie de executie, detalii de rezistenta;

Facultatea de Constructii Brasov;

Student Musca Georgiana Adriana;

Proiectul tehnic de rezistenta contine documentatia legata de lucrarile de constructii

3.2 Conditii de amplasament si incadrare in zona

Acceleratia terenului pentru proiectare :ag= 0.16g;

Perioada de control (de colt) a spectrului de raspuns :T C= 0.7 s ;

Clasa de importanta si de expunere la cutremur a cladirii: II;

Actiuni asupra structurilor

Actiuni generale Incarcari date de zapada, valoarea

caracteristica a incarcarii din zapada la nivelul solului este: