Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DE
METAFIZIca
PRINCIPALELE PROBLEME ALE FILOSOFIEI CONTIMPORANE
PE INTELESUL TUTUROR
DE
C. RADULESCU-IVIOTRU
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUGUREM
BUCURETI
1912
www.dacoromanica.ro
STUDII FILOSOFIC
-d-C-0.--
VII,
www.dacoromanica.ro
C. Bil,duleseu-Motru, D. Drrtglticescu, C.
bliografie.
Volumul III,, scris in intregime de D. C. Hildulescu-Motru, cuprinde: Afirmarea personaliicilii in iwincipalele momenta ale cullurii. Lejea conservanzinei unitii sa/letefti. l'ersocinci i media. (Puterea sufleteascit,
Partea 1-110.
Volumul IV, scris in intregime de D. C. Indulescu-Motru, cuprinde: Necanismul aclultti voluntar. Caracieral. Puterilr sociale. Culture. (Puterea sufleteascii, Partea IVV).
Volumul V, on colaboratiunea D-lor : I. Petrovici, Marin N. Steftinescu, St.
Antim, Marcel T. Djuvara. G. Antonescu. I. Bucoviceauu, cupriude: 0
nova metudii iauluctiva. Logics si pcblemele metalizice. Substrata,
economic at familiei. Teoria nonitnitor, etc.
Volumul VI, cu colaboratiunea D-lor: Vladimir Ghidionescu, Marin N. SteIiineseu, G. C. Antouescu, Nisipeanu, cuprinde: Peclagogia paintifind i
node reforme gcolare. Criza Logicei. Ilevista Revistelor, etc.
www.dacoromanica.ro
ELEMENTS
DE
METATIZICA
PRINCIPALELE PROBLEME ALE FILOSOFIEI CONTIMPORANE
PE INTELESUL, TUTUROR
DE
C. RADULESCUMOTRU
PM. FESOD LA UNIVERSITATEA DIN BUGUDE5TI
a<--:;+-,-;*.
IBUCURETI
1912
www.dacoromanica.ro
Memoriei
Veneratului Arhimanth it
Prinos.
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Prezint publicului romanesc o carte indreisneata, alai
prin cuprinsul ei, cat si prin metoda cu care este scrisd.
Dupei pei rerea multor oameni de stiinta si chiar a midtor libericcugeteitori europeni, Metafizica si-a perdut on si ce
rost in preocuparile oului cult de asteizi. IMO aceastd pdrere, Metafizica este o forma invechita, a stiintei, data nu chiar
p colectie de superstitii, reinzase prin puterea atavismului; si
eine se ocupa de Metafizica., este un om cu o rnentalitate neprimitoare de progresele stiintei, sau un simplu pierde -vara,
cure nu stie CUM sa-s; intrebuintezetimpul sau mai cu folds.
Multi, dintre asa nunitii liberi-cugetatori, sunt dispusi sa to-
www.dacoromanica.ro
VIII
Cartea de fata, rupe cu aceasta veche metoda. Am indra sneala sa cred, ca se poate scrie o carte de Metafizica, pe tintele-
www.dacoromanica.ro
ELEMENTE DE METAFIZ1CA
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
1. Definitia Metafizicei. tiintele speciale els Metafizica.
2. Impel.-tanta ei utilitatea Metafizicei.
3. Diferenta dintre Metafizica, Art ei Religiune.
4. Metafizica ei culture.
logia etc., ce poate sa mai aduca Metafizica? CunNtintele Mecanicei, Fizicei, Chimiei, Biologiei, sunt cum tim,
www.dacoromanica.ro
asupra tuturor cunostintelor stabilite de celelalte stiinteDar reflectarea nu lipseste nici acelor cari se ocupd dealte stiinte! Ce opreste pe aceasta, ca sa se riclice deasupra cunostintelor for speciale, si s dea ei acea cunos
tinta complecta pe care o pretinde Metafizica ?
In principiu, nimic nu opreste pe oamenii de stiinta
speciala, sa, se ocupe si sa produca pe terenul Metafizicei.
In fapt chiar, cei mai cutezatori metafizicieni ai zilelor
noastre cunt recrutati dintre oamenii de stiinta. Dintre
acestia au esit Wilhelm Wundt, Ernest Haeckel, Wilhelm Ostwald, Henri Bergson, Henri Poincare si multi
altii. Ocuparea cu stiintele speciale nu este un obstacol
pentru a ajunge la Metafizica, ; din potriva drumul eel
mai sigur pentru a ajunge la aceasta din urma este, dupa
cum ni-1 arata faptele, -prin stiinta specials.
stiinta nu trebue i,nterpretata insa ca o proba in sprijinul necesitatii Metafizicei. Cel nemultumit poate studia mai departe in campul stiintei sale speciale, fara a
trece dincolo in Metafizica.
www.dacoromanica.ro
2. Transformarile prin care trece o stiinta, nu constituesc niciodata o obiectiune serioasa in contra existentei
insasi. Mecanica de astazi, bunioara, n'a
Post de cand este lumea o stiinta asa de exacta precum
este acum. Inainte ca legea gravitatiunei sa-i dek unitatea pe care o admirain in ea astazi, erau in aceasta
-stiinta fel de fel de pareri cari mai de can mai eronate.
Nu prea mult inainte de secolul XVII-lea oamenii credeau, ca intr'o dogma, ca soarele se in.varteste in jurul
pamantului. Erau chiar multi cari credeau ca, pamantul
se sustine pe spinarea unui elefant. $tiinta Chimiei,
www.dacoromanica.ro
lor. In stiinta Biologiei starea de lucruri este si mai asemanatoare cu starea de lucruri constatata in Metafizica. Aci, in Biologie, asteptam si astazi ca pe o fapta
izbavitoare si aducatoare de progres, prabusirea multorteorii cari au curs astazi.
Prin urmare, erorile trecutului nu pot fi aclusedrept clovezi, ca o stiinta nu exista ; eel mult ele pot fi
aduse drept dovezi ca o stiinta este intarziata. Asupra
importantei si utilitatii, in special, ale unei stiinti, ero-rile din trecut nu aduc nici o lumina defavorabila. Din
potriva, persistenta lor,faptul ea erorile deli rand pe
rand sunt prabusite, totusi se improspateaza, secol dupa.
secol, este o dovada ca sub ele se aseundea o stiinta im,
portanta si utila care i. i cauth drum sa iasa la lumina
zilei.
www.dacoromanica.ro
Dar rolui. Metafizicei nu se margine*te ad. Induntrul *i a fiecarei *tiinte, notiunile fundamentale au nevoie de o complectare superioard. Fiecare *tiinta se bazeaza pe axiome *i pe principii, cari nu se pot dovedi
decal dintr'un punct de vedere superior *tiintei speciale.
Axiontele Mocanicei *i ale Geometriei bunioara, trebuesc
sustinute prin o reflectare ajutata de cuno*tintele. Fi.siologiei ei Psihologiei ; iar principiile Biologiei nu pot
fi intelese fard postulatul unitatii energiei, al carei raport de equivalent& it stabiles experientele facuto de
Fizica. Nu este tiinta care sa nu aiba nevoie pentru intelegerea notiunilor ei fundamentale de contributiunea
unei alte *tiinte, a*a ea", in totdeauna intervine o corectare reciproca intre deosebitele date *tiintifice. Aceasta
corectare nu poate fi insa lasata la voia intamplarii. 0mul de *tiinta special& trobue*te sa gaseasca Inaintea
sa o *tiinta anume organizat-a, care sa.-i inlesneasca aprofundarea notiunilor fundamentale pe care el adeseori
www.dacoromanica.ro
Pentru fizician, omul este un corp supus legilor mecanice i fizice; pentru un chimist. el este o materie coloidala, in care se petrec procese dupa legile chimice ; pentru biolog, el este o colonie de celule, in carp viata se
conserves i reproduce dupd legile biologice , pentru psiholog, el este un lant de fenomene sufleteti cari se desfaura dupa legi psihice etc.; pentru fiecare specialist al
careia faptele se petrec intr'o ordine prevazuta. Dar omul este ceva mai mult decat o multiplicitate dp fete ,
bine ordonate. El este o fiinta unitara in manifestarile
caruia intra.i multe neprevazute de ordinea tiintei
speciale. Legile dezvoltarii lui sunt mai adanci decal legile dezvoltarii tiintei. Aceea ce specialistul de *tiintii
studiaza din om, este numai fata acestuia, comuna cu a
tuturor lucrurilor din univers ; este fata primitoare de
logica. Nu este insa acesta omul intreg. Din fiinta acestuia raman multe adancuri in umbra. Dar va veni vremea, cand i pe acestea le va lumina tiinta! Se poate.
Dar pans a veni acea vreme, data va veni, omul totui traete, in intregimea sa, i nu in fete. In viata
lui reala logica se amesteca cu absurclul ; morala cu
pIcatul; cultura cu barbaria. Stiinta specials ne des explicari, de sigur foarte pretioase, pentru faptele omului privite din anumite puncte de vedere, insa pe not
ne izbesc la acesta adeseori i fapte can sunt ireductibile la un anumit punct de vedere! $tiinta, in multiplele ei ramificatiuni, are un singur stop : gasirea adevarului; iar adevarul are ca stop cunoalterea realitatii.
Cu toate acestea omul este o fiinta, care in deosebire de
toate celelalte animale, iubete i cultiva fictiunea! $tiinta, in desvoltarea ei, este indreptata spre cunoaterea
din ce in ce mai precisa a raporturilor dintre lucruri, ;;i
cu toate acestea omul cu cat progreseaza in aceasta cunotinta, cu atat simte mai mult nevoia jocului de fantezie ! Si cate alte corelatiuni de acestea nu se gases in
fiinta orneneasca! Experienta bunioara nu indica omului
prezenta supranaturalului in natures, i totui el incepe
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
10
considers pe ori din acelas punct de vedere ca si Metafizica. Scopul artei si al religiunei este clefinit chiar de
unii intocmai ca gi acel al Metafizicei; anume: sa clew
o cunostinta mai complecta, si mai putin relativa, despre
lume. In creatiunile artistice, zic acestia, natura $i omul
ne apar intr'o realitate mai adanca decat ne apar in stiintele speciale. Arta ne ajuta sa patrundem in eternul
omenesc pe o tale mai directs, de cum patrundem prin
mijlocirea
Lumea eternelor realitati estelumea
formelor artistice. $i despre Religiune, acelas lucru_
lutul metafizic consists intr'o gandire care des' deasupra stiintelor speciale, se sprijina totusi pe metodele
www.dacoromanica.ro
11
stari sufletesti cari ne dau iluzia unor eterne actualitatiGaud artistul si omul religios intra in discutie, pentru
a dovedi ca ideP.lul for este singurul ideal adevatat, dirt
momentul acela ei fac Metafizica. De aceea, in regula.
generald, artistul si omul religios nici nu intra vreodata
in asemenea discutii. Aceia can intra in asemenea discutii sunt explicatorii Artei gi ai Religiunei, sunt filosofii cari fac Metafizica.
Din aceasta deosebire intelegem rostul Metafizicei,
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
mantari dupa prinderea Neintelesuluiy cati nu s'ar multumi cu pacea adusa de o credinta, in care Neintelesu]
este pur si simplu eliminat? Cati nu s'ar multumi, dacaar fi pe ales?
De sigur insa, ca nu este pe ales, cad altfel Metafizica nu s'ar fi putut sustine alaturi de Arta si mai alesde Religiune! Daca omului i-ar fi fost cu putinta, sa goneasca din preocuparile sale grija de Necunoscut si de
Neprevazut, si sa se multumeasca cu linistea pe care i-o
da contemplarea unei forme frumoase, sau adorarea unei Fiinte Divine, clesigur ea atunci de malt ar fi disparut din istoria omenirii framantarea dupa ultimul Adevar al Metafizicei ! Framantarea a ramas, fiindca ea se
leaga, probabil, de ceva etern omeilesc, de ceva foarte
puternic: de eterna curiositate a omului de a 01 ce estedincolo de cunoscut !
Aceasta este deosebirea.dintre Metafizica, Arta si
Religiune. Cate si trele au ca mints aflarea Absolutului,
dar Arta si Religiunea gases Absolutul for prin infrumusetarea si prin Indumnezeirea, in ambele cazuri, prin
simplificarea actualitatii, pe cand Metafizica gaseste Absolutul sau, prin, adancirea i extinclerea actualitatii.
Aceasta deosebire explica Inca si vesnica lupta de intaietate pe care ele au dus-o intro ele, in deciirsul timpului.
Au fost secole in care a invins Arta. In aceste secole gasim Metafizica i Religia recluse la rolul de decor in aimonioasele forme create de artist. Au fost i secole iii
www.dacoromanica.ro
14
care a invins Religia. In acestea, Metafizica i Arta slujeau pentru sustinerea dogmelor si pentru inaltarea faptelor divine. Iar dela inceputul erei moderne, curiositatea metafizica este din ce in ce mai vie in lumea europeana. Omul modern face din logica gandirii cheia pentru intelegerea universului intreg. Este probabil ea intaietatea Metafizicei sa dureze i pe viitor, cu toate deceptiunile pe cari le produce tiinta in sufletul unora.
4. 0 unitate superioara, care sa cuprinda i sa explice Metafizica, Arta i Religia, teoreticete nu exists.
Exists insa faptul coexistentei lor, ti aceasta este cultura fiecarui popor. Ritmul culturei unui popor este caracterizat prin corelatiunea care exists de fapt intre Metafizica, Arta i Religie. Daca ar putea fi o tiinta teoretica a culturei, adica o tiinta deosebita, care sa explice
legatura care de fapt exists intre Metafizica, Arta. i
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
PARTEA I.
CONSTIINTA OGLINDA
5. $tiinta modernii.
Mecanismul univers11.
6. Fenomene
7. Fenomenele suflete3ti. 8. Omul
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
cititor de stele.
i este explicabil sa fie astfel. Functiunea de abstractiune a mintii omeneti, i cu ea cultivarea $tiintei
spre trezirea anintii; toate ate erau in cer erau per fecte in comparatie cu cele dupd pan-1MA! Omul, animal idealizator prin excelenta, n'avea trebuinta de mai
mult ca sa treads in iluziunea cerului !
3. Dintre toate motivele cari au contribuit la sustinerea iluziunii acesteia, eel mai puternic, pentru toate
timpurile, este insa acela care rezulta din infiltilarea de
eternitate a corpurilor cereti. Prin el iluziunea se prinde
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
21
a,
Platon, ca si toti cugetatorii timpului sau, era preocupat, in primul rand, de deosebirea intre aceea ce este
schimbatof i prin urmare supus mortii, si aceea ce este
neschimbator, etern. Dar aceasta deosebire ca filosof si
lev al lui Socrate, el o transpuse din lumea experientii
simturilor in lumea combinarii ideilor, adica in lumea
gandirei logice. De odata cu intrebarea ce este durabil
www.dacoromanica.ro
22
pantul material si lumea ideilor; ele sunt oarecum tiparurile in cari se toarna formele lucrurilor actuale. Din
gasi eternitatea, iar altele asteptau la rand sa fie trimese pe acela pamant, pentru a incerca aceeasi im-
www.dacoromanica.ro
23
lilei path sa stabileasea ea acestea sunt tot atat de periodice ca i miscarile stelelor, si ca, Si ele se pot prevedea d.upd raporturi matematice. Apoi acela Galilei,
pe baza unor experieute simple, dovedi ca miscarea de
cadere, precum si aruncarea la distanta a corpurilor pamantesti, urmeaza tot dupa raporturi matematice constante. Cu aceste descoperiri el puse bazele stiintei miscarii, IVIecaniea, stiinta care avea sa darame toate. parerile gresite pe cari si le facusera oamenii vechi despre
aratarile parnantesti.
Prin inventiunea ocheanelor si descoperirilelui Galilei, se sclruncina astfel pentru totdeauna credinta, ash
de raspandita pang aci, ca Intre aratarile ceresti si cele
pamanteti, ar fi o profunda deosebire. Stiinta cea nova
a mecanicei dovedea acum ca aceleasi raporturi mate
matice se regasesc in miscarea corpurilor pamantesti on
si in miscarea stelelor dupa cer.
Oamenii de stiinta,, cari venira dupa Galileo Gali-
www.dacoromanica.ro
24
tarzia insa prea malt. In secolul al XIX tiinta demonstra, in urma analizei razelor de lumina cari ne yin dela
corpurile ceresti, ca i acestea sunt compuse din aceleasi
elemente chimice din cari sunt compuse si corpurile de
pe pamant. Nivelarea ajunse dar cornp]ecta. In cer ca i
pe pamant, aceleai legi, aceeai materie.
Odata ajun*i aci, oameni de tiinta, observatori ai
www.dacoromanica.ro
25
cerului. Postulatul conservajianii energiei ; legile transformarii energiei dun-a raporturile de equivalents, precum si legea degradarii energiei utilisabile; toate teoriile generale prin sari se explica fenomenele Omantesti, furs aplicate deadreptul i asupra fenomenelor
ceresti. Idealul omului de sl-iinta, de aci inainte, fu ca
sa des o singura explicare tuturor schimbarilor din intregul univers. Nici o preferinta, pentru o parte a acestuia mai mult ca pentru alta ; toate erau gasite identice
in aceeace priveste valoarea for pentru stiinta.
Iatane dar ajunsi la sfarsitul vechei iluziuni! Corpurile pamantesti puse in randul eorpurilor ceresti,fiind
unele si altele guvernate de aceleasi legi mecanice, universale si eterne. Grauntele de nisip din huma pamantului miscandu-se dupa aceeasi lege a gravitatinnei ca
si cea mai stralucitoare stea a cerului. Era inmormantata ilusiunea ? -
www.dacoromanica.ro
26
Toate fenomenele n'au putut sa, intre in clasa celor mecanice. Cate s'au putut introduce in aceasta mecanica,
*i
gandul nostru, zice omul de Itiinta, este aratarea concreta a unei sume de energii, care ramane totdeauna
nceeai. Oricate schimbari s'ar produce in acest univers,
ele nu isbutesc sa scada sau sa sporeasca cu ceva soma
totala de energie, ci ele se marginesc nurnai ca sa scada
sau s sporeasca o parte de energie in folosul sau spre
paguba Altei parti; totalul insa ramane acelas. Tot ce se
mi*ca este strans legat de existenta totului. Un strop de
aph, aruncat de vant in geamul ferOstrei tale, nu a Cazut ici sau cold la intamplare, ci a cazut numai acolo,
uncle Pa constrans sa cada legile fara gre* ale mecanicei
universals. El a fost purtat de un vant a ca,rui putere*i_
directie se poate calculh exact ; a avut greutatea sa pro-
prie care iarasi se poate calculh; a trecut printr'o atmosfera a carei densitate i rezistenta se poate iarasi
www.dacoromanica.ro
27
universului meu.
Cu toate acestea ele nu pot fi identificate cu fenomenele naateriale ! In desert a privi cum se modifiedneurtmii creierului cuiva, din acestea modificare a neuronilor nu v-oiu afla, niciodata care a fost gandul care a
www.dacoromanica.ro
28
Pentru univers Ins-a nu. Ompl si-a alcatuit din reflexul constiintei sale o limba specials lui, la intrebuintarea careia el tine. El numeste astfel, in aceasta limba,
subiectiva, cateva din modificarile ce se petrec in creierul
www.dacoromanica.ro
29
resfrang pe luciul apei. Noi, oamenii de tiinta, cercetam fenomepele cari se destaura dupa legile invariabile i eterne ale firei. Noi ne ridicam deasupra intamplarilor subjective i individuale, i privim pe acelea
cari se pot lega in lantul fenomenelor universale. Micarile materiei i transformarile energiei, acestea da,
sunt fenomene universale, pe cari le putem calcula, i
le putem prevede in mod exact; fenomenele sufleteti
insa nu se ridica la acest nivel; ele sunt trecatoare ca
,i clipa vietii individuale. In sfera cunotintelor eterne
ele n'au ce cauta. Fenomenele sufieteti, fiind in attn.nare de cele materiale, se pot chiar deduce din cunotinta acestora. Ace la care ajunge sa cunoasca mecanismul naturei in care traiete omul, ajunge in acelatimp
sa cunoasca, i sufletul acestuia.
www.dacoromanica.ro
30
,dar pamantul ramane in etern. Soarele rasare, i soarele apune ; i grabindu-se la locul sau, rasare iara...
Toate ce au lost, acele iara,si se vor face; da, nimic nu
este nou sub soare".
Este trista, in adevar, povestea omului vierme!
S'a stii, ca tot ce a iniscat sufletul tau nu a fost decat o minciuna a simtirilor ; ca in realitate nu exists
nici bucurie, nici durere ; nici aspiratie, nici parere de
rau ; nici propasire, nici mers inapoi, ci exists numai
transformari materiale dupd legea universals a conservarii energiei! Fiecare clips a timpului aduce cu &Lusa
la mod fatal bucuria si durerea, gandul eel bun, ca si
.gandul eel ran; to to vezi liber sa lucrezi si sa gandesti,
pe cand in realitate timpul este de mai nainte hotarit
pentru toate.
,, Toate an timpul lor, zice Eclesiastul, i pentru tot
lucrul sub ceriu este timp. Dar ce folos are aceL ce lull creaza, de lucrul cu care se ostenete ?".
0 bucurie chiama, pe alta; dorinta alta. dorinta ;
un vis alt vis; dar legatura intre ele toate este o desertaciune, caci pe toate in cele din urma le sfarvte moartea; si moartea le aduce pe torte sa nu se mai deosebeasca una de alta.
Si apoi, cum zice iarasi Eclesiastul, privit-am la
toate lucrurile, pe cari le-au lucrat mainile mele, si la
truda mea, cu care m'am trudit, ca sa, be fac, i iata,
toate erau desertaciune si vanare de vant ; si in ele
77
www.dacoromanica.ro
31
Aceasta este povestea omului vierme, sau concluziunile trase din filosofia mecanista.
I-am vazut obai*a.
Ea pornqte din credinta, ca tot ce pare -neschimbator este perfect i nesupus mortii.
La inceput neschimbatoare erau numai corpurile-
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II.
OGLINDA CONSTIINTEI
1. Asemilnarea inseliitoare dintre oglindi si constiintli. 2. Oglinda
vriljitg care vede peste tot.-3. Rittacirile simturilor. Sofieti.
Ratiunea
in opozitie cu simturile. Materialisth si idealie.ii. -4'5. fem. Kant. Apriorismul din constiintil.-1-6. Romanticii. 4-7. Hegel. Schimbarea, punctului de
vedere kantian. 1-8. Influenta hegelismului asupra scriitorilor gontimporani.
lnapoi la Kant!
www.dacoromanica.ro
33
au trecere si in zilele noastre. Fara eroarea constiinteioglinda nu s'ar fi latit asa de usor nici povestea omului
vierme.
2. In adevar, constiinta este o oglinda, dar o oglinda
mai pretioasa ca oglinda de metal sau de sticla, ea este
o oglinda vrajita.
Despre oglinda vrajita, lath ce zice 0 poveste, intro
multe altele
Era odata ca niciodatd...
www.dacoromanica.ro
34
tiintei omenesti. Oglinda obisnuitd, resfrange numai aceea ce se afla inaintea sa, pe cand oglinda constiintei
resfrange gi ceeace nu se afla inaintea sa; ea patrunde
dincolo de marginile prezentului. Lucrul ce a fost si nu
mai este, constiinta are darul sa-1 revadd iarasi in amintire ; lucrul departat gri ascuns in spatiu, cunstiinta are
darul sa-1 gdseasca unde este. 0 oglinda vrajitd este dar
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
care afirma ceeace crede, iar nu ceeace est e in realitate. Simturile dau o imagine falsificata; amintirea da.
o imagine falsificata. Fiecare om este masura intelegerii
sale, dar nu i a intelegerii altuia. Fiecare ii are oglinda
contiintei sale colorata deosebit ; cum dar sa vada cu
toti lumea in acela fel? AO, ca, in definitiv, de adevar
nu poate fi vorba ; adevarul, unul i acela pentru toti,
nu exist& Dar neexistand un adevar, unul i acela pentru toti, nu exista nici realitatea care corespunde acestui
adevar; caci un lucru despre care nimeni nu poate comunich ceva in mod sigur, este ca si cum n'ar exista.
Atunci ce exista, dupa sofiti ? Exista parerile individuale ; simtirile individuale ; placerile individuale !
www.dacoromanica.ro
37
sofistilor.
Filosofii de dupa ei au Invederaeo cu prisos.
poate fi tagaduita ei anume, ca oglinda constiintei resfrange lumea din afara, inteun chip subiectiv si nu intr'un chip credincios. Aceeace vedem noi in oglinda
constiintei este departe de a fi o copie fidela a lumei din
afara.
Aceasta afirmare ramane, caci ea se adevereste prin
.experienta fiecaruia dintre noi. Noi on toti stim, ca da-
www.dacoromanica.ro
38
in fidelitatea og]inzii pe care o avem in suflet, este tirbita, nu este Oirbita i credinta Ca putem cunoa0e ad.evarul? Oare fi-va cu putinta sa intelegem luinea i farce
a mai presupune ca sufletul no8tru ii servete acesteia
drept oglinda?
Adanca intrebare. Mai bine de cloud mii ani ea a framantat gandirea filosofilor europeni. i raspunsul, care-
www.dacoromanica.ro
39
turile nu dau cleat o cuno*tinta imperfecta, pe cand ratiunea da o cuno*tinta, perfecta *i okra.
Cu deosebirea facuta intre simturi *i ratiune, de c&tre *coala lui Socrate, se deschidea o noua perspective
pentru filosofie, poate cea mai bogata perspective In
teorii qi sisteme.
Seco le dearandul an Mit filosofii pe aceasta deosebire. Mai intaiu, ei au gasit in aceasta deosebire mijlocul de a raspunde sofivtilor. Cu dublarea oglinzei din
suflet, intelegerea lumei pare& acum iarai limpede. De
o parte simturile, cu oglinda for cea turbure, care da -o
imagine imperfect& despre lume ; de alta parte ratiunea,
cii oglinda ei divina, care resfrange total perfect. Omul
ignorant se is dap& imagina primei oglinzi, care este
mai ispititoare grin varietatea sa, dar omul de *tiinta,
filosoful, se increde numai In imaginea celei de a doua
oglinzi, a celei rationale. Tot ce iese turburat de simturi, se corecteaza 1 se purifica de ratiune.
Aceasta este prima consecinta a deosebirii facute.
Acura a doua consecinta tot a*a de important& este
urmatoarea.
Lumea se resfrange *i prin simturi i prin ratiune.
Simturile sunt deosebite de ratiune. Sa nu fie oare *i lu-
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
desrobire a mintii omenesti de sub eroarea cea mult inradacinata a constiintei oglinda!
Cu toate deosebirile dintre ei, nici unul dintre filo-
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
43
despre diferitele animale, pot sta de sine i fara existenta ideil celei mai abstracte a animalului, pe cand
ideile diferitelor feluri de spatiuri, nu pot exists fara ideia
www.dacoromanica.ro
44
pieri ale legaturilor dintre lucrurile externe, sunt crea-tiunile proprii ale contiintei omeneti. Aceasta contiluta, dupa noua filosofie a lui Kant, se ridica dela rolul
de pasivitate, pe care ii avea 'Ana ad., la rolul de organizatoare a lumei. Icoana universului intreg se plama.-dete in contiinta omeneasca, dupd formele i functiunile a priori ale acesteia ; universul nu exists decat cum
it vrea contiinta. Deosebirile facute de filosofiile matesi idealitil or de alta data, cazura cu toate in
urma lui Kant. Nu exist& o lume a atomilor, on o lume
a formelor sau a ideilor, in deosebire de lumea simjurilor, ci exist& o singurA, lume, aceea care se formeaza
din impreunarea formelor i determinarilor a priori ale
contiintei active cu matenalul adus de simturi.
In locul pasivitatii de oglinda, venl acum randul sa,"
se vorbeasca de activitatea, de spontaneitatea, de puterea creatoare a contiintei omeneti!
Acel care s'a numit pe sine un nou Copernic, deschise In adevar o noua tale filosofiei.
6. Dar pare sa fie o lege a culturei omeneti, ca tot deauna o eroare veche i inradacinata sa nu. paraseasca
gandirea omeneasca, fara ca ea sa, se rasbune. Pe urma
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
intei. Prin urmare aceasta activitate este strict determinate de existenta tiintei ; i cand ea se manifests,
dupa legi proprii, se Introna, dupd Kant, autocratia contiintei, adica, puterea contiintii de a se determine cum
-vrea.
www.dacoromanica.ro
47
7. Poezia rornanticilor nu tine. mult. Europa moderns era, i deprinsa sa gandeasca mai matur ca vechea
Elada.
Cu toate acestea, urmele romanticilor nu s'au ters
www.dacoromanica.ro
48
de a deduce formele aprioristice ale constiintei din logica stiintelor exacte nu este destul de multumitoare.
Aceasta metoda da rezultate prea aride, ei tine prea
putin seams de aspiratiunile inimii. Continuatorii lui
Kant voiau printre formele si functiunile constiintei sa
se gaseasca Qi elementele idealului, dupa care not pretuim vieaja; sa se gaseasca, cu alte cuvinte, forta care
impune realitatii realizarea idealurilor omenesti. Cani,
data insasi constiinta omeneasca creeaza realitatea, cum_
zicea Kant, cum de n'ar tine seams, ea constiinta, tocmai
de aceea ce o preocupa pe ea mai mult? Cum de n'ar or-
Hegel.
In filosofia lui Hegel aproape ca nu mai gasim urma
www.dacoromanica.ro
49
reuneste la un be seriozitatea filosofiei lui Kant cu vanitatea individualists din poezia romanticilor. Punctul
important din filosofia lui Kant, adica recunoasterea participarii constiintei la formarea realitatii, ramane si la
Hegel, dar, pe langa aceasta, se mai adaoga la Hegel si
dreptul constiintei de a-si forma realitatea dupa un ideal
al sau. Constiinta faureste imagina lumei, in armonie
cu aspiratiunile sufletului omenesc, $i dupa un plan pe
care it vedem realizat In istoria popoarelor.... Poate fi
ceva mai ademenitor, ca o asemenea filosofie? Ea este
filosofia omului Increzut in sine; este sfarsitul povestei
omului vierme ! Multi imparfasesc filosofia lui Hegel,
farce ca macar sa stie ca, sunt hegeliani.
In multe privinte, se poate chiar afirrna ca Europa
de astazi traeste in plin hegelianism.
Literatura politica, mai cu peama, nu este decat un
Studii KilosofIce, VII.
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
Altii sant pentru umanitarism. Pentru acestia, idealul spre realizarea cdruia se Indreapta vieata lumii, este
idealul acordului sinter Intre toate popoarele. Toate popoarele constiente de menirea for istorica, se indreaptd
spre cucerirea deplind a unitatii genului omenese ! Cad
vreme aceasta unitate nu este cuceritd, vieata politica
'este viciatd; lumea este imperfeeta ; toate sunt farce te-
can n'au tendinte ash de lamurite, sau cari au chiar tendinte negative, cum Bunt anarhistii.
Toti cei Insirati aci,
si la ei s'ar mai putea adaoga Inca multi alti dintre cei ce propagd curentele in
ism : arianism, panslavism, pangermanism, panlatinism,
toti sunt elevii dialecticei hegeliene; toti Impruetc.
_pinta dela Hegel credinta, ca idealul pe care mintea omeneasca *11 concepe ca un ce necesar, trebuie s fie o nece.sitate i pentru realitatea lumii. Toti sunt hegeliani,
fiindcd toti identified aspiratiunile for sufletesti, i inte-resole for cu legile existentei Maki.
Ademenitoare filosofie este Ulosofia lui Hegel. Cine
"Ii poate rezista, ? Care altd filosofie corespunde ca dansa
..aspiratiunilor omului modern ?
Omul modern, cu deosebire de acel din vechime, nu
www.dacoromanica.ro
52
regasit din nou, si intr'o alts directie cantata coatinuarea filosofiei lui.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
VALOAREA STIINTEI
1. Exageratiunile materialismului.
2. Relativitatea stiintei.
3. Ideia.
de materie si de cauzalitate.
4. Vechea stunt it nu se puten. aplith de critica scepticismului.
Intelegerea mai complectA a constiintei duce la concluzia ca stiinta are o valoare relativa.
6. Pads unde merge relativitatea
1. A fost o vreme, i nu tocmai o vreme prea indepartata, cand tiinta era socotita ca buns de leac pentru Coate relele de care sufera omenirea. tiinta era leacul care lug omului cu mana :i ignoranta, i superstitia,
1 boala, i saracia. Pe deasupra it mai daruia pe om: en
sanatate, cu bogatie 1 cu lumina!
Pe aceasta vreme nu se vorbea de valoarea tiintei.
Unui lucru nu i se da, o valoare, decat data se compara
cu alte lucruri ; i pe atunci tiinla era mai presus de
on i ce comparatie.
Aceasta atat de mare Incredere in tiinta, a inceput
in Europa de ()data cu marile descoperiri din secolul
XVI i XVII i a durat 'Ana pe la mijlocul secolului al
XIX. De atunci incoa vremea s'a schimbat. Nu ea tiinta
.este de ad. inainte desconsiderata, din potriva conside-
www.dacoromanica.ro
54
Din insi4. progresul tiintei. $tiinta cea noud, devenind mai adanca i mai cuprinzatoare, deveni prin.
era adus sa, creada, ca prin tiinta, adica prin cunoaterea legilor mecanice, el era In stapanirea luminii desavarite i a puterii desavarite. Ca un vrajitor din povestea altor vremuri, el se socotea in stare, data nu sa
schimbe ceva din mersul naturii, dar cel.putin sa evite
relele acestui mers. Se intelege ca., de fapt, nu putea el
Inca nici sa evite ceva, dar nadejdea era mare pentru
viitorul in care tiinta era, sa, ajunga desavarita, adica
cand erau sa fie cunoscute legile mecanice ale tuturor
fenomenelor naturii. Atunci, cand legile mecanice ale
tuturor fenomenelor .naturii erau sa, fie cunoscute ; cand
totul se putea prevede ; ce alts ocupatie sufleteasca mai
putea fi puss alattai de tiinta,! Nu era ea leacul tuturor
relelor? Religia, morala, arta?... Toate trebuiau sa dispara., sau sa, se contopeasca. in tiinta. Bine inteles, in
tiinta mecanicei. Ignoranta, boala, saracia? Micari de-
www.dacoromanica.ro
55
Cu aceasta largire se birui vechea credinta, Ca tiinta are de object numai naicarile materiel.
Dar revolutiunea cea mare se produse nu atat prin
largirea, cat mai ales prin aprofundarea principiilor de
pang, acl.
Stiinj5a cea noua se primen1 nu numai cu o noua fajada, ci i on un non fundament.
In aceasta primenire influenza lui Kant fu hotaritoare. Ea vent dupes 50 ani, insa dela scrierea nemuritoare a lui Kant : Critica ratiunei pure. (kritik der reinen
Vernun ft).
www.dacoromanica.ro
56
axiome doming punctul de veclere materialist. Contiinta omeneascd nu aveit in ele vreun rol. Ea era oglinda
care resfrangea proprietatile i schimbarile materiei din
afard. Toate axiornele ii gaseau temeinicia for logicd, in
credinta ca ele redau in mod credincinos insuirile unei
lumi objective, i care lume std neataxnatd de contiinta
omeneascd. Astfel : ordinea timpului i intuitia spatiului erau concepute ca fiind in elementele unei materii
externe. Ideile de unitate, de multiplicitate, de legatura
intre cauzd i efect, de necesitate, de functiune, de identitate; toate ideile mai principals, care intrau in formularea cunotintelor tiintifice, erau socotite ca fiind copiile unor sari de lucruri existente in afar.. Contiinta
nu aved alt rol, decat pe acela de a resfrange prin prisma
ei aceea ce se gdsea in afard. Se intelege ca pentru inlesnirea explicarii, Inca de mult se Meuse deosebire intre
functiunile sensitive i rationale ale contiintei. Unele
erau insdrcinate cu prinderea impresiunilor sensibile, altele cu legatura acestora in judecati tiintifice. Functiunile din urma se credeau i functiuni superioare. Dar,
cu toata aceasta deosebire, conceptiunea cea veche, a
contiintei oglinda, ramdneh netirbitd. Principiile tiintei nu-i dobandeau taria for logics, adicd universalitatea i necesitatea lor, cleat prin postularea unei realitati materiale care be corespunded for aidoma in afard,
de constiinta. Cel mult data un Newton se ridica pang
la conceptiunea unei contiinte divine, care faced explicabila logica axiomelor, dar de con*tiinta omeneascd nu
fusese nici cand vorba inainte de Kant. Toatd tiinta se
funde, pe existenta unei materii externe, care ii impu-
nostru 1).
1) Inainte de Kant, filosoful euglez Berkeley tagaduise existenta materiel, dar in amiss timp sustinuse ca ideile, cari tineau locul materiel, erau
manifestArile Spiritului Divin. Prin ipoteza Spiritului Divin, Berkeley readucea conetiinta din nou la pasivitate. Dar pasivitatea acum era, fat& de Spiritul
Divin, ei nu fatli de materie. (Asupra lui Berkeley mai jos : Partea III, Cap. 2).
www.dacoromanica.ro
57
al lui Kant?
Pentru majoritatea atat a oamenilor de tiinta, cat
si a filosofilor contimporani, aceasta nu mai face indoiala.
Fanaticii de odinioard ai unei tiinte absolute astazi aproape Ca au disparut. Se judeca foarte fals tiinta, scrie
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
Aceasta, ideia fusese principala baza a tuturor filosofiilor materialists de pans la Kant. Ea constituia postulatul on i carei explicari stiintifice. Pentru unii
aceasta, materie era compusa din atomi, can erau sEparati intre ei prin spatiuri goale i aveau diferite forme
si diferite greutati. Pentru toti, materia era, in tot cazul, acel care umplea spatiul dinaintea ochilor. Lucrurile can impartiau spatiul erau impartiri ale materiel.
Schimbarile can se petreceau in spatiu, se petreceau In
materie. Totul dar presupunea existenta unei materii.
Dace analiza omului de stiinta ajungea pans a formula
Intrebarea, cum de este posibil, ca in aceasta idee a materiei sa, intre afirmari contradictorii, afirmari cari se refereau la insusirile contradictorii ale lucrurilor, cum bunioara se Intrebase de mult filosoful Parmenide, care
traise in G-recia cu 500 de ani Inainte de Christ, atunci
raspunsul la o asemenea Intrebare se gasea usor prin reducerea materiei la cateva insusiri substantiate. Dintre
aceste insusiri nu lipsea, spatiul. Materia exists, fiindca
exists ceva in spatiu. 0 materie fara extindere ar fi fost
un lucru fat a inteles ; sau mai bine zis, ar fi fost Intocmai ca si cum n'ar fi existat. Tocmai aceasta rezulta insa
din filosofia lui Kant. Materia, postulate de stiinta materialists, nu se poate concepe fare,' a pune spatiul intre
proprietatile ei; dar spatiul nu este o proprietate a lucrurilor din afard., ci este, cum dovedeste Kant, o intuitiune a constiintei noastre!
www.dacoromanica.ro
60
www.dacoromanica.ro
61
din acel moment acestea pierdeau once umbra de soliditate. Materia, in urma celei mai elementare analize
critice, se dovedea a fi o simple asociare de insusiri ale
sensibilitatii. Iar legatura dintre cauza i efect o simpla
obisnuinta pe care $i -o formeaza mintea, obisnuinta far&
www.dacoromanica.ro
63
inta pentru el era o creatiune a comtiintei, deci o valoare a contiintei, dar nu era o valoare relativa. Filosofia contimporana vorbete intaia oars de tiinta, ca
de o valoare relativa. Intre Kant i contimporanii notri
exista, dar o deosebire.
www.dacoromanica.ro
3
Ce s'a petrecut dela Kant incoace, pentru ca aceasta
deosebire sa, se produces
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
65
Aceasta era concluzia logics, care urma din definitiunea cea noua data constiintei.
Caruia dintre filosofii ccntimporani i se cuvine meritul de a Li dat noua definitiune a constiintei, si prin
aceasta de a fi determinat noua clirectiune in gasirea unei
solutiuni la problema stiintii, este aproape cu neputinta
de spus. Definitiunea cea noua s'a format incetul cu incetul prin colaborarea a o multime de psihologi. In prima
linie ea se datoreaza, poate, lui Herbart, lui W. James
si lui W. Wundt. Dar, pe langa acestia sent multi altii,
cari au afirmat'o. Noua definitiune era in atrnosfera nouei
psihologii. Ea concentra in sine programul celor ce voiau
sa, faces din psihologie o stiinta exacta. Ea se regaseste
www.dacoromanica.ro
66
Valoarea tiintei *rise astfel sa fie socotita relativa, tocmai din cauza intinderii cuceririi *tiintifice hi
peste domeniul faptelor sufleteti. Cu cat stiinta deveni
mai cuprinzatoare, cu atat ea deveni i mai modest& Cu
cat era mai unilaterala, Cu. atat era mai pretentioasa.
6. Stiinta are o valoare relativa. Ea depinde de conditiunile contiintei omeneti, iar constiinta omeneasca,
depinde i ea de cond4iunile vietii sale organice. Viata
organic-a in genere este supusa, transformarii, prin urmare i stiinta este intr'o transformare continua. Aceea
ce este asta'zi socotit ca adevar, maine poate fi socotit
ca eroare... Atunci? Am revenit la filosofia -vechilor sofiFAi ? Omul este dar masura cunoaterii adevarului ? Fie-
Aa ar trebui s recunoastem negreit, data Psihologia care a adus noua definitiune a contiintei, din
care rezulta, cum am vazut, rolul relativitatii tiintei,
n'ar fi adus totdeodata i patrunderea mai adanca in viata
www.dacoromanica.ro
67
-transform& dupa legi constante. Aci este marea deosebire dintre sofisti i filosofii timpului nostru. Masura
aceasta ca stiinta este expusa, la variatiuni intamplatoare, ci socotecte numai ca ctiinta atarna de transformarile constiintei omenecti. Cum aceste transformari nu
se produc in c.hip arbitrar, ei ele urmeaza, legea cons-
www.dacoromanica.ro
e8
www.dacoromanica.ro
69
pare cu desavarsire. $tiinta este o manifestare a sufle-tului omenesc. Este ea, aceasta manifestare, de o asa
mare valoare? Imbratiseaz5, ea, aceasta manifestare, un
camp vast: dela micimea atoinului pans la imensitatea
boltei ceresti ? Oricat de mare si oricat vasty este ea,
-ea totusi este o manifestare care urmeaz5, legea constimtei omenesti!
$tiinta find relatives, si tocmai ancica este relatives,
consitue titlul cel mai inalt de glorie pentru sufletul oinenese.
www.dacoromanica.ro
CA PITOLUL IV.
CSINVINGEREA
1. Realitatea lucrurilor si intelegerea lucrurilor. Metafizica si Logica.
2. Extensiunea care se impune Logicei. 3. Convingerea. Functiunea primi-.
tivii a constiintei prin care se unifica si se pun rolatluni intro lucrurile naturii. 4. Baza psihologica a convingerii. Co este comun in toate actele deconvingere ?
5. LegAtura dintre constiinca pi organismul biologic. 6. Convingerea este totdeauna personalli. 7. Convingerea dupit suflet si dupit object.
Convingerea objective si convingerea subiectiva.
noastre, i cum ne alcatuim not intelegerea acestor lucruri, in scopul de a ne multumi mintea tai de a ne potrivi practica vietii, acestea suet cloud cestiuni deosebite.
Prima formeaza obiectul speculatiunilor meta6zice ; jar
cea de a doua, obiectul Logicei; o tiinta de mult
vata. De ol)iceiu, ganditorul fara pretentiuni de metafizia, se multumeqte eu studiarea celei de a doua cestiuni
si deslegarea gasita acesteia o d6, fara, rezerva, i primei_
chipui lucrul altfel de cum U. crezi adevarat ; cum arputea fi dar realitatea altfel, deal cum o arata adefarul ?Convingerea vine din adancul sufletului nostru, cum
ar putea ea s'a ne inele ?
Convingerea nu ne infoala de loc, dar ea ne da numai
starea noastra, sufleteasca i nimic mai mult. Convingerea este dupa, oat, jar nu dupg, realitate.
Dar starea noastra sufleteasca, nu este si ea o rea
litate ? De sigur. Este singura realitate, pe care ne este
slat sa o cunoaltem in mod direct.
www.dacoromanica.ro
71
a stiut ea altfel se convinge copilul, si altfel omul matur, alt fel salbaticul, alt fel ignorantul ; si a stiut de si-
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
73
decat aceeace natura produce& ca definitiv, adica neschimbator, i aceasta era convingerea la adevar a omului
matur ; celelalte convingeri nefiind decat trepte ale con-
www.dacoromanica.ro
74
derne, copilul are o mai mare valoare, decal o avea Inainte. Cultura moderns impune apoi o mai stransa lega-
etc., in toate aceste cazuri, cand zici esti convins" inseamna, ca esti constrans sufleteste sa primesti continutul convingerii. Negresit, convingerea nu este in fapt
o constrangere absolutes. Del convins intr'un fel, poti
totusi sa afirmi, sau sa faptuesti altfel de cum este con vingerea; in cazul acesta insa ai constiinta ca to -ai abatut Bela aceea ce to constrangeh sufletul tau s faci.
Acel ce i-a facut o convingere, are totdeauna constiinta ca a procedat liber. Constrangerea externs, brutal& $i impusa, nu des convingeri. Fie cineva cat de nevastnic, sau fie cat de ignorant, prin constrangere brutala nu-1 poti face sa fie convins de ceva. Chiar daces convingerea pe care i-o impui este cea adevarata, el nu crede
www.dacoromanica.ro
75
una influentele externe hotarasc. Dar omul cu toate acestea se credo liber. S'ar putea zice poate mai bine, canu atat constiinta libertatii este legata de adoptarea unei
convingeri, cat constiinta ca in adoptarea acestei convingeri n'au influentat interese straine. In forul sau intim, omul credo ca in momentele sale hotaritoare, el isi
este sie-si eel mai bun judecator.
Convingerea este dar interna si libera.
Aceste doua caractere o fac ca ea sa fie legata de.
functiunile cele mai primitive ale constiintei omului, si
cu deosebire de acelea ale formarii personalitatii. Cn cat:
constiinta personalitatii este mai adanca, cu atat mai adand sunt si radacinile convingerilor.
tei gasim functiunea de unificare a impresiunilor sensoriale, dupa anumite apropieri, sau relajiuni introdusede constiinta. Aceasta funcjiune pregateste aperceperea,
adica intrarea lucrurilor in constiinta ; ea este oarecum
functiunea care da o prima transformare impresiunilor,
cari sunt s fie asimilate de constiinta. Farce aceasta unificare, cursul constiintei noastre ar fi ca un torent nesfarsit de impresiuni sensoriale, desperechiate. Imagini
dupa imagini, ar apare si dispare inaintea noastra farce.
ca ele sa fie prinse intr'o intelegere a naintii. Functiunea.
de unificare fixeaza acestui torent o albie constants, si
astfel pregateste stapanirea lui prin intekgere.
Con stiinta, unificand impresiunile simturilor ne mai
da si putinta ca sa stabilim, intro aceste impresiuni, aso-.
caror parti stau intre ele intr'o ordine constants. Asa dobandim imaginea obiectelor solide, bunioara, in care se
impreuna : anumite insusiri de culoare, de sunet, de pipait, etc., cu o anumita forma, si cu o anumita miscare.
Gratie acestei functiuni, mai multe imagiiii de obiect&
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
77
constiintei, devine a3tfel pu numai o unitate, dar o unitate ordonata, organizata, adica o unitate constituita din
parti cari se sprijina una pe alta. Cunoscand pe una, cu
necesitate trebue sa banuesti ei pe cealalta, fiindca asa.
cere sa fie la o lalta, substanta care le susjine pe toate.
$i data la obiectele solide, pe cari le vedem, este asa, la
unitatile eelelalte superioare, in can stau impreun'a lucruri ce se vad cu lucruri ce nu se vad, constiinta areun rol de organizare Inc a si mai mare. Adeseori, aceste
unitati sunt inchipuite prin analogie, ca niste persoanevii. Cauza invizibila i efectul vizibil sunt intoemai ca.
hotartrea Qi fapta unui om. In asemenea unitati, functiunea de organizare a constiintei este cu atat mai fecunda, cu cat lipseste intuitiunea simturilor care sa sprijine diferitele parti ale unitatii.
In filosofia lui Kant functiunea de organizare a constiitei era constituita, dupa cum am vazut, din formelea priori de timp i de spatiu, precum si din diferitele categorii ale aperceptiunii.
In filosofia contimporana, functiunea de organizare
a constiintei a ramas, dela Kant, cunoscuta sub numelede functiunea aperceptiunii.
nand relatiuni, intro elementele acestor unitati, producedimpreund cu exercitarea funcjiunii sale si baza psihologica a convingerii.
In acelas timp, cand privesc pomul din gradina care
imi sta inaintea ochilor, vad i culorile obiectelor din
prejur ; and si ciripitul pasarilor ; and sgomotul oamenilor din strada; simt caldura aerului ; miros parfumul
florilor ; pipai banca pe care sed ; obsery un fluture care
sboara ; gandesc data, nu are sa ploua chiar astazi ; i
cite i oath nu sunt si nu gandesc in momen.tul cand_
www.dacoromanica.ro
78
urmeaza i credinta noastra In ele. Noi credem in unitatea i legatura dintre insusirile obiectelor, fiindca a-
ceasta unitate i aceasta legaturd, sunt datorite constrangerii pe care o introduce ea insasi, constiinta, in impresiunile sensoriale.
Noi asezam obiectele externe inteun spatiu omogen ;
le raportam la o directie a timpului; le punem intro ele
www.dacoromanica.ro
79
noastra. Nu suntem siguriza de ad. inainte vazand obiectul, vom gas1 9i insusirea lui cea noua. Nu stiam spre
pilda ca pomul are respirajie ca si cainele. Ni s'a facut
insa dovada $i am vazut ea nu poate exist, pomul fard'
sa respire ; de acum inainte de ate on worn veded pomul 9i ne vom gandi la insusirile lui, vom t1 ca este si
www.dacoromanica.ro
80
este clar. Cele patru despartiri ale unitatii dau, in adevar 12/12, adica cele patru factiuni impart fara rest unitatea intreaga. Acum orcine este convins ca adunarea
de mai sus este bine facuta pentru vecie. Cele patru fractiuni (1/3, 1/4, 1/6, 1/4) stau inauntru intregului din care
suet despartite intr'o dependinta exacta,.
Alt exemplu :
nici culoarea, nici sunetul, nici greutatea cutare. Asociarea acestor diferite insusiri, ne este garantata, prin
www.dacoromanica.ro
81
intuitiunea simturilor, atunci cand ea este inaintea simturilor; dar cand ele nu stint date in intuitiune, nimic nu
ne constrango sd le admitem ca inseparabile. Tot asa la
insuirile plantei, nu gaseam de loc necesitatea sa mai
addogam respiratia. Iar in iluzia, care ne-o face& cumpana ciuturei, am fi putut adaoga cate alte insuiri sensoriale inexistente, fara nici o greutate. Putin sa fi fost
drumul mai periculos, i ui s'ar fi parut de-abinele ca
avem in aintea noastra un bandit, care trage on puca. Prin
urmare, nu in nunadrul i natura impresiunilor sensoriale
std. constrangerea convingerii formate. Atunci sta.' in natura asocierii san a dependentii pe care o punem intre impresiunile simturilor ? NicLin aceasta, fiindcd. am vazut
www.dacoromanica.ro
82
fier cuprinde corpuri streine, ne-am sprijinit pe raportarea greutatii la volum, o raportare scoasa din experienta, mai putin sigura decat cea matematica. Apoi in
exemplul cu planta, ne-am sprijinit iarasi pe un alt fel
de raportare. Negresit si unitatile in launtrul carora faceam raportarile acestea erau ei ele diferite, cum am mai
www.dacoromanica.ro
83
gere.
Usurinta cu care functiunea de unificare a consti-
www.dacoromanica.ro
84
pomul este verde, pe aceeai tale pe care ajung la convingerea dintaiu: pomul respira. In adevar, data simtul
ochiului inai este defectuos i nu-mi reds exact culorile,
in cazul acesta, inainte de a pronunta convingerea pomul este verde, va trebui. s depun aceeai munca pe caream depus-o la dobandirea convingeri] ea pomul respira.
Prin urmare, intro evidenta simturilor Ai convigerea prin
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
Fiecare iii are convingerea care rezulta din functiunea de organizare a constiintei sale. In stabilirea unificarii lucrurilor, i a raportarii acestora, fiecare iii are
unghiul sau propriu de perspectiva. Unul vede niai sus,.
altul mai jos. Intre perspectiva in care vede lumea un
om de stiinta, bunioark i perspectiva in care vede aceeasi lume un ignorant, este o prapastie. Cel dintaiu nit
se niultumeste cu unitatea pe care a stabilit-o nojiunea
energiei, si cauta pentru univers o unitate mai superioara, in care aunt introduse pans i relatiuni de timp si
spatiu, altele cleat tale obisnuite din intuijiunea simturilor ; eel de al doilea se multumeste cu unitatea pe
care i-o dau cateva superstitii mitologice. Omul de sti-
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
88
Un suflet care nu se stie folosi cle abstractiune este incapabil de a aveh o convingere *tiintifica.
Dar convingerea urmeaza i naturii obiectului, asupra caruia se cere o convingere. Daca obiectul estesimplu si uniform, atunci intelegerea lui cere un grad mai coborit de abstractiune, pe can data obi ectul este complicat,
atunci i gradul de abstractiune trebue so, fie mai inalt.
Asa bunioara, fiecare intelege ca exista o inlantuire intre
pozitiunea soarelui pe cer i marimea umbrei pe care o
arunca obiectele pe parnant ; si cum dupa pozitiunea soa-
intr'un sat. Care este piicina? Pentru omul insult pricina este cu totul alta, decat pentru omul cult, fiindca
ael inlantuirea nu este ash cle aparenta ca in cazul dintai.
Convingerea stiintificase numeste si obiectiva. Strict
vorbind, nisi o convingere n'ar trebui sa se numeasca o-
www.dacoromanica.ro
89
neasca. In cazul acesta, omul de stiinta sta fata de subiectivitatea omeneasca, prin unnare, tata de subiectivitatea sa proprie, ca inaintEa unui object strain lui.
El cerceteaza ce este in firea permanenta a acestei subiectivitati F4i cari sunt legile ei de desvoltare, fara a se
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V
LOUICA NOUA
1.
Aceea ce este mediul biologic pentru o plants, este mediul cultu2. Abstractiunea si convingerea gtiiutitica. 3. Abstrac-
1. 0 padure batrana de stejari este compusa din arbori foarte asemanati intre ei. Pe pamantul pe care estecrescuta padurea, apoape ea, in afara, de stejar nu se mai
vede o alts plants, decat doar muchiul care poate s'o
clued la umbra i fara razele soarelui.
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
93
metoda de cercetare. Stejarii li-au legat frunziul. Convingerile celelalte subiective nu mai pot rasbate, i nu
yea acei cari be exprimau, fiindca mediul format le strivete. Mediul cultural sustine tiinta i ii da o anumita.
clirectie. Toti oamenii de stiinta sunt solidari in tendinta de a elimina ce este netiintific. Padurea s'a format. Stiinta este unitara qi stapana pe terenul ei, fiindca
ea se sprijina pe solidaritatea convingerilor color cari o
cultiva. Ea a plecat, la origins, dela convingerile celor
putini, i s'a ridi cat pans la puterea la care o vedem astazi, fiinded in ea au fost date conditiunile unui media_
cultural care sa o busting mai tarziu. Stiinta traete i
va tral, fiindca in ea sunt dat cOnditiunile solidaritatii
-
muncii orneneti.
Fara aceste conditiuni ea ar fi disparut de mult.
Dar in ce consists ele oare aceste conditiuni ?
Padurea de stejar nu ar fi ajtins sa-si constitue me-
diul biologic, care ii garanteaza existenta, daca in samanta stejarului nu ar fi fost data posibilitatea inaltarii
acestuia. Tot aa i cu tiinta. Mediul cultural, sau soli-
daritatea oamenilor de tiinta de astazi, nu s'ar ti format, daca in natura convingerii tiintifice nu an fi fost
data dela iaceput posibilitatea, ca. aceasta sa se impartaeasea la mai multi i sa se continue de mai multi.
www.dacoromanica.ro
94
tari..E1 coincide cu momenta', cand omul a treat limbagiul, cand a inventat primul instrument de lucru, si
-cand a banuit ca sub unitatile si relatiunile intuitive ale
lucrurilor din natura se ascund alte unitati si alte relatiuni mai profunde, decat acelea cari se vad. Abstrac-tiunea coincide cu limbagiu, cu tehnica si cu religiunea.
Dimpreuna cu acestea ea este esita, din reflectarea omu-
Abstractiunea nu este in deajuns. Trebueste o anumita metoda in intrebuintarea abstractiunii. Adi, in metoda, este samanta din care va rasari sistematizarea stiin-tifica de mai tarziu.
Cu reflectarea, am zis, este data si abstractiunea;
-caci reflectarea sileste pe om sa deosibeasca in continu-
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
i do ce nu este de ajans ?
www.dacoromanica.ro
9.7
Fiinda abstractiunea este un prcdus al mintii omului, in acord cu functiunile acestei minti, dar Intru
nimic un produs garantat ca, este in acord si cu realitatea.
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
99
de minte, controlata i consecvent aplicata, sunt capabile de perfectionare. Verificarea for cu experienta aduce
o corectare si cu aceasta o con formitate a for mai exacta
cu lumea real& Abstractiunile, can sunt formate dup.&
inclinatiunile subjective, n'au putinta acestei perfectionari decat intr'o foarte mica masura. Ele resists, cat timp
exista inclinarile subjective; dispar acestea, sau se transform& acestea, i adeseaori transformarea inclinarilor
subjective se face prin salturi mari, atunci dispar sau se
transforms si abstractiunile. Un copil nu-si mai &Ince
-aminte Mai tarziu de asemanarea ce facuse intre lung si
felinar, fiindca sufletul lui s'a trans format; pe cand omul
de stiinta nu pierde niciodata din vedere abstractiunile
sale eronate din trecut. Intre abstractiunile can servesc
stiintei, exist& o legatura istorica, care adeseaori serveste
www.dacoromanica.ro
100
nea este o reunire de elemente intr'o unitate. Abstractiunea ultima, bunioara asupra universului, presupune-.
acest univers ca o unitate. Din momentul in care universul abstract n'ar mai fi o unitate, el n'ar mai putea fi
utilizat de stiinta. Ce legi, in adevar, s'ar putea sa fie
gasite intr'un univers, care n'ar prezinta un sistem decoordinate constante, adica, in fond, farce unitate? Daca.
legile universului au pentru noi o exactitate, aceasta esto
datorita faptului ca noi le raportam la un centru fix carele cid unitatea.
www.dacoromanica.ro
101
trica; imi demonstreaza matematicete ca toate fenome-nele de rasarit side apus de soare stau intr'o unitate geornetrica, inauntrul careia toate pozitiunile de spatiu sunt
-strict determinate, etc... i cand toate imaginile mele in-
puterea gravitatiunii, dependenta dintre marimea spa-tiului percurs i unitatea de Limp etc., i data ce le am
pe acestea, este uor ca sa am o explicare a caderii pie-
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
103
tiintei din acea vreme, iar abAractiunile tiintei de astazi sunt isvorite din verificarea treptata a acelor vechi
abstractiuni. Stiinta este o continua inlocuire a probabilitatilor mai indepartate cu probabilitati mai apropiate.
5. Prin urmare, procesul prin care so formeaza convingerea omeneasca, indiferent daca convingerea este
tiintifica sau nu, este urmatorul :
La inceput avem faptul reflectarii. Fara o reflectare nu exists o convingere. Animalul care nu reflecteaza
n'are convingere.
Din reflectare isvordte abstractiunea, i on abstractiunea avem convingerea in intelesul obinuit.
Dar abstractiunea singura, nu da, convingerea. Abstractiunea este numai i n strum entul care inlesnete actul
convingerii. Origina i baza convingerii stau in functiunea de organizare ale con0iintei, in adancul sufletului.
Dupa, gradul de desvoltare al sufletului urmeaza, i
felul convingerii.
Pentru a avea o convingere tiintifica, nu este des-
www.dacoromanica.ro
104
cineva i sufletul pregatit sa sustina o asemenea convingere. Se cere maiintaiu, ca reflectarea sa fie adanca, adica
facuta cu atenjiune incordata. Pe o reflectare adanca se
altoieste o infranare a inclinarilor personale, si prin aceasta se des putinta mintii, ca aceasta sa, urmeze o regula controlata t i consecventa in formarea abstractiunilor. and reflectarea nu este adanca si, prin urmare,
nici atentiunea nu este incordata, atunci inclinarile per sonale predomina gj mintea, este silita sa formeze abstrac-
cercetarea adevarului este un act de vointa. Abstractiunea stiintifica, in care se gaseste eel mai puternic instrument pentru gasirea adovarului, nu se poate forma,
decat Intr'un suflet care are puterea de a-si prescrie el
insusi reguli, pe cari sa le urrneze apoi consecvent. Un
(ma de Stiinta, aplica strict o metoda ; el are puterea de
a nu cedes inelinarilor personale ; pe Gaud uu om care nu
este de stiinta este continuu tarit de inspirajia momentului. Din cauza acestei infranari continue a sufietului
celui ce cultiva stiinta, se ajunge tocmai la universalitatea acesteia. tiinta are valoare pentru oricine, fiindch,
din ea au disparut, prin infranare, gusturile personale.
Prin urmare, Inch odata, nu faptul ca stiinta se servegte de abstractiuni, face ca adevarul acesteia s fie
crezut, ci faptul ca abstractiunile stiintei sunt altfel muncite $i altfel formate cleat parerile subjective, face ca
stiinta sa treaca drept facla adevarului.
Daces ar fi numai pe abstractiuni, ce abstractiuni
altele mai frumoase ca in basme ! Ad. abstractiunile
sboara deasupra timpului i spatiului, netinand seama.
www.dacoromanica.ro
105
ele au fost formate. Sub cuvintele abstracts de selecji'ane, de dependinta de mecliu,' d.e lupta pentru existenta,
www.dacoromanica.ro
106
etc., el va trebul sa regandeasca legile transformarii-speciilor animale, ash cum le gandesc biologii. Afectiunea
sau repulziunea, ce ar simti el personal la vederea unei
pupaze, n'are ce cauth in aceasta regandire. Pentru omul nostru de stiinta, pupaza Ins4i devine o abstractiune, sub care se intelege o anumita, corelatiune de functiuni organice. Problema, pe care Omni de stiinta o vede
aci de rezolvat, se rezuma in a stl cum se leaga, infatisarea i genul de viesta al pupazei cu mediul in care ea
traeste, i cu formele celorlalte pasari on care ea se inrudeste. Convingerea este facuta, data s'a ajuns a se stabill in mod cert, ca toate curiozitatile pasarii sunt consecinta legilor biologice. La omul nostru de stiinta, totul
este dar mai dinainte fixat, ca metodk Poezia sufletului
n'are ce cauth in intelegerea curiozitatiloi pupazei. Explicarea ce s'a cerut, find prea individuals, ea va fi si
greu de dat in mod complect. In tot cazul insa, omul de
stiinta, prin mijlocirea abstractiunilor birlogiei de astazi,
ne va demonstra, in linii generale, ca toate particularitatile de vieata si de infatisare ale pupazei nu aunt nistecuriozitati ale naturii, ci sunt niste efecte naturale ale
-vietii speciei acestei pasari in mijlocul mediului in care
ea se gaseste. Dela el ramanem cu siguranta ca aceea ce
biologia de astazi nu ne poate explied, ne va explica cu.
siguranta biologia de maine.
Acum sa vedem cum procedeaza creatorul de basme
www.dacoromanica.ro
107
tati, dintre cari iata pe aceea care se potriveato cu su-biectivitatea unuia dintre creatorii de basme.
Copiez versiunea data de poetul A. Vlahuta:
A fost data, de mult, de mult o baba i un moaneag. Erau saraci lipiti pamantului i traiau, singuri
singurei, intr'o cocioaba de casa parasita, aateptandu-ai
ceasul,
ca nici o putere nu mai aveau, i nici o nadejde alta dela eel de sus. Dar intr'o dimineata, ce s.
17
7>
If
11
11
77
71
17
,7
H ai ? Ce zici?
www.dacoromanica.ro
108
de puf....
$i-1
ZiCi
tesc".
www.dacoromanica.ro
109
71
71
am venit.
Poi tu cum to potrivesti, om in toata firea, de-
sertaciunilor ei?... Pentruca nu v'ati multumit on cevi s'a dat, si n'ati gasit voi odihna nici in puful unui
pat imparatesc de-acum... pupeze sa fiti, si cuib din.
toate spurcaciunile sa va fie patul.
A blagoslovit Dumnezeu, si cand s'a uitat in jos a71
77
n emul tu mi te.
www.dacoromanica.ro
110
for abstractiuni formate dupa voia inclinarilor subiective. Daca stelele sunt pe cer, i data pe*tii sunt in fundul marei; dad, muntii au varfurile *i coamele pe can
1) Comp. LazAr siiineann, Basmele romane, Bee. 1895, pag. 846
www.dacoromanica.ro
qi
urm.
111
tanta, ea incepe sa Loa stiinta. Un basmu it poate urmarl oricine, dar o cercetare stiintifica nu o poate urmari
-decat acela care are sufletul pregatit s&-si deh o incor-dat& si
lung atentiune.
www.dacoromanica.ro
112
var, s'a ocupat pang acum exclusiv de natura si inlantuirea abstractiunilor, fara sa tind seama, de fondul sufletesc, din care rasareau aceste abstractiuni. Logica depand acum, analiza produsul sufletesc si nu origina din
care acest produs era exit; ea analiza tehnica abstractiunii, adica formalismul abstracjiunii, si nu functiunile
primitive din care abstraciiunea Insasi era isvorita. Acest
exclusivism era, dealtmintreli adoptat si de alte stiinte.
www.dacoromanica.ro
113
este caracteristic faptul, ca intre ultimele carti de Logica, una care a fost discutata mai mult, in timpul din
urma, cartea lui Hermann Cohen, Logik der reinen Erkennt-
niss% consider& ca pe cea mai important problema pentru Logic& tocmai problema originei : die Logik des Urspr ungs.
1) Berlin, 1902.
www.dacoromanica.ro
114
Iata dar o cestiune : Cum s facem sa treaca adevarul tiintific dintr'o minte pregatita, adica ridicata sufletete, intr'o minte nepregatita.
Dar mai este i o a doua cestiune, tot aa de importanta.
Abstractiunile tiintifice, precum am vazut, Bunt
instrumentul prin care se produce convingerea tiintifica.
In abstractiuni este oarecum condensate gandirea omeneasca., intrucat aceasta, gandire a fort controlata i metodic dirijata. Fiecare om de tiinta, gasete la dispozitia
sa aceste abstractiuni mai divainte formate ; i el nu are
sa adaoge la ele decal o mai mare precisiune, prin corectari noui. Acesta este cazul obinuit. Se poate insa
intampla i un caz exceptional. Omul de tiinta poate
sa alba o gandire cu desavarire notia, care sa nu poata
www.dacoromanica.ro
115
fats de sufletul omenesc: ele pot fi cate odata prea superioare pentru a mijloci convingerea in mintea ori i
cui, si ele pot fi, in chip opus, nu indestul de superioare
pentru a primi in ele convingerea on si cui. Abstractiunil, sunt potrivite pentru cazurile mijlocii Qi nepotrivite,
pentru celelalte. Sufletele sari merg in urma stiintei nu
le prea inteleg, iar sufletele cari merg inaintea stiintei
le inteleg prea bine, dar tocmai pentru aceea le gasesc
nepotrivite cu gandirea for !
Aceste doua cestiuni nu puteau gasi in Logica yeche nici o rezolvare, fiindca aceasta Logica nu se ocupd
de conditiunile sufletesti cari determine i sustin adevarul stiintei. In Logica cea noud, rezolvarea acestor
-cestiuni ocupd din potriva un loc de frunte ; ea constitue
jpoate chiar partea ei mai originals.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
ADEVAR SI MINCIUNA
1. Oamenii pe cari nu-i intelegem, fiindca ne sunt superiori. 2, Oa
menii pe cari nu-i intelegem, fiindca ne suet inferiori. 3. Propaganda adeviirului ai meateaugul minciunei. 4. Cum sunt mintiti s5,1batecii. 6. Politica si,
minciuna.
6. Reclama necinstitit. Reclama in publicul de jos ai reclama in
publicul de sus.
7. Biruinta adevkului.
www.dacoromanica.ro
117
tru ca sa zicem ca vorbim intre noi aceeai limbs; la a.semanarile de sunet trebuiesc sa se mai adaoge i asemanarile de suflet.
Sa, vedem pe oamenii pe cari noi nu-i putem intelege. Mai intaiu pe cei superiori.
Intre acetia yin de drept, in prima linie, aceia cari
nu vom isbuti. De aceea, asemenea oameni ii consideram mai bine ca nu exist& ; sau, fiindca ne este mai comod ca sunt nebuni. Intuitiunea simturilor o presupunem
la toti oamenii ca fiind egala, adica de aceeai natura. Negrqit admitem variatiuni dela individ la .individ, dar
aceste variatiuni le presupunem ca ar fi numai de gra.d,
nu i de natura. Unul vede maitarte, altul mai aproape ;
unul distinge sunetele mai bine decat un altul ; unul are
gustul i mirosul mai fin decat un altul ; unul apreciaza
greutatea mai exact decat un altul, etc. Toate aceste diferente exists, dar ele nu pun intre oameni bariere de
netrecut, din punctul de vedere al intelegerii adevarulm:
Cei cu simturi mai grosolane ajung prin sfortari, i mai
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
119
loc de a se face inteles si nu gaseste ; recurge la abstractiunile obisnuite ale stiintei, gi constata ca aceste abstractiuni nu-i redau exact gandul. Cel care sufera es0
omul exceptional. Omul obisnuit, increzut in valoarea
stractiunile for erau faurite pentru un alt plan de intelegere, decat eel obisnuit al stiintei din timpul lor abstractiunile for infatisau lumea dinteun unghiu de perspective cu totul diferit.
.
neintelesi de contimporanii for sunt foarte multe in istoria omenirii. Toate marile progrese savarsite in istoria
otiintei, sunt precedate de epoce de criza, in care ideile
originale due o lupta apriga pentru a fi intelese. Iata intre altele, un caz tipic : La inceputul erei moderne stiinta
matematicilor trecea printr'o mare criza. Vechile metode,
mostenitedelamateniaticii elini, nu erau in masura ca sa
organizeze gandirea celor noi. Abstractiunile de numar,
de marime gi masuratoare, plesneau, cum s'ar zice, sub
presiunea gandurilor noi. Matematicianul simti a ca ab-
www.dacoromanica.ro
120
diving alaturat la un termen stiintific, cum este proportia, era de natura sa produca banuieli la on gi tine. Mai
ales la habotnicii stiintei. $tiinta celor multi igi urma
drumul sau cel vechiu, cu toate ea in capetele celor alesi
o mare schimbare se produsese. .
Numai tarziu, dupa Descartes, abstractiunea cea
noua deveni clara pentru toata lumea tiintifica si intra
in domeniul stiintei curente. In urma, dupa, ce abstractiunea fu inteleasI de toti, ea nu mai avia nevoie de traducere, ci se numi functiune pentru toata lumea si prin
naijlocirea ei apoi matematiea putiz fi aplicata direct la
stiinta mecanicei, care tocmai atunci se constituise prin
Galilei. Daca marea autoritate a lui Descartes nu ar fi isbutit sa generalizeze intrebuintarea functiunei in matematica, multa vreme Inca stiinta mecanicei ar fi stat pe
loc. Ar fi fort cu neputinta unui Newton mai tarziu sa
formuleze teoria gravitatiunii universal e.
Astazi, aproape ea nu putem ooncepe o stiintg, a Matematicei lipsita de teoria functiunilor. Ne este greu de
tipice,
cu introducerea ideilor lui Lamark si Darwin
in Biologie.
Apoi mune alte cazuri cunt la fel.
www.dacoromanica.ro
121
In zilele noastre, cate idei noi tree neobservate, findcd noi nu avem mintea pregatita ca sd, le intelegem ! Din
cele cate se scriu, mai ales, in materie de :Itiinta socials.
tea care anticipeaza, nu este o minte de idei vechi im-pestritata cu idei noi, ci este o minte transformatd. Ideile
cele noi au regula for de formatiune, i aceasta se impune In tot cuprinsul lumei abstractiunilor. Toate ideile
ce se gases la olalta, incearca o noua corelatiune, adica
o noua organizare. Izbutesc ideile cele noi s organizeze
dupe', planul for genetic ideile cele vechi, atunci Intre
toate se formeaza, din nou o legatura tot ala de stransa
www.dacoromanica.ro
122
tiunii, i cu toate ca, nu dispunea de observatiunile astronomice de cari au dispus succesorii lui, mai tarziu,
cu toate ca nu stapanea decat un crampei din cunotintele Mecanicei de astazi ; dar atata cat stapanea din aceste cunotinte, era ae, de adanc i atat de transformata
www.dacoromanica.ro
123
decat pe cel din urma orbesc, cand sunt adu$i inaintea$tiintei de maine. Ei sunt ca pasarile de noapte: obscuranti$ti.
www.dacoromanica.ro
124
www.dacoromanica.ro
125
mai mult. Un capitol : despre Logica mentalitatilor netiintifice ; i al doilea capitol : despre arta de a convinge
pe omul incult.
Aceste doug eapitole sunt i pe cale de a se intocml.
Pedagogii i-au Indreptat de multa vreme atentiunea
asupra diferentelor pe cari le prezinta logica mintii copilului cand comparam aceasta logica cu logica tiintifica.
Sociologii i psihologii, de asemenea, au cercetat in
anii din urma cu mult interes logica popoarelor primitive, i logica multimei. Cercetarile for s'au intins chiar
asupra diferentelor pe care le prezinta logica femeiei
fats de logica barbatului, precum i asupra diferentelor
pe cari le prezinta Logica celorlalte rase omeneti fata
de logica rasei albe, europene.
Daca, aceste cereetari reau ajuns Inca la rezultate
definitive, ele sunt totui astazi destul de importante
pentru a nu mai fi trecute cu vederea. Exclusivismul yechei Logice, care nu cunotea, decat argurnentarea tip,
croita pentru mentalitatea tiintifica, nu se mai poate
susjine. Logica trebue s explice toate actele de convingore omeneasca, sub on i ce forma s'ar intalni ele.
Forma rationamentului abstract, este foarte importanta negreit, dar ea nu este unica forma pe care o ilia.braca convingerea omeneasca. Logica trebue sa studieze
toate formele de argumentare, in interesul insui al argumentarii tiintifice ; caci din cunoaterea forrnelor de
convingere, aa zise inferioare, se poate ajunge la o cunoatere mai aprofundata a chiar Logicei abstracte, singura considerate pang acum ca indreptatita.
Intre fruntaii oamenilor de tiinta, carora datorim
rezultate mai pozitive in aceasta directiune de cercetare,
trebuesc nunaiti : W. Wundt, Gustave Le Bon, E. Durkbeim. Aceti trei filosofi contimporani au contribuit intr'o .
www.dacoromanica.ro
126
ca Logica lui sa fie talmacita mai intai in Logica special& copilului. Din experienta, de altmintreli, aceasta
-se tia de mult j despre popoarele primitive. Multi colo-
roase editiuni. Apoi de acelal, acum de curand (1911): Les opinions et les
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
128
Unul singur pare real Valid acura : reforma Pedagogiei. Netagaduit, un rezultat neprejuit de bun. Nu
mai exists educator, constient de misiunea sa, care sa.
nu se straduiasca a patrunde in Logica speciala a copilului, pentru a des acestuia aceea ce el intelege. Copiii au profitat. Ei sunt, pan& azi, singurii cari an profitat. Celelalte rezultate bune ale extensiunii logice sunt
asteptate. Practica nu le-a consacrat Inca. Sau mai drept
vorbind, practica cinstita nu le-a consacrat Inca. Le-a
consacrat numai practica necinstita. A cl ele sunt ehiar
in Hoare. Cunoasterea logicei speciale a multimei, a raselor, a popoarelor primitive,
adica, atat cat se cunoaste astazi din acest nou capitol al Logicei,
serveste
astazi egoismului, iar nu culturei omenesti: Intarestemai curand mestesugul minciunei si al reclamei necinstite detest propaganda adevarului!
www.dacoromanica.ro
129
Dar aceasta sa nu ne mire. Ace las lucru s'a intamplat ci se intampla cu multe din progresele stiintei.
Prime le progrese ale stiintei navigatiunii le-au aplicat pirajii. Cele mai not inventiuni mecanice le aplica
briganzii de meserie. Proprietatile chimice ale oxigenului liquid le-a utilizat pentru prima card la New-York,
un sparga'tor de case de Her. Falcificatorii de hartie moneda sunt cei dintaiu cari se pun in curent cu inovatiunile tehnice in industria.hartiei...
Asa, si cu progresele Logicei. Primii cari au profitat
de ele au fost cei mai dibaci egoisti. Inainte de a se intocmi. capitolul Logicei, pe care it intitulam: Arta de a
convinge la adevar pe omul incult, s'a intocmit in practica vi.etii un alt capitol, ci anume : Arta de a mind pe
aljii pentru a-ti face interesele.
Aceasta arta de a minti a ajuns departe. Ea utilizeaza toate cunostintele cele noui ale Logicei. Ea este
ccoala arivismului si a reclamei moderne. Vrei sa tii
care este mentalitatea popoarelor primitive? Priveste
numai la aceea ce fac ci la aceea ce vorbese dibacii diplomati europeni ci dibacii negustori printre populatiunile din colonii ! Vrei sa stii, care este mentalitatea multimei ci a claselor sociale inculte ? Priveste numai la aceea ce fac si vorbesc politicianii ci vanatorii de popularitate ! Vrei sa. ctii care este mentalitatea ignorantilor ?
Priveste numai la reclamele -de Weill, pe care si le fac
oamenii for = cei maxi ! Dela toti acectia vei aveh multe
de invatat.
4. Anume, inveti pe rand :
Cum sunt min i i salbaticii, pentru ca acestia sa se
despoaie de buns vole in folosul celor cuminti.
Mentalitatea salbaticului nu are un cunoscator mai
bun ca in negustorul european. Toate gusturile ci toate
inclinarilo salbaticilor isi au rubricele for speciale in productiunea fabricilor din Europa. Se stie ea salbatecul da
un prej mai mare pe un lucru de lux, decal pe un lucru
de folos ; in consecinta, pentru el se fabrics multe obiecte
Studii Filosofice, VII.
www.dacoromanica.ro
130
inutile. Se stie ca salbaticul este. atras de tot ce este sclipitor. In consecinta, multe bucatele de sticla sunt trecute
lui drept pietre ,pretioase. Apoi se tie pasiunea salbaticului pentru bautura alcoolului. In consecinta, multe fabrici in Europa se intrec, cum sa multumeasca mai repede aceasta pasiune.
Dar aceea ce este mai original in practica negustorului din colonii, este arta lui de a vinde. Despre aceasta
arta, noi, cari traim in Europa, nu ne putem face decat
o ideie foarte indepartata. Chiar scenele cele mai grotesti
de prin balciurile noastre dela jars, nu sunt decat o copie palida dupa cele ce se petrec prin tarile salbaticilor.
www.dacoromanica.ro
131
priei sale experiente, asigura tocmai i impunitatea speculatorilor lui cuminti. Curajul speculatorilor se intemeiaza pe cunotin.ta exacta a victimei.
In Germania este de mult formulate cererea, ca la
fiecare coala comerciala sa, se infiinteze o catedra, de
psihologie a popoare] or, pentru a se da astfel ocaziune
elevilor ca sa, cunoasca sufletul iii i mentalitatea clientelei
Cu preferinta in politica.
Acei ce mint, se conduc in Europa, de logica pe care
www.dacoromanica.ro
132
operatiile de stat ea a trecut chiar pang, i In operatiunile politice mai inferioare. Nu este gazetar care sa nu
o incerce la ocazie.
Dar oamenii de stat, i politicianii abili nu se multumesc cu simpla diversiune ; ei voesc sa aib& de partea
for convingerea multimii. Pentru aceasta se cere o tac-
tica superioara. Multimea, prin argumentari de logicaabstract& este anevoie de convins. Adesea este chiar imposibil. A.poi, i data s'ar puteh ea convinge, pentru aceasta ar trebul timp, i politicianul abil tie ca timpul
pierdut pentru dansul este catigat pentru adversar. Mul-
Aceasta se i Intampla. In politicg multimea esteconvins6, lnainte ca ea s& cunoasca argumentele convin-
www.dacoromanica.ro
133
sa is o hotarire bung,. Cum se pune la cale aceasta anti-cipare ? Dupa logica multimii.
Omul de stat, sau politicianul abil, inlocuete argurnentele abstracte prin atitudini. El sugereaza multimii
-atitudinea prielnica propunerii sale, ki in acela timp
dumanoasa propunerii adversarului sau. Din atitudinea
sugerata decurge convingerea multimei, intocmai .cum
-din atitudinea sugerata unui ipnotizat decurg actele acestuia. Aezi pe ipnotizat in o atitudine de general, imediat el incepe sa comande. Aezi pe acela ipnotizat in
-atitudine de ceretor, el intinde mama. Atitudinea este o
organizare de micari corporale, care este mai adanca in
suflet decat organizarea argumentelor abstracte : din aceasta cauza atitudinea determine totdeauna argumentul
abstract. Politicianul ctie aceasta, i de aceea el se grabete sa deg, multimii atitudinea care convine programului sau, i care nu convine programului advers. Odata
atitudinea sugerata, convingerea vine dela sine. Un Bis-
lament not credite pentru armata. Iar urmaii lui Bismark, in Germania, urmeaza vechia tactics.
In celelalte tari, politica se face la fel. Multimea
de fried, de cruzime, de vanitate i cateodata de generozitate. Dupa cum cineva tie sa detepte aceste instincte,
dobandete i atitudinea de care are nevoie. Dupa atitu-dine vine i convingerea. Toata dibacia std in a determina, atitudinea de care este nevoie. Odata atitudinea ei
fixate, multimea, ca i ipnotizatul, este logica cum nu se
mai poate ! Toata lumea vorbete i lucreaza la fel !
Asa s'ar fi petrecand, dupe cate spun cunoscatorii,
www.dacoromanica.ro
134
www.dacoromanica.ro
135
la o vreme, cand arta de a convinge prin reclama sa intreaca in important& arta de a convinge prin argumentare logics. Intr'o ash vreme, n.egresit, vechea si clasica
Logics va apare, ca un simplu accident de sanatate mintala, In lunga svarcolire de nebunie a unei omeniri bolpave !
mare tentatiunea de a mind pe naivi era mai mare ca nicaeri aiurea. Din America, ea s'a generalizat si in Europa,
si se va generaliza peste tot globul. Nemuritoare lush-, nu
pare sa fie reclama necinstite, tocmai din cauza ca avantul ei este Area mare astazi. Tot ce creste prea repede,
n'are lung& durat-a. Dar nouse, in tot cazul ne va supra
viejul. Naivitatea omeneasca va fi inca multa vreme o
mina bogata de exploatare.
.
Reclama este cu atat mai reusita, cu cat acela care
o face, cunoaste mentalitatea publicului caruia se adreseaza. Un public cu o mentalitate prea inferioara cere si
o reclama inferioara, pe cand un public cu o mentalitate
superioara forteaza si perfecjionarea reclamei. Dupes genul de reclama care prinde Intr'o Cara cu.nosti si mentalitatea populatiunii acestei tali. Genul reclamei reunite
este un indiciu sigur, mai sigur chiar decal on i ce statistics. Dati-mi un os dintr'un animal, zicea, naturalistul
Cuvier, si voiu fi in stare sa reconstituesc animalul intreg !
www.dacoromanica.ro
136
17
77 scumpe.
17
rioase.
17
77
71
www.dacoromanica.ro
137
magice...
Fars Indoiala, farmacistul din localitate, un om
uscat i sever, pretindea ca in acele cutii nu se gases
decat prat de zahar. Dar ce putea sa valoreze, ma rog,
,spusele unui farmacist gelds, alaturi de afii'matiunile
unui mag acoperit de aur, la spatele caruia doi soldati
17
11
mare ea nu era dearta. Data praful, pe care el 11 yindea, nu continea decat elemente imaginare, in schimb,
,Logica lui era reala...
"If
17
71
,3) pe repetarea eelor zise, repetare care preschimba all firmatiunea in certitudine i 4) pe contagiunea mintala
,,care Intarete repede i convingerile individuate cele
www.dacoromanica.ro
138
credere in sine. Din aceasta cauza la el nu prinde reclama directs. Un reclamagiu care ar venl inaintea lui
ca sa se laude pe sine, sau ca sa-gi laude marfa sa, n'ar
www.dacoromanica.ro
139
aa de nimicit, afirma prin ziarele lui, aceleai lucruri despre criticul sau : acesta este un om fara cinste, far& minte
qi fara talent. Astfel, mai toate publicatiunile periodic&
www.dacoromanica.ro
140
www.dacoromanica.ro
PARTEA II
CONSTIINTA TRANSCENDENTALA
CRITICA FiLOSOFIEI KANTIANE
CAPITOLU I
KANT SI CONTINUATORII SAI
1. Exageratiuni incurajate de filosofia lui Kant.
2. Insuficienta filosofiei lui Kant.
3. Afirmatiuni nelamurite 5i discordante in teoria fundamental& a aperceptiunii.
4. Constiinta in genre si constiinta individualA.
5. Pragmatismul si rationalismul intransigent. -T 6. Biologismul. lohannes Muller. Richard Avenarius, Ernest Mach. 47. Biologismul metafizic. Arthur Sohopenhauer, Friedrich Nietzsche. Henri Bergson.
8. Romantismul. Hegel.
9. Teoria sociologica. Emile Durkheim.
www.dacoromanica.ro
142
Cu toate acestea, trebue recunoscut ca aceste exagerati sunt, in buns parte, datorite tocmai filosofiei lui
Kant, in care se gases incurajari pentru fiecare dintre
ele doua.
In filosofia lui Kant se revarsa dou'd curente filoso-flee deosebite. Unul este curentul filosofiei asociationiste
.engleze, reprezentata prin Locke, Berkeley si Hume ; si
altul, curentul filosofiei rationaliste, reprezintat prin Des -
cartes, Spinoza si Leibniz. Kant incearca o sinteza a acestor doua curente, si reuseste sa des aceasta sinteza pe
baza stiintelor exacte din timpul sau, i anunae pe baza
Matematicei si a Mecanicei. Dar oricat de reusita este
aceasta sinteza, cele doua curente totusi Se pot distinge
i separa. Exageratiunile, de care vorbeam mai sus, sunt
produse prin separarea din nou a acestor doua curente.
In adevar, care este fondul filosofic al primei exa.geratiuni ? Nu altul detest ca adevarul stiintific rezulta din
.asociarile starilor noastre sufietesti. Adevarul este o conventiune, adica o obisnuinta sufleteasca, supusa modifi-carilor. Teoriile acestea le gasim subintelese in filosofia
asociationista engleza din secolul XVII si XVIII. Dupa
Locke si Berkeley, realitatea lumii consists in reprezen-
www.dacoromanica.ro
143
www.dacoromanica.ro
144
cum iii numea Kant filosofia sa, n'a Impedicat nici panpsihologismul nici pan-logismul ; adica nici exageratiunea romanticilor si a pragmatistilor, nici exageratiunea
rationalistilor. Ceva mai mult: asemenea exageratiuni
nu aunt manifestatiuni trecatoare in filosofia timpului
nostru, ci aunt manifestatiuni cari aproape dau tonul i
isi impart Intre ele pe cugetatorii cari se cup& cu cercetarile filosofice.
www.dacoromanica.ro
145
perioada apreciabila. Daca i dupa aceasta perioada constatam ca vechile curente tot mai subsista, .i Inca in de-
probleme au disparut dintr'odata, dar rezolvarea for deplina ea Inca nu o aduce. Perspectiva cea noua, a unei
contiinte creatoare de realitate in locul unei contiinte
oglinda, a realitatii -- este netagaduit, marea opera care
va ramane pe veci legata, de numele lui Kant, i care va.
constitui Inca multa vreme fermentul de activare al cercetarilor filosofice. Dar, pe langa aceasta noua perspectiva, sistemul filosofie al lui Kant coprinde i alte elemente. Ca un nou Copernic, Kant schimba cu desavarire centrul din care se privete lumea i se intelege cunotinta, dar el pastreaza in noua sa perspectiva datele
pe care se fundeaza oamenii de tiinta ai timpului salt
Isac Newton, in primul rand. Perspectiva cea noua, pune
aceste date Intr'o alta lumina, negreit, dar fara ca saL
altereze fondul acestora. Ad. trebuie cautata insuficienta
filosofiei kantiene. In noua perspectiva sunt alaturate afirmatiuni tiintifice cari se contrazic i cari yin din origini
Cohen, Die systemalischen Begriffe in Kant's vorkritischen Schrifte-n n.
ihren Verhattniss z. Kritische ldealismus (1873); Kant's Theorie der Er
fahrung (1871). A. Riehl, Der philosophische Kriticismus u. s. Bedeutung
fur d. positiv e Wissenschatt (187G-88).
studii Filosoflee, VJI.
10
www.dacoromanica.ro
146
diferite. Lumina cea noua a creat In mod artificial raporturi din cari apoi s'a legat un sistem ; i sistemul a fost,
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
148
cimentul care leaga pulberea de nisip, acesta vinedin unitatea aperceptiunii, adica din .con*tiinta de sinea omului. Daces n'ar fi aceasta con*tiinta de sine (Selbstbewusstsein), n'ar fi con*tiinta obiectelor, caci impresiunile venite prin simjuri s'ar risipi a*a precum au venit,
fara a intra in legatura unele cu altele, prin urmare, fara
a forma, obiecte unitare i persistente in memorie. Natura con*tiintei omene*ti aduce, din partea sa, forma In
care se organizeaza impresiunile simturilor, iar acestea
mele aperceptiunii ca sa prelticreze materialul simturi1) Kritik der reinen Vernunft. Der Deduktion der reinen Verstandes
begriffe zweiter Absehnitt, 15 si urm.
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
150
www.dacoromanica.ro
151
venita prin simturi, trebuie sa ne-o explicam prin funetiunile a priori' ale con*tiintei.
Dar exists oare o identitate tocmai a a, cum o concepe Kant ? Gael se. ne intelegem : Identitatea postulate.
de Kant nu este asemanarea empirica, ci este identitatea
matematica, sau identitatea numerics, cum ii zice el. Asemanarea empirica nu poate fi inlocuita prin reguli qi legir
i Kant tocmai aceasta o cere. Identitatea postulate de
el este un raport inatematic, care poate fi inlocuit printr'o lege ; este, cu un cuvant, o perfect& funcjiune matematica. Astfel fiind, intrebarea de mai sus se pune mai
explicit in termenii urmatori : Ce indreptatete pe Kant
sa afirme ca identitatea pe care o constatam noi oame nii, in confotiinta noastra subiectiva, este una si aceeai
cu identitatea numerics sau abstracts, pe care o postuleaza tiinta Matematicei? Pentru care cu'vant, identitatea care isvorate din spontaneitatea contiintei noastre, pierde cu desavareire caracterele ei de fapt psihologic, qi se transforms intr'un fapt cu caractere transcendentale, de logics pure. ?
www.dacoromanica.ro
152
menilor de stiintd de astdzi, atunci insuficienta filosofiei kantiene devine clard .pentru oricine. Atunci deosebirea, dintre functiunile aperceptiunii pure si functiunile
simturilor, deosebire pe care Kant puneh un asa de mare
temei, nu se mai poate sustine. Teoria aperceptiunii pure,
111-a.
www.dacoromanica.ro
153
psihologica, pentru a se mentine exclusiv pe culmile apriorismului transcendental. Idealismul lui Kant este un
idealism transcendental, i nu psihologic.
Acum am ajuns sa vedem in ce sta discordanta principals dela baza filosofiei lui Kant, discordanta despre
o unitate abstracts, maternatica ; este unitatea contiintei individuale, i in acela timp este Si unitatea ideal&
a unei contiinte in genere, aa, precum ii postula. buni-
intei reale, individuale, iar and este sa, explice natura obiectiva a apriorismului, adica faptul ca regulele
deduse din unitatea aperceptiunii, sunt singurele reguli
posibile ale experientei omeneti, atunci filosofia lui Kant
recurge la indentitatea numeric& abstracts,
i in ca-
zul acesta aperceptiunea se ridica deasupra realitatii individuale, pentru a se confunda cu postulatele matematicii insai. Prin urmare, in unitatea aperceptiunii aunt
cle fapt doua unitati : 1 o unitate a contiintei individuale,
care se bazeaza pe identitatea presupusa a eului psihologic, 1 o unitate a postulatelor Logicei abstracte, care
se bazeaza pe identitatea numerica a unei contiinte supraindividuale, adiea a unei contiinte in genere (Bewust-
www.dacoromanica.ro
154
sein ueberhaupt). Amandoua aceste unitati, venite fiecare din origini deosebite, 1 avand sprijinul unor sistematizari stiintifice deosebite, suet cimentate la un lot
de catre Kant, prin ajutorul perspectivei celei noi, pe
care o produce geniala descoperire a constiintei creatoare de realitate. Noua perspective impune apropierea
celor doua unitati ; dar numai apropierea. Contopirea nu.
De aceea si Kant nu se decide sa des o intaietate nici
uneia dintre ele, ci le lass pe amandoua, sa coexiste paralel. Functiunea aperceptiunii la dansul este acl o functiune psihologica, aci o functiune curat logics; este si in
continutul contiintei individuale, si este si in forma care
se ridica peste continutul constiintei individuale ; este
subiectiva 1 este 1 obiectiva in acelas timp..Acesta este
unitatea locrica, a constiintei in genere, din momentul acesta se produce o inclinare, fie spre asociationismul psihologic al filosofiei lui Locke, Berkeley si Hume, fie spre
rationalismul unui Descartes, Spinoza si Leibniz. Se pune
mai mult prey, pe unitatea psihologica a contiintei, atunci
se da dreptate asociationistilor. Se pune, din potriva, mai
mult pret pe unitatea logics a constiintei in genere atunci
se da dreptate rationalistilor. Si, adaogandu-se perspec-
www.dacoromanica.ro
155
parte, ideia unei aperceptiuni care se identifica cu formele sau legile objective ale experientii, si care se gseste tot in filosofia lui Kant, este tocmai aceea ce lipsea.
vechiului rationalism pentru a se transform& intr'un
pan - logism. Potrivit acestei idei, toate asociatiunile dintre starile noastre de constiinta, sunt determinate de schematismul aprioric, si acesta la randul sau este regulat ca
o operatiune matematica, fiindca el este bazat pe insasi
identitatea numeric& a Matematicei!
www.dacoromanica.ro
156
-17
77
17
www.dacoromanica.ro
157
tintei pure 1i gases o unitate in idealismul transcendental. Aceea ce el tintete, este tocmai gasirea unei sinteze superioare, care sdimpace datele psihologiei cu pos-
ar fi trebuit sa imbratieze problema cunotintei in intregime, i anume ea trebuia sa ne explice : cum sunt cu
putint'd adevarurile necesare i universale intr'o contiiutd omeneasca individuald? Sau in alte cuvinte : cum
ajunge o constiiritaindividuala, care este constituita din elemente empirice, deci, schimbatoare, set' aiba sinteze cu caracterul adevoirului universal si necesar?
Kant nu i pune niciodata aceasta intrebare in intregime, ci totdeauna in mod trunchiat. El se intreabd
numai : cum sunt cu putinta adevdrurile necesare i universale intr'o conctiinta in genere, lasand a se intelegecd trecerea dela o comItiinta in genere la o con*tiinta in-
dividuala, rezulta dela sine. Dar aceasta trecere nu rezulta de loc dela sine! Con0iinta in genere poate fi definite in felurite moduri. Ea poate fi identificatd cu conWinta divind, i atunci cuprinde in definitiunea sa elernente ideale i putin controlabile. Ea poate fi identificatd-
tificata cu .con0iinta popoarelor, sau cu a w, zisa contiintd sociala, i atunci in definitiunea sa intra acelea0_
elemente, cari intra in definitiunea contiintei sociale
www.dacoromanica.ro
158
ci el totdeauna s'a tinut pe culmile transeendentalismului. Prin aceasta rezerva, el s'a pus la adapostul criti-cilor aduse acelora, dupa el, cari au identificat constiinta
in genere cu una dintre contiintele enumerate mai sus,
dar in schirnb el a ramas dator un raspuns la intrebatea : in ce consista constiinta in genere? Cum se face
trecerea dela constiinta in genere, constiinta trans-cendentala, la constiinta omeneasca ; fiindea, in definitiv, interesul nostru este sa, ,tim cum in aceasta din
-urma constiinta, i nu in constiinta in genere, se elaboreaza adevarul universal i necesar? ! Daca trecerea dela
-constiinta in genere la constiinta individuals, este socotita ca neavand nevoie de explicare, atunci, negreit,
raspunsul este dat ; dar in cazul acesta, care mai este superiori tatea filosofiei Kantiene asupra dogmatismului re-
www.dacoromanica.ro
1.59
asemenea adevaruri; eaci posibilitatea din urma era admisa de mult. Tinta, pe care o urmareau filosofii moderni,
era, tocmai suprimarea abisului dintre contiinta omeneasca i continata stpraomeneasca, abis, care se trecea Inainte prin puterea revelatiunii, era adica : intronarea constiintei omeneti ca suverana in domeniul cunotintei. Kant, prin filosofia sa, a contribuit desigur
mult la atingerea acestei tinte ; ne-a apropiat chiarmult
de izbanda, dar solutiunea lui este totui departe de a fi
-ultimul cuvant al filosofiei in aceasta directie. Meritul
lui cel mare este ca a apropiat cele doua feluri de convtiinte aa de mult la o lalta, Ca trecerea dela una la alta
pare natural& El a gasit in unitatea sintetica a apercep-tiunii, care pe deoparte este legate de con*tiinta individual& omeneasca, iar pe ,de alta parte este ferita de
empirismul acesteia, un punct solid, pe baza caruia,
ca un nou Copernic se poate afirma, ca nu contiinta se
Invarte0e dupa experienta simturilor externe, ci experienta simturilor dupa unitatea i spontaneitatea contiintei omeneti. El, a hotarit astfel o noua perspectiva,
din inaltimea careia se poate intrezarl noi orizonturi.
Fara sa des solutiunea definitive, Kant a Inlesnit drumul pentru gasirea acesteia.
Natural, pand sa se gaseasca cea definitive, s'au gasit multe altele de Incercare. Noi ne gasim astazi tot in
perioada acestora ; noi incercam Inca un'raspuns definitiv
la multele si grelele intrebari, cari isvorasc din noua
perspectiva, introdusa de Kant !
La obarffia 1tiintei., ziceam la Inceputul Capitolului,
sta fapta sufletului. Aceasta este adevarul dela care pleac6,
filosofia contimporana. Cum. se leaga insa fapta sufletului
www.dacoromanica.ro
ico
5. 0 buns parte dintre acesti filosofi,. reinviaza curentul vechei filosofii asociationiste engleze, si raspund,
dupa cum am vazut, cu exageratiunea pragmatistilor. Ju-.
decatile stiintifice, zic acestia, nu se deosibesc prin nimie
altceva de celelalte asociatiuni, cari se produc in mintea
omeneasca, in afara de taria pe care le-o da for confirmarea repetata a experientei. Judecatile stiintifice suet
asociatiuni verificate.si consfintite prin practice, vietii,
pe cand celelalte asociatiuni psihologice sau empirice,
stint asociatiuni contrazise de practica. Deosebirea dintre
adevar i eroare o da succesul practic. (De eel si denuinirea de pragmatism", care vine dela cuvantul grecese.
,,pragma ", actiune practica). tiinta insumeaza asociatiunile intarite de practica. Din aceasta cauza, asociatiunile primite -ca adevaruri stiintifice, ajnta la adaptarea
omului in vieata ; cunt asociatiuni comode pentru vieata.
Adevarul este dar exprimarea unei form ule comode pentru practica vietii ; este o conventiune utila... Un sceptic din scoala lui Hume n'ar fi conchis altfel.
Pentru acesti filosofi origina stiintei sta., prin urmare, in constiinta individuals, si anume in constiinta
individuals, asa cum aceasta apare in experienja curet
psihologica, adica In marginile subiectivitatii.
0 alts grupa de filosofi explica origina stiintei tocmai in mod contrar. A cestia reinviind curentul rationalist dinainte de Kant, tagaduesc cu desavarsire rolul con-
nu este indispensabil ca sa cunosti mai intai Psihologia. De fa pt ash s'a gi petrecut; Logics a existat inaintea_
www.dacoromanica.ro
161
postulatele tiintei? tiin a an trebui sa, fie dintru inceput perfecta, aa precum dogmatitii religiunilor pretind
ca, este on i ce religiune. Daca tiinta este supusa schim-
dovada ca obarqia ei nu sta Intr'o ratiune perfecta, ci intr'o contiinta care se aseamana celei 6meneti ! Rationalitii, pentru a ramane consecventi cu ei inii, trebuesc : sau sa renunte la teoria ratiunei absolute, sau sa tagaduiasca faptul ca tiinta se poate perfections, cu timpul. AO, fac dogmatitii religiogi pentru a fi consecventi
cu ei inii. AcetItia tagaduesc ca dogmele unei religiuni
sunt perfectibile, caci din momentul ce ele nu sunt absolut perfecto dela inceput, atunci i credinta in ratiunea celei care le-a relevat este sdruncinata. Tot ce este
perfectibil este supus i eroarei, ii are deci obaria in
ceva imperfect. $tiinta, intrucat ea este isvorita din ratiunea pura, ar trebui sa ramana invariabil aceeai !
Prin urmare, atat filosofia pragmatitilor, cat i filoStudii Filosofiee, Vfl.
11.
www.dacoromanica.ro
162
sofia rationalistilor intransigenti, nu an un raspuns multumitor la problema stiintei. Una si alta sunt deopotriva
de unilaterale. Aceasta o v.azuse de altmintreli Kant eel
dintaiu.
Un raspuns multumitor la problema stiintei nu poate
vent decal dela filosofia care va sti impreunh caracterele
subjective ale constiintei individuale cu caracterele unei
realitati persistente in toate timpurile, adica dela filosofia care va explica, pentru ce stiinta este in acelasi
time j un produs istoric, gi un produs cu valoare eterna.
Cum un asemenea raspuns si Kant isi propusese sa-lded,
www.dacoromanica.ro
163
pusd mai ales de catre fisiologi si biologi. Johannes MillleL(1826) a fost poate eel d'intaiu care a bdnuit-o. Friedrich Albert Lange (1866) a considerat-o ca o biruinta a
filosofiei kantiene asupra filosofiei materialiste, i in consecinta, a propagat-o Dupd aceti doi, numarul adeptilor ei este destul de mare astazi.
b) 0 continuare a acestui incercari, dar mai solid fa-cuta, poate fi considerata filosofia lui Richard. Avenarius. Acesta inlocuete unitatea sintetiasa aperceptiunii,
www.dacoromanica.ro
164
aceste inargini i incearca sa gaseasca obiectivitatea necesara adevarului in metafizica vietii, sau in speculatiuni
cari depaysc hotarele *tiintei biologice. Intre aceti filosofi, ca mai insemnati pot fi considerati filosoful german Friedrich Nietzsche i filosoful francez Henri Bergson. In aceasta direc rune, calea le-a fost for deschisl
insa de Arthur Schopenhauer.
Arthur Schopenhauer a fost eel d'intaiu care a facut
sa atarne organizarea cunotintei de organizarea vietii ;
0131 d'intaiu care a dat astfel filosofiei lui Kant o interpretare larga, biologics.
www.dacoromanica.ro
165
Vointa este forta launtricd, care creiaza, forma si dinamica vietuitoarelor ; ea este instinctul care doming si diri jeaza constiinta. Aceasta este a doua complectare adusa
filosofiei lui Kant.
imprumuta acestei metafizici mult, deli la dansul terenul discutiunii ramane tot filosofia kantiana. Mamie lui
merit a fost, in special, de a inlocui forta vitala, din vitalism, cu vointa, care este o functiune mai apropiata
de analiza metodelor stiintifice.
d) Friedrich Nietzsche da o caracterizare si mai concreta vointei lui Schopenhauer. Pentru Nietzsche suportul cunostintei sta. in vointa de a fi tare: Witte zur Mucht.
Aceasta vointa, de a fi tare se diferentiaza dupkrase, asa
ca la baza desvoltarii stiintei sta biologic raselor. 0 rasa
nobila i sanatoasa, da stiintei o directie deosebita de cum
poate sa o deg o rasa inferioara si degenerata. Obiectivi-
tatea stiintei sta, asa dar, in calitatea sangelui. Progresul stiintei moderne contrazice, in multe privinte, dupa,
Nietzsche, avantut vointei spre putere. Ultimul scop al
vietii, si on acesta ultimul scop al on i carei culturi,
este crearea unui tip omenesc, superior tipului existent,
este crearea Supra-omului ! 1).
c) Henri Bergson revine din nou la Kant, pentru a-1
timul suport al cunostintei nu sta, dupa el, nici in vo1) Fr. W. Nietzsche's it
Leipzig.
www.dacoromanica.ro
166
iota universals a lui Schopenhauer, nici in vointa spreputere, sau in biologia raselor a lui Nietzsche, ci in elanul
vital. Si in ce consist& elanul vital? Intr'o continua evolutiune creatoare, intr'o continua exigenta de a crew eva
non.... aVieata intreaga, atat cea animals cat i cea yeagetald, in aceea ce are ea in ea mai esential, ne apare
aca o sfortare de a acurnula, energie pentru a libera aaceasta energie apoi in canale flexibile si schimbatoare,
ala extremitatea carora ea desavarsestelucruri infinit de
avariate 1).
Constiintanoastra, zice apoi Bergson, nu se restrange
la fondul ei imediat, care nu este altul decat continualesfasurare de stari subjective, ci ea organizeaza i unitics& aceste stari dupa interesele sale practice. aMaterie,
asau spirit, realitatea in sfarsit, este ca o curgere per(petua. Ea se face si se desface, dar nu este niciodata un
(lucru Mout. Ash ne si apare in intuitiune spiritul nosatru, cand isbutim a depart& valul care se interpune inatre constiinta si noi. Asa an fi vazuta i materia, data
aprin simturi i prin inteligenta, am putea sa obtinem
(dela ea o reprezentare imediata si desinteresata. Dar
www.dacoromanica.ro
167
www.dacoromanica.ro
168
www.dacoromanica.ro
169
tanee. Este acelas mecanism cinematografic in arnancloud cazurile, dar cel dealdoilea este cu mutt mai precis ca eel dintai. Ochiul nostru nu poate prinde din ga-
rioade de timp ; pe cand fotografia instantanee, despartind galopul intr'o multime de momente, prinde o mul-time de atitudini succesive, sari in urma reunindu-se
reconstituesc o imaging precise a miscarii calului. tiinta
moderns, zice in clefinitiv Bergson, se poate defini prin
aspiratiunea sa de a face din timp o variabila independenta la care sa se raporteze toate celelalte fenomene ale
naturei 1).
tiintei.
www.dacoromanica.ro
170
Intuitiunea timpului la Bergson difera fundamental de intuitiunea timpului la Kant. Pentru Kant timpul, in forma sa elementara, este o succesiune de momente uniforme ; o succesiune numerics ; pe cand penti u
Bergson timpul este o intuitiune fare analogie in lumea
mecanica ; este un fel de cretere vitals in nesfauit. Timpul in filosofia lui Kant este luat in Inteles de coordonata
matematica,, aka cum il luase Newton, pe Gaud in filo-
Kant, dupd cum am vazut mai sus, prin definitiunea pe care el o da functiunii de aperceptiune, i mai ales
www.dacoromanica.ro
171
aceasta scriere, Kant definete_geniul, ca fiind o puterecreatoare care impune dela sine reguli artei. Geniul creiazd, in mod inconOient, intocmai ca i puterile oarbe
manticii facura baza speculatiunilor for filosofice. Rezervele lui Kant, Kant limitase anume ereatiunile geniu-
www.dacoromanica.ro
172
www.dacoromanica.ro
173
publicat in Revue de illetaphysigue et de Morale (1909, pag742), sub titlul sugestiv de: teoriasociologIca a cunostintei
origina socialci a categoriilor si problerna cunostintei, gasim
www.dacoromanica.ro
174
www.dacoromanica.ro
175
in comun. Pentru cunoasterea acestor categorii, si pentru explicarea lor, nu este deajuns sa examinam constiinta noastra proprie, ci trebuie sa privim in afarh de
noi la vieata istorica ; sa consultam sociologia sau stiinta
care se ocupa de evolutiunea vietii societatilor. Iatabunioara, categoria timpului, categorie ash de mult cliscutata.
de filosofi. Cum se impure ea constiintei individuale ?
Prin simpla introspectiune Prin analogie, clupa postu-
pentru noi consists in putinta de a diferentia momentele lui. Dar aceasta, diferentiare pe ce s'a putut stabill,
malul. Dar vieata socials nu poate ss existe fare o notiune bine determinate a timpului, clubs care se rosteste
apoi activitatea fiecarui individ in parte. Aceasta notiune ceruta do vieata socials este aceea, care constitue
.categoria timpului, despre care vorbesc filosofii.
www.dacoromanica.ro
176
On un cuvant, Durkheim inlocueste unitatea constiintei in genere, adica functiunile aperceptiunii pure,
prin obligatiunile impuse de vieata social& Unitatea supremo din care decurg categoriile logice o formeaza societatea. Origina categoriilor sta in conditiunile de existenta ale societatii.
Solutiunea sociologica este ultima care a fost propusa pentru resolvarea problemei apriorismului lui Kant.
Ea nu este fara, valoare, dar, de sigur, nu este nici solutiunea definitive. Origina sociologic& a categoriilor nu
explica de unde vine caracterul de necesitate si univer-
explica crigina biologicA, sau origina vitalista, sau origina geniala, pe cari le-au propus ceilalti filosofi, cari au
voit sa complectezfpe Kant. 0 critic& ramane valabila
in contra tuturor. Fie ca in societate, fie ca in organismul biologic, fie ca in vointa, fie ea in elanul vital, fie
ca in biologia raselor, fie ca in geniu, etc., si-ar avea categoriile rationale ale stiintei origina tor, mares problem&
pus& de Kant, totusi persista. Ea este urmatoarea : Cum
sunt posibile in constiinta noastra individual& acevarurile stiintei necesare Si universale, pe oath; vreme constiinta masted individual& nu are caderea sa produce
decal asociatiuni empiric si prin urmare vremelnice?
Vointa, elanul vital, organismul biologic, rasele, geniul,
societatea, etc., ne sunt ele oare altfel cunoscute, decat
prin datele constiintei individuale? Atunci, da,c6 acestea toate sunt inlauntrul constiintei individuale, cum mai
pot fi ele trecute dincolo de aceasta constiinta individuala, pentru a servi apoi de origina categoriilor rationale.
ale stiintei ? Ce ne indritueste s& despartim din continutul
constiintei noastre individuale o parte, vointa, elanul
vital, organismul biologic, rasa, geniul, societatea, pe
care apoi sA o dotam cu puteri superioare intregii constiinte inclividuale, i sa facem sa isvorasc& din ea cadrul,
sau categoriile cari conditioneaz& on i ce experienta ?Nu era mai satisfacatoare solutiunea lui Kant, care
dela Inceput opunea constiintei individuale o constiintk
in genere, adiod o constiinta transcendentala?
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
SPRE 0 MAI BUNA INTELEGERE
A FILOSOFIEI KANTIANE
1. Inrudirea problemei kantiane cu toate marile probleme filosofice.
2. Insuficienta incercarilor facute de a complect.ti pe Kant.
3. Eroarea de
psihologie din filosofia lui Hume. 4. 0 noua formulare pentru seepticismul
lui Hume. 6. Determinismul psihologic legat de determinismul cosmic. Infaturarea opozitiei dintre functiuuile sensibilitatii si functiunile inteligentii.
B. Conditionarea tuturor fenomenelor universului se face prin inlantuirea for
si nu prin o emanatiune materials. 7. Cum trebue inteleasl, importanta pe
care o are pentru stiinta perspectiva kantiana. 8. Ce rezulta din o mai
lama intelegere a apriorismului kantian?
La aceasta intrebare am vazut ea el nu poate raspunde deal jntroducand unitatea sintetica a aperceptiunii, care ridicata peste asocierile subjective, fac cu putinta asocierile sau judecatile apriori.
12
www.dacoromanica.ro
178
menele perfecte ceresti, i lucrurile $i fenomenele imperfecte p&mantesti ? Bine inteles, problema nu pastreaz&
www.dacoromanica.ro
179
Tot ce este compus, zice aceasta filosofie, poate fi si descorn pus. Toate formatiunile compuse sunt fara realitate
substantiala i fara permanents; toate sunt legate de durere si de moarte. Asa este corpul, asa este si personalitatea omului! Nimic nu este etern in combinarea treedtoare a elementelor, sentimentelor, tendintelor sari compun sufletul personal! Totul este o aparenta. Adevarat
etern este numai Acel Ce care nu a luat Inca forma si individualitate, este Nirvana. Ne-creatul, ne-compusul din
elemente pii deci ne-separabilul... acesta este eternul. In
lumea corpurilor i sufletelor compuse, totul este treca.tor si supus durerii. Prima cauza a durerii din lumea
noastra a oamenilor este tocmai reunirea elementelor pii
compunerea persoanei noastre trecatoare. Prin urmare,
in fond, aceeasi problema. Ves]4cia, perfecjiunea si ade-varul nu sunt insusirile lumii noastre, in care toate cate
exists sunt compuse i separabile, ci ele trebuesc ca,utate dincolo de realitatea noastra, Intr'o realitate transcendental-a'. Deosebirea dintre filosofi sta numai in formularea problemei. Buddha se ingrijeste mai mult de explicarea durerii in omenire si de aceea, el are atentiunea
Indreptata asupra persoanei omenesti, pe care gasind-o
ca este isvorul durerii, o completeaza cu fericirea reala
a Ne-creatului, care este in Nirvana. Filosofii teologi din
Europa se multumesc cu distinctiunea Intre cer si pamant, si pun in cer, prin contrast, tot ceeace ei nu gases pe pamant. Aceeasi distincjiune Intre doua lumi o
pastreaza apoi i filosofii pans la Kant. Pentru Platon
i Aristotel lumea adevaratei realitati este o alts lume
clecat aceea cunoscuta de simturile noastre. Kant, eel
schin3ba perspectiva distincjiunii facute pans
aci, si in loc de a mai deosebi Intre doua lumi, deosebeste Intre doll& feluri de constiinte : constiinta individuals i constiinta in genere. Realitatea adevarata, in
loc de a mai fi puss Intr'o lume transcendental& este pus&
www.dacoromanica.ro
180
gina aclevarului, aclica a stiintei. Si cu toate acestea, aprofundand filosofia lui Kant, cum am facut mai sus, iata
ca regasim in miezul ei tot vechea problems, care a framantat de veacuri gandul omenesc, i care a0eapta, Inca
o solutiune definitiva!
Inseamna dar noua perspective a lui Kant o iluziune mai mult ? Teoria constiintei creatoare de tiinta nu
aduce ea nici un progres real ? Tot entusiasmul cu care
cugetatorii contimporanii au imbratiat kantianismul sa.
fie dar nejustificat?
2. Nu ar fi pentru intaia oars ca filosofia, s se avante
intr'o clirectie greOta. Dar cu filosofia lui Kant nu pare
t4a, fie cazul acesta. Noua perspective introdusa in filosofie de catre Kant, nu poate fi socotita drept o iluziune,
eats vreme ea n'a fost probate pe deplin. Se vorbete
mult, este drept, de revolutiunea a, la Copernia" pe care
Kant a facut-o in filosofie, i in urma ei multi filosofi se
clau drept urma4i ai 1-ai Kant, dar in fapt revolutiunea
nu a fost atat de triumfatoare cat se spune. Multe din
principiile vechei filosofii persista Inca, cu tot kantianismul. Noua perspective nu este consecvent aplicata
mai de nici unul. Kant insui este revolutionar numai
pe jumatate. La intrebarea decisive pe care o impunek
noua sa perspective, i anume : este constiinta individuala omeneasca,
aceea pe care o cunoa0em not cu
creatoare de tiinta, ? el nu raspunde hotarit, ci
totii,
ocolete raspunsul facand sa intervina o constiinta in genere. Aceasta, constiinta in genere, in ce raport sta fata de
constiinta individuala ? Este ea despartita, de constiinta
individual&? Atunci revenim din nou la vechia teorie
dupa care adevarul se resfrange in constiinta omeneasca
individuala ca Intr'o oglinda! Caci adevarul in ipoteza
aceasta, ar fi in constiinta in genere si din constiinta in ge
nere el s'ar resfrange in constiinta individuala. Prin urmare vechiul dualism rationalist. Este ea ins& constiinta
in genere imanenta contiintei individuale, atunci dunlismul dispare, si cu el si vechea teorie a contiintei 0-
www.dacoromanica.ro
181
www.dacoromanica.ro
182
In genere a lui Kant era cel putin un nume care acoperea axiomele matematicei gi mecanicei, cloua stiinte recunoscute ca avand in ele adevaruri universale i necesare. Dar constiinta geniului? Dar constiinta socials?
Dar elanul vital, si toate colelalte ? Ce cuprind acestea
in notiunile lor, pentru ca sa credem numaidecat, ca ele
conditioneaza judecatile stiintei ? Critica ce se putea a,
duce, si care s'a i adus lui Kant, este ca el a subinteles
in constiinta in genere apriurismul", pe care ar fi trebuit
sa,-1 dovedeasca mai intaiu Ca este posibil; dar nu oare
aceeasi critics se poate aduce gi filosofilor cari au inlocuit constiinta in genere prin constiinta geniului, constiinta socials, organismul biologic, elanui vital etc. ? N'au
subinteles gi acestia ca fiind date, aceea ce ei trebuiau
sa dovedeasca mai intaiu ca posibile ? Negresit ca da,
Prin urmare nu pe aceasta cafe se poate aduce complectarea pe care o asteapta, filosofia lui Kant. Qri gi ce no-
Kant, din momentul ce se pastreaza dualismul dintre aspeotul subiectiv i aspectul obiectiv al constiintei ome-
eterna pro-
3. Aceea ce a impedicat pe Kant de a gasi o solutiune definitive la problema stiintei este dualismul per
care el it introduce in natura constiintei. Pentru Kant,
este dela sine inteles, ca un aspect al constiintei omenesti, gi anume acela care este propriu individualitaii
psihologice, este un aspect empiric si in lumina.acestuia
nu se poate inchega nici un adevar universal si necesar ;
ca adevarul universal i necesar se poate dobandi numai
intr'o constiinta, curatita de mice empirism, i anume
in constiinta in genere. Acest dualism introclus in natura constiintei, impedica pe Kant dela resolvirea pro-,
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
184
eroare? Daca ar fi sa ne conducem dupa scrierile populare de psihologie, ar trebui sa raspundem negativ. Niinic nu este mai raspandit astazi in psiliologia populara,
decal teoria empirismului i a arbitrarietatii din launtrul
contiintei individuale. S'ar pares ca aci, in contiinta
individuals, judecand dupa teoriile psihologiei populare,
avem un isvor nesecat de manifestari intamplatoare. Contiintele individuale nu par a fi venite pe lume, decat ca
s serveasca de scenes pentru cele mai capricioase feno-
www.dacoromanica.ro
185
www.dacoromanica.ro
186
www.dacoromanica.ro
187
si se pastreazd prin obisnuinta, atunci pentru a fi consecventi ar trebui sa admitem ca i asocierile dintre constiintele membrilor unei societati sunt Si ele tot asocieri
de intamplare, gi conclusia ar trebui sa ne fie : negarea
on carei certitudini in viata culturei omenesti. In fata
unui asemenea scepticism, Kant n'ar mai fi putut gasi
un refugiu la constiinta in genere", caci constiinta in
genere" presupune o constiinta comuna eel putin intre
doui cameni, ceeace insa el n'ar fi fost indrituit sa., admita ! Prin urin.are, pentru a ne rezuma, vedem ca o mai
tiintifica intelegere a constiintei individuale ar fi con-
www.dacoromanica.ro
183
cierile starilor de contiinta ale unui individ care e socotit izolat de restul lumei. Ei considerau impresiunile
venite prin simturi ca un material strain de Logics, deli
destinat Logicei. Dincolo de simturi se gasea pentru ei
lumea externs, cu fenomenele sale guvernate de legi eterne, deci objective ; dincoace de simturi, constiinta cea
pura, care rationeaza, deci are o logics; jar intre amandoua un domeniu intermediar, in care se puteau produce
sinteze empirice i intamplatoare. Cu o asemenea conceptie, soluliunea scepticilor se impunea. Adevarul insa
este altul. Intre lumea externs gi logica rationamentului
din con0iinta interns a omului nu exists o intrerupere,
ca aceea descrisa mai sus. Impresiunile simturilor se produc, se aduna in star] de contiinta, se memoreaza, etc.,
dupa ni0e legi tot a a, de eterne, cum se produc si se impreuna fenomenele de lumina, de caldura. i de magnetism din lumea din afar& Nu exists nici o diferenta intre legea dupa, care se propaga lumina in afara de ochiul
omenesc qi intre legea dupa, care nervul optic conduce,
iritatiunea primita pe retina pans la centrul nervos unde
se preface in imagina sufleteasca. Tot ce se petrece in organismul nostru biologic si sufletesc, este perfect deter minat i logic, cum sunt i fenomenele naturei externe.
Intre logica gandului i logica lumii externe, nu se interpune nici un domeniu al hazardului, ci exists o continuitate i un strict determinism. Cea mai fantastica
imaging a g'andului, precum 91 cea mai fantastica fapta
a vointei omeneti, iese dintr'o inlantuire sufleteasca, tot
aa, de stricta, cum ies si mikicarile mecanice ale corpului
omenesc. Fiindca not nu putem urmari aceasta inlantuire, de aceea credem ca, intervine hazardul 1); data am
ce intrebuintare, ci el vine prin mijlocirea unor condi1) D Hume, in scrierea sa citaa mai sus, face acest rationament pentru a dovedi eh nu exist& libertatea de vointa, dar nu si pentru a dovedi ca
in asocierile dintre starile de constiinta nu exists intamplarea obisnuintei.
www.dacoromanica.ro
189
tre ele sa existe o legatura. Nu poate fi, deoparte, ernpirism si hazard, iar de cealalta parte rigiditate formals
si certitudine ; sau daca asa ceva poate fi, atunci nu avem inaintea noastra doua parti ale unui acelas suflet
omenesc, ci avem doll& suflete deosebite, cari n'au nici
un mijloc de a se cunoaste unul pe altul.
Prin eliminarea oroarei din psihologia lui Hume si
Kant, dobandim, ca ultim rezultat, afirmarea nestirbitd
a determinismului sufletesc. Pe baza acestui determinism,
www.dacoromanica.ro
190
cum este, etc. ; data n'ar fi prima veriga a lantului cauzal, n'ar fi nici veriga dela mijloc, i nici aceea dela sfarit, eau toate se conditioneaza" reciproc, i una este ra-
c 6. Cu un cuvant, aa dar, datele simturilor cari produo imagini i asocierile imaginilor sufleteti, nu sunt
mai putin obiective de cum sunt i celelalte fenomene
ale naturii ; fiindca toate fac parte din acelalant de conditionare reciproca a tuturor partilor universului. Intre
imaginea din suflet i energia solard, din punetul de yedere al determinismului tiintific, este acela raport necesar ca i Intre firul de iarba ai energia solara, fiindca
www.dacoromanica.ro
191
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
193
13
www.dacoromanica.ro
194
dictorii! Mintea-oglinda nu poate cunoa*te adevarul decat din imaginea resfranta a intregului univers, atat in
timp cat i in spatiu. Pana, ce in oglinda minjii nu intra
www.dacoromanica.ro
195
determinismului universal. Nu pot sustine acest determinism, decal data am unitatea totald a universului. Unitatea universului din afar ins& nu o pot niciodata av eh
in oglinda mintii mele. Ramane atunci intervertirea ordinei de Intantuire a fenomenelor din lantul determinismului : Inlocuirea unitatii universului extern prin unitatea, con0iintei. Perspectiva lui Kant aduce determinist
www.dacoromanica.ro
196
perspectiva apriorismului este ceruta de unitatea tiintei si se irn.pune ca o perspectiva heuristics, prin care
intelegem determinismul. Este acesta din urma insa tagaduit, atunci dela sine cade si utilitatea perspectivei
lui Kant.
Dualismul introdus de catre Kant intre constiinta
in genere si constiinta individuals, este produs prin influenja psihologiei timpului, si nu are nici o importanta
pentru sustinerea perspectivei totale. Dualismul acesta
este chiar o eroare, fiindca el face sa se presupuna ca in
lantul determinismului universal exists o lacuna, si anume lacuna care ar sta in campul de functionare a senDualismul introdus de Kant, se explica, probabil, prin eroarea de psihologie a lui David Hume.Daca,
n'ar fi fost filosofia asociationista a acestui filosof, Kant
ar fi definit apriorismul sau pe baza determinismului
cosmic, si ar fi fost mai clay. El autorul operei : Istorza
generalci si teoria cerului, sau incercare de a explicit reinduiala si origina mecanica a universului pe baza principiilor
lui Newton `J, ar fi dernonstrat ca unitatea constiintei o-
in apriorismul acestuia din urma. Prin introducerea eroarei de psihologie a lui Hume, Kant a ingreunat el
insusi intelegerea filosofiei sale, si a dat motiv ca aceasta
www.dacoromanica.ro
197
a lui Kant printeun alt fel de constiinte, n'au Mout altceva cleat sa gaseasc& ilustratiuni pentru faptul fundamental al functiuni rationamentului ; ei n'au facut decat
sa stramute aceasta functiune in mediuri deosebite. A ceea
ce este insd principal nu este mediul unde gasim functiu-
www.dacoromanica.ro
198
determinismului universal, ci da numai o noua pozitiune, din care, acest lant al determinismului se poate yedea mai bine. Mediul in care se alege locul nouei pozijiuni, este indiferent.
Atat poate sa rezulte din premisele dela care pleacafilosofia lui Kant, fiindca aceste premise sent scoase din
tiinja Mecanicei i a Matematicei cunoscuta in timpul
sau. Alte premise ar fi adus negreit alte rezultate. Alta
premise ne stint i impuse de tiinta de astazi.
www.dacoromanica.ro
PARTEA III
CONSTIINTA REALA.
PERSONALISMUL ENERGETIC.
CAPITOLUL I
PROBLEMA STERNA
1. Problema. eternal Solul?iunea contrari Metafizicei.
2. Antropomorfismul naiv si buddhismul.
3. Metafizica rationalist&
4. Idantitatea intro
unitatea din constiinta omeneasca Si unitatea din univers.
5. Solutiunea
identity ii este superioarit paralelismului psiho-fisic, fiind in conformitate cu
faptele experientei. 6. Forma sub care apare la Kant solutiunea identitiitii. Neajunsurile acestei forme. 7. Directiunea in care trebue cantata complectarea filosofiei lui Kant.
1. Adevaratul fundament pe care se reazima apriorismul kantian este, aa dar, postulatul determinismului universal. Cu admiterea determinismului devine aceptabila tai ipoteza apriorismului. Fenomenele universului se conditioneaza unele pe altele, formand o unitate.
Din aceasta unitate decurg r.aporturile necesare stabilite
de tiinta. Mintea omeneasca iii fundeaza afirmarile sale
este prea vasty pentru a fi cuprinsa. Unitatea fenomenelor externe presupune unitatea in Limp gi spatiu ; tine
poate afirma insa, o aqa imitate ? Totuqi, adevarul necesar exista, eaci tiinta exista. Atunci de undo vine necesitatea pe care o aflam in adevarurile tiintei ?
Din unitatea contiintei omene0i !
Totul acum se lamure0e. Unitatea universului se
www.dacoromanica.ro
200
sale, adoptand unitatea constiintei ca un punct de inaltime, dar niciodata el nu trebue sa considere unitatea
constiintei ca o realitate, care poate inlocui realitatea
universului. Din datele reale ale constiintei omenesti nu
se deduce pentru stiinta universului mai mult, decat s'ar
deduce din datele reale ale on si carui alt fapt natural.
Perspectiva kantiana este o perspective heuristics i nimic mai mult. Adevarurile stiintei yin din experienta ;
numai o mai buns sistematizare a for poate vent din apriorism. Unitatea constiintei reguleaza pans la un punct
cunostintele stiintifice, dar ea nu le constitue.
Aceasta este solutiunea care rezulta consecvent din
filosofia lui Kant ; dar pe care Kant, spirit metafizic, o
contrazice el insusi. Aceasta este solutiunea on si carei
filosofii, care sa bazeaza pe postulatul determinismului,
www.dacoromanica.ro
201
si care nu vrea sa iese din cadrul experientii : este solutiunea filosofiilor positiviste dusmane ale on si carei Metafi-
atat mai mult suet de prisos celelalte organisme unitare imaginate dupa tiparul constiintei in genere". Din
punct de vedere logic, unitatea constiintei individuale
este un fundament tot asa ae suficient pentru a explick
caracterul de necesitate al adevarului stiintific, cum
aunt si celelalte unitati organice, iar din punct de yedere metafizic, realitatea constiintei individuale omenesti este de sigur cu mult mai bogata in insusiri decat
este realitatea tuturor celorlalte unitati imaginate. Gresala continuatorilor lui Kant con sista in aceea ea ei au
crezut, ca rezolvarea problemei stiintei depinde de o mai
buns definire a constiintei in genere", care urmeaza sa
fie puss ca fundament al stiintei, in loc de a se intreba
daca, inainte de definirea constiintei, suntem indreptatiti in principiu a inlocu1 unitatea universului cu on
si ce fel de alts unitate. Unitatea universului nu o putem prinde, si in locul acestei unitati asezam o unitate
organics sau o unitate de constiinta oarecare; dar ce ne
indreptateste sa loam unitatile acestea din urma, drept
www.dacoromanica.ro
202
reale? De ce n'ar fi unitatea de constiinta, isvorul tuturor celorlalte unitati, o simple iluzie ? Ce ne indreptatete sa credem ca afirmatiunile con0iintei noastre, cari
se produc in conformitate cu logica omeneasca negreit,
trebuesc sa gaseasca numai decat o aplicatiune in rostul
universului intreg ? Cu alto cuvinte, nu materialul prismei, prin ajutorul caruia se introduce o perspective unitara in fenomenele naturei, este lucru de care trebue sa
ne ingrijim in primul rand, ci trebue sa ne ingrijim mai
intai de raspunsul ce suntem datori sa dam la intrebarea :
poate -Beryl drept fundament al tiintei universale i necesare alts perspective, decat aceea a universului insui ?
Dana pe acesta din urma nu o putem avea, care Oste a-
intei omeneti. Pentru filodoful insa care nu se multumete on unitatea formals a con0iintei, ci vrea sa patrunda mai adanc in cunotinta lucrurilor, pentru acela
intrebarile de mai sus se impun. Acest filosof vrand sa.
www.dacoromanica.ro
203
se caracterizeaza el mai ales, ca intro obiectele universului extern sunt aceleasi legdturi, ca si intre Waffle sufletesti ale omului. Pasiunile, sentimentele i motivele
de activitate ale omului ar fi, dupa el, aceea ce misty si
materia lumii din prejur : inlauntrul fiecarui obiect al naturii, ca si inlauntrul fiecarui corp omen.esc sta un suflet
din care isvordsc schimbarile cari se vad. Tot ce se misca,
se misty prin activitatea unui suflet, si ca atare iii gdseste explicarea in vointa individului. Iar vointa este in
afara de on 1 ce prevedere.
www.dacoromanica.ro
204
constiintei omenesti, dupa o logics foarte simpla. Con-stiinta omeneasea se simte atrasa de tot ce se intampla
in mod. extraordinar, j ca atare, ea nu vede in lume decat
fiinte extraordinare. Antropomorfismul naiv este metafizica omului primitiv, care identified realitatea lumei
cu reprezintarile subjective pe care j le face mintea despre lume. Antropomorfismul naiv nu cunoaste nici indoiala, nici critica, ci exprima credinte.
Intr'o desavarsita op oziti e cu antropoinorfismul naiv
www.dacoromanica.ro
205
vepica suferinta
si
www.dacoromanica.ro
206
frumoasele nimfe, flee ale lui Nereu si ale lui Doris... Jar
dincolo, sirenele inseldtoare, de cari trebue sa te pazesti...
dhismul tagadueste on si ce realitate unitatii de constiinta, chiar si unitatii formale pe care o postuleaza lo-
www.dacoromanica.ro
207
gica, iar antropomorfismul da acestei unita4i un caracter aa de subiectiv, ca o face improprie de a mai servi
tiintei ; unul i altul, prin urmare, de1 in opozitie prin
conclusiunile lor, sunt in asemanare prin antagonismul
in care stau fata, de tiinta. Ambele aceste metafizici, pe
on i undo le intalnim se i impaca, de fapt, foarte bine
cu credinta in fatalism ; credinta, care ridica mintii omeneti on i ce drept de a mai afirma adevdrul. Antropomorfismul este metafizica omului primitiv, care nu cunoate inca tiinta ; buddhismul este metafizica asiaticului imbatranit, ramas refractar la on i ce tiinta.
Intro aceste cloud metafizici, cari reprezinta cloud,
directiuni aa, de opuse, este ins& destulloc pentru multe
alto sisteme de Metafizica.
Antagonismul fata de tiinta a Inceput sa dispara
din primele sisteme de Metafizica create de geniul poporului elfin. Cultura europeana se gasete i astazi sub influenta acestor din urma sisteme. Gratie acestei influence,
www.dacoromanica.ro
208
materialul acestei forme se gase*te intr'o ve*nica curgere ?... Acesta de al treilea, care iii pune asemenea intrebari curioase, deschide mintii omene*ti o noud perspectivd,*i prin aceasta deschide *i *tiinteiun drum luminos.
gasesc fiintele cari revin totdeauna acelea*i. Gandul pesimist al buddhismului este biruit, prin continua regd.sirea in vieata a formelor can au disparut. Noua Metafizica, opre*te exageratiunile, atat ale buddhismului cat
*i ale antropomorfisMului ; desvoltand simtul masurei,
i intdrind increderea omului in ratiunea sa.
Metafizica cea noud pleacd dela convingerea, ca stiinta realitdtii este cu putintd, fiindcd realitatea se desvalue mintii omului prin efecte uniforme *i., simetrice,
printr'o logics identica cu logica ratiunii omene*ti. In-
tre realitate
i
www.dacoromanica.ro
209
In directia acestei Metafizice, gasim toate principalele sisteme de filosofie europeana, incepand dela filosofii ionieni i pans la Jem. Kant. Toate aceste sisteme
nu fac decat s intareasca credinta in corelatiunea care
14
www.dacoromanica.ro
210
Rationamentul omenesc consists in stabilirea de raporturi inlauntrul unei unitati. Fie ca, este vorba de un adevar scos prin deductiuni rationale, fie ca este vorba de un
adevar scos din experienta, totdeauna acest adevar este
fundat pe o unitate bine definita. Cand adevarul este rational, atunci unitatea este data prin definitiune, cand
www.dacoromanica.ro
211
mentare stiintifica cu putinta, data inlauntrul sistemului de fenomene care se are in vedere, s'ar spori sau s'ar
itnputina condijiunile dela cari se pleaca. Deductiunea
rationale, ca si inductiunea experimentala, sunt mijloace
de gasire ale adevarului, intrucat subintelegem ca ele
se fundeaza pe unitatea neschimbata a intelesului, sau pe
unitatea neschimbatelor conditiuni ale obiectului. Kant
nu discuta necesitatea unitatii, care trebue sa fie data
dela inceput. Intrebarea pentru el este numai : unde sa
se gaseasca aceasta unitate ? In obiectul extern, adica in
unitatea universului ? Aceasta este o unitate discutabila,
deci nesigura. Nu ramane cleat unitatea constiintei.
Kant este constrans sa opereze astfel intervertirea
de care vorbeam.
Acum, vine marea problems.
Unitatea constiintei, asezata de Kant, ca fundament
al stiintei, este ea insa mai sigura si mai lamurita decat
unitatea universului ? Acel da i nu, cu care se putea, raspunde la diferitele intrebari puse asupra unitatii universului, celebre] e antinomii ale ratiunii ; nu revin ele
din nou si in raspunsurile care se dau la intrebarile ce se
pot face asupra unitatii constiintei? Intrucat unitatea aceasta din urma este o ancord mai sigura pentru stiinta,
clecat era unitatea obiectului din afara ?
Aci este de raspuns, pentru a aveh masura valoarei
pe care o are inovatiunea kantiana.
Continuatorii lui Kant au 'incercat sa raspunda, inlocuind unitatea constiintei cu altfel de unitati organice.
Dar nu aci sta greutatea raspunsului. Ori si ce unitate
organics s'ar pune in locul unitatii de constiinta, intrebarea ramane aceeasi : sine ne indreptateste sa rasturnam
vechea perspective a Metafizicei rationaliste, si sa, acordam constiintei omenesti, sau unitatilor organice, alte
drepturi, decat dreptul de a servi ca oglinda realitatii
externe ? Unitatea constiintei omenesti si toate celelalte
unitati organice, ce sunt ele care ? 0 parte a universului ?
Dar cum este cu putinta, ca pe unitatea uuei parti a uni-
www.dacoromanica.ro
212
versului sa se fundeze tiinta universului intreg? Ce cuprind in ele, aceste unitati organice, sau unitati de constiinta, ca ele sa ne in.dreptateasca a lua afirmdrile deduse din natura ler, drept adevdruri universale i necesare pentru intreg universul ? Pentru ce formele aprioriy
deduse din unitatea unei pari, sau unor parti ale universului, sa fie valabile pentru universul intreg?
Metafizica rationalists intemeia adevarul tiintei pe
unitatea realitatii din intreg universul ; ea nu putea sa
afirme decat un adevar, fiindca una era i realitatea universului. Dar noua metafizica inovata de Kant, inlocuind
unitatea universului, cu unitatea constiintei, sau cu unitatile organice, care toate sunt numai parti ale universului, mai poate ea vorbi de un adevar ? Unitatile de contiin a, sau unitatile organice pot fi multe, deci multe pot
fi i sistemele stiintei! Revenim atunci la parafrasarea
refiexiunii vechiului filosof elfin, care zicea : (rdacd boil ar
fi avut maini i ar fi putut sa picteze, atunci si -ar fi facut
i ei pe zeii for in chipul de boi))! Fiecare unitate do con-
www.dacoromanica.ro
218
al doilea caz, micsoram not insine valoareatiinei, filcand-o pe aceasta sa inlocuiasca unitatea universului
intreg, prin una din unitatile partiale ale acestui univers, si care nu poate asigura stiintei decat valoarea
pe care o poate avea partea fats de tot. Este conceputa
aceasta unitate partiala ca identica cu sufletul individual, atunci in cazul acesta ajungem la antropomorfism :
fiecare constiinta omeneasca, iii creiaza, stiinta, care se
potriveste cu natura sa. Este conceputa aceasta unitate
partials, ca identica cu sufletul unei societati, si nu al
unui individ, atunci scapam, este drept, de antropomorfism, dar nu dam peste o baza, mai solida. Societatile,
data sunt mai putin schimbatoare ca indivizii, sunt in
fond totusi schimbatoare. In definitiv, problema ramane
aceeasi : cum este cu putint5, ca pe unitatea unei fiinte
(constiinte sari organism), care este numai o parte a unii'crsulai, sa se poata fonds stiinta, care sa cuprinda adevdruri necesare si universale pentru intreg universul?
Evident o singura solutiune ramane Qi anume : trebue dovedit, ca unitatea constiintei omenesti, cuprinde
in sine aceeasi realitate, pe care o are si restul universului; trebue dovedit ca intre constiinta omeneasca si
intre univers nu exists raportul de parte la tot, ci raportul de corelatiune, care exists intre aspectele uneia
aceeasi realitati. Numai identificand realitatea din constiinta cu realitatea din univers, se poate gasi stiintei un
fundament solid in unitatea constiintei ; altfel nu.
Aceasta solutiune au si intrevazut-o primii meta&
ziciani, cart au urmat lui Kant. Din nenorocire, solutiun e a era prea greu de sus tinut in timpul lor. Metafizicianii
cari au intrevazut-o, imediat dupa Kant, nu aveau cu-
www.dacoromanica.ro
214
gresele Biologiei si ale Psihologiei pun solutiunea identitatii pe un teren cu mult mai sigur decat o puteau metafizicianii can au urmat imediat lui Kant; astazi ea apare ca singura solutiune care se poate sustine cu arguments stiintifice.
5. Solutiunea identitatii este solutiunea care se deduce logiceste din ultimele concluziuni ale stiintei, si
care dd, in acelas timp, i ipoteza cea mai luminoasa pentru explicarea faptelor experientei.
Ea este, in primul rand, dedusd din ultimele concluziuni ale stiintei. In adevdr, ultimele concluziuni ale stiin-
www.dacoromanica.ro
215
analiza. Realitatea ultima a faptelor, cari intra in constiinta, nu mai consista pentru stiinta de astazi intr'un
suflet, imbracat cu anumite proprietati imateriale, si care
se bazeaza pe faptul constiintei do sine. Aceasta constiinta de sine apare sufleteste ca un raport de identitate.
Notiunea realitatii implica astfel notiunea identitatii. Amandoud aceste notiuni implica insa imprenna
pe aceea a unitatii.
In adevar : raportul dintre diferitele forme ale energiei din univers, data este un raport constant, este prin
aceasta si identic cu sine insusi in continuitate; dar data
este constant si identic cu sine insusi trebue sa constitue
si o unitate. Cele trei notiuni sunt strans legate. Realitatea subintelege identitatea si amandoua impreund unitatea. Energia ramane identica cu sine si asa constitue
o unitate. Tot astfel si cu raportul dintre diferitele acte
ale constiintei. Realitatea constiintei subintelege identitatea, sufleteasca a acesteia si amandoua irnpreuna uni-
www.dacoromanica.ro
216
La aceasta din urma solutiune se opresc multi filosofl contimporani. Pentru acetia, realitatea din lumea
contiintei se sutstine pe aceeai logics pe care se sustine
i realitatea lumei din afara de contiinta, dar ea totui
nu este identica cu aceasta din urma, ci este numai paralela. Faptele contiintei se petrec in serii paralele cu
faptele fizice, aa ca intre unele i altele nu exists nici
o atingere i nici o imbinare. 0 atingere, i cu atat mai
mult o imbinare, ar contrazice unitatea fiecareia dintre
cele doua lumi. Unitatea, energiei fizice nu sufera, in tot
cazul, un amestec in circuitul ei strict de transformari.
Rainane dar ca cele doua, realitati sa fie cunoscute in
parte.
Solutiunea paralelismului nu este o solutiune definitive. Ea are meritul de a oferi o buna, metoda preventiva de cercetare, fiindca previne erorile cari ar putea
rezulta din amestecul punctului de vedere psihologic in
cercetarea fenomenelor de cari se ocupa tiintele exacte,
sau vice-versa, dar in cele din urma ea nu se poate sustine ca o norma definitive, fiindca afirmatiunile ei fundamentale sunt in contrazicere cu faptele experientei.
In adevar, faptele experientei contrazic separatiunea unitatii de contiinta de unitatea universului. Aceste fapte contrazicatoare se inmultesc, on cat tiinta sufletului devine mai intinsa i mai adanca. Ele se impaca
ins'a foarte bine cu solutiunea identitatii.
www.dacoromanica.ro
21.7
In aceasta discutiune decid mai curand faptele decal logica. Raportul identitatii din legile energiei fizice,
s'a banuit, este drept, prin speculatiunile logicei, dar el
n'a constituit un fundament definitiv pentru conceptia
unitara a universului, pan& ce experienta n'a demonstrat
(prin lucrarile lui Joule i J. Robert Mayer), c& intre diferitele forme de energie exists o equivalent& masurabild. Logica poate conchide pe urma, la identitatea in
sine a formelor energiei, fiindca experienta a creditat
aceasta identitate. Pentru unitatea energiei fizice exista
un punct de reazim in faptele experientei.
S vedem data gasim aceeasi situatiune si la unitatea constiintei. Aci identitatea ne este data prin introSpectiunea interna, care este si ea o experienta, dar o experienta neprecisa. Constiinta de sine traduce raportul
de identitate care leaga fenomenele sufletesti, dar in acest raport factorii raman neprecisi. Constiinta de sine
nu ne precizeazd pans unde se intind fenomenele sufletesti. Intra in seria fenomenelor sufletesti toate fenomenele cari conditioneaza raportul pe care-1 gasiin in constiinta de sine, atunci seria se intinde i dincolo de limitele obisnuite individualitatii omenesti! Atunci, In seria
fenomenelor sufletesti intra gi fenomenele fisiologice, gi
cele fizice, i toate fenomenele naturii! Uncle inceteazd
seria fenomenelor fizice i unde incepe seria fenomenelor
identitate. Omul care iii zice: stint identic cu mine insu-mi, nu exprima decat o convingere subiectiva a lui,
si nicidecum un adevar obiectiv. Pentru adevarul obiectiv se cere definirea precis& a tcrmeni.lor intre cari se
stabileste identitatea. Omul de ieri si omul de astazi trebuesc definiti, inainte de a se conchide la identitatea
dintre ei. Este vorba de omul intreg de ieri si omul intreg de astazi, sau numai de constiinta acestora? Dar in
ce consist-a omul intreg, i omul numai constiinta ? Poate
www.dacoromanica.ro
218
in trecut, i de1 in moinentul actual ea poate fi disparuta din contiinta, cu toate acestea, ea rasare in aceasta
contiinta de indata ce se arata obiectul pe care ea it reprezinta. Intelegerea obiectului din prezent se face prin
rasarirea imaginei lui din trecut; orice cunoa0ere este
de fapt o recunoatere. Prin urmare, impresiunile can
yin dela obiectul prezent, gasesc in contiinta noastra un
www.dacoromanica.ro
219
www.dacoromanica.ro
220
raandoua aceste Metafizici, suet in o desavarsita contrazicere cu teoria ca unitatea de constiinta este o baza
sigura, pe care se intemeiaza intelegerea lumii.
Metafizica rationalists, este cea de a treia Metafizica, prin mijlocirea careia este deschisa calea criticisrnului kantian. Aceasta Metafizica rationalists, nu taga,dueste existenja unitatii de constiinta, dar nici nu face
din aceasta unitate punctul central, din care s se opereze intelegerea lumii; ea subintelege1) unitatea de constiinta ca un reflex de oglinda al unitatii universului.
Kant, schimband perspectiva, face din unitatea constiintei, baza pe care se aseaza adevarurile stiintei. Dar
cu schimbarea acestei perspective, vine si intrebarea :
intrucat unitatea constiintei poate inlocul ea unitatea
universului ?
Din aceasta intrebare se naste discutia : daca unitatea constiintei trebue inteleasa ca o unitate numai formals, sau ca o unitate partials reala, in acest caz si ca
www.dacoromanica.ro
221
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
223
www.dacoromanica.ro
224
cercare i anume : prin o cunoastere mai adanca a unitatii constiintei individuale, si in primul rand, prin cu-
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
MONISMUL
1. Legatura dintre constient si inconstient. 2. Dependents, dintre unitatea constiintei tii unitatea energiei din univers.
Teoriile asupra vazului
anticipii, teoriilo asupra constiintei.
4. Identitatea dintre unitatea constiintei si unitatea euergiei explicate, prin ipoteza idealists, prin ipoteza ener5. Identitatea dintre constiint3 si energie fizicit in sistemele filosogetics.
fiei moniste.
6. Evolutiunea realitatii intr'o eperients ideals si intr'o experientii, stiintific5, obisnuita.-7. Cele doult aspecte ale fenomenelor. 8. Corpul
9. Personalism energetic.
Alfa. Dumnezeu.
junge la ipoteza identitatii numerice a eului ; sub influenja conceptiunilor psihologiei empiriste, un alt filo-
15
www.dacoromanica.ro
226
in licarirea accidentals a eului adevarat. Identitatea trebue cautat4 is adancimea eului i nu in suprafata acestuia. Sau mai precis : fenomenele eului, intre cari se cauta
raportul de identitate, nu trebuesc restranse numai la
partea for luminatd de contiinta reflectata, ci trebuesc
luate in intregime.
Din nesocotirea acestui a, defar au decurs toate ipotezele eronate, facute asupra eului. Aceia cari s'au mentinut la suprafata conOienta a acestui eu, au incereat sa
rezolve o problema insolubild. Ei au voit sit explice tesatura permanents a eului, tesatura care se gase0e in adaneul vietii sufletesti, prin ardtdrile acidental e ale co ntiintei ; au voit, cu un cuvant, sa rastoarne piramida
vietii suflete0i, asezand-o pe varf, in lot de a o lash wzata pe baza. In aceasta eroare se afla i Kant. Do aceea,
am vazut ca clansul a fost constrans sa reduce. fenomenele
www.dacoromanica.ro
227
contiintei la simple unitati numerice, pentru a gasi intie dansele un raport de identitate.
Adevarul trebuie restabilit aa dupes cum cer tiin-tele Biologiei i Psihologiei. Unitatea contiintei, pentru a fi inteleasa i pentru a clh la randul sau un mijloc
de intelegere, trebuete aezata pe baza intregii unitati
organice a individului, cu care ea formeaza un singur
tot. In totalitatea individualitaii omeneti, contiinta
propriu zisa constitue o veriga a fenomenelor vigil, o
veriga care limn', in parte, este adeseori inexplicabild,
dar care luata in legatura on celelalte fenomene organice, este perfect explicabild. Unitatea contiintei inclividuale este una i aceeai cu unitatea intregului organism individual, fiindca la baza i a uneia i a alteia este
acela fapt identic, care constitue realitatea for permanents. Unitatea individului nu este despartita in doua
unitati paralele, una organica de o parte, i alta a contiintei de alta parte, cum nu este despartita, nici in o
unitate fizica i o unitate chimica,, etc. ; ci toate aceste
unitati sunt numai aspectele deosebite ale uneia i aceleiai unitati care se confunda on ceeace numim is mod.
obinuit viata individului. Limitarea unitatii de contiinta la fenomenele acelea numai cari se pot prinde prin
reflectarea contiintei trebuete inlaturata, fiindca ea este
iu contrazicere cu experienta zilnica. Experienta ne dovedete, la fie ce moment, Ca un fenomen sufletesc, disparand din campul luminos al contiintei, grin aceasta
nu inceteaza de a determinh mai departe fenomenele
care se gasesc in acest camp. Daca n'ar persists aceasta,
cleterminare intre fenomenele din caivpul luminos al con -
www.dacoromanica.ro
228
constiintei actuale, ci ele sunt oarecum la poarta convtiintei actuale, caci ele primesc si organizeaza noileimpresiuni. Ele mijlocesc apperceptiunea noilor acte pen
tru constiinta.
Unitatea constiintei trebue, asa dar. intinsa eel putin si asupra fenomenelor, cari nu mai sunt in campul
luimnos al constiintei, dar cari au fost odata in acest.
camp. Dar numai asupra acestora ? Prin ce se deosebeste
un fenomen care a trecut odata prin constiinta, si careacum este in stare de inconstiinta, de un fenomen fisiologic care n'a trecut niciodata prin constiinta luminoasa
a individului ? Daca acest fenomen fisiologic este o deprindere transmisa, individului prin mostenire dela parinti, atunci o deosebire intre el si fenomenul trecut in
inconstiinta, dupa ce a fost experimentat de individ, nu
mai puate fi de loc. Deprinderea venita prin mostenire,.
si cleprinderea castigate in timpul vietii individului, intrucat sunt amandoua inconstiente au aceeasi nature. $i
Inca unitatea constiintei nu se presto aci. Sub fenomenele inconstiente fisiologice sunt fenomenele bio-chimice,
cu cari se leaga, si sub acestea stint fenomenele energiei universale. Fenomenul care se petrece la lumina
constiintei, nu este decat o veriga a lantului de fenomene, care incepe din transformarile energiei cosmice
pentru a sfarsi in cele din urma tot in transformarile
energiei cosmice. Bunioara, sa luam ca ilustratiune faptul ainintirii unui cuvant. Cuvantul gentry pe care 1 -aim
www.dacoromanica.ro
229
de restul lumii. In adevar, sh examindm in detaliu, pro cesul de formare al acestei unitdti. Am auzit dela prietenni m.eu cuvantul gentry. Sunetele acestui cuvant ar
fi fost inexistente pentru mine, data n'aqi fi avut simtul
auzului care s le prinda. Simtul auzului este un aparat
foarte complex. In el se opereazI transfornihrile energiei cosmice. Mai intaiu oscilatiunile mediului aerian
aunt transfo rmate in oscilatiunile timpanului si in oscila-
www.dacoromanica.ro
230
sesc fenomenele chimice de iritatiune i fenomenele fizice de presiune i oscilatiune. Unitatea de contiiiata,
este acum format& ; s& vedem cum se fixeaza i cum star
tot prin mijlocirea a unei alte multimi de procese fisiologice, chimice i mecanice, reuese sa dau acestui cutWait o coneretizare extern& r De asemeni, dac5, pastrez
cuvantul in mintea mea, in memorie, aceeai serie nesfarita. Cuvantul ramane ca o dispozitie latenta, gata
a reveni in contiinta, decateori asocierile it cer. In starea aceasta latenta el este insa tot existent pentru sufiet. Prin ce se sustine in mernorie ? Prin persistenta
materiei nervoase, care la randul ei este posibila prin
www.dacoromanica.ro
231
unitatea energiei universale, tiindca faptul de equivalenta dintre formele acesteia din urma este faptul fundamental, care sustine i unitatea contiintei. Identitatea dintre eul de ieri i eul de astazi este datorita persistentei aceleiai legi in transformarile energiei universale. In lumina contiintei nu este nimic care sa, lege eul
www.dacoromanica.ro
232
lea rand, ca aceasta depenclinta, pe care o stabilWe solutiunea de mai sus, se gase*te in contradicjiune cu principiul conservarii energiei fizice, principiu care nu sufera, adaugarea fenomenelor sufieteti la totalitatea fenomenelor dependinte de energia cosmic& Amandoua aceste critici tind, cu un cuvant, sa scoata in relief, ca,
argumentarea de mai sus, admitand determinismul fenomenelor fizice, de o parte, i unitatea conqtiintei omeneti de alts parte, prin aceasta ea nu constitue o argumentare definitiva in favoarea solutiunei identitatii, findca totdeauna ramane deschisa Intrebarea asupra raportului dintre fizic i psihic adica, dintre lumea din afara
i lumea sufleteasca. Oricat de strans legate ar fi aceasta
lume din urma de lumea d'intaiu, totui identitatea dintre ele doua nu este Inca dovedita, pana ce separatiunea
for se pastreaza, i ele se defines deosebit. Cu punerea in
discutie a acestei identitati.insa,, se pune in discutie, din
nou, i indreptatirea pe care ar avea-o unitatea de contiinta ca sa serveasca drept fundament al tiintei. Atunci
revenim din nou la problema, dela care am plecat : care
www.dacoromanica.ro
233
3. In credinta populara, ochiul a avut o situatie aparte in ceeace priveste intelegerea constiintei. Credinta
populara socoteste ochiul, nu numai ca o poarta a sufletului, ci i ca o icoana a sufletului; dupa functiunile ochiului iii iscodeste ea si functiunile sufletului.
Credinta populara se gaseste asupra acestui fapt, in
eel mai perfect acord cu sistemele Metafizicii. In sistemele Metafizicii, de asemeni, intelegerea ochiului, a ser-
www.dacoromanica.ro
234
nostru; toata realitatea se margineste la producerea acestor simboale. De unde vin insa legile productiunei
acestor simboale, este a doua mare intrebare pentru Berkeley. La aceasta intrebare, Berkeley raspunde cu afir-*
www.dacoromanica.ro
235
www.dacoromanica.ro
236
i a fost considerat ca adevaratul inovator al nouei Metafizice, cauza trebue cantata in a doua parte a filosofiei
lui Berkeley, in care acesta afirma existenta unui Spirit
divin. Prin aceasta afirmare, Berkeley introduce din nou
greseala pe care el o nimicise in prima parte. Constiinta,
dupa, Berkeley, pe deoparte inceth de a mai fi oglinda
pasiva a unei materii externe, qi devenea creatoare de
Spiritul divin, care se manifesta, prin mijlocirea ei. Materia, pe deoparte se reduces la un complex de insusiri
subjective, iar pe de alts parte se rehabilith prin teoria
www.dacoromanica.ro
237
psihologilor intr'o intuitiune apriori. Prin aceasta transformare, el a pus bazele teoriei nativiste pentru explicarea mecanismului vederii, teorie, care are i astazi numeroi partizani.
Mamie sprijin-pe care 11 da teoria apriorismului spa-
la aceemi explicare, o deosebita, predilectie pentru intuitiunile apriori. Sinatul fazului sta continuu ca un simbol
al con0iintei intregi.
De aceea nu este fara importanta, ca inainte de a
www.dacoromanica.ro
238
dirnensiunea obiectelor nu sunt proprietatile unei materii in afara de noi, ci sunt produsele perceptiunii i
apperceptiunii noastre. In noi se creiaza infatiarea corpurilor externe, care apoi so proiecteaza in afara. Panes
aci, nici o diferenta, intre teoriile cele noi i teoria lui
Berkeley. Diferenta incepe insa de indata ce este vorba
sa, se explice prin ce eauze i dupes ce legi functioneaza
mecanismul vederii noastre ; prin urmare, cand este vorba
sa se arate in ce consists obiectivitatea insuirilor produse de simtul vazului. Aci, teoria lui Berkeley inceteaza
de a mai fi in concordanta cu teoria moderns. Cauzele i
legile mecanismului vederii se sprijinesc, dupa Berkeley,
pe puterea lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, teoria acestuia renunta la o explicare tiintifica. La cei moderni
insa, tocmai aci incepe partea originala a explickii. Mecanismul vederii, zic biologii i psihologii de astazi, este
sa se faces apel la inter ventia supranaturalului. Din aceasta inlantuire de cauze i efecte naturale, rezulta obiectivitatea lucrurilor pe can le vedem noi in afara. Aceste
lucruri sunt aa cum le vedem i nu altfel, fiind.ca sim-
www.dacoromanica.ro
239
tuitiunei de spatiu, nu mai este, in adevar, pe placul biologilori psihologilor de astazi. Biologii, in urma lui Lamark i Ch. Darwin, cerceteaza peste tot locul legile de
evolutiune ale vietii. Un spatiu a priori, este un spatiu
fard evolutie; este un spatiu fara vieata. Spatiul ca intuitiune a unei con*tiinte de individ vietuitor a trebuit
sa se formeze genetic; a trebuit oarecum sa intovaraveasca evolutiuneaprin care a trecut individul vietuitor.
Si negr41, dimpreuna cu formarea spajiului, trebue sa
fi mers alaturi i formarea celorlalte date ale simtului
vederii. Oglinda ochiului este un aparat care s'a constituit treptat prin evolutiune.
Oglinda ochiului este apoi un aparat in care se impreuno, functiuni foarte diverse. Imaginea, care se reflects intr'o oglinda de cristal sau in luciul unei ape, este
verde. Din mecanismul func-tionarii la o lalta a catorva, sau a tuturor acestor elenumai pe acele de ro
www.dacoromanica.ro
240
keley; sunt sustinute prin acumularea treptata a diferitelor inbunatatiri pe cari ochiul le primeste in decursul
evolutiunii sale, i totusi, in multe alte privinte, ele sunt
tocmai acelea cari atrag dupa ele inbunatatirile pe care
le produce evolutiunea; cu un cuvant, aceste tendinte
determinative, cum le-am numit, sunt ca un fel de enzyme sufletesti, cari grabesc unificarea functiunilor ochiului intr'o directie sau alta i mijlocesc astfel niste
rezultate superioare conditiunil or fisiologice cari sunt la
origine si de cari ochiul dispune.
Wundt, eel mai ilustru filosof al timpului nostru,
numeste rezultatele, obtinute prin aceste tendinte, sinteze
www.dacoromanica.ro
241
primele lucrari de psihologie, Contributii la teoria per cepjiunii simjurilor ", cari forrneaza apoi puntea de trecere dela studiile fiziologice de pans aci, la studiile filosofice de mai tarziu ; i in aceste contributii" este pentru prima oars vorba, cu referire la simtul vazului, de
sintezele creatoare, cari au ramas apoi in toata filosofia
lui, ca un principiu fundamental. Nu este oare caracteristic, co, filosoful eel mai ilustru al zilelor noastre iii ridica pe baza experientei vazului principiul eel mai important al intregii sale filosofii ?
4. Dupes aceasta digresiune, sa revenim la ipoteza
metafizica pe care o cautam mai sus (2).
Ipoteza identitatii dintre unitatea contiintei i unitatea energiei universale, este sustinuta in filosofia de
astazi, de cele mai multe ori, printr'o argumentare care
conchide la suprimarea unuia dintre ace0i doi termeni.
Sau unitatea energiei, ca unitate de sine statatoare, este
suprimata, i aka ramane numai unitatea constiintei, sau
din potriva, este unitatea eontiintei suprimata si este
lasata sa ramana numai aceea a energiei universale. In
cazul dintaiu avem o ipoteza idealist& iar in cazul de al
doilea o ipoteza energetic&
In cazul ipotezei idealiste, sa ia, ca o ultima realitate, faptele contiintei omeneti, i din relatiunile acestora se deduce apoi realitatea energiei universale. Aceasta
de a doua realitate este o simples realitate conceptual&
adica este o realitate mijlocita prin abstractiune. Adevarata realitate consists in intuitiunea concretes a col:10iintei. Din legile acesteia se explica legile fenomen'elor
16
www.dacoromanica.ro
242
mintea omeneasca este ash constituitd, incat prin sistematizarea elementelor sale, ea ajunge s--si constate propria sa unitate proiectata in afard.
www.dacoromanica.ro
243
ruia exists numai realitati mijlocite. Cu un cuvant, ipoteza idealists duce la solipsism, cand este strict arguanentata. De aceea i tori idealitii au in locuit con0iinta
seals a fiecarui om in parte, cu o contiinta in genere,
sau cu ceva analog con0iintei in genere, care ne mai
fiind in individ, ci deasupra indivizilor, inlatura greutatea in cestiune. Dar cu aceasta, inlocuire, ipoteza idealista se departeaza dela premisa dela care pleats; atunci
nu intuitiunea concreta pe care fiecare individ o are in
contiinta sa constitue realitatea, ci aceasta, realitate
este opera intuitiunei unei coetiinte dincolo de individ.
0 asemenea contiinta insa, dincolo de contiinta noastra proprie, cum o putem noi oare cunoate cleat prin
abstractiune, adica apa cum cunoatem i toate celelalte
obiecte ale lumei externe ? Prin ur mare, ipoteza idealists
.ca, s nu cada in solipsism, este constransa sa paraseasca
premisa dela care plecase i care era neindoelnica pentru on tine ; ea trebue sa conceada, ca exists mai
multe contiinte reale, sau cel putin o a doua contiinta
reala, contiinta in genere, peste contiinta individuals.
0 a doua realitate insa fiind concedata, unitatea i lologica ipotezei idealiste nu mai raman atat de solide, ca
mai inainte. Atunci unitatile corpurilor externe, i dimpreuna cu acestea a naturei intregi, nu se mai pot explich prin unitatea unei contiinte i anume a contintei
concrete a fiecaruia, ci, prin raportul mai multor contiinte... Aa ca atunci ajungem la o conclusie absurda,
*i anume la conclusia, ea unitatea celui mai elenlentar
obiect extern este mai departata de intelegerea noastra,
de cum este contiinta in genere, sau raportul dintre contiintele tuturor oamenilor. Si atunci, natural, sa pune
pentru fiecare intrebarea : de ce obiectul extern sa, fie
pentru mintea fiecaruia mai putin real, do cum este o
con0iinta strains, a careia intelegere noi o stabilim totdeauna numai prin analogie ?
Ipoteza idealists este snit& astfel, pentru a nu cadea in solipsism, s admits o derogajiune la unitatea
,contiintei, i anume in favoarea pluralitatii contim-
www.dacoromanica.ro
244
www.dacoromanica.ro
245
Prin urmare, in sprijinul identitatii este de un f olos tot ma de mic ipoteza energetics, in formularea ei
de mai sus, intocmai cum am vazut ca este i ipoteza
idealist& ipoteza idealista, cand este consecvent argumentata duce la solipsism, iar ipoteza energetic& duce la
scepticism. Una i cealaltd, nu tin seams de toate faptele
'earl se impun sa fie explicate.
realitatii care va fi existand, datele constiintei sunt singurele cari decid, cum prea bine afirma ipoteza idealista, ;
www.dacoromanica.ro
246
www.dacoromanica.ro
247
aceeai realitate. Contiinta omeneasca se desfaura evolutiv ; aceasta desfawrare chiar daca ar fi o simpla iluziune subiectiva, ea totuti nu ar puteh sa existe fara ca
ceva s se schimbe i in afara de contiinta. Fie ele, fenomenele de contiinta, socotite on i cat de superficiale
fats de adevarata realitate a lumei, ele n'ar puteh totuO.
sa se desfapre izolat in cadrul universului. Aceasta ar
gi fi dela inceput cu neputinta de gandit. Evolutiunea
realitatii este un fapt fundamental, nu numai pentru sistemele moniste, ci i pentru on i ce Metafizica in genere. Din momentul ce nimic nu se schimba in univers,
nu poate nici contiinta s fie posibila. Sau, daca exists
con0iinta cu diferitele ei schimbari, fara ca nimic O. se
schimbe in afara de ea, atunci nu ne ramane decat, revenind la vechea reflectie a lui Descartes, sa ne intro-
www.dacoromanica.ro
248
faptul i interpretarea faptului, pe cand in faptul evolutiunii intra numai constatarea pe care o facem, ca, nu se
poate gandi o realitate din care on si ce schimbare sau
modificare ar fi lipsind. Ca data indispensabila pentru
faptului ramane sa se stabileasca pe urma prin argumentare. Aceasta teorie si difera dela un filosof la altul.
www.dacoromanica.ro
249
prezinta realitatea. Dupes acestea din urma sisteme, privita dintr'un anumit punct de vedere, realitatea cea una .
Qi aceeasi, are aspectul fizic $i este supusa legei conservatiunii energiei fizice, iar privita din alt punct de vedere,
aceeasi realitate is aspectul psihic ei des lot la fenomenele constiintei. Intocmai cum pe suprafata externa a
unei oglinzi sferice, zit partizanii acestor sisteme, imaginile lucrurilor se reflect& intr'un fel, iar pe suprafata
din nauntru, data persoana care priveste s'ar asez& In
centrul sferei, imaginile se reflecta intr'altfel, tot astfel
si en fenomenele realitatii. Vazute pe suprafata extern&
a realitatii, toate fenomenele sunt manifestari fizice, iar
aceleasi fenomene, vazute de dinneuntru, sunt manifestari de coiastiinta. Energia fizica i constiinta sunt dar
cloud aspecte deosebite ale uneia ei aceleiasi realitati.
Sistemele din aceasta de a doua categorie au, evi-
dent, o superioritate fata de sistemele din prima categorie, prin aceea ca ele nu mai sunt nevoite sa explice
trecerea dela fizic la psihic, sau inners, caci ambele aspecte ale realitatii sunt date de ele dela inceput impreun a;
dar aceste sisteme au, in schimb, desavantajul de a fi
www.dacoromanica.ro
250
6. Fizicul i psihicul nu incep a se deosebi in realitatea care este data dela inceput, decat cu primele schinabari ale acestei realitati. 0 realitate neschimbatoare, adi ca.
bare suigeneris in realitatea originara, dar in cazul acesta n'am mai aved, noi oamenii, o tiinta; caci atunci
fenomenele, incepand cu acelea ale con0iintei noastre,
ar fi inreductibile unele la altele. Toate fenomenele Ins&
le reducem noi la cloud, categorii, la fizic i la psihic ; cum
www.dacoromanica.ro
251
www.dacoromanica.ro
252
www.dacoromanica.ro
253
www.dacoromanica.ro
254
dc+b + a. Aceasta, in cazul cand realitatea este considerate ca o notiune matematica, adica cand intre momentele evolutiunii se poate considers ca exists o perfecta egalitate. Cand consideram ins& realitatea ca o
notiune fizica, atunci ordinea fenomenelor ei nu mai este
bunul simt
perfect reversibila. Bunul simt ne spune,
ca, din
-este in acord cu intreaga noastra experienta,
faptul directiunii pe care a avut-o realitatea intr'un sens,
ramane ceva, care trebuie biruit inainte de ce evolutiunea sa-si schimbe directiunea. Acest ceva., care ramane
dupd revenirea evolutiunii asupra directiunii in care ea
.a fost odata este un fel de tendinta, anticipatoare in favoarea vechii directiuni. Evolutiunea, prin faptul ca,* a
fost intr'o directie, a castigat oarecum, o adaptare, sau
o obisnuinta in spre aceeasi directie, i noi nu putem
-concepe cum ea, data ar fi s& revind perfect in aceleasi
-conditiuni ca mai nainte, n'ar repeth directia pe care a
www.dacoromanica.ro
255
atat in prima cat si in a doua experienta. In prima experienta ele intra cu toate, intru cat facem abstractie
de tendintele anticipatoare asupra evolutiunilor viitoare,
si le consideram numai sub punctul de vedere al 'prezentului, adica izolate de on ei ce deterrninari in timp ;
iar in a doua experienta intra iarasi ele cu toate, intrucat
le consideram in legatura cu aceea ce a fost inaintea for
ri cu aceea ce are sa, fie dupa ele. Nu la o clasificare dar
ne poate duce deosebirea celor cloud experiente. Aceasta
deosebire ne poate duce insa la doua aspecte diferite ale
fenomenelor, ei anume : la aspectul pe care acestea it prezinta, cand sunt considerate ca izolate de istoria evolujiei totale ; gi la aspectul pe care acestea it prezinta, cand
sunt considerate ca determinate de evolutiunea din trecut
a realitatii totale. In primul aspect, se face abstractiune
de anticipatiunile asupra viitorului, pe cari le ingramadeste scurgerea timpului, si se judeca fenomenele naturii
in unitati izolate, de sine statatoare ; iar in al doilea aspect, se face atentiune tocmai la anticipatiunile pe cari
le-a ingramadit trecutul, si se judeca fenomenele naturii
ca manifestarile unei tendinte de adaptare spre o directiune. Fenomele sunt aceleasi, in fond, numai ca ele sunt
privite din doua perspective deosebite. In primul caz ele
sunt privite ca fenomene tipice, in veci nealterabile ; in al
doilea caz, ele sunt privite ca fenomene de tranzitie spre
realizarea unor fenomene finale. In primul caz, suma totals a fenomenelor naturii se poate descompune in fenomene elementare ei fiecare fenomen eleinentar al ei, se
poate privl in parte ca un simbol al uniformitatii naturii,
pe cand, in al doilea caz, descompunerea sumei total e nu
se poate face decal pastrandu-se raportul intre suma ei
parte, si amintind la explicarea fiecarui fenomen in parte
www.dacoromanica.ro
256
8. A. fost o vreme, cand deosebirea fenomenelor sufletesti de fenomenele fizice, era cautata in originile for
deosebite. Se presupunea ca fenomenele sufletesti au la
origin& un suflet, iar fenomenele fizice (adica celelalte
fenomene naturale) au la origins o materie, sau o forta.
Aceasta vreme o putem considers ca trecuta. Cu cat omul de tiinta, a patruns mai adanc in analiza deosebitelor grupe de fenomene, cu atat el ui -a facut mai mult
convingerea, ca fenomenele se aseamana ash de mult intre ele, ca nu este be pcntru origini deosebite. Fenomenele sufletesti se leaga cu fenomenele viejii in general,
unde sa intervina o origins sufleteasca deosebita. Fenomenul cel mai inalt de contiinta, aperceptiunea, urma-
www.dacoromanica.ro
257
find cu un suflet, numai tarziu, prin indelunga experienta. La inceput, pans ce analiza itiintifica nu a intervenit, nici nu se pune problema raportului dintre
psihic $i fizic. Dar si dupd elirninarea discutiunii asupra
originei, nu este mai putin adevarat, ca problemaramane
tot asa de putin resolvita. Cele cloud aspecte principale ale
fenomenelor trebuesc explicate si in cazul, cand ele nu
sunt datorite unor origini deosebite. In acest caz mai ales,
fiindca, inlaturarea discutiunii asupra originei sporeste
tocmEti curiozitatea celui care cauta un raspuns la eterna
problema a Metafizicei. Daca nu exists un suflet deose-
bit de materie, ce exists cu toate acestea in firea constiintei noastre, pentru ca aceasta, constiinta ss deosi-
sa,
17
www.dacoromanica.ro
258
aspecte i cu preferinta a celui psihic care produce cornplicatiuni. Dar un asemenea raspuns, cum am vazut i
mai sus, este insuficient. Nu se poate nega aceea ce ex
perienta con firma in fiecare moment. Aspectul unifor niltatii qi aspectul finalitatii fenomenelor sent confirmate
la fie ce pas. Fiecare fenomen, luat intr'un sistem izolat,
pare a reprezinta un fenomen tipic uniform ; dar acelag
fen omen, luat in dependents cu restal totalitatii fenomenelor, pare a avea o finalitate. Aceste doua, aspecte se
regasesc de o potriva confirmate gi in cele doua marl prin-
aspecte, se incearca sa le explice pe amandoua, ca deopotriva de necesare pentru realitate. Dhr in raspunsul
acestei filosofii, greutatea cea mare este conciliarea dintre unitatea pe care o ofera fenomenele privite din punctul de vedere al repetirii for uniforme, ei unitatea pe
care o ofera aceleagi fenomene din punctul de vedere al
www.dacoromanica.ro
259
finalitatii lor. Prima unitate postuleaza, o realitate constanta, pe cand cea de a doua unitate postuleaza o realitate care se desfasura spre o tints necunoscuta. Monisrnul trebue sa arate cum se aduna si se contopesc la un
loc aceste cloud unitati diferite. Ace leasi fenomene, sub
primul aspect, ne apar ca perfect determinate In circuitul for cauzal, iar sub al doilea aspect ne apar ca nedeterminate, adica, oarecum, libere. Ceva Inca mai mult.
Desi fenomenele toate, oath sunt in realitate, sunt primitoare de ambele aspecte, totusi, stiinta nu le are In
aceeasi perspective. Unele dintre ele sunt asezate exclu-
realitatii, pe cand altele sunt Impinse exclusiv in unitatea de a doua, adica in aceea a Jibertatii. Desi faptul eel
mai elementar al materiei, studiat de un fizician, este si
www.dacoromanica.ro
260
amandoud. Dar cum si unde, sa descoperiin aceasta realitate, care se ascunde mintii noastre, si care da unitatea
cea superioara ? Sa o cautam in afarci- de universul cunoscut, sau inauntrul acestui univers ? Monismul cel ve-
nifests, pe langa repetitiunea lor, o anumita tendinta, adica o anumita directie. Cicloanele, spre pilda, nu se intore indiferent in orice directie, ci numai intro directie
apoi oscilatiunile pendulului nu pastreaza acelas plan,
ci planul for se invarteste totdeauna in aceeasi directie,
etc. Oamenii de stiinta, cu cat ar fi facut mai numeroase
masuratori, cu atat an fi constatat ca aceasta abatere dela
www.dacoromanica.ro
261
www.dacoromanica.ro
262
www.dacoromanica.ro
263
in afard de universul cunoscut, ci inauntrul acestui univers, ultima ratiune a celor doua aspecte ale fenomene-
cunoscut, totul este intr'o continua desfasurare ! Iii vit.tutea principiului entrsagiei, universul cunoscut nu trece
de doua on prin aceeasi pozitiune ; toate fenomenele-lui
sunt indreptate intr'o directiune ; cum dar se va gasi aci
fixitatea de care are nevoie stiinta unitatii fenomenelor ?
Exists in aceasta desfasurare a universului un ceva fix,
un substrat real, care sa unifice fenomenele fizice cu fenomenele psihice? Un singur raspuus pot avea toate aceste intrebari, si anume : raspunsul sugerat de filosofia
lui Kant. Punctul fix pe care it cautam, nu poate sa fie
decat in constiinta noastra. Prin fixitatea acestei constiinte, universul'intreg are o dreaptasi o stanga, un sus
si un jos; aceasta constiinta da coordinatele fixe ale fe,
nomenelor. Aceasta constiinta este conditiunea necesara
a tuturor fenomenelor, caci intreg cuprinsul universului
este in acela timp si cuprinsul constiintei ; tot ce exists,
www.dacoromanica.ro
264
au meritul de a fi indicat contiinta ca principala lature a problemei, dar ei n'au dat o solutiune definitive
fiindca asupra constiintei insai aveau numai o stiinta
superficiala. Atat Kant, cat si idealistii de dupd el, n'au
cunoscut conOinta reala, ci numai o contiinta redusa la
cateva functiuni forinale. Ei au facut chiar greeala,
Kant in primul rand, sa opuna acest6 functiuni formale celorlalte functiuni ale constiintei, $i astfel sa-i
inchida cu desavarire drumul spre o solutiune.tiinta
constiintei reale i-ar fi ajutat sa gaseasea o asemenea
solutiune satisfac-atoare, i le-ar fi complectat opera, pe
care tot ei o indicaserd prin intuitiuni geniale.
Constiinta omeneasca,
aa, cum o intelegem not
astazi nu este o oglinda pasiva, nici o contiinta transcendentala ; nu este apoi un epifenomen care se adaoga,
ca o lumina venita din alts lume, peste fondul unei lumi
www.dacoromanica.ro
.265
ganice de adaptare ale individului la mediu, sunt coordonate i executate prin mijlocirea centrilor subcorticall si medulari, cari se gasesc in zona intunecata. Dace
nu ar fi activitatea permanents a acestor centri, nu ar
fi cu putinta, nici activitatea centrilor corticali; iar zona
luminoasa s'ar scobori atunci spre functiunile automate.
Cu zona intunecata nu s'a sfarit insa lantul de conditionare al conOlintei. Inaintea functiunilor automate din
centri subcorticali i medulari, a trebuit sa fie functiunea de asimilare a materiel organice ; sub zona intunecata a activitatii automatice nervoase se intinde zona i
mai intunecata a fenomenelor chimiei organice. Si nici
cu aceasta nu s'a terminat. Sub functiunea de asimilare
sty functiunea i mai elementary a gravitatiunii i a asocierii dintre elemente. Uncle sfare,te, in definitiv, lan-011 de conditionare al con,,tiintei? Nicairi; cad on unde
s'ar pune inceputul, totdeauna se va gasi ca peste inceputul ales a trebuit sa mai fie un alt inceput. Cu cat ne
ducem apoi spre inceput, cu atat lantul conditionarii
contiintei omeneti se continua in lantul de conditionare al fenomenelor energiei universale. Cu toate acestea, contiinta exists ca un ceva deosebit de energia universala, data nu chiar ca un ceva, opus energiei universale? De unde vine acest ceva? Baca reluam evolutiunea in directiunea indicate mai sus, ce se adaoga in
plus la fiecare veriga a lantului de conditionare a fenomenelor pentru formarea veligei urmatoare? Ce se adauga in plus la zonele cele intunecate pentru a se ajunge
in sfarit la zona cea luminoasa? Acest ceva in plus nu
este el de o esenta diferita si astfel nu face el dovada
dualismului dintre contient i incontient, dintre psihic
i fizic?
Plusul care se adaoga nu este decat faptul insui al
exercitarii evolutiunii. Din suma totala a realitatii nimic
www.dacoromanica.ro
26
nu se pierde, prin urmare nu se pierde nici faptul ca evolutiunea se exercita. Faptul ca realitatea evolueaza intfo
directiune, lass in constitutia acestei realitati o dispozitiune inponderabila de impulsiune in spre aceasta directiune. Aceasta, dispozitiune constitue o adaptare i apare
ca un plus -lath; de adaptarea din trecut. Vieata in natura nu consists decat in acest plus de adaptare. Con
tiinta, de asemeni. Intre fenomenele fizice i fenomenele vietii nu exists nici o diferenta esentiala, in ceea
ce privete formarea acestor dispozitiuni inponderabile.
Toate fenomenele realitatii merg in spre un plus de adaptare, gi tocmai fiindca ele merg in spre un plus de
adaptare, nu revin niciodata inapoi pentru a se repeta in
mod absolut identic. Evolutiunea aduce dupa dansa adaptarea, iar adaptarea creseanda aduce dupa dansa directiunea singulars a evolutiunii. Evolutiunea fenomenelor este inreversibila, fiindca actul ei ramane prins in
realitate ; aceea ce a fost odata ramane pentru eternitate.
Adaptarea stabile0e o asociare, sau mai bine zis o
corelatiune din ce in ce mai stransa intre fenomene. Inainto de evolutiune, cat Limp fenomenele universului nu
aveau o directiune, puteam sal no inchipuim universul ca
un haos in care nu exists vreo corelatiune intre fenomenele lui ; dar dupa evolutiune, aceasta inchipuire nu mai
este cu putinta. Aceea ce merge in aceeai direetie, trebuie sa se adapteze laolalta i sa formeze o unitate. Fiecare fenomen al universului, vazut sub punctul de vedere
al evolutiunii, apare ea un factor al totalitatii : evoluiaza
www.dacoromanica.ro
267
16,sat adaptarea lui trecuta, ai putea, citi evolutiunea universului intreg, caci desfaurarea fenomenului de astazi
nu este decat ma cum a fost determinate de evolutiunea.
totalitatii universului.
Adaptarea mai stabilete treptat, in mijlocul corelatiunii generale a fenomenelor, corelatiuni speciale intre anumite grupari de fenomene. Aceste corelatiuni spe-
www.dacoromanica.ro
268
tarea fenomenelor universului aduce dupa sine individu alizarea fenomenelor. Dar intrebarea cea mare, care se
pane acum, este aceea relative la procesul acestei individualizari. Ideia adaptarii nu implica o preferinta pentru anumite sisteme de corelatiune. Din potriva, ideia
adaptarii, intru cat esto dedusa din ideia evolutiunii,
implica mai curand lipsa de on i ce preferinta pentru
sistemele de corelatiune, in tot cazul, ipoteza cea mai
naturald care se prezinta, in ceeace privelte procesul
individualizarii, ar fi ipoteza ca procesul acesta merge
fare a fi supus unei directii constante. Caci, dace evolutiunea nu este influentata de ceva in afar& de univers,
i data adaptarea care se proluce prin evolutiune, ea insai se face treptat, atunci i individualizarile trebuesc
s se constitue fare preferinta unor anumite sisteme.
Fiecare spor de adaptare aduce cu sine o noua corelatiune i deci o noua individualizare. Cu toate acestea,
experienta nu confirms aceasta ipoteza naturals. Procesul individualizarii nu urmeaza la infi nit procesul adaptarii, ci are preferinte pentru anumite sisteme. Lumea vietuitoarelor care populeaza pamantul, pare a fi
prinsa in anumite unitati, cari se transmit prin hereditate, ti numai on greu urmeaza continuitatea seriei, aka
cum ar trebui sa se intample dupa ipoteza noastra Adaptarea desface cu greu corelatiunile stabilite, caci acestea lupta sa se mentina. De unde vine aceasta lupta
a creatului, contra creatorului ; a unitatii organice create
contra evolutiunii, care este creatoarea ei? De uncle ii
imprumuti unitatea organics puterea ei de rezistenta,
puterea de a se imobiliza in cursul evolutiei? Dela o putere supra-naturald, care sta deasupra universului cunoscut noua? Dar o asemenea putere nu poate influents
numai o parte a universului, adica unitatile organice, ci
ea, data este in afara, trebue sa influenteze universal intreg ; iar data influenteaza universal intreg, atunci efectele ei sunt pentru universal intreg, i nu numai pentru
o parte a acestuia. Puterea supranaturala este dar o ipoteza, care nu explica nimic. Ramane sa ne explicam re-
www.dacoromanica.ro
269
menea intreb'ari. El se bazeaza pe ipoteza ca directia evolutiunii, prin care trece universul, consists in insagi producerea unor anumite corelatiuni persistente, sau, cum_
corelatiunile cele mai din urma produse sunt cele sufieca directia evotegti, cu caracterul de personalitate,
lutiunii, prin care trece universul, consists in insasi producerea un or anumite corelatiuni de personalitate. Aceasta ipoteza elimineaza cu desavarsire hazardul din producerea corelatiunilor organice. Nu or gi ce vietuitoare
www.dacoromanica.ro
270
sofa. Atomul care este elementul cel mai bine definit $i eel mai binein-
www.dacoromanica.ro
271
www.dacoromanica.ro
272
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL
1. Persona lismul energetic si supraomul lui Fr. Nietzsche. 2. Legoa
3. Deosehirea dintre constiiuta animalelor $i constiinta omeneascit. Rolul constiintei in organism. 4. Idealul. 5 Optimismul.
exercitiului. Atentiunea,.
6. Vocatiunea.
Is
www.dacoromanica.ro
274
trice alte proprietati decat acelea cari rezulta din definitiunea ei, tot astfel nu puteta introduce in sufletul
omului alte insusiri, in afard de acelea cari rezulta din
unitatea organica a acestuia. Fiecare corelatiune organica este asa cum o fixeaza momentul evolujiunii totale. In diagrama acestei evolutiuni fiecare viejuitoare
iii are positiunea sa fix'a*, intocmai cum, pentru a continua comparatiunea de mai sus, fiecare coarda a unui
cerc iii are niarimea sa fixate de mai nainte prin marimea cercului. Individul omenesc cste un tot constituit
din variate corelatiuni organice; corelatiuni produse in
mod succesiv, dar strict conditionate, atat intre ele, cat
i cu toate impreuna de evolutiunea totala. Mai greseste
apoi Nietzsche, sand zice Ca, fata de celelalte fapturi,
omul este stationar la acela nivel al undei de viata. 0mul, ca si celelalte fapturi, nu ramane stationar. In tot
timpul duratei sale, el serveste drept punte pentru diferitele corelatiuni organice cari se formeaza in launtrul
sau, deli individualitatea sa pare in aparenta neschimbata. In structura individualitatii sale se reproduc pe
deoparte, toate corelatiunile stabile, prin cari specia omului a trecut in decursul timpului, iar pe de alts parte,
aceasi structura este vesnic teatrul unor incercari de not
corelatiuni pentru viitor. Acestea din urma sunt cu Inuit
mai neinsemnate, si ca numar i ca importanta, fata de
cele dintai. Corelatiunile vechi sunt acelea cari determina, in primul rand, viata individului Si cari dau o directiune celor venite in urma. Dar, si acestea cari sunt
venite in urma, isi an importanta lor. Ele, ca venite in
www.dacoromanica.ro
275
constiinta? Tata Intrebarea pe care trebue sa ne-o punem, acurn la sfarsit. pentru a complecta, prin raspunsul
ce se va da ei, teoriile metafizice expuse papa ad. In ce
consists mai in taiu constiinta? In asociarea diferitelor
fanctiuni ; si mai ales in asociarea dispozitiunilor inpon-
dorabile, produse prin continua adaptare a fenomenelor realitatii. In fiecare act de constiinta se regaseste
faptul asocierii si mai ales se gasesc urmele adaptarii :
constiinta este o asociare, care se opereaza pe baza dispozitiunilor din memorie ; ea este o recapitulare sintetica a lungului sir de adaptari produse prin evolutiunea organismului. Dar in ce stare de nestabilitate se gasesc in fapt toate aceste asocieri! Cand examinezi constiinta unui individ omenesc, nu afli in ea decat o goang
fard repaus intro actele si imaginile cari ii constituesc
continutul. Singure numai intuitiunile simturilor aduc
o oarecare ordine in succesiunea actelor sale, dar si aceasta numai Intr'o oarecare masura ; altfel in starea ei
obisnuita interns, constiinta se prezinta Intr'o vesnica
transformare. Asocierile sufletesti cele mai tepetate vin
www.dacoromanica.ro
276
adeseori intretaiate i impletite cu asOcieri bizare! Constiinta se prezinta, din punctul de vedere al observatiunii interne, intr'o vesnica curgere. Daca eel putin hotarele continutului sau ar fi bine fixate, s'ar puteh atunci
stabili o oarecare prevedere in curgerea ei! Dar nici ash.
cevh nu este cu putinta. Hotarele constiintei sunt totdeauna miscatoare. Zona luminoasa este vesnic deviata,
cand spre continutul care intra de obiceiu in zona intunecata, cand in spre continuturi noi; iar zona intunecata
nimeni DU o poate.preciza pans uncle merge ! A limiter
conitiinta numai la zona luminoasa, ar fi o eroare, duper
cum am vazut, caci ar fi atunci sa scoatem afard din constiinta, cea mai mare parte din memorie ! Nici continut
stabil, nici hotare stabile ! $i cu toate acestea, in mijlocul acestui continut schimbator, ingradit cu niste hotare
gandirii apoi convingerea! Constiinta omeneasca plamadeste din continutul ei un act nou, care se caracterizeaza.
tocmai prin aceea ce lipseste constiintei : actul convingerii este stabil i constitue fundamentul adevarului universal si necesar ! Din ce provine aceasta sinteza noua? Din
functiunea atentiunii, raspund psihologii. Atentiunea restrange campul constiintei la un centru luminos, si prin
mijlocirea acestui centru luminos se stabileste apperceptiunea care este o functiune unifica,toare. Prin atentiuneeste posibila apperceptiunea, fiindea atentiunea, Inca odata, aduce concentrarea si selectarea starilor sufletesti.
www.dacoromanica.ro
277
veasca unei adaptari din ce in co mai perfecte. Diferentiarea si adaptarea sunt, asa dar, produse prin exereitiu. Un numar de elemente, indiferente la inceput, Bunt
dispuse in corelatiuni deosebite, intrucat ele sunt partase la exercitiul unei functiuni. Aceasta functiune insa,
in ce consista ea? Cu punerea acestei intrebari esim
din sfera stiintei speciale a Psihologiei. Omul de stiinta
special& presupune functiunea de care se ()cup& el, ca
data. In cazul de fate, Wundt presupune ca data o funcI) Expuse. pentru prima oars, in chip Iiimurit de W. Wundt. Grundziige der physiologisehen Psyehologie. (Editia V-a), I, ling. 327 i urm.
www.dacoromanica.ro
278
ferentiate, si prin acestea sa realizeze o adaptare progresiva. Ea ajunge sa fie in cele din urma, constiinta
individului omenesc, asa precum o cunoastem. In ce mo-
www.dacoromanica.ro
279
unitatea constiintei. Atentiunea face cu putinta convingerea, i prin convingere adevarul. Dar atentiunea,
in definitiv, se bazeaza si ea, dupe cum vedem, pe legea
exercitiului functiunei nervoase ! Aceasta functiune nervoasa a fost considerate clela inceput ca data, fara dis-
mijlocita prin atentiune, ne poate servi ca baza pentru cunoasterea raportului dintre fenomenele constiintei, adica
dintre diferitele diferentieri ale constiintei, dar nu pentru cunoasterea functiunii fundamentale a constiintei,
aceea pe care psihologii o denumesc ca o functiune primitive de iritatiune nervoasa. Ce va fi aceasta functiune
in sine nu putem qti, dupa stiinta Psihologiei. Ea 'este
data, si este capabila de a se exercith; atata tot. Noi cunoastena nuniai efectele pe can le produce exercitarea ei.
Aceea ce nu gasim ins& in stiinta specials a Psihologiei, se gaseste in stiinta Metafizicei. Functiunea primitive a constiintei nu este ea oare faptul fundamental
al evolutiunii, pe care am vazut ca-1 presupune on i ce
filosofte monists? Legea exercitiului functiunii nervoase
coincide in total cu desfasurarea personalismului enet,
www.dacoromanica.ro
280
getic, cad din acelal fapt at evolutiunii, ne explicam individualizarile in corelatiunile vietii, de o parte, i unita-
Ace* realitate, X, postulate la inceput, produce prin evolutiunea sa asocierii si adaptarii de fenoinene, asocieri si
www.dacoromanica.ro
281
rerea, luxul, ambitia, avarijia, iubirea nemasurata pentru vieata, superstitia, grija de inmormantare i chiar
grija pentru aceea ce i se va intampla, dupa moarte ! Nici
o alts fa'ptura nu are o vieata a*a de amenintata i totu*i
in acela* timp o dorinta mai neastamparata de avere i
-o violent& mai puterniea...." 1). De unde vin toate aceste
deosebiri intre om ai animal? Daca, le exarainam de aproape, ele se reduc cu toate la o singura deosebire fundamentals, i anume con*tiinta animalului urmeaza in
mod pasiv instinctelor de adaptare la mediul inconjurator, fiindea organismul animal poseda un numar indestulator do instincte, pe cand con*tiinta omului nu poate
pastra, aceeai pasivitate, din cauza ca adaptarea orga:
www.dacoromanica.ro
282
nismului omenesc la mediu este, in aceea ce priveste nu.marul instinctelor, atat de insuficientsa, inat conflictele
on mediu se produc la fie ce moment. Animalul nu reflecteaza, si nu are un eu, fiindca reflectiunea si eul ii
cunt inutile ; el se multumeste.cu reactiunile tipice, adica,
cu reactiunile neschimbate, pe care le produce organismul s'au, ca faspuns la impresiunile lumei externe. 0111111
indi se gaseste cu desavarsire intr'o alts situatiune : el tre-
complicatiune de viata, de aceea s'a produs nevoia in organismul lui, ca sa se desvolte creierul fi Cu acest creier
sa se lege apoi o functiune foarte complicate de constiintA. Pe masura ce viata omului a fost mai grew, s'au
inmultit neuronii i asocierile neuronilor din creier, 1i
actele sale sufletesti au devenit mai complicate. In cele
din urna, omul s'a intetit, prin obisnuinta, la o consti
inta din ce in ce mai inventive, asa precum se intampla, si la unii nomazi, cari far& s aiba nevoie, pleaca, in
www.dacoromanica.ro
283
deajuns de formats in deprinderile si instinctele catigate prin viata speciei din trecut. Contiinta este un in-
ratiuni pot fi intinse mai departe. Ajutandu-ne cu notiunea de mneme" 2), adica cu tiinta ce avem despre
proprietatea substantei nervoase de a pastry in structura sa, ca dispositiuni, impresiunile pe can ea le-a primit odata, putem ajunge sa ne explicam deosebirea, nu
numai intre inteligenta omului i a animalului, dar
deosebirea dintre gradele de inteligenta pe cars le presinta diferiti oameni. Prin mneme* putem intelege pentru ce salbaticul este precoce, i de ce el data format,
se oprete in desvoltarea sa sufleteasca, pe cand omul
raselor culte se desvolta mai incet, dar are o desvoltare
mai prelungita. Dupd, plamadirea pe care o au ((rune_
mele in organism, 1M OM este mai educabil, iar altul
mai putin educabil; un on este capabil sa invete i sit
se perfectioneze prin experienta, pe cand altul nu. Biologia ne poate da o multime de alte explicari de acestea
foarte interesante. Este un fapt insa, inaintea caruia explicarile Biologiei se opresc, i tocmai un fapt care se intampla a fi de cea mai mare important& pentru intelegerea contiintei omene*ti. Acest fapt ni se va lamuri
de indata prin urmatoarele consideratiuni:
Organismul animal, traind inteun mediu de vieata
putin complicat, n'are nevoe de o contiinta, prea complicata, caci instinctele i deprinderile automate ii sunt
in deajuns ; el raspunde la invitatiunile lumei externe
prin reactiuni tipice, intocmai ca i toti indivizii speciei
sale. Omul, din potriva, traind intr'un mediu complicat,
are nevoe de o con0iinta complicate ; reactiunile sale
nu stint tipice, ci sunt elaborate cu ajutorul contiintei,
1) Foarte ritspanditii, astitizi, gratie publicatiuuilor lui R. Semou Comp
de a-asta: Die Alnenze als erhallendes Prinzip stir IVeclisel des organischen
Geschehens.
www.dacoromanica.ro
284
in mod deosebit pentru fiecare caz special. Omul reflecteazd, i de aceea selecteazd reactiunile sufletului sdu, pe
-cand animalul nu reflecteazd i deci nu selecteazd. Acum
o intrebare. Reactiunile pe can le produce contiinta omeneasca, de oarece nu mai sunt prinse intr'un automatism tipic, precum sunt reactiunile animalului, sunt ele
libere sa varieze indefinit, dupa cum este complicatiunea
mediului de vieatd in care se gase0e omul ? Rdspunsul
ar urma sd fie afirmativ. Daca organismul omenesc gdse0e in contiinta un instrument de adaptare, atunci a-cest instrument, este cu atat mai perfect, cu cat el este
mai maleabil, adicd cu cat se supune mai servil scopului
pentru care a fost treat. Contiinta omeneasca urmeaza
sa, se desvolte treptat acumuland continuu la dispozitiuni
de adaptare, intocmai ca i o manue, care cu cat este
mai indelung purtatd, cu atat se adapteazd mai bine la
forma mainii. Noi ctim insd, ca, acest fapt nu se intampla..
Reactiunile contiintei omeneti, nu sunt nici aa de ti-
multe greutati. 0 parte din aceste greutati, le-a inlaturat tot Biologia este adevarat ; dar numai o parte. Biologia, prin noile sale teorii despre transformarea orga-nismelor, suggereaza ipoteza, ca legea naturald a desvol-
www.dacoromanica.ro
285
www.dacoromanica.ro
286
www.dacoromanica.ro
287
nimenui sa-si aleaga organismul pe care it are, si idealul vine dimpreuna cu organismul din adancimea realitatii. Constiintei nu-i ramane decat rolul sa constate nevoia idealului, dupa cum ii este dat sa constate si foamea, sand corpul in care se afla este lipsit de alimente.
Cum idealul nu poate fi ales, el nu poate fi nici impus, si nici rapus. El este o forts care ne vine din evo-
inaintea soarelui. Nimeni nu poate impedich personalitatea pe care el o anunta. Caci toate idealurile, in definitiv, sub on si ce forma sunt concepute ele, fie ca
sau fie ca fapte, sunt vesnic insusirile sau faptele
unei personalitati. Personalitatea este soarele; ele, idealurile, nu sunt decal razele.
5. Intr'o cuvantare, publicata de curand, profesorul
G. He3-mans vorbeste cu molt entusiasm de schimbarile
sociale, pe cari le vor realize, progresele Psihologiei din
secolul viitor, pe care el 11 si numeste secolul Psihologiei,
progresele mai ales privitoare la cunostinta personalitatii. Din momentul ce Psihologia va fi o stiinta complecta, zice Heymans, din momentul acela, fortele oarbe
si imprastiate, cari au condus papa acum omenirea pe
calea propasirii, vor intra, sub conducerea unei constiinte
www.dacoromanica.ro
288
Multe secole vor trece, de sigur, pand, ce contiinta omeneasca, aceea pe care o cunoatem noi, va ajunge 0, fie
www.dacoromanica.ro
289
19
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Vagina
INTRODUCERE. - 1.
3- 16
17-140
Capitolul I. - In faCa universeclui. - 1. 0 vechiii, iluzie. - 2. Contrastul dinte cer si pitmant in vechia mitologie. - 3. Existenta. Nimicirea prin separarea elementelor. -4. Platon si
crestinismul. - 5. 8 tiinta modern5,. Mecanismul universal. 6. Fenomene can nu se pot explicit prin mecanicit. - 7. Fenomenele sufletesti. - 8. Omul vierme
17- 31
Capitolul II. - Oglinda congiintei. -1. Asemiluarea inselilloare dintre oglindit si Con0iint, - 2. Oglinda vriiiitil, care vede peste
tot. - 3. RItiicirile simturilor. Sofisti. - 4. Ratiunea, in opozitie cu simturile. Materialistii si idealistii. - 5. Iem. Kant.
Apriorismul din constiintil.- 6. Romanticii. -- 7. Hegel. Schimbarea punctului de vedere kantian. lnfluenta hegelismului
asupra scriitorilor contimporani lnapoi la Kant !
32- -9
53- 1;5
PARTEA I.
Capitolul IV. - Convinqerea. - 1. Rea litatea, lucrurilor si intelegerea lucrurilor. Metafizica si Logica. - 2. Extensiunea care se
impune Logicei. - 3. Convingerea. Functiunea primitivit a constiintei prin care se unifietti si se pun relatiuni intre lucrurile
naturii. - 4. 'laza psihologicii, a convingerii. Ce este comun
Capitolul V. - Logica nand. - 1. Aceea ce este mediul biologic pentru o plantil, este mediul cultural pentru stiintl. - 2. Abstrae-
www.dacoromanica.ro
70- 90
292
Pagina
Capitolul VI. - Admir qi minciunei. - 1. Oamenii pe cari nu-i intelegem, fiindcit ne sunt superiori. - 2. Oamenii pe cari nu-i
intelegem fiindcit ne sunt inferiori. - 3. Propaganda adevrtrului qi meoteougul minciunei.- 4. Cum sunt mintiti sillbatecii.5. Politica oi minciuna. -6. Reclama necinstia. Reclama in
publicul de jos of reel:tura in publicul de sus. - 7. Biruinta
adeviirului
tiane
91-115
116-140
141-198
Capitolul I. - Kant ci continuatorii sea. - 1. Exageratiuni incurajate de filosofia lui Kant. - 2, Insiffieignta filosofiei lui Kant. -
rich Nietzsche. Henri Bergson. - 8. Romantismul. Hegel. 9. Teoria sociologica. Emile Durkheim
141-176
Capitolul II. - Sloe o mai blind in(elegere a Illosofiei hantiane. 1. Inrudirea problemei kantiane cu toate manile problem
filosofice.
--
199-289
www.dacoromanica.ro
293
Pagina
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro