Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT LA DEONTOLOGIE
ELEV: LUCA
SORIN-ALEXANDRU
PROF COORDONATOR:
ZLATE PAULA
AMG III C
exemplu, lupta mpotriva terorismului este adesea un motiv pentru ngrdirea drepturilor i
libertilor fundamentale, cum ar fi dreptul la libera circulaie.
EDO a beneficiat de atenia i sprijinul multor instituii sau organizaii
internaionale. Consiliul Europei a recomandat predarea i nvarea drepturilor omului n
coli i ntrirea rolului societii civile n promovarea i protecia drepturilor omului. ONU
a declarat perioada 1995-2004 "Decada Naiunilor Unite de educaie pentru drepturile
omului". UNESCO a subliniat importana "nvrii de a tri mpreun" n i trans-societi,
n condiiile societilor moderne multiculturale i multireligioase.
DREPTURILE OMULUI N CONSTITUIA ROMNIEI I N
DOCUMENTELE INTERNAIONALE
2.1. Declaraia Universal a Drepturilor Omului
La 10 decembrie 1948, Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite a
proclamat Declaraia Universal a Drepturilor Omului "ca ideal comun spre care trebuie s
tind toate popoarele i naiunile, pentru ca toate persoanele i toate organele societii s se
strduiasc, avnd aceast declaraie permanent n minte, ca, prin nvtur i educaie, s
dezvolte respectul pentru aceste drepturi i liberti i s asigure prin msuri progresive, de
ordin naional i internaional, recunoaterea i aplicarea lor universal i efectiv". Prin
acest document se puneau bazele principiale a ceea ce mai trziu avea s se numeasc
Dreptul internaional al drepturilor omului.
Declaraia Universal a Drepturilor Omului cuprinde dou categorii de drepturi:
drepturi civile i politice, pe de o parte, i drepturi economice, sociale i culturale, pe de alt
parte.
Drepturile civile i politice:
- drepturi la via, la libertate i la securitatea persoanei (Art. 3);
- interzicerea sclaviei i a comerului cu sclavi (Art. 4);
- interzicerea torturii, a pedepselor i tratamentelor inumane sau degradante (Art. 5);
- dreptul la o egal protecie n faa legii (Art. 7);
- dreptul de a nu fi subiect al arestrii, deteniei sau exilului arbitrar (Art. 9);
- dreptul la un proces echitabil i public, n materie civil sau penal, cu aplicarea
prezumiei de nevinovie i interzicerea aplicrii legilor i sanciunilor "ex post facto" (Art.
10 i 11);
- dreptul la secretul vieii personale i interzicerea imixtiunilor n familie,
coresponden, domiciliu, precum i dreptul la onoare i reputaie (Art. 12);
- dreptul la libera circulaie i de a-i alege reedina n interiorul granielor unui stat
(Art. 13);
- dreptul de a prsi i de a reveni n ara sa (Art. 14);
- dreptul de a avea o cetenie i de a o schimba (Art. 15);
- dreptul de a se cstori i de a ntemeia o familie pe baza egalitii i a
consimmntului liber i deplin (Art. 16);
- dreptul la proprietate (Art. 17);
- dreptul la libertatea gndirii, de contiin i religie (Art. 18);
- dreptul la libertatea opiniilor i exprimrii (Art. 19);
- dreptul la libertatea de ntrunire i de asociere panic (Art. 20);
- dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale rii, precum i accesul
egal la funciile publice din ara sa, baza puterii de stat fiind constituit pe voina poporului
(Art. 21);
Drepturi economice, sociale i culturale:
- dreptul la securitate social (Art. 22);
- dreptul la munc i la libera alegere a muncii, precum i la ocrotire mpotriva
omajului (Art. 23, pct. 1);
- dreptul la salariu egal pentru munc egal (Art. 23, pct. 2);
5
DOINA MICU, Garantarea Drepturilor Omului, Editura "All Beck", Bucureti, 1998,
pag. 1-11.
6
drepturi sau liberti fundamentale n scopul protejrii drepturilor celorlali sau al societii
n ansamblu.
Afirmndu-i credina n drepturile fundamentale ale omului (Art. 55 din Carta
O.N.U.), toate popoarele Naiunilor Unite au contribuit la proclamarea standardului comun
ce trebuie realizat de toate naiunile n acest domeniu, prin adoptarea Rezoluiei 217 (III) din
decembrie 1948. Declaraia Universal a Drepturilor Omului nu este doar standardul comun
spre a crui realizare tinde fiecare stat, ci i un ansamblu de principii pe care statele trebuie
s le respecte, de care trebuie s in seama n cadrul msurilor progresive pe care le iau la
nivel naional i internaional pentru asigurarea recunoaterii i aplicrii universale i
efective a coninutului lor.
Influena Declaraiei Universale a Drepturilor Omului s-a manifestat profund att
fa de statele membre ale O.N.U., ct i fa de celelalte state membre. Impactul acesteia a
fost universal, n sensul c legislaia statelor de pe diferite continente, alturi de conveniile
regionale ale drepturilor omului, s-au inspirat din cuprinsul Declaraiei sau au preluat unele
prevederi ale acesteia.
La nivelul O.N.U. s-a apreciat necesitatea transformrii obligaiilor de principiu din
cuprinsul Declaraiei Universale a Drepturilor Omului (D.U.D.O.) n obligaii juridice,
alturi de reglementarea unor msuri de implementare. S-a hotrt redactarea proiectelor
celor dou Pacte Internaionale: Pactul Internaional privind Drepturile Civile i Politice i
Pactul Internaional privind Drepturile Economice, Sociale i Culturale. Ambele Pacte
prevd drepturile popoarelor la autodeterminare. Se recunoate dreptul fiecrui stat de a
decide asupra problemelor sale interne, dar n acelai timp se recunotea dreptul i obligaia
Naiunilor Unite de a se ocupa de politicile naionale atunci cnd afecteaz comunitatea
mondial (poziia american prezentat de Cabot Lodge n anul 1960). Problematica
drepturilor omului sau orice alt chestiune fa de care statele i-au asumat obligaii
internaionale nceteaz s constituie un subiect ce intr n competena exclusiv a
jurisdiciei naionale. Ca urmare, un stat care nu-i respect obligaiile internaionale
asumate nu poate invoca principiul suveranitii naionale ca justificare a nendeplinirii
obligaiei respective, chiar dac obligaia vizeaz drepturile propriilor ceteni.6
Cu privire la msurile de implementare a drepturilor omului, care au divizat iniial
membrii Comisiei Drepturilor Omului, care a redactat proiectele pactelor, s-a ajuns la
urmtoarea soluie:
- crearea Comitetului Drepturilor Omului, care devine principalul organ de
implementare;
- admiterea petiiilor interstatale ca msuri de implementare;
- instituirea sistemului rapoartelor ntocmite de state;
- furnizarea de informaii de ctre organismele O.N.U. sau agenii specializate de la
care se pot obine informaii independente;
- trimiterea de recomandri fcute statului intimat.
2.2. Pactul Internaional privind Drepturile Civile i Politice
Pactul Internaional privind Drepturile Civile i Politice poate fi apreciat ca un tratat
multilateral care reflect dorina comunitii internaionale. El conine urmtoarele
prevederi:
- de natur general (Art. 2-5);
- obligaii cu executare imediat (Art.2 (1));
- clauza principiu a nediscriminrii (Art. 2);
- clauza general de interpretare i aplicare ntocmai sau clauza de siguran (Art.5);
- remedii efective n cazul nclcrii drepturilor din cuprinsul pactului (Art.2(3));
- obligaii pozitive (Art.10);
- obligaii de principiu (Art.14 - prezumia de nevinovie, dreptul la aprare,
protecia mpotriva autoincriminrii, dreptul la apel i compensaie, principiul "non bis in
idem").
Drepturile protejate cuprinse n Partea a III-a sunt urmtoarele:
7
constitutii fie a fost pur si simplu uitat,aceasta echivaland cu necunoasterea sau chiar cu
interzicerea sa.Constitutia reglementeaza dreptul la greva in art.43
Cat priveste scopul grevei,el este apararea intereselor profesionale,economice si
sociale.Grevele care-si propun si afirma asemenea asemenea interese.In general sunt
considerate ilicite grevele cu caracter politic.
Cat priveste Constitutia ,ea prevede obligatia legii de a stabili garantiile necesare
asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.
7)Dreptul de proprietate
Este un drept fundamental care este garantat fiecariu cetatean de a dobandi o
proprietate,de a folosi si de a dispune liber in legatura cu proprietatea sa si de a putea
transmite dreptul sau altuia.
Constitutia Romaniei in art.44 garanteaza dreptul de proprietate precum si creantele
asupra statului,ocrotind in mod egal proprietatea privata,indiferent de proprietar si ca numai
cetatenii romani pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
Garantand dreptul de proprietate Constitutia contine reglementari privitoare la
expropiere si la folosirea solului unei proprietati imobiliare de catre autoritatile publice.
Expropierea este trecerea silita in proprietatea statului a terenurilor si a
constructiilor.Constitutia stabileste doua conditii cumulative pentru ca o expropiere sa fie
efectuata si anume:existenta unei cauze de utilitate publica ea insasi definita prin lege si
plata unei prealabile si drepte despagubiri.
Cat priveste despagubirile atat pentru expropiere cat si pentru daunele in situatiile de
la art.44(4)ele se stabilesc de comun acord cu proprietarul, sau in caz de divergenta prin
justitie.
Prevederile constitutionale dau dreptului de proprietate un continut complex,de drept
si obligatie.Asa trebuie explicate prevederile art.44(6)in sensul carora dreptul de proprietate
obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei
vecinatati,precum si la respectarea celorlalate sarcini,potrivit legii sau obiceiului,revin
proprietarului.
8)Dreptul la libertate economic
Art.47 din Constitutie consacra un drept fundamental cetatenesc receptat mai tarziu
in catalogul drepturilor si libertatilor umane. Prin continutul sau dreptul la un nivel de trai
decent, include dreptul cetateanului la conditii rezonabile de viata care sa-i asigure,lui si
familiei, un trai civilizat,decent. El cuprinde dreptul la conditii rezonabile de existenta si la
ameliorarea lor continua;dreptul la hrana,imbracaminte si locuinta satisfacatoare.
De aceea Constitutia obliga statul la luarea masurilor de dezvoltare economica si de
protectie sociala corespunzatoare. Complexitatea acestui drept,dificultatile pe care statul le
intampina,fac efortul acestuia sa nu fie suficient,ceea ce implica rolul cooperarii
internationale ,pentru a pune fiintele umane la adapost de foame si de mizerie.In acest
sens,Pactul international relativ la drepturile economice,sociale si culturale,considera ca
statele vor trebui sa adopte, individual si prin cooperare internationala masuri si programe
pentru:imbunatatirea metodelor de productie,de conservare si de distribuire a produselor
alimentare prin deplina utilizare a cunostintelor tehnice si stiintifice,prin difuzarea
principiilor de educatie in ce priveste alimentatia si prin dezvoltarea sau reforma regimurilor
agrare ,in asa fel incat sa asigure cat mai bine punerea in valoare si utilizarea resurselor
naturale ;pentru a asigura o repartitie echitabila a resurselor alimentare mondiale in raport cu
nevoile ,tinand seama de problemele care se pun atat tarilor importatoare, cat si tarilor
exploatatoare de produse alimentare.
Art.47(2)din Constitutie normalizeaza anumite domenii in care cetatenii au dreptul la
pensie,la concediu de maternitate platit,la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat,la
ajutor de somaj,si la alte forme de asigurari sociale publice sau private,prevazute de lege.
9)Dreptul la mostenire
13
14