CE ESTE MANAGEMENTUL

La origine cuvntul provine din cuvntul latin manus i desemneaz strunirea cailor
care trag un car sau o cru cu ajutorul hurilor.
Sensul verbului englez to manage sunt destul de surprinztoare dar mare parte din ele pot
contribui la nelegerea conceptului.
Iat cteva definiii:
1. A tine un cal in fru
2. A administra
3. A trata cu indulgen
4. A fi att de nendemnatic sau ghinionist nct.
5. A duce ceva la bun sfrit
Cteva definiii date managementului de specialiti:
A prevedea i a planifica, a organiza, a conduce, a coordona i a controla (Henri Fayol)

Asumarea rspunderii pentru deciderea, planificarea i reglementarea activitii unor

oameni lucrnd pentru un scop comun, astfel nct rezultatul corect s fie eficient i economic
(Brecht)
Lucrul cu indivizi sau grupuri pentru ndeplinirea unor obiective organizaionale (Hersey i
Blanchard)
Organizarea si sistematic a resurselor economice (Drucker)
Cea mai simpl i mai util definiie de lucru poate fi urmtoarea:
Atingerea unor obiective prin intermediul altor oameni.

Se sugereaz deci c nu managerul este cel care trage cru, el doar tine hurile.
Aceast imagine ne poate sugera diferena major ntre munca managerial ai alte feluri de
munc.
Non managerii ndeplinesc ei nii nite sarcini, indiferent la ce nivel, de la cel necalificat la
cel nalt calificat.
Muncitor sarcin
Managerul i determin pe ali oameni s efectueze sarcini.
Manager ali oamenisarcini
Implicaiile acestei definiii:
Managementul este o aptitudine distinct (n anumite momente ale carierei lor,
majoritatea managerilor vor fi nevoii s conduc ct mai bine oameni cu aptitudini pe
care ei nu le au. O situaie ngrijortoare pentru managerii neexperimentai i chiar i
pentru cei cu experien. La nivelurile inferioare, existena unor cunotine n domeniu
pe care l supravegheaz poate fi un avantaj. Totui cu ct un manager are un post mai
1

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

nalt cu att acest avantaj conteaz mai puin;la nivelurile superioare, este posibil
pentru un individ s fie expert n toate domeniile;finane , personal, marketing etc. pe
care le controleaz.)
Fiecare munc are elemente manageriale nici una nu este n ntregime
managerial;(fiecare muncitor care are de ndeplinit anumite sarcini trebuie s-i
asume i anumite sarcini manageriale; aprovizionarea locului de munc, s anune
necesitatea reparrii echipamentului etc. dac lum n considerare vrfurile piramidei ,
chiar i managerii cu posturi din cele mai nalte trebuie s fac anumite lucruri singuri
- programarea zilei lor de lucru)
managementul nu este neaprat o chestiune de salariu sau post important (Posturile
importante tind s aib un coninut managerial mai mare, dar nu ntotdeauna. Spre ex:
un profesionist poate avea puine rspunderi manageriale fa de un supraveghetor)

Sensurile cuvntului management

Supraveghere/supraveghetor
Supraveghere-desemneaz managementul la niveluri inferioare, unde de multe ori
munca are un coninut managerial mai ridicat.
Conducere (Leadership)/lider
Diferena dintre manager i un lider are o importan practic ce poate fi pus n
eviden prin dou ntrebri:
1. trebuie managerii s fie lideri?
2. Trebuie liderii s fie manageri?
Rspunsul pentru prima ntrebare este da. Pe de alt parte , n practic ,muli lideri
carismatici nu au nici un interes i nu se pricep la management.
A executa/executiv
Executiv nseamn un grup sau un individ care execut sau ndeplinete deciziile
unei alte persoane. Pe de alt parte executiv a fost nsuii n special de cei ce lucreaz n
comer pentru a defini un statut social nalt: main model executiv, consum executiv chiar
i serviet executiv.
Organizare/organizator
O bun organizare este un element al managementului ca i al altor tipuri de
munc.
Administrare/administrator
n general administrare este folosit cteodat mai ales n sectorul public ca sinonim
al managementului. Administrare tinde s aib conotaii de munc i sisteme de birou, cel
mai adesea fr nici o legtur cu luarea deciziilor sau al altor elemente de management.
Direcie/director
Tipul de director este o alternativ a cuvntului conductor sau manager pentru a
indica postul de management cu cea mai mare rspundere.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Control/controlor/revizor
Noiunea se extinde la unele domenii specializate cum ar fi : controlul produciei,
controlul calitii etc. Titlul e revizor sate utilizat pentru managerii cu funcii financiare.
Boss
Originea sa indic o anume perspectiv a muncii de manager. Cuvntul boss
nseamn n limba englez piesa central, de piatr sau lemn a unei arcade sau a unui dom pe
care se sprijin grinzile. Fr aceast structur ntreaga structur s-ar prbui.
Guvernator
Deriv din latinul gubernator, care desemneaz crmaciul unei nave , omul care
fixeaz capul i se asigur c nava pstreaz direcia bun.

Resursele managementului
Pentru a realiza ceva, managerii trebuie s se foloseasc ct mai eficient resursele
aflate la dispoziia sa. Aceste resurse vor fi o surs de putere, ct i de constrngere.
Cele mai importante resurse sunt:
Oameni, aptitudini, cunotine
Utilaje i echipamente
Materiale
Piaa
Timpul
Finanele
Produsele i procesele
Informaiile
Cldiri, terenuri
Infrastructur, amplasament
Bun voin, reputaie, imagine.
Satisfaciile i frustrrile managementului
Satisfaciile managementului sunt:
Producerea unui profit
Munca prin intermediul altora
Crearea unor schimbri vizibile n munca real
Rezolvarea unor probleme practice dure
Depirea obstacolelor
Luarea de decizii
Un mediu de lucru solicitant, mereu in schimbare
Frustrrile managementului sunt:
Stres continuu i copleitor
Inabilitatea de a trece peste dificulti iraionale sau necontrolate
Conflicte de personalitate
Prioriti contradictorii i mereu n schimbare
Un mediu solicitant, mereu n schimbare.
3

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Evoluii i orientri actuale n management

Management art sau tiin
Managementul constituie o tiin, adic un ansamblu organizat i coerent de
cunotine, concepte, principii, metode i tehnici, prin care se explic n mod
sistematic, fenomenele i procesele ce se produc n conducerea organizaiilor.
Managementul reprezint de asemenea o art care reflect latura sa pragmatic
i care const n miestria managerului de a rezolva problem n diferite situaii cu
rezultate bune, n condiii de eficien, aplicnd cunotine tiinifice.
Managementul constituie i o stare de spirit specific, reflectat de un anumit
fel de a vedea, a dori, a cuta i a accepta progresul.
coli i micri n evoluia managementului
coala clasic
Cuprinde ansamblul curentelor de organizare care s-au dezvoltat pe baza
operelor lui Taylor i Fayol. Principiile de baz ale acestei coli sunt:
Principiul ierarhiei-existena unor linii ierarhice de-a lungul crora se
exercit autoritatea
Unitatea de comand orice lucrtor nu primete dispoziii dect de la
un singur ef
Specializarea organizaional- fiecare lucrtor trebuie s ndeplineasc
sarcini specializate ce determin creterea productivitii muncii
Un ef poate conduce corespunztor numai un anumit numr de
subordonai
Corespondena autoritate- responsabilitate trebuie echilibrate
Conceptul mecanicist-eficacitatea se msoar prin eficacitate
Conceptul raionalist- oamenii se comport raional
Organizaia este un sistem nchis
n cadrul structurii conteaz numai relaii oficiale i formale etc.
Critici
Viziune mecanicist
Caracterul contradictoriu al unor principii
Ignorarea motivaiilor factorului uman.
coala relaiilor umane
Promotor Elton Mayo
Caracteristici:
Atenia este focalizat nu asupra persoanelor ci asupra grupurilor
4

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Integrarea persoanelor se bazeaz pe ncrederea acordat acestora

Decizii descentralizate
Reconsiderarea rolului factorului uman i al comunicaiilor
Deplasarea accentului de pe relaiile formale, oficiale, pe cele informale sociale
etc.

Critici
Ineficacitatea operaional a conceptelor i teoriilor avansate
Concentrarea exclusiv asupra aspectului uman
Supraevaluarea rolului climatului organizaional ca element motivaional
coala empiric (neoclasic)
Drucker promotor
Principalele caracteristici:
Abordarea empirist a problemelor conducerii, pe aceast baz dezvoltndu-se
teorii i concepte noi etc.
Critici
Riscul pe care il reprezint folosirea exagerat a studiilor de caz.

Micarea sistemic
Trsturi n domeniul managementului:
Realizeaz sinteza colilor care au precedat-o
Interferarea cu alte tiine i discipline
ntreprinderea ca un ansamblu unitar
Folosete limbajul matematic cibernetic i informatic
Propune o metodologie specific de abordare sistematic
Caracteristici i orientri ale managementului modern
Principalele trsturi definitorii i orientri de perspectiv sunt:
Viziunea global, integratoare de abordare a problemelor. Problemele
de management trebuie realizate pe dou planuri:
o Intraorganizaie
o ntre organizaii i mediu
Interdisciplinaritatea
Accentuarea caracterului previzional
Creterea dinamismului managerial-este determinat de dinamismul tot
mai accentuat al mediului de existen i aciune al organizaiei, de
creterea spectaculoas a frecvenei schimbrilor
Accentuarea caracterului finalist al aciunii manageriale - realizarea
obiectivelor generale ale organizaiei
Universalitatea managementului - utilizarea managementului n diverse
domenii
Profesionalizarea funciei de manager formarea i perfecionarea
cadrelor de conducere.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Noile postulate ale managementului P. Drucker

Managementul este general se afirm n toate domeniile economice i sociale
Dezvoltarea spiritului de inovare constituie trstura esenial a
managementului modern
Managementul este orientat spre sporirea continu a productivitii muncii
intelectuale i fizice
Managementul se grefeaz pe tradiiile culturale sociale i politice ale fiecrei
ri
Managementul constituie principalul factor de sporire a eficienei activitii
desfurate
Managementul constituie principalul animator al dezvoltrii economice.
Ce este Managementul de Mediu?

Managementul mediului are drept scop utilizarea responsabila a resurselor naturale,

economice si umane astfel incat mediul sa fie protejat si imbunatatit. El cauta sa protejeze
bunurile ecologice valoroase, sa managerieze zonele locale pe cea mai potrivita cale si sa
dezvolte relatiile intre populatie si mediul natural. Astazi obiectivele managementului
mediului sunt asigurarea principiilor fundamentale ale dezvoltarii durabile care cauta sa puna
in locul economiilor, mediul pentru acestia si generatiile viitoare.
Intrebare: Ce este managementul de mediu?
Raspuns: Managementul care face responsabila utilizarea resurselor naturale,
economice si umane pe caile care protejeaza si dezvolta mediul.
De ce este Managementul Mediului important?
Definitii
De la inceput trebuie diferentiati clar termenii de ecologie, respectiv protectia
mediului.
Ecologia este o stiinta biologica de sinteza ce studiaza prin excelenta conexiunile
ce apar intre organisme si mediul lor de viata, alcatuit din ansamblul factorilor de
mediu (abiotic si biotic), precum si structura, functia si productivitatea sistemelor
biologice si supra-individuale (populatii, biocenoze) si a sistemelor mixte (ecosisteme).
De subliniat faptul ca, daca ecologia este o stiinta, protectia mediului este mai degraba un
concept care trebuie sa se regaseasca in fiecare domeniu de activitate (industriala, agricola,
comerciala, de transport).
In sensul dat de legea mediului, protectia mediului este ansamblul actiunilor de
ocrotire si imbunatatire a mediului inconjurator, de protejare si gospodarire judicioasa
a resurselor naturale, inclusiv aerul, apa, solul, flora, fauna si esantioanele reprezentative
ale ecosistemelor naturale.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Imbinarea si corelarea aspectelor economice si de protectie a mediului cu cele sociale,

culturale, traditionale si de conservare a patrimoniului istoric, combinata cu dezvoltarea unor
mecanisme de productie similare mecanismelor ce domina ciclurile naturale urmate de
resursele naturale regenerabile (cicluri inchise) conduc la un model de dezvoltare durabila.
Dezvoltarea durabila este acea dezvoltare care corespunde necesitatilor
prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a le satisface pe ale
lor.
Conceptul a fost promovat si a reprezentat rezultatul activitatii Comisiei Brundtland
numita astfel dupa numele celei ce a condus comisia, d-na Bo Harley Brundtland, ulterior
devenita si Prim Ministru al Norvegiei.
Sensul de durabil care aparent este contrar dezvoltarii trebuie interpretat ca o
dezvoltare rationala facuta astfel incat sa poata fi mentinuta pe timp indelungat, chiar
permanent, continuu, deci durabil.
Conceptul de dezvolatare durabila este strans legat de utilizarea durabila a
resurselor naturale regenerabile. Asa cum ciclurile apei sau vegetatiei (ambele
reprezentand resurse regenerabile) sunt permanente cu pastrarea si conservareaa cantitativa, la
fel modelul de dezvoltare durabila incearca sa transpuna ciclurile inchise naturale in cadrul
unor activitati umane, inclusiv in utilizarea durabila a resurselor naturale regenerabile.
Prin utilizare durabila se intelege folosirea resurselor regenerabile intr-un mod si
o rata care sa nu conduca la declinul pe termen lung al acestora, mentinand potentialul
lor in acord cu necesitatile si aspiratiile generatiilor prezente si viitoare.
Desigur ca realizarea acestor obiective nu este posibila fara promovarea unui management de
mediu adecvat, componenta integrata in managementul general al unei organizatii.
Managementul este stiinta organizarii si conducerii intreprinderii, dupa unii autori.
Dupa altii managementul este activitatea sau arta de a conduce.
Desigur, daca avem in vedere necesitatea existentei la un conducator a unor calitati native
cum ar fi capacitatea organizatorica sau de decizie, managementul are si elemente specifice
unor arte.
O definitie mai completa ar fi:
Managementul este ansamblul activitatilor de organizare si conducere in scopul
adoptarii deciziilor optime in proiectarea si reglarea proceselor microeconomice
(relatiile economice la nivelul fiecarei intreprinderi).
Pentru ca in definitiile formulate mai sus am utilizat si notiunea de ecosistem este bine sa o
definim :
7

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Ecosistemul este un fragment mai mare sau mai mic al biosferei, alcatuit dintr-o
componenta vie, reprezentata de plante si animale (biocenoza) si una nevie (biotop)
formand un ansamblu integrat, in permanenta interactiune.
Totalitatea ecosistemelor formeaza biosfera.
Biosfera mai poate fi definita ca totalitatea ecosistemelor si a vietuitoarelor din
geosferele care contin viata (hidrosfera, litosfera si atmosfera, unde hidrosfera
reprezinta componenta lichida a geosferei, litosfera-componenta solida iar atmosfera
componenta gazoasa).
La inceput, deoarece primele acte si sisteme de reglementare Aer Curat, Apa Curata si
Depozitarea Deseurilor erau usor de dezvoltat, responsabilitatile de conformare erau relativ
simple si stabilite clar. Sarcina industriei de a gasi si implementa solutii de inginerie pentru
a clarifica problemele identificate a fost relativ simpla, dar costisitoare. Acest obiectiv nu a
facut sa se creeze o necesitate urgenta a companiilor spre a schimba cultura lor sau calea lor
de a face afaceri.
Cu trecerea anilor, totusi circumstantele s-au schimbat. Legile si reglementarile au
crescut in complexitate si s-au inplicat spre punctul in care cele mai multe companii au nevoie
sa dezvolte sisteme cuprinzatoare de conformare si culturi de conformare pentru a satisface
consistent litera legii.
De ce conformarea simpla cu legea este adesea insuficienta pentru protectia bunurilor si
investitiilor companiei?
Mai mult decat atat, companiile au descoperit ca simpla conformare cu legea adesea
nu este suficienta pentru a proteja bunurile lor si investitii mari pe care ei trebuie sa le faca
fata pentru crearea unei imagini favorabile care sa se identifice cu marca fabricii. Actiuni in
conformitate cu legea trebuie totusi sa rezulte din incidentele de mediu, pagube si gasirea de
amenzi dure de care trebuie sa se aiba grija rezultind procese si raspunderi punitive. Actiuni
in conformitate cu legea pot totusi sa fie fondate social dar iresponsabile din punct de vedere
mediu . Actiuni in conformitate cu legea, in mod egal daca grija fata de taxe este exercitata,
pot sa fie rau receptionate de comunitatile si organizatiile afectate .

Cadrul institutional specific protectiei mediului si conservarii

naturii
Pentru a putea vorbi despre managementul mediului in cunostinta de cauza trebuie sa
cunoastem principalele organisme cu atributii in domeniul protectiei mediului cu rol de a
elabora politici, strategii, reglementari, organisme de care trebuie sa tina seama toate unitatile
economice cu impact asupra mediului.
Institutii semnificative la nivel global
O serie de organisme din domeniul protectiei mediului sunt constituite pe langa Organizatia
Natiunilor Unite.
Un organism important il constituie:
8

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

 Comisia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila (CNUDD).

Aceasta comisie s-a constituit dupa Conferinta O.N.U. pentru mediu si dezvoltare
(UNCED). Comisia are rolul de a urmari progresele inregistrate pe plan mondial privind
transpunerea in practica a obiectivelor Agendei 21.
Agenda 21 este un document strategic sintetizand principalele obiective in diverse domenii
ce trebuie realizate in scopul tranzitiei spre o dezvoltare durabila. Agenda 21 a fost adoptata
de sefii de state si guverne cu ocazia participarii la Conferinta Mondiala Mediul si
Dezvoltarea, care a avut loc la Rio de Janeiro in iunie 1992. Cu aceasta ocazie fiecare tara
participanta a pregatit un Raport National privind Mediul si Dezvoltarea (Romania a prezentat
si ea un astfel de raport) cu evidentierea evolutiilor privind economia si mediul realizate dupa
Conferinta Omul si Mediul de la Stockholm din 1972.

La Rio s-au adoptat si alte documente importante si anume:

Declaratia sefilor de state si guverne participante conventiei cadru a ONU privind

prevenirea modificarilor climatice.
Semnarea conventiei cadru a ONU privind conservarea biodiversitatii
Adoptarea unui document referitor la despaduriri
Desigur ca un document extrem de important a fost si Agenda 21, chiar daca dupa unele
pareri acest document fixeaza unele termene nerealiste (de exemplu eradicarea saraciei pana
in anul 2000-2005 ).
CNUDD se reuneste in fiecare an la New-York la nivel de ministri ai economiei,
mediului, finantelor, etc. Cu aceasta ocazie se analizeaza si rapoartele anuale intocmite de
fiecare tara. Exista inca multe discutii asupra obiectivului de activitate al acestei comisii si al
evitarii suprapunerilor cu alte institutii ale ONU. Datele analizate indica progrese modeste in
ceea ce priveste promovarea obiectivelor Agendei 21.

Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (prescurtat in limba engleza UNEP sau
PNUE in franceza). Acest organism a luat fiinta la scurt timp dupa conferinta
mondiala Omul si mediul din 1972.
UNEP a avut ca scop promovarea cu precadere a unor proiecte de mediu menite sa vina in
sprijinul tarilor in curs de dezvoltare. Nu intamplator sediul acestuia se afla in Africa, la
Nairobi, capitala Kenyei. Este de altfel singurul sediu ONU aflat pe teritoriul african. Printre
proiectele prioritare finantate de UNEP sunt cele privind sprijinirea promovarii legislatiei de
mediu, protectia marilor si oceanelor inclusiv a marilor fluvii, crearea unui sistem mondial de
supraveghere a mediului, promovarea unor moduri de productie ecologica, etc.
O atentie speciala s-a acordat in ultimul timp Dunarii si Marii Negre prin sustinerea
corelarii dintre doua programe de mediu importante (programul privind protectia mediului in
bazinul Dunarii si cel privind protectia mediului in bazinul Marii Negre). Din pacate acest
organism se confrunta cu dificultati financiare deosebite si fondurile de care
9

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

dispune sunt insuficiente. Peste aceasta situatie se suprapune si necesitatea unei delimitari mai
clare intre activitatile UNEP si CNUDD.
Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
Desi acest program nu este dedicat direct problematicii mediului, totusi el acorda o
prioritate aspectelor de mediu in contextul unor actvitati economice. Un important program
PNUD in domeniul mediului s-a derulat si in Romania in perioada 1991-1994
PNUD are o reprezentanta permanenta si in Romania, el reprezentand si interesele UNEP si
ale fondului mondial de mediu in Romania.

Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (ONUDI) se implica

si ea in sustinerea unor proiecte de mediu.
Organizatia este interesata in facilitarea transferului de tehnologie, crearea unor centre
regionale care sa faciliteze transferul de tehnologii, etc..
In acest context ONUDI se implica in promovarea unor proiecte de transfer tehnologic in
cadrul unor conventii internationale din domeniul mediului. Astfel, in Romania a finantat
crearea secretariatului permanent al Conventiei de la Viena si a Protocolului de la Montreal
privind controlul substantelor ce distrug stratul de ozon. Totodata, ONUDI a finantat proiecte
de introducere in Romania a unor tehnologii alternative fata de cele actuale (care utilizeaza
cloroflorcarbonii ce contribuie la deteriorarea stratului de ozon). Astfel de proiecte s-au
derulat la Arctic Gaiesti, Tehnofrig Cluj, Bicapa Tarnaveni, etc.
Secretariatele Conventiilor Internationale din domeniul mediului.
Toate conventiile internationale din domeniul mediului, dispun de secretariate tehnice
permanente, care au rolul de a corela toate actiunile intreprinse de diferitele tari in cadrul
obligatiilor ce revin prin semnarea si ratificarea acestor conventii de catre tarile respective.
Fondul Mondial pentru Mediu (GEF) este gestionat prin Banca Mondiala si este
constituit din donatii ale unor organizatii internationale pentru acordarea unor fonduri
nerambursabile tarilor ce promoveaza proiecte de mediu ce intra in sfera de preocupare a
GEF. Deciziile sunt luate de un Consiliu al GEF format din reprezentanti ai diferitelor tari din
lume.
In afara organismelor de mai sus exista o serie de institutii finantatoare internationale care
se implica in sustinerea financiara a proiectelor de mediu, precum si importante organizatii
neguvernamentale internationale. Un astfel de exemplu este:
Uniunea Internationala pentru conservarea Naturii (UICN) organism ce are
menirea de a coordona pe plan international eforturile destinate protejarii diversitatii
biologice. Printre membrii UICN se numara si tara noastra prin implicarea in mod deosebit a
unor specialisti de prestigiu de la Facultatea de Biologie a Univesitatii din Bucuresti.

Institutii europene in domeniul protectiei mediului

10

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

La nivel european se disting urmatoarele organisme importante:

Comisia Uniunii Europene. Acest adevarat guvern european exercita atributii in
domeniul mediului prin Directia Generala XI-Mediu, Control Nuclear si Protectie Civila
(DGXI). Daca Comisia UE poate fi asimilata cu un ,,guvern european, DGXI reprezinta un
adevarat ,,minister al mediului european. Alaturi de DGXI este implicata in promovarea
proiectelor de asistenta externa inclusiv cele privind protectia mediului (PHARE, LIFE, etc.)
si Directia Generala I care coordoneaza politica externa a Uniunii.
Agentia Europeana de Mediu de la Copenhaga.
Acest organism a fost creat in 1995 avand rolul de a asigura cooperarea in domeniul mediului
intre tarile U.E. cu precadere in domeniul monitorizarii mediului. Si tarile asociate printre
care si Romania colaboreaza cu Agentia de la Copenhaga, dar pentru tarile asociate diversele
actiuni nu au caracterul de obligativitate pe care il au pentru tarile membre U.E.. Una dintre
actiunile si sarcinile cele mai importante ale Agentiei, asa cum aminteam mai sus este
realizarea unui sistem unitar european pentru monitorizarea mediului. In acest context s-au
realizat rapoartele privind starea mediului in Europa componenta importanta a procesului
media pentru Europa. Sub aceasta denumire se deruleaza actiunile decise de ministrii
mediului din Europa, care se intalnesc periodic pentru a analiza si a decide asupra masurilor
ce trebuiesc intreprinse in continuare. Bazele acestor reuniuni s-au pus la Dobris in Cehia in
anul 1991. Ulterior au avut loc reuniuni ale ministrilor europeni ai mediului la Lucerna
(1993), Sofia (1995) si Arhus (1998). Reuniunea de la Dobris a fost precedata de alte doua
reuniuni in 1990 la Bergen (Norvegia) si Dublin (Irlanda). Rapoartele europene privind starea
mediului au menirea evidentiereii dinamicii calitatii mediului european. S-a pus la punct o
retea internationala informatica (EIONET) la care este racordata si tara noastra prin Institutul
de Cercetari si
Ingineria Mediului Bucuresti.

Consiliul Europei.
Alaturi de Comisia Uniunii Europene, Consiliul Europei are atributii in domeniul
mediului legate strict de conservarea naturii, ariile protejate, biodiversitate,organizarea retelei
Europene de arii protejate, etc. Sub egida Consiliului Europei s-a organizat si Anul European
al Conservarii Naturii in 1995 dedicat protejarii zonelor naturale aflate in afara zonelor
protejate. Cu aceasta ocazie o atentie deosebita s-a acordat actiunilor de educatie inclusiv cu
sprijinul mass-mediei, sau a sensibilizarii personalului a carei activitate era legata de natura,
de spatii largi (silvicultori, gospodarii apelor,agricultori etc).
Comisia Economica pentru Europa (CEE).
Acest organism a carui preocupari initiale erau de natura economica s-a orientat din ce in
ce mai mult spre abordarea problemelor de mediu prin Comisia pentru Politica de Mediu.
CEE s-a implicat in mod deosebit si in actiunile legate de procesul Mediul pentru Europa,
corelarea actiunilor legate de promovarea unor Conventii internationale (Conventia privind
accesul populatiei la informatia de mediu). Pe langa Comisie functioneaza si Secretariatul
11

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Permanent pentru Calamitati si Accidente Industriale. Acest secretariat asigura coordonarea

actiunilor de ajutoare derulate de diverse state pe baza de voluntariat. Totodata secretariatul
asigura mobilizarea potentialilor voluntari in cazul unor accidente cu impact semnificativ
asupra mediului.
Un organism care merita a fi mentionat este Centrul Regional pentru Mediu de la
Budapesta (REC). Acesta este un organism neguvernamental, creat cu participarea SUA,
Japoniei, Comisiei U.E si a Ungariei. Principiile care stau la baza activitatii acestei organizatii
sunt cuprinse in Carta REC semnata si de Romania .REC. sprijina si finanteaza programe
de mediu propuse de organizatiile neguvernamentale (ONG) din tarile asociate la UE. Si
ONG-urile din Romania participa la proiecte finantate de REC. De altfel REC are o
reprezentanta si la Bucuresti. In ultimul timp conducerea REC a luat
masura de a se consulta mai intens cu guvernele din tarile membre. De altfel, in Consiliul
REC a fost reprezentata si Romania,o perioada detinand chiar o functie de vicepresedinte, prin
autorul acestei carti.

Cadrul institutional in domeniul protectiei mediului in Romania

Este utila o scurta prezentare a institutiilor celor mai importante implicate in protectia
mediului in Romania. Marea majoritate a acestor institutii s-au creat dupa 1989.
Pentru prima oara s-a format un departament al mediului in decembrie 1989 dupa
crearea Ministerului Apelor, Padurilor si Mediului Inconjurator (MAPMI) prin reunirea
Ministerului Silviculturii, Consiliului National al Apelor si crearea unui nou departament, cel
al mediului inconjurator. Ulterior ministerul s-a numit Ministerul Mediului in perioada iunie
1990 noiembrie 1992 si Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului (MAPPM)
incepand cu noiembrie 1992.
Concomitent s-au dezvoltat si o serie de organisme in teritoriu sau la nivelul altor
institutii care sa reflecte corespunzator noua activitate. In cele ce urmeaza vom prezenta
cateva din ele.
Parlamentul Romaniei.
La nivelul Parlamentului activitatile de protectie a mediului sunt reprezentate la nivelul
unei comisii de specialitate atat in Camera Deputatilor, cat si in Senatul Romaniei. In Camera
Deputatilor problemele legate de promovarea legislatii de mediu sunt analizate de catre
Comisia pentru Administratie Locala, Ecologie si Amenajarea Teritoriului iar in Senat de
Comisia pentru Sanatate, Ecologie si Sport. Cele doua comisii analizeaza si activeaza toate
proiectele de lege in domeniul mediului care sunt transmise Parlamentului inainte ca acestea
sa fie dezbatute in plen.

12

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile are rolul de a reglementa si controla

toate activitatile cu impact asupra mediului.

Planificarea strategica
Reuneste ntr-un singur cadru de management aspecte cum ar fi planificarea politicilor
publice, elaborarea bugetului, stabilirea prioritatilor si planificarea organizationala.
Sistemul a fost introdus n 2 etape:
1. Componenta de management care contine aspecte precum: Mandatul, Viziunea,
Valorile comune, Analiza mediului intern, Analiza mediului extern, Prioritatile pe
termen mediu, Directiile de activitate, Monitorizarea, evaluarea, raportarea
2. Componenta de programare bugetara: descrierea programelor bugetare cu
urmatoarele elemente Analiza situatiei actuale, Obiectivul programului bugetar,
Rezultatele si indicatorii de performanta ai programului bugetar, Noile initiative de
finantare, mecanismele de implementare, Finantarea programului
Prima etapa a permis MMDD sa analizeze n detaliu domeniile sale de competenta si
sa
stabileasca
directiile
sale
de
activitate.
A doua etapa a constat n corelarea prioritatilor si a directiilor sale de activitate cu procesul de
elaborare bugetara.

Planul strategic al MMDD se elaboreaza pentru o perioada de trei ani.

Mandatul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile

Conform legislatiei n vigoare, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile este organ
de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, n subordinea
Guvernului. Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile este desemnat ca autoritate de
management pentru Programul operational sectorial pentru infrastructura de mediu.
Mandatul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile este de a elabora strategia
Guvernului n domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor si de a coordona aplicarea
acesteia la nivel national pentru asigurarea unei dezvoltari durabile.
Actele normative care reglementeaza statutul institutiei sunt HG nr. 368/2007 privind
organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si HG
nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si
gestionarea instrumentelor structurale, cu modificarile si completarile ulterioare.
Viziunea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile

13

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Dezvoltarii Durabile actioneaza pentru a proteja mediul si

resursele naturale, pentru a garanta generatiei actuale si celor viitoare un mediu curat, n
armonie cu dezvoltarea economica si progresul social.
Valorile Comune ale Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile
Pentru a identifica valorile comune mpartasite de toti angajatii ministerului, Unitatea
de Politici Publice a distribuit personalului ministerului chestionare n care era expusa o serie
variata de valori posibile, angajatii trebuind sa aleaga cinci valori considerate reprezentative
pentru munca desfasurata de acestia n cadrul ministerului. Valorile cel mai des mentionate de
angajati au fost, n ordinea numarului de optiuni pentru fiecare dintre acestea:
responsabilitate
competenta
corectitudine
eficienta
spirit de echipa
dezvoltare continua
Analiza
Durabile

Mediului

Intern

al

Ministerului

Mediului

si

Dezvoltarii

Analiza mediului intern reprezinta o analiza a principalelor probleme de management

ale institutiei fiind structurata pe doua dimensiuni:
analiza resurselor ministerului (umane, financiare, de infrastructura) si
analiza coerentei functionale a institutiei, a capacitatii acesteia de a-si atinge viziunea si
scopurile si de a realiza sarcinile prevazute prin acte normative si documente de politica
publica.

Comisia Nationala pentru Dezvoltare Durabila.

Comisia are ca scop corelarea eforturilor si actiunilor intre componenta economica,
sociala si de mediu, promovarea unei strategii a dezvoltarii durabile in tara noastra si oferirea
unui cadru adecvat pentru monitorizarea promovarii unor obiective ale Agendei 21 adoptata
la Rio. In acelasi timp aceasta comisie trebuie sa indeplineasca rolul de corespondent national
al Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabila, fiind una din sarcinile preconizate de
Conferinta Mondiala de la Rio.
14

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

 Agentiile pentru Protectia Mediului (APM) emit acorduri si autorizatii

de mediu, controleaza respectarea acestora si a legislatiei de mediu de catre unitatile
economice si monitorizeaza calitatea factorilor de mediu.
In afara APM-urilor,Ministerul Mediului mai are in subordine Administratia Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii (A.R.B.D.D.) cu sediul in Tulcea. A.R.B.D.D. administreaza din
punct de vedere ecologic pe baza unei legi speciale si a unui program special de management
.Atat APM-urile cat si A.R.B.D.D.sunt institutii publice finantate de la bugetul de stat.
Compania Nationala Apele Romana (C.N.A.R.) are sarcina de a
administra unitar din punct de vedere cantitativ si calitativ apele de suprafata (ape curgatoare
si lacuri) cat si cele subterane. Limita de administrare a C.N.A.R. se opreste la portile
localitatilor. In acest sens nu trebuie confundat C.N.A.R cu regiile Generale de Apa si Canal
din cadrul localitatilor, care cumpara apa de la C.N.A.R si apoi se ocupa cu tratarea,
distribuirea si epurarea apei in cadrul localitatilor.

Garda de mediu

Atributii principale ale Garzii Nationale de Mediu :

In domeniul protectiei mediului
controleaza activitatile cu impact asupra mediului inconjurator, si aplica sanctiuni
contraventionale prevazute de legislatia in domeniul protectiei mediului;
controleaza modul in care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind
protectia mediului, inclusiv masurile stabilite prin programele de conformare pentru
activitatile economico-sociale si respectarea procedurilor legale in emiterea actelor de
reglementare;
exercita controlul cu privire la desfasurarea actiunilor de import-export a produselor,
bunurilor si altor materiale, cu regim special de comercializare;
exercita controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore si/sau impact
semnificativ transfrontalier asupra mediului, in vederea prevenirii si limitarii riscurilor de
poluare;
participa la interventiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale poluarilor
asupra factorilor de mediu, si la stabilirea cauzelor acestora si aplica sanctiunile prevazute de
lege;
controleaza investitiile in domeniul mediului in toate fazele de executie si are acces la
intreaga documentatie;
15

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

 propune organului emitent suspendarea si/sau anularea actelor de reglementare emise cu

nerespectarea prevederilor legale;
constata faptele ce constituie contraventii si aplica sanctiunile contraventionale in domeniul
protectiei mediului, sesizeaza organele de cercetare penala si colaboreaza cu acestea la
constatarea faptelor care, potrivit legislatiei de mediu, constituie infractiuni;
verifica sesizarile cu privire la incalcarea legislatiei in vigoare in domeniul protectiei
mediului;
coopereaza cu celelalte autoritati si organisme internationale de mediu si participa la
proiecte si programe derulate in domeniul protectiei mediului;
controleaza realizarea exportului si tranzitului de deseuri periculoase n conformitate cu
prevederile conventiilor internationale la care Romnia este parte precum si importul unor
categorii de deseuri permise la import conform legii;
verifica la obiectivele controlate stadiul achitarii obligatiilor financiare la Administratia
Fondului de Mediu, conform prevederilor actelor normative privind Fondul de Mediu;
pune la dispozitia publicului date privind starea mediului n conformitate cu legislatia
privind accesul publicului la informatia de mediu.
In domeniul controlului habitatelor naturale, biodiversitatii si ariilor protejate
controleaza modul de respectare a legislatiei de mediu privind ariile naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei salbatice si acvaculturii;
urmareste respectarea conditiilor din autorizatia de mediu;
controleaza lucrarile cu impact asupra zonelor de habitat natural, de conservare a
ecosistemelor, a florei, faunei salbatice si acvaculturii;
controleaza modul de respectare a masurilor de conservare dispuse, cu scopul mentinerii sau
refacerii unor habitate naturale, pe anumite suprafete terestre si acvatice cu accent deosebit
,,Delta Dunarii;
exercita controlul privind activitatile de capturare, recoltare, achizitie si comercializare pe
piata interna si externa a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica;
controleaza respectarea planurilor de management pentru ariile protejate, de catre
administratorii sau custozii care administreaza aceste arii;
verifica la punctele de vama concordanta intre actele vamale si avizele de export ale
agentilor economici care comercializeaza resurse naturale din flora spontana si fauna
salbatica;
controleaza modul de valorificare a resurselor biologice, de flora si fauna salbatica, a
fondului piscicol din apele naturale si a animalelor salbatice de interes vanatoresc;
16

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

 organizeaza actiuni de prevenire si combatere, in vederea evitarii distrugerii habitatelor

naturale din ariile protejate;
controleaza respectarea legislatiei de mediu in cuprinsul ariilor protejate, parcurilor si
rezervatiilor naturale, organizand actiuni comune impreuna cu reprezentantii acestora , in
vederea protejarii habitatelor naturale;
mentine legatura permanent cu fundatiile care au ca obiect de activitate, ocrotirea florei si
faunei slbatice.

Elemente de baza al procesului de manegement

Scopul organizatiei economice este productia si distributia de bunuri si sau servicii.
Misiunea confundata deseori cu scopul, permite indeplinirea acestuia, prin realizarea unei
anumite linii de produse si /sau servicii.
Obiectivele sunt finalitatile catre care intreaga activitae a organizatiei este orientata. In
organizatii exista niveluri succesive de obiective care dau nastere la actiuni specifice.
Conducerea strategica-vizeaza obiective de evolutie a organizatiei si de prevedere a resurselor.
Conducerea tactica- vizeaza obiective de alocare a resurselor si de stabilire a principalelor modalitati
de actiune.
Conducerea operativa- obiective privind realizarea obiectivelor curente.
Strategia reprezinta un programa general de actiune si de alocare a resurselor pentru
atingerea unor obiective cuprinzatoare.
Ratiunea strategiei este de a contura tabloul intreprinderii viitoare, de a evidentia linia de
evolutie si accentele ce se vor pune in viitor.
Politicile sunt declaratii generale sau intelegeri care ghideaza gandirea si actiunile in luarea
deciziilor. Ele limiteaza aria in care o decizie poate fi luata si asigura concordanta deciziei cu
obiectivele organizatiei. Constituind ghiduri pentru luarea deciziilor, politicile trebuie inconjurate de
discretie, nerespectarea aesteia transformandu-le in reguli.
Procedurile ghiduri de actiune care detaliaza modalitatea exacta in care se desfasoara o
activitate sau se indeplineste o actiune. Ele pot fi cuprinse in manuale.
Regulile sunt enunturi care arata ca o actiune specifica si definita va fi sau nu indeplinita
intr-o situatie data. Esenta regulii este ca reflecta o decizie manageriala privind initierea sau
mentinerea unei actiuni.
Programele- sunt complexe de obiective, politici, proceduri, reguli, atribuiri de sarcini,
secvente de parcurs, resurse de utilizat si orice alte elemente necesare indeplinirii unui anumit curs
de actiune.
Bugetele sunt declaratii de rezultate asteptate exprimate in termeni numerici.

17

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

CULTURA MANAGERIALA A FIRMEI

CULTURA MANAGERIALA reflecta gandirea managerilor, standardele etice,
setul de politici manageriale, traditiile, atitudinile,intamplarile si evenimentele prin care
a trecut firma.
Sfera de cuprindere:

Sfera de activitate a firmei (tipurile de produse, servicii, piete)

Managementul
Stilul de management adoptat
Etica
Atitudinea fata de risc (gradul de risc ce va fi acceptat)
Atitudinea fata de competitie (factura ofensiva/agresiva a strategiilor firmei)
Atitudinea fata de consumatori (priviti ca parteneri inteligenti sau ca oameni care pot
fi usor manipulati)
Atitudinea fata de salariati (considerati ca roboti sau ca participanti inteligenti la
activitatea firmei)
Atitudinea fata de grupuri externe
Propria imagine.

CULTURA MANAGERIALA este in stransa legatura cu misiunea de baza a managerilor cu

responsabilitatea lor de a face afaceri profitabile pentru firma, de a-si orienta colaboratorii si
subordonatii spre ceea ce se asteapta de la ei.
Elementele culturii manageriale sunt:

Sistemul de valori
Eroi
Mituri, intamplari
Simboluri
Sloganuri
Norme
Ceremonii.

Sistemul de valori
Definirea culturii manageriale ca un sistem de valori cheie (concepte, norme stabilite
pentru membriiorganizatiei, etica afacerii etc.).
Sistemul de valori isi pune amprenta asupra eticii afacerii care vizeaza urmatoarele
aspecte:

Importanta consumatorilor si a serviciilor pentru consumatori

Angajarea pentru calitate si inovare
Interesul pentru salariati
18

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

 Importanta onestitatii, integritatii si standardelor etice

Datoria fata de furnizori, actionari, comunitate etc
Importanta protectiei mediului
Onestitatea si respectarea legii
Conflictele de interese si modul de solutionare a acestora
Cinste in vanzari si in practicile de marketing
Practicile in domeniul preturilor, contractelor si platilor
Emiterea, folosirea si vehicularea informatiilor in interiorul si exteriorul firmei.
Actiunile importante in promovarea si implementarea valorilor la nivelul firmei sunt:

Incorporarea valorilor firmei in standardele etice

Promovarea valorilor in programele de pregatire profesionala
Utilizarea valorilor firmei in formularea obiectivelor
Informarea tuturor angajatilor asupra valorilor firmei
Perfectionarea managerilor in raport cu valorile firmei
Sustinerea valorilor firmei de catre toti angajatii firmei, si asigurarea suportului
motivational pentru aceasta sustinere.
Simbolul este un obiect, o reprezentare grafica ori cromatica, act, eveniment etc. Cu
o anumita semnificatie pentru firma si pentru ceilalti.
Intamplari- unele firme fac apel la evenimente care au avut loc in trecut si care au
semnificatii importante asupra valorilor ce definesc cultura manageriala.
Aceste fapte, intamplari sunt transformate in adevarate mituri si sunt povestite fiecarui
nou angajat.
Eroi sunt personalitati importante ale caror trasaturi de caracter corespund celor mai
puternice ale culturii manageriale , eroii servind ca modele pentru salariati. De regula
eroii sunt persoane reale (fondatorii firmei, sau alte personalitati importante). Alteori
eroii au un caracter mitic.
Sloganuri
Pentru definirea intr-o forma cat mai simpla a culturii manageriale si pentru
comunicare ei catre proprii salariati, clienti sau alti parteneri de afaceri se folosesc
unele fraze care exprima,in mod succint valoarea cheie a organizatiei. Adesea firmele
isi alaboreaza un imn propriu pe care salariatii il canta cu ocazia unor ceremonii.
Ceremonii la care participa salariatii firmei, membrii lor de familie, precum si
principalii clienti, parteneri de afaceri sau membrii comunitatii sunt organizate cu
ocazia unor evenimente speciale pentru promovarea valorilorcheie ale culturii
manageriale.

19

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

MISIUNEA, OBIECTIVELE SI STRATEGIILE FIRMEI

Mediul in care functioneaza firma

Orice firma este un sistem deschis care interactioneaza in permanenta cu mediul
extern (clienti, furnizori, alte elemente). Unele componente ale mediului extern au actiune
directa asupra organizatiei formand mediul directe sau mediul de lucru, iar altele au actiune
indirecta, formand mediul general al firmei.
Mediul direct include:clienti, furnizori, concurenti, alte organizatii( govern,
sindicate).
Clientii sunt cei care beneficiaza de produsele sau serviciile organizatiei
Pentru a supravietui o firma trebuie sa caute sa satisfaca in permanenta nevoile clientilor..
Concurentii- cunoasterea si impactul lor asupra pietei sunt vitale pentru firma. In
unele domenii cunoasterea concurentilor este facila (automobile), iar in altele nu ( financiar).
Furnizorii reprezinta sursele de materii prime, materiale, energie, sursele de fonduri.
Un element aparte il constituie piata fortei de munca.

Mediul general al firmei este format din:

Mediul macroeconomic
Mediul tehnologic
Mediul social
Mediul politic
Mediul international

Mediul macroeconomic priveste economia in ansamblul ei si poate fi caracterizat de o

serie de indicatori cum ar fi:

Rata de crestere a economiei ( a produsului intern brut)

Rata dobanzii
Rata inflatiei
Ratele de schimb ale monedei etc.

Mediul tehnologic- cuprinde cunostintele, experienta si creativitate tehnica, precum si

grupurile de oameni associate cu acestea. Schimbarile tehnologice pot crea o multitudine de
posibilitati pentru produse si servicii noi. Accelerarea schimbarilor tehnologice scurteaza
ciclul de viata al unor produse si tehnologii de fabricatie.
20

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Mediul social- include urmatoarele componente si relatiile dintre ele: cultura generala,
valorile etice, traditiile si obiceiurile locale. Efectele componentei sociale a mediului asupra
firmei se manifesta prin angajati, clienti si grupuri sociale. De ex: presiunea organizatiilor
pentru protectia consumatorilor, constiinta ecologica in randul populatiei, modificari in
compozitia demografica etc.

Mediul politic legal

Majoritatea organizatiilor sunt afectate de un mare numar de legi si reglementari ale
administratiei locale si centrale. Actiunile fortelor politice concretizate in legi, reglementari si
politici economice determina aparitia unor oportunitati sau amenintari pentru diverse firme.

Mediul international- poate afecta o organizatie prin componentele sale ( de natura

economica, politica, militara) care actioneaza la scara globala sau regionala. Gradul de
afectare este diferit de la o tara la alta de la o organizatie la alta. Prin globalizarea economiei,
tot mai multe firme trebuie sa ia in considerare influentele posibile ale factorilor internationali
atunci cand isi proiecteaza strategiile.

Misiunea firmei

Misiunea caracterizeaza viziunea managerilor

intentioneaza sa faca si sa devina pe termen lung.

privind

ceea

Misiunea poate fi stabilita pentru: firma si fiecare afacere.

Prin misiune sunt declarate:

Specificul firmei- activitatilor pe care firma le va intreprinde

Cursul pe care managementul il va lua in viitor.

Formularea misiunii
O misiune ccorect formulate trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:

Cine este firma?

Ce face ea?
21

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

ce

firma

Incotro se indreapta?

Scopul formularii misiunii este:

Personalizarea, individualizarea firmei

Arata prin ce se va deosebi o firma de celelalte
Precizarea clara a ceea ce doreste sau nu doresste firma
Precizarea sensului pentru activitatile viitoare
Dorinta de a deveni lider in domeniul sau

Formularea nu trebuie sa fie plata. Misiunea trebuie comunicata intr-o forma clara,
interesanta si concisa. Din misiune trebuie sa rezulte de ce organizatia se reorienteaza catre o
noua directie.
Procesul de definire a misiunii unei afaceri va fi orientat asupra identificarii grupurilor
de consumatori, definirii nevoilor ce vor fi satisfacute, definirea procedurilor si metodelor pe
care firma le va aplica pentru a satisface nevoile clientilor.

Definirea misiunii firmei sau afacerii:

Elemente care definesc misiunea

Intrebari

Grupurile de consumatori

Cine va fi satisfacut?

Nevoile consumatorilor

Ce nevoi vor fi satisfacute?

Tehnologiile
performante

folosite

si

functiile Cum
vor
fi
consumatorilor?

satisfacute

nevoile

Dupa definirea misiunilor, managerii trebuie sa actioneze pentru concretizarea lor in

obiective si strategii.

Ex: misiunea firmei Mc. Donalds servirea fierbinte a unor gustari rapide in
restaurante curate si la preturi convenabile.

Misiunea trebuie sa permita identificarea momentului favorabil pentru a da un nou

curs orientarii strategice a firmei deci generarea unei schimbari. Intrebarea esentiala la
care managerii trebuie sa aiba un raspuns pregatit din timp este urmatoarea: in ce directie ar
22

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

trebui sa se orienteze firma si cand ar trebui sa inceapa noile afaceri? Reorientarea firmelor
in functie de evolutiile si schimbarile viitoare reduce riscul de a face afaceri defavorabile.
Ex: Philip Moris si-a reorientat activitatea spre industria produselor alimentare
achizitionand doua mari firme: General foods si Kraft

Comunicarea misiunii

Exprimarea trebuie sa fie simpla concise si expusa cu claritate. Ea nu trebuie sa lase

niciun dubiu asupra cursului pe care managementul il va lua un viitor (se folosesc repetari).
Pentru a se asigura o cat mai buna comunicare a misiunii aceasta trebuie:

Sa cristalizeze punctele de vedere ale top managerilor despre directionarea

firmei pe termen lung.
Sa specifice ajutorul pe care administratia firmei il va acorda managerilor de
nivel mediu pentru ca acestia sa mearga pe drumul cel bun
Sa comunice scopul organizational si faptul ca salariatii au capacitatea de a
provoca o schimbare in munca lor
Sa arate cum se pregateste organizatia pentru orientarea ei viitoare.

Misiunea Firmei Beatrice

Prima noastra prioritate este de a fi total dedicati anticiparii si satisfacerii

consumatorilor. Noi intentionam sa imbunatatim viata consumatorilor realizand
produse de calitate superioara. Noi vom plasa consumatorul pe primul loc in orice
decizie vom lua si in orice vom face. Numai acest mod de a actiona ne va permite sa
satisfacem nevoile salariatilor nostril de dezvoltare a personalului si de satisfacere a
cerintelor lor. Numai in acest fel va fi posibil ca furnizorii nostril, distribuitorii,
partenerii de comert si actionarii sa prospere alaturi de noi.
Calitate .valoare. dedicate catre consumatori.angajament catre excelenta
si originalitate., mentinerea obligatiilor catre salariati, actionari, furnizori,
distribuitori, parteneri de comert si catre comunitate.
Acestea sunt directiile spre care se va orienta in viitor Beatrice. Acestea sunt
standardele dupa care fiecare dintre noi va fi judecat.

23

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

OBIECTIVELE FIRMELOR
Obiectivele firmei pot viza: organizatia in totalitatea ei, o anumita afacere, un domeniu
functional, un compartiment.
Obiectivele organizationale (strategice sau pe termen lung) dau o imagine
concreta asupra orientarii generale a firmei in functie de scopul urmarit si misiunea
organizatiei. Ele trebuie sa fie concretizate in actiuni specifice, altfel risca sa ramana in stadiul
de deziderate si bune intentii.Obiectvele organizatiei se refera la:

Impactul consumatorilor asupra firmei, in termini de satisfactie, performante

ale produselor, concordanta dorintelor individuale cu cele ale firmei
Performante si rezultate interne dorite(partea de piata, crestere,profitabilitate,
flux monetar, lichiditate, recuperarea investitiilor)
Impactul firmei asupra mediului inconjurator.
P.F.Drucker considera ca obiectivele organizationale trebuie sa se refere la
performantele pe care firma le va obtine in urmatoarele domenii:

Mentinerea si dezvoltarea pietei

Inovarea
Productivitatea
Resursele fizice si financiare
Profitabilitatea
Performantele managementului si dezvoltarea firmei
Performantele si atitudinea lucratorilor
Responsabilitatile publice (si cele pentru mediu).

Formularea obiectivelor trebuie sa respecte urmatoarele conditii :

Sa fie formulate in mod explicit

Sa fie posibil de grupat in seturi de prioritati
Sa constituie baza pentru actiunile de management si pentru decizii
Sa serveasca drept standarde pentru aprecierea rezultatelor individuale si a grupurilor
de munca
Ex obiective definite in mod clar:

Tinta noastra este de a deveni un lider , vizand introducerea in fabricatie 2 noi

produse pentru aceasta cheltuind pentru cercetare minim 5 % din veniturile brute
(indica intentia de a fi o firma competitiva dispusa sa cheltuiasca suplimentar
pentru aceasta).
Obtinerea unui profit anual de cel putin 8% din costurile firmei- obiectiv clar si
masurabil
Ex . obiective definite in mod neclar:

Maximizarea vanzarilor ( nu este posibila massurarea)

Maximizarea rezultatelor cu minimizarea cheltuielilor
inconsistenta, logica)
24

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

(formulare

vaga,

Orientarea responsabilitatilor manageriale catre actionari, clienti, lucratori si public

(formulare vaga, necomensurabila)

Ex de obiective strategice:
General Electric: a deveni cea mai competitiva firma din lume si a fi numarul unu sau
numarul doi pe piata in orice afacere pe care o facem.
Alcan Aluminium: a fi producatorul cu cel mai scazut pret al aluminiului.

Obiective pe termen scurt.

Aceste obiective servesc la precizarea diferitelor momente secventiale de realizare a
obiectivelor organizationale strategice. Ele trebuie sa decurga din obiective sau grupe de
obiective pe termen lung, sa permita masurarea progreselor facute in realizarea obiectivelor
firmei si sa aiba un caracter realist in raport cu capacitatea organizatiei, piata si celelalte
conditii de mediu.

STRATEGIILE ORGANIZATIONALE

Strategia reprezinta acele mutatii organizationale si manageriale folosite pentru

atingerea obiectivelor prin promovarea misiunii firmei.

Strategie- (greci)- arta si stiinta conducerii fortelor militare.

Strategia in management- determinarea si evaluarea cailor alternative de actiune
pentru realizarea unei misiuni sau obiectiv deja stabilit si eventual, alegerea uneia dintre
aceste alternative.
Strategiile
organizatiei.

sunt formulate si implementate la toate nivelurile managementului

Strategii organizationale(corporative)
Se stabilesc la cel mai inalt nivel al managementului organizatiei si precizeaza:

Ce domeniu de afaceri va fi abordat

25

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

 Cum se vor repartiza resursele firmei intre aceste domenii.

Tipuri de strategii organizationale

De crestere
De stabilitate
De descrestere
Combinate

Strategii manageriale de crestere

Ca strategii de crestere se cunosc:

Concentrarea cand firma urmareste extinderea volumului de activitate in

domeniul de afaceri current. Se localizeaza pe un singur produs sau serviciu
sau pe un numar mic de produse sau servicii.Ea este urmata cand o
organizatiese concentreaza pe extinderea vanzarilor in afacerile curente.
Adoptarea unei asemenea strategii nu inseamna o garantie ca trebuie sa faca
mereu aceleasi lucruri in exact aceleasi moduri. Tot ce se va face va fi legat
direct de produsele sau serviciile curente . O asemenea strategie nu impiedica
o firma sa creasca. Concentrarea se realizeaza prin adaugarea unor noi
segmente de piata, imbunatatirea calitativa a produselor, absorbirea unor firme
care fabrica produse similare.
Integrarea verticala- inseamna de fapt extinderea activitatii organizatiei in
domenii conexe exploatate pana atunci de furnizori sau clientii sai. Motivul
pentru care o companie ar dori sa urmeze o strategie de integrare vertical ail
reprezinta cresterea profitului. Aceasta strategie nu este imbratisata de multe
firme, deoarece are un angajament financiar semnificativ si un talent
managerial deosebit.(Ex:o firma de productie sa-si fabrice singura ambalajele,
sa-si vanda singura produsele in magazine proprii)
Diversificarea consta in promovarea unor activitati in domenii total diferite
de activitatea curenta.(ex: o firma de distributie produse se hotaraste sa le si
produca). Motivele angajarii pe o strategie de diversificare pot fi multiple, dar
cel mai important este inlaturarea riscului, in sensul ca organizatia nu va
depinde numai de un tip de activitate, produs sau industrie.

Toate strategiile de crestere prezentate pot fi implementate, fie prin cresterea

interna fie prin achizitie, fuziune sau afacere comuna.
Cresterea interna intervine cand compania isi extinde actiunile pe piata curenta
prin resursele sale interne.
O achizitie survine cand o companie cumpara bunurile altora si le absoarbe in
propriile operatii.
Daca doua sau mai multe companii se combina in una singura, spunem ca a avut
loc o fuziune.
26

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

O forma mixta de crestere ata interna cat si externa o constituie firma mixta
(JOINT VENTURE). Apare cand doua sau mai multe firme contribuie cu capital financiar,
tehnologic si cunostinte manageriale la realizarea unei noi firme, in care au interese
commune.

Strategii de stabilitate (neutre)

Organizatia este satisfacuta de situatia curenta sin u doreste sa se dezvolte. Se
aplica de catre industriile mici sau de cele reglementate (energie nucleara, tutun etc.)

Strategii manageriale defensive

Se pune problema conceperii de activitati ce sa se desfasoare in cadrul organizatiei
pentru invingerea crizei de resurse materiale, financiare, lipsa unor piete de vanzare etc.
Dupa situatiile specifice existente in organizatii se pot aplica urmatoarele strategii
defensive:

Restrangerea activitatii-opusa dezvoltarii prin actiuni de tipul:

reconsiderarea salariilor mari, inchirierea utilajelor si echipamentelor si nu
cumpararea lor, reducerea severa a cheltuielilor; situatia economica se va
redresa
Renuntarea la patrimoniu- in conditiile in care efortul de diversificare nu
functioneaza, activitatea comerciala are pe piata o pozitie greu de aparat,
rentabilitatea si perspectivele de crestere sunt scazute. In asemenea conditii
organizatia pentru a supravietui trebuie sa vandal parti importante din
patrimoniu sis a stranga capital pentru a pune pe picioare pietele ramase. O
astfel de strategie este frecvent interpretata ca un semn de cadere sau chiar
de greseala de conducere
Lichidarea survine cand organizatia este vanduta sau dizolvata. Decizia
de dizolvare poate fi impusa sau voita. Este posibil ca acele organizatii care
au o situatie financiara deteriorate, sa accepte vinderea activului ca pe
ultima masura fortata fiind de garantii financiar bancare
Falimentul apare ca o strategie defensive de aparare, deoarece
organizatia si-ar putea relua activitatea si ar putea reveni in aceeasi afacere
sub un nume nou. Falimentul permite protejarea organizatiei de creditori si
de contracte de executare silita. Legislatia care se asteapta in tara noastra
va permite reabilitarea si iertarea insolvabilitatii acelor organizatii cu
cererea de faliment
Captivitatea se accepta ca strategie defensive atunci cand o organizatie
permite conducerii unei alte organizatii sa ia anumite decizii asupra ei in
schimbul unor garantii de cumparare a unei cantitati de produse si servicii.
O astfel de strategie, aplicata pe termen lung intre doua organizatii
determina diminuarea independentei uneia care devine captive.
Strategii combinate
27

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Principiile managementului
Constituie reguli fundamentale care stau la baza desfasurarii de catre manager a procesului
sau de munca.
1. Principiul autonomiei=responsabilitatii, autoritatii
Fiecare manager are doua autoritati:

oficiala-este data de functia ocupata de pozitia ierarhica, de titlu

personala (autentica)- decurge din superioritatea recunoscuta a conducatorului si
presupune : inteligenta, , cunoastere, valoare morala etc.
Unde se exercita o autoritate se naste o responsabilitate, ce este cu atat mai mare cu cat
urcam pe scara ierarhica.
Raspunderea este de obicei temuta pe cand autoritatea este cautata. Teama de raspundere
paralizeaza multe initiative si anuleaza multe calitati.Un sef trebuie sa imprastie in jurul sau curajul
raspunderii.
2. Principiul disciplinei in munca
Disciplina este in principal supunerea, semnele exterioare de respect, realizate conform
convenientelor stabilite intre societatea comerciala si angajati.
Rezultand din diferite conventii, care sunt schimbatoare, disciplina se prezinta ea insasi sub
diferite aspecte:
Obligatia de supunere
Asiduitate
Activitati
Tinuta.
Toate aceste aspecte difera de la firma la firma, de la o regiune la alta si chiar in timp in cadrul
aceleiasi intreprinderi.Disciplina se impune la toate nivelurile ierarhice. Mijloacele cele mai bune
pentru a o stabili sau a o mentine sunt:

Sefi buni de toate gradele

Conventii, conveniente, reguli clare si echitabile
Sanctiuni aplicate cu dreptate.
3.Principiul unitatii de comanda

Un subordonat trebuie sa aiba un singur sef. Daca aceasta regula este calcata , autoritatea
este atinsa, disciplina compromisa, ordinea tulburata, stabilitatea este amenintata.
Opusa unitatii de comanda este dualitatea.
Doi asociati doresc sa conduca reciproc avand in vedere interesul reciproc. Iluzia este de
scurta durata. Mai intai apare stanjeneala, apoi o oarecare iritare si daca dualitatea continua, soseste
si ura.Oamenii nu sufera dualitatea de comanda. O impartire a atributiilor ar fi eliminat si ar fi
eliminat sau micsorat pericolul fara sa-l faca sa dispara total.Se impune o delimitare a sarcinilor de
serviciu care dau ordine diferite aceluiasi compartiment. Incalcarea cu stiinta a functiilor, atributiilor
28

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

unor servicii, adesea insuficient precizate, creaza de asemenea un pericol de dualitate. Dualitatea
este sursa principala de conflicte.
4. Principiul unitatii de actiune
Acesta cere ca pentru o anumita responsabilitate sa fie fixat un singur sef si un singur
program, pentru o suma de operatii, avand acelasi scop.
5. Principiul subordonarii interesului particular celui general
Intersul unui angajat sau grup de angajati nu trebuie sa treaca inaintea interesului
organizatiei din care face parte.
Mijloacele de realizare sunt:
Hatararea si exemplul bun al sefilor
Reguli pe cat se poate de echilibrate
O atenta supraveghere
6. Salarizarea personalului
Reprezinta pretul serviciului indeplinit. Masura salarizarii depinde de imprejurari
independente de vointa proprietarilor si de valoarea angajatilor:
Scumpirea vietii
Abundenta sau sanatatea angajatilor
Starea generala a afacerilor
Situatia economica a intreprinderii
Valoarea personalului
Modul de salarizare adoptat.
7. Centralizare descentralizare
Chestiunea de centralizare-descentralizare este o chestiune de masura. Important este de
stabilit nivelul optim.
8. Ierarhia de conducere
Este o greseala sa te indepartezi de calea ierarhicafara nevoie si sa o urmezi cand trebuie sa
rezulte o paguba pentru intreprindere.
9.Principiul ordinii
ordinea aparenta poate acoperi o dezordine reala. Se intampla de asemenea ca o dezordine aparenta
sa acopere o ordine reala pentru ca ordinea sociala sa domneasca intr-o intreprindere trebuie ca
fiecare salariat sa fie la locul care i-a fost destinat
Ordinea perfecta presupune ca locul sa convina angajatului si angajatul sa convina
locului.Ordinea sociala presupune o cunoastere exacta a nevoilor si resurselor sociale ale firmei si un
achilibru permanent intre aceste nevoi si resurse.
10.Principiul echitatii
Dreptatea ete respectarea convenientelor stabilite. Echitatea rezulta din combinarea
bunatatii cu dreptatea. Pentru ca personalul sa fie incurajat sa participe creator sa puna in lucru toata
bunavointa si devotamentul de care este capabil trebuie sa fie tratat cu multa bunavointa.
29

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

11.Stabilitatea personalului
Pentru a se initia intr-o functie noua si sa ajunga sa o indeplineasca bine unui slariat ii trebuie
un anumit timp. Daca el este deplasat de la un loc de munca la altul el nu va avea timpul sa aduca
servicii apreciabile.
12. Principiul initiativei
Posibilitatea de a concepe si executa precum si libertatea de a propune= initiative.
Initiativele tuturor adaugate initiativei sefului sau inlocuind-o la nevoie este marea forta a firmei.
13. Unirea personalului
Unirea face puterea- unirea personalului determina puterea firmei.
14. Instruire permanenta
15. Acordati zilnic 5 minute pentru reflectie.

Principiile managementului ecologic

In anul 1990 Camera Internationala de Comert

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.

Managementul ecologic sa fie o prioritate a intreprinderii

integrare manageriala
imbunatatire continua ( a politicilor in domeniul protectiei mediului inconjurator)
educarea salariatilor
studiul premergator
dezvoltati si oferiti numai produse curate
informarea clientilor
cercetati( finantarea cercetarilor care vizeaza impactul activitatii intreprinderii asupra
mediului)
abordare precauta
aleerea furnizorilor si beneficiarilor nu pe considerente de pret ci de preocupare pntru
protectia mediului inconjuarator
pregatirea pentru a face fata unui accident
transferul de thnologie
contributii la efortul comun
dialogul deschis
respectarea legilor si raportarea rezultatelor.

30

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com