Sunteți pe pagina 1din 22

Ã

Traducere ºi adaptare realizatã de

CENTRUL DE CONSULTANÞÃ ECOLOGICÃ GALAÞI

dupã "KOMPOSTIEREN" de Florian Amlinger

Ludwig-Boltzmann-Institut fur biologischen Landbau

T N A T L U S N O C E D E C L
T
N
A
T
L
U
S
N
O
C
E
D
E
C
L
O
L
U
O
G
R
I
C
T
Ã
-
N
G
A
L
E
A
T
C
I

H

R

A

N

Ã

Circuitul vieþii în naturã Secretul trezirii la viaþã în orice primãvarã, a vegetaþiei ºi faunei
Circuitul
vieþii
în
naturã
Secretul trezirii la viaþã în orice primãvarã, a vegetaþiei ºi faunei constã în
reluarea circuitului naturii. Tot ce se ia ca substanþã se dã înapoi ºi iar, ºi iar
Humusul
Humusul
La sfârºitul verii, producerea substanþelor se apropie de final, deci ºi creºterea ºi dezvoltarea. Frunziºul
La sfârºitul verii, producerea substanþelor se apropie de final, deci ºi creºterea
ºi dezvoltarea. Frunziºul se aºeazã pe pãmânt formând, împreunã cu scoarþele
de copac ºi crengile cãzute, hranã pentru milioane de fiinþe ale pãmântului.
Viaþa
pãmântului
ºi
humusul

Într-un pumn de pãmânt sunt mai multe vieþuitoare decât oameni pe pãmânt !

E P N TR U O M ª I A N IM A L E
E
P
N
TR
U
O
M
ª I
A
N
IM
A
L
E
C
R
ªE
T
RE
E
A
P
L
A
N
ET
IC
L
N
O
A
R
G
R
O
I
O
UN
G
IN
D
S
U
M
U
H
Ã
ZA
E
M
R
O
F
IC
I
M
E
LE
Þ
N
II
F

FORMAREA SOLULUI

Prin amestecarea substanþelor organice (realizate de bacterii, alge, ciuperci, viermi, miriapozi, insecte ºi larve) cu pãrticele minerale ºi argiloase ale pãmântului se formeazã substanþa humicã ºi sol afânat stabil. Humusul este temeiul pentru fertilitatea durabilã a solului. Substanþele nutritive depozitate în plantele uscate sunt dizolvate de

fauna solului, redate pãmântului ºi oferite astfel din nou plantelor. Aceasta e circuitul substanþelor în pãdure. Din microorganisme ºi animale mici se formeazã, dupã moartea acestora, albuminã ºi hidrat de carbon. Nicicând nu se ajunge la vreun “surplus”, totul se “revalorificã”, nimic nu se pierde !

1
1
ºi hidrat de carbon. Nicicând nu se ajunge la vreun “surplus”, totul se “revalorificã”, nimic nu
Cum se naºte humusul ? Ia naºtere din descompunerea ºi transformarea substanþelor organice (deºeuri de
Cum
se
naºte
humusul
?
Ia naºtere din descompunerea ºi transformarea substanþelor organice (deºeuri
de la plante, bacterii moarte, ciuperci ºi animale ale solului, excremente ale
animalelor), prin acþiunea de devorare ºi de digestie a organismelor din sol.
Ce poate humusul ?
Ce poate
humusul
?

depoziteazã în apã întreitul greutãþii sale; depoziteazã substanþe nutritive ºi le pregãteºte pentru plante; asigurã aerarea pãmântului prin pãstrarea în orificii; creazã spaþiu vital pentru viaþa solului; oferã mediul ideal pentru dezvoltarea rãdãcinilor; provoacã o rapidã încãlzire a solului prin coloritul sãu întunecat.

mediul ideal pentru dezvoltarea rãdãcinilor; provoacã o rapidã încãlzire a solului prin coloritul sãu întunecat.
mediul ideal pentru dezvoltarea rãdãcinilor; provoacã o rapidã încãlzire a solului prin coloritul sãu întunecat.
mediul ideal pentru dezvoltarea rãdãcinilor; provoacã o rapidã încãlzire a solului prin coloritul sãu întunecat.
mediul ideal pentru dezvoltarea rãdãcinilor; provoacã o rapidã încãlzire a solului prin coloritul sãu întunecat.
mediul ideal pentru dezvoltarea rãdãcinilor; provoacã o rapidã încãlzire a solului prin coloritul sãu întunecat.

Particulã de sol:

PÃRTICICÃ MINERALÃ POR DE APÃ PARTICULÃ DE ARGILÃ HUMUS MICROORGANISME
PÃRTICICÃ MINERALÃ
POR DE APÃ
PARTICULÃ DE ARGILÃ
HUMUS
MICROORGANISME
Administrarea gunoiului ºi compostarea
Administrarea
gunoiului
ºi compostarea

Natura nu cunoaºte termenul de “gunoi”: condiþiile pentru o atitudine ecologicã a deºeurilor sunt:

evitarea;

micºorarea;

revalorificarea.

Astfel, este foarte necesarã colectarea ºi sortarea materialelor vechi, scopul fiind diminuarea pe cât posibil a cantitãþii de deºeuri ce nu pot fi revalorificate.

2
2
materialelor vechi, scopul fiind diminuarea pe cât posibil a cantitãþii de deºeuri ce nu pot fi

COMPOSTUL

PROTEJAREA ACTIVÃ A MEDIULU-

gunoi menajer per individ într-un an 3/4 gunoi 1/4 gunoi ce nu poate fi folosit
gunoi
menajer per individ
într-un an
3/4 gunoi
1/4 gunoi ce
nu poate
fi folosit de noi
revalorifi-
cabil
Gunoaiele ºi potenþiala lor revalorificare a colecta selectiv a composta gunoiul meu menajer materialul meu
Gunoaiele ºi potenþiala lor revalorificare
a colecta selectiv
a composta
gunoiul meu menajer
materialul meu
pentru compost
compostul
plantele mele
meu
sãnãtoase

400 kg sau 4 mc de gunoi de om pe un an.

Aproximativ un sfert dn gunoiul menajer e constituit din resturi de la bucãtãrie ori din grãdinã ce pot fi colectate separat ºi compostate. Hârtia, cartonul, textilele, metalele vechi ºi foliile de nylon constituie aproximativ jumãtate din gunoiul menajer ºi sunt colectate separat, revalorificându-se 3/4.

bateriile, chimicalele, coloranþii, lacurile, uleiurile uzate, medicamentele ºi altele de acelaºi fel constituie, socotindu-le în funcþie de gravitate, o micã parte a deºeurilor menajere dar colectarea lor atentã ca ºi evacuarea au mare importanþã, din cauza capacitãþii lor ridicate de poluare a mediului.

loc de colectare a gunoiului compost biologice metale materiale problemã
loc de colectare
a gunoiului
compost
biologice
metale
materiale
problemã

Deºeurile speciale precum

3
3
a mediului. loc de colectare a gunoiului compost biologice metale materiale problemã Deºeurile speciale precum 3

Compostarea, este nu doar cea mai importantã metodã pentru producerea de humus, ci ºi o contribuþie activã la protecþia mediului; putem înlocui produsele din turbã ºi astfel sã menþinem regiuni mlãºtinoase care sunt atât de importante.

1. Compostarea în grãdina proprie realizeazã circuitul natural economic în relaþie directã cu cel care îl face de fapt, compostarea ºi revalorificarea fãcându-se la faþa locului.

2. Acest lucru e valabil ºi pentru

realizarea de

compost de cãtre

comunitate;

grãdini,

amenajãrilor de locuit, ºcolilor.

fiind proprie ºi micilor

de

cartier,

parcuri

3. Compostarea descentralizatã

se realizeazã printr-o secþie a Consiliului municipal (de exemplu, departamentul care are grijã de parcurile oraºului, întreprinderea forestierã sau agricolã, spaþiile verzi ale spitalelor).

a

gunoaielor organice colectate separat (recipiente biologice, locuri special amenajate pentru gunoi), se

4.

Compostarea

centralizatã

face prin administraþia publicã pe spaþii mari pentru compost.

Compostarea în propria grãdinã
Compostarea în propria grãdinã

Pentru un loc de mãrunþire sunt necesari 2-3 m , plasaþi undeva într-un loc ferit de vânt, semiumbros, de exemplu întru-un tufiº de soc sau de alun, nu într-un colþ îndepãrtat din curte, ci în apropierea straturilor de

2

º i
º i

flori ºi a casei, iar la lãzile dedicate scopului sã se aibã un bun acces. Sã nu

lipseascã gura de apã posibilitãþi de a adãposti uneltele.

4
4
dedicate scopului sã se aibã un bun acces. Sã nu lipseascã gura de apã posibilitãþi de
Grãmadã de compost sau recipient ?
Grãmadã de compost sau recipient ?

Înainte de toate, aceasta este o problemã de spaþiu. Pentru o grãdinã micã sub 500 m e potrivit un recipient. Se gãsesc în comerþ, în prezent din fel de fel de materiale (lemn, tablã, plasã de sârmã, material plastic). Trebuie sã aibã o

2

capacitate de minimum 1 m3

(perimetrul de cca.1 x 1 m), aerisire prin gãuri sau crãpãturi ºi sã fie uºor manevrabile când depozitãm în ele compostul.

Atentie !

Folosiþi substanþe ecologice de impregnare a lemnului.

uºor manevrabile când depozitãm în ele compostul. Atentie ! Folosiþi substanþe ecologice de impregnare a lemnului.
5
5
uºor manevrabile când depozitãm în ele compostul. Atentie ! Folosiþi substanþe ecologice de impregnare a lemnului.
De la deºeurile organice la compost definitivat
De la
deºeurile
organice la
compost
definitivat

Dacã procesul de formare a humusului din pãdure se aseamãnã cu cel de realizare a compostului, în compost numãrul de organisme participante la transformare e considerabil mai mare; iatã de ce este nevoie pentru a putrezirea sã decurgã optim:

apã oxigen
apã
oxigen

gunoi organic

1.

Combinarea gunoaielor organice

Regulã empiricã !

Cu cât se amestecã mai multe componente, cu atât e mai bine.

Organismele au nevoie de ambele grupe de substanþe organice - hidratul de carbon ºi albumina - într-o proporþie comercialã, adecvatã pentru a transforma întreaga cantitate de gunoi în compost matur. Acest raport se numeºte raportul carbon / azot (C/N). De dorit este ca raportul sã fie de 20 - 40 : 1 (C/N) în întregul amestec. Tabelul urmãtor vã ajutã sã atingeþi un amestec convenabil.

Gunoiul bogat în azotaþi

Raportul

Gunoiul bogat în carbonaþi

C/N

must de bãlegar gãinaþ de pasãre gãinaþ + fân compost din gãinaþ bucãþi de gazon deºeuri din legume gunoi de vite (sãrac în paie) gunoi de la bucãtãrie coji de cartofi gunoi de cal pãturã de frunze moarte:

arin, frasin, carpen gunoi de vite (bogat în paie) pene, pãr, resturi de lânã

2-3:1

pãturã de frunze moarte:

10:1

tei, stejar, mesteacãn turbã fructe strat de ace de conifere paie:

orz ovãz secarã scoarþã de copac arbuºti, tufe rumeguº hârtie, carton

13-18:1

10:1

12:1

13:1

20:1

23:1

25:1

25:1

25:1

30:1

6
6
rumeguº hârtie, carton 13-18:1 10:1 12:1 13:1 20:1 23:1 25:1 25:1 25:1 30:1 6

gunoi de bucãtãrie, iarbã

amestec 3 pãrþi 1 parte frunziº, crengi, lemne
amestec
3 pãrþi
1 parte
frunziº, crengi, lemne

Un specialist în prepararea compostului capãtã curând dexteritate ºi ºtie ce-i mai trebuie grãmezii sale de compost !

2. Aerarea compostului

3. Umiditatea în grãmada de compost

A nu se lãsa grãmada uscatã,dar nici "înnecatã" cu apã. Când avem ºi materiale uscate (frunziº, resturi de la tãierea lemnelor) în grãmadã, udarea ei este indispensabilã.

Testul de umiditate cu verificarea în palmã

Se ia o mânã de compost bine amestecat ºi se strânge bine, puternic în palmã.

Prea umed

Prea uscat

Umiditate

bunã

când apa curge ºiroaie din pumn.

când nu se scurge deloc apã, dupã desfacerea pumnului materialul desprinzându-se uºor în mici bucãþi, fãrã coeziune, cãzând ca o ploaie mãruntã.

ies din pumn doar câþiva stropi de apã, dupã deschiderea pumnului materialul rãmânând compact (precum un burete presat).

pumn doar câþiva stropi de apã, dupã deschiderea pumnului materialul rãmânând compact (precum un burete presat).
7
7
pumn doar câþiva stropi de apã, dupã deschiderea pumnului materialul rãmânând compact (precum un burete presat).

Regula de bazã pentru amestecarea compostului

Amestec:

uscat - umed mare - fin depozitat - proaspãt gunoi de bucãtãrie - gunoi de grãdinã

Dacã e necesar umeziþi-l !

- gunoi de grãdinã Dacã e necesar umeziþi-l ! Acestea ajung în compost, respectiv în bio-pubelã
Acestea ajung în compost, respectiv în bio-pubelã
Acestea
ajung în compost,
respectiv în bio-pubelã

Din bucãtãrie ºi din casã:

Resturi de fructe ºi legume nefierte. Resturi ale produselor lactate. Pâine veche Fierturi de ceai ºi de cafea. Plante de camerã uscate. Pãmânt de flori vechi.

Din grãdinã:

Gazon Buruieni Frunziº Pãrþi din copaci, tufe ºi garduri (mãrunþite) Resturi de la straturi de flori, de tufe ºi de legume. Fructe cãzute din pom (ºi depreciate)

Ce nu trebuie compost, respectiv în sã ajungã în bio-pubelã
Ce nu
trebuie
compost,
respectiv
în
sã ajungã în
bio-pubelã

Resturi alimentare fluide sau gãtite ori sãrate, carne ºi oase, dejecþiile unor mici animale, aºternutul (culcuºul) pisicilor sau câinilor, pãr, resturi textile, sticlã, metale, hârtie (ziare, carton), baterii, chimicale de orice fel, lacuri, medicamente, ulei uzat, scutece pentru copii, conþinutul sãculeþului de la aspirator (pericol de încãrcare cu metale grele), paie, în cazul în care grânele au fost tratate cu substanþe ce opresc creºterea sau pesticide.

A se acorda o atenþie specialã ?

cantitãþile mai mari de coji de citrice tratate pot împiedica, în anumite circumstanþe compostarea, motiv pentru care e necesarã, întotdeauna, o bunã

amestecare; rumeguºul de fierãstrãu ºi talaºul de la rindeluit exclusiv din lemn brut vor fi utilizate (nu ºi cleiul, lianþi, adezivi sau vopsele);

8
8
ºi talaºul de la rindeluit exclusiv din lemn brut vor fi utilizate (nu ºi cleiul, lianþi,

frunzele de nuc, stejar, castan,

resturi de carne trebuie sã fie în

plop ºi platan conþin substanþe cu tanin care pot întârzia putrezirea;

cantitãþi mici; deºeuri menajere umede sau gãtite

acesta e motivul pentru care acestea vor fi amestecate întotdeauna cu alte feluri de frunze, cu compost vechi, cu gunoi de grãdinã sau de bucãtãrie; în cazul în care avem amestecat în

pot fi ºi ele folosite, în cantitãþi de pânã la 5 litri; doar dacã deºertarea lor se face nu într-un singur loc ci bine împrãºtiate, dacã se amestecã ºi apoi se acoperã cu material uscat;

compost ceva resturi alimentare de carne sau cârnaþi, trebuie oprit accesul câinilor, pisicilor sau ciorilor la acestea. Oricum, aceste

materiile fecale lãsate de animale mici, precum cobai, hamsteri, iepuri vor fi folosite doar dacã acestea sunt sãnãtoase.

Substanþe suplimentare ce pot contribui la compostare
Substanþe suplimentare ce pot contribui
la compostare

Un mare numãr de astfel de substanþe se gãsesc ºi în comerþ, pentru pornirea compostãrii, preparate cu bacterii ºi ciuperci care "aprind" procesul de putrezire în faza sa de început. Acþiunea lor nu este însã incontestabilã.

În construcþiile agricole ºi horticole, dinamice din punct de vedere biologic, sunt folosite preparate din plante medicinale, acestea susþinând o precompostare specialã ºi înlocuind compostul în cantitãþi mici.

specialã ºi înlocuind compostul în cantitãþi mici. SUBSTANÞE SUPLIMENTARE UTILIZARE ADAOSUL

SUBSTANÞE

SUPLIMENTARE

UTILIZARE

ADAOSUL

/ACÞIUNE

Fecale ale diferitelor animale

conþinut de azot, potasiu ºi fosfor; conþin bacterii ºi ciuperci care realizeazã putrezirea

pânã la 20 % din volum

Fãinã ºi rumeguº din coarne*

conþinut de azot bogat, se va deschide uºor; influenþeazã favorabil putrezirea

pânã la 2 kg/m

3

9
9
coarne* conþinut de azot bogat, se va deschide uºor; influenþeazã favorabil putrezirea pânã la 2 kg/m

Fãinã de sânge*

conþinut bogat în azot; acþiune precum cea a rumeguºului de oase, doar cã ceva mai rapidã

Calciu de alge

excelent furaj bacteriologic natural; conþinut mare de calciu ºi de indicatori radioactivi, acid silic de cuarþ º.a.

Praf din rocã primarã

conþinut mare de siliciu ºi, dupã originea fiecãruia un conþinut mai mare sau mai mic de calciu; rocã pisatã fin; indicatori radioactivi; anihileazã mirosul; realizeazã formaþiuni de humus stabil

Praf de argilã

apt pentru a furniza mineral argilos, anihileazã apa ºi mirosul; capacitate de sedimentare a substanþelor nutritive ºi formaþie de humus stabil

Pãmânt lutos

acþiune asemãnãtoate cu cea a fãinei de argilã; pozitiv la gospodãrirea apei ºi a substanþelor nutritive ca ºi la formarea humusului

Compostul din arbori

serveºte la împregnarea materialului de compost de curând aºezat ºi conþine toate organismele importante pentru compost

pânã la 1 kg/m

3

pânã la 2 kg/m

3

2 pânã la 3 kg/m

1 pânã la 2 kg/m

3

3

poate fi amestecat pânã la aprox.10 % din volum

se vor presãra câþiva pumni

*) Îngrãºãmintele azotate organice sunt necesare în special atunci când nu stau la dispoziþie gunoi de animale (bãlegar) sau alte gunoaie organice bogate în azotaþi (de ex: iarbã tânãrã).

Adaosurile sunt substanþe ajutãtoare, auxiliare, care pot îmbunãtãþi simþitor putrezirea ºi calitatea compostului, dar nu sunt neapãrat necesare.

10
10
auxiliare, care pot îmbunãtãþi simþitor putrezirea ºi calitatea compostului, dar nu sunt neapãrat necesare. 10

Iar acum la lucru !

1. De la bucãtãrie:

Pentru acest gunoi e adecvatã o pubelã micã, de plastic, de 5-10 l, cu un copac care sã o închidã bine, în scopul precolectãrii. Resturile de legume ºi fructe se vor mãrunþi ºi se vor pãstra astfel max.10 zile înainte de a le arunca la grãmada cu compost. Acolo se va amesteca bine totul ºi se va acoperi cu pãmânt de grãdinã.

BIO- PUBELÃ
BIO-
PUBELÃ

2. Din grãdinã:

Separãm materialele în funcþie de conþinutul lor de azot ºi de rapiditatea cu care intrã în putrefacþie. Crengile de copaci vor fi mãrunþite ºi aduse la dimensiunea optimã de 5-10 cm. Furajele se amestecã cu gunoi proaspãt ºi umed. Pentru grãdini mai mari e recomandabilã o tocãtoare de nutreþ, ce poate fi procuratã din magazinele de specialitate

ce poate fi procuratã din magazinele de specialitate Plasarea / rãspândirea grãmezii de compost Regula
Plasarea / rãspândirea grãmezii de compost
Plasarea /
rãspândirea
grãmezii
de compost

Regula empiricã: - o bunã combinare (mare varietate) - o bunã amestecare (nici un material nu poate deveni singur compost)

Amestecarea consistentã a mai multor tipuri de gunoaie:

precolectat suficient material îl amestecãm ºi-l aºezãm în straturi sau umplem recipientul.

dacã am

Amestecarea mai multor tipuri de gunoaie într-un timp mai lung se lasã sã creascã materialul în grãmadã sau recipient ºi se acoperã întotdeauna materialul proaspãt cu pãmânt de grãdinã pânã la înãlþimea doritã de noi (cca.90

11
11
se acoperã întotdeauna materialul proaspãt cu pãmânt de grãdinã pânã la înãlþimea doritã de noi (cca.90

Mai întâi la baza grãmezii se aºeazã un aºternut de material cu paie tocate, frunziº sau nutreþ eventual. Astfel nu se va putea recepta umezeala pãmântului ºi se va asigura aerarea. Suprafaþa bazei va avea lãþimea de 1 m pânã la 1,5 m. Materialul bine amestecat va fi înºirat în straturi de 20 pânã la 30 cm. Între aceste straturi se vor pune altele,

subþiri, de compost din arbori (de la grãmezi mai recente) ºi pãmânt de grãdinã. Apoi se presarã praf de piatrã. Dacã nu aveþi gunoi de grajd se pot aºterne alte îngrãºãminte organice, bogate în azot (fãinã de sânge, rumeguº de oase, ºrot de ricin), dar cu mãsurã, dupã aºezarea fiecãrui strat uscat se va stropi cu apã.

Acoperãmânt

fiecãrui strat uscat se va stropi cu apã. Acoperãmânt Straturile grãmezii de compost Compost din lemn,pãmânt
fiecãrui strat uscat se va stropi cu apã. Acoperãmânt Straturile grãmezii de compost Compost din lemn,pãmânt

Straturile grãmezii de compost

Compost din lemn,pãmânt grosier, praf de piatrã primarã

Gunoi organic

amestecat

Material furajat

(paie tocate)

Înãlþimea grãmezii de compost

Sã fie între 90 ºi 120 cm, pantele laterale sã coboare simetric de abrupt, iar deasupra sã fie întinsã pânã la semirotundã.

Pânã la 150 cm Lungime convenabilã cmCca.1000
Pânã la 150 cm
Lungime convenabilã
cmCca.1000

Acoperirea grãmezii

Se pune peste ea 1-2 cm de pãmânt peste care adãugãm încã un strat de iarbã uscatã, paie sau urzicã (eventual saci vechi de cartofi, rogojini de paie, covoare din fibrã naturalã).

de iarbã uscatã, paie sau urzicã (eventual saci vechi de cartofi, rogojini de paie, covoare din
12
12
de iarbã uscatã, paie sau urzicã (eventual saci vechi de cartofi, rogojini de paie, covoare din

DE CE SÃ ACOPERIM ?

 

pentru a menþine cãldura în interior;

pentru a împiedica umezirea la

cãderea ploii;

pentru ca substanþele nutritive sã rãmânã în compost;

pentru ca ºi substanþele periferice, marginale sã fie protejate de uscãciune ºi sã ia parte la compostare.

70

60

50

40

30

20

10

0 C

ºi sã ia parte la compostare. 70 60 50 40 30 20 10 0 C Faza

Faza de descompunere

Faza de transformare

Faza de structurã,de constituire

Evoluþia temperaturii în grãmadã Faza de descompunere

(1 pânã la 2 luni) În primele sãptãmâni, temperatura poate ajunge în interior la peste 60 C. Microorganismele, bacterii ºi ciuperci se înmulþesc constant, devorând, la început, zahãrul, amidonul ºi albumina, mai apoi celuloza ºi pãrþile lemnoase. De aici rezultã apã, dioxid de carbon (CO ), amoniac (NH ) ºi nitraþi (NO ). Acest proces se mai numeºte ºi "mineralizare".

0

2

33

proces se mai numeºte ºi "mineralizare". 0 2 33 Faza de transformare (între 2-4 luni) Temperatura

Faza de transformare

(între 2-4 luni) Temperatura coboarã încet cãtre valori între 40 ºi 25 C. Scade, de asemenea, volumul.

0

Faza de constituire (structurare)

de asemenea, volumul. 0 Faza de constituire (structurare) (de coacere, maturizare) Temperatura scade apropiindu-se de

(de coacere, maturizare) Temperatura scade apropiindu-se de cea a mediului; animalele mici (miriapozi, purici de zãpadã, cãpuºe ºi mai ales râma roºie de compost) domnesc acum atotstãpânitori, grãmada transformând-o în sol humus roditor. Prin râma de compost, înainte de toate, se ajunge la o uniune, relaþie interioarã între pãrþile componente minerale ºi organice ºi astfel la realizarea unei mari stabilitãþi a structurii humusului.

pãrþile componente minerale ºi organice ºi astfel la realizarea unei mari stabilitãþi a structurii humusului. 13
13
13
pãrþile componente minerale ºi organice ºi astfel la realizarea unei mari stabilitãþi a structurii humusului. 13

Schimbarea locului grãmezii

Vorbim aici de amestecarea când ºi când ºi aºezarea grãmezii servind la corectarea eventualelor erori de dezvoltare ale procesului

biologic. Dacã materialul a fost bine amestecat ºi putrefacþia a evoluat ºi ea bine, nu e neapãrat necesarã aceastã schimbare. Totuºi, dacã se realizeazã aceastã schimbare (de regulã dupã 6-12 sãptãmâni) se pot înregistra ºi unele avantaje:

6-12 sãptãmâni) se pot înregistra ºi unele avantaje: Mutarea accelereazã procesul de mraniþare 1. materialul

Mutarea accelereazã procesul de mraniþare

1. materialul care se taseazã este gãurit ºi aerisit;

2. pãrþile, straturile exterioare sunt aduse în interiorul grãmezii;

3. fazele de descompunere ºi transformare sunt accelerate.

O privire aruncatã asupra pericolului de supraîncãlzire Când ceva nu merge

Starea

grãmezii

prea uscatã putrezirea opreºte mucegaiul cenuºiu

prea umedã (testarea cu mâna) miros de putred colorare în negru verzui deficit de oxigen

tergiversarea putrezirii mai multã uscãciune

miros de putred de cele mai multe ori prea umed deficit de oxigen

Cauze

printr-o încãlzire puternicã e evaporatã multã apã, microorganismele încetinindu-ºi activitatea

aversã lungã de ploaie, amestecarea materialului cu o structurã sãracã în azotat ºi bogatã în apã

prea mult material lemnos în grãmadã

prea mult gunoi proaspãt, bogat în azot

Mãsuri

mutarea sau udarea, eventual adãugarea de material proaspãt, umed

materialul uscat, rãmuros este amestecat (frunziº, paie, nutreþ); pãmântul, compostul din trunchiuri de copaci, fãina de piatrã sau calciu de alge sunt adãugate.

mutarea, materialele bogate în azot (gunoi de animale, de bucãtãrie, îngrãºãmânt chimic, organic) sunt amestecate ºi în anumite cazuri, udate

mutarea sau aplicare procedeului adoptat la "prea umed"

14
14
sunt amestecate ºi în anumite cazuri, udate mutarea sau aplicare procedeului adoptat la "prea umed" 14
Compostul ºi folosirea sa
Compostul ºi folosirea sa

Compostul e de douã feluri: proaspãt ºi matur (copt) Compostul proaspãt (4-6 luni) aflat într-o stare de putrezire ºi semimaturitate; temperatura e scãzutã; materialul constituent (frunziº sau paie) sunt colorate în maro închis ºi mai pot fi distinse încã. Transformarea în pãmânt a început. Conþinutul substanþelor nutritive pus uºor la dispoziþia plantelor, e mai mare decât la compostul matur, motiv pentru care dezvoltarea plantelor este afectatã direct. Acizii din produºii de descompunere ºi transformare pot fi totuºi dãunãtori încolþirii seminþelor ºi rãdãcinilor tinere ºi sensibile. De aceea, acest compost nu e adecvat ca sol pentru însãmânþare, pentru creºterea plantelor tinere ºi a culturilor sensibile ºi nici pentru înlocuirea pãmântului în care se aflã deja plante în creºtere.

pãmântului în care se aflã deja plante în creºtere. Tipul de compost Utilitate culturi Cantitate

Tipul de compost

Utilitate culturi

Cantitate

Anotimp

Cum se extrage

Compost

proaspãt

pomi fructiferi fruncte în formã de boabã

un strat de cca.2

toamna

se grebleazã uºor, superficial sub coroana copacului

cm

 

2

 

spanac, praz,

3-4 kg/m

toamna sau primãcara timpurie

lucrare superficialã (pânã la 5 cm); dupã iarnã stratul protector de vegetale se ia

cartofi, revent,

þelinã, porumb,

patlaginã, roºii,

dovleci

creºterea tinerilor plante de ghiveci

20 pânã la 50 % se amestecã cu

 

se cerne cu sita de 4 mm diametru

 

pãmânt

 

fasole, mazãre,

strat de 1-2 cm sau 1-3 kg/m

2

toamna, primãvara sau în perioada de creºtere

lucrare de suprafaþã; pe cât posibil de des, se vor cerne cantitãþi mici prin ciurul de refuz, doar când avem prea multe crenguþe

Compost

matur

trifoi, cartofi,

sfeclã roºie,

ridichi, salatã

 

2

 

gazon

1 kg/m

primãvara sau aproape de varã

cernut prin ciur de refuz, diametrul de 1,5 cm

 

2

 

straturi de flori

1 kg/m

toamna ºi

lucrare

 

primãvara

superficialã, nu

 

adâncã

15
15
straturi de flori 1 kg/m toamna ºi lucrare   primãvara superficialã, nu   adâncã 15

Compostul se lucreazã întotdeauna superficial. Nu se sapã în el adânc ºi nici nu i se lasã stratul de deasupra sã se usuce. Cel mai bun pãmânt se þine acoperit cu un strat vegetal subþire (paie, frunziº, iarbã uscatã, urzici). La compostul matur existã pericolul unei supradozãri. Totuºi compostul care provine din întreaga grãdinã trebuie sã fie redistribuit egal pe întreaga suprafaþã pentru a nu se ajunge la o prea mare densitate a substanþelor nutritive la straturile de legume

Când este compostul matur ?
Când este compostul matur ?

Testul plantelor încolþite e o metodã simplã care poate fi realizatã cu nãsturei, orz de varã sau fasole, cu propia mânã.! O parte de pãmânt din grãdinã ºi o parte de compost sunt cernute cu ajutorul sitei de compost sau de bucãtãrie, bine amestecate ºi puse într-un ghiveci de argilã. Acestea, la rândul lor sunt puse pe farfurioare umplute cu apã ºi mereu reumplute. Pentru compensaþie veþi pune ºi un ghiveci cu pãmânt de grãdinã curat. Ghivecele vor fi plasate la un loc luminos, însorit ºi udate dupã cât e nevoie.

N va fi semãnat A uniform ºi rar ºi se va acoperi cu un strat uºor de pãmânt (2-3 mm). Germinarea va urma dupã 2-3 zile. Dupã 10 zile plantele vor avea un verde intens ºi vor sta drepte ºi vor avea rãdãcini albe.

S

T

U

R

E

L

U

L

O

R

Z

U

L

D

E

V

A

R

Ã

Vom afunda în pãmânt, la jumãte de cm adâncime 20 de boabe de orz. Germinarea are

loc dupã 3-4 zile. Dupã 3

sãptãmâni plantele sunt drepte ºi verzi.

F

A

S

O

L

E

A

Se vor planta 10 boabe de fasole la jumãtate de cm adâncime care vor germina dupã 5-7 zile, crescând drepte, cu cotiledoanele bine formate,

indicând rãdãcini bune.

cu cotiledoanele bine formate, indicând rãdãcini bune. p ã m â n t compost compost Rezultatele

pãmânt

compost

compost

Rezultatele negative ale testului:

Compostul nu e încã matur dacã comparându-l cu ghivecele cu pãmânt de grãdinã

seminþele nu germineazã

germineazã cu 2 sau mai multe zile întârziere

imatur

matur

plantele rãmân în urmã în ceea ce priveºte lungimea

unele plante au tulpini maro ºi se îndoaie

frunzele

se

coloreazã

de

la

galben cãtre maro rãdãcinile sunt colorate în maro

16
16
ºi se îndoaie frunzele se coloreazã de la galben cãtre maro rãdãcinile sunt colorate în maro
Cât de mult compost se poateface ? 2 De la o familie cu 4 membri
Cât
de
mult compost
se
poateface
?
2
De la o familie cu 4 membri rezultã anual, de pe o grãdinã de cca.500 m ,
aproximativ 3-4 m de material pentru compost din care rezultã cca.1-2 m de
compost matur.
3
3
compost din care rezultã cca.1-2 m de compost matur. 3 3 ªi acum MULT NOROC !

ªi acum

MULT NOROC !

Compostarea de-a lungul anului - calendar
Compostarea de-a lungul anului - calendar

Toamna

În principiu existã douã posibilitãþi pentru a valorifica frunziºul cãzut acum: ori acoperirea solului cu paie ori compostarea.

a

acum: ori acoperirea solului cu paie ori compostarea. a 1. Acoperirea cu paie frunziºului cãzut în

1. Acoperirea cu paie

frunziºului cãzut în grãdinã pe lângã tufiºuri, straturi de flori sau copaci. Acest strat protejeazã de intemperii ºi hrãneºte totodatã solul ºi plantele pe perioade reci .

2. Compostul rezultat din

frunziº Se aºeazã frunziº pe straturile cu roºii îngheþate în timpul iernii, peste iarbã, ori

alte legume îngheþate, dar puneþi mai întâi mici rãmurele sub paie. Udaþi unde e prea mare uscãciunea. Puteþi adãuga ºi bãlegar de cal ori cornute, ori alte substanþe organice bogate în azotaþi. Adãugaþi deasupra pãmânt sau compost matur ºi acoperiþi cu saci vechi. Astfel putrezirea este asiguratã împotriva frigului. Dacã grãmada de compost e îngheþatã mutaþi-o la sfârºitul lui februarie ºi completaþi deficitul de apã dacã existã. În acest fel pânã la începutul verii compostul e gata.

17
17
februarie ºi completaþi deficitul de apã dacã existã. În acest fel pânã la începutul verii compostul

IARNA

IARNA Temperatura proaspeþilor chiriaºi ai grãmezii creºte cu toate cã în mediul ambiant din exterior temperatura

Temperatura proaspeþilor chiriaºi ai grãmezii creºte cu toate cã în mediul ambiant din exterior temperatura e sub 0 C. Dar aceasta e doar "fazã de încãlzire" care se sfârºeºte repede, marginile grãmezii (pânã la cca.30 cm adâncime) putând chiar sã îngheþe. Deci apare întrebarea dacã putem realiza compost ºi iarna, cãci gunoiul de bucãtãrie se adunã ºi acum? Veþi pregãti din toamnã o grãmadã "cu provizii" (frunziº, flori ori ramuri mãrunþite) ºi un recipient

cu compost matur, ferit de îngheþ. Gunoiul de bucãtãrie prereciclat (în doze de maxim 5 litri) e rãspândit pe grãmada de compost, dar împreunã cu compostul din recipient; se acoperã cu frunziº ºi compost; acoperãmântul realizat cu un covor de compost sau saci vechi e foarte important. La sfârºitul iernii ºi acest compost se mutã ºi se amestecã.

PRIMÃVARA SI VARA

0

Trecerea prin sitã a compostului se face pentru a despãrþi pe cel matur de cel care, mai mare trebuie returnat la grãmada de gunoi. De la unii copaci (stejari, fagi), frunzele care cad ºi dupã venirea iernii pot fi utilizate ca strat vegetal acoperitor - protector în jurul tufelor

fructifere sau a pomilor, ori ca material pentru viitorul compost. Cine îºi îngrijeºte grãdina din punct de vedere biologic nu o mai coseºte ºi în urmãtorul week-end, ci o lasã sã-i înfloreascã florile ºi buruienile ca pe o pajiºte. În medie se recomandã cam 6 cosiri într-un sezon. Pentru compostare, fânul cosit se lasã deoparte 1-2 zile, amestecându-se cu material furajat, frunziº, pãmânt ºi cu fãinã de piatrã cu un

oarecare procent de calciu. Acolo unde ponderea e deþinutã de iarbã, apare pericolul de mucegãire sau uscare aºa cã trebuie observat din timp, vizual ºi prin miros.

de iarbã, apare pericolul de mucegãire sau uscare aºa cã trebuie observat din timp, vizual ºi
1818
1818
de iarbã, apare pericolul de mucegãire sau uscare aºa cã trebuie observat din timp, vizual ºi
Realizarea compostului în comunitate
Realizarea compostului în comunitate

Cum se pregãteºte acest lucru ?

se formeazã o grupã de iniþiativã; se cautã persoane însufleþite de aceleaºi þeluri în comunitate; discuþii preliminare cu administratorii blocurilor; cãutarea unui loc adecvat pentru compostare; obþinerea unei aprobãri definitive a administraþiei competente; realizarea unui plan de lucru ºi organizare: mici paºi individuali în alegerea unui loc pentru compost, calculul consumului de muncã, colectarea gunoiului de bucãtãrie ºi amplasarea lui, distribuirea ºi utilizarea compostului matur etc.; formarea unei grupe ghid pentru compost (pãstrarea curãþeniei, golirea, amplasarea, mutarea, acoperirea, cernerea); formarea unui plan de îngrijire ºi întreþinere; cãutarea unor persoane de contact pentru a sfâtui vecinii comunitãþii în problemã; discuþii lãmuritoare cu administraþia blocurilor despre valorificarea ierbii, frunziºului ºi tufiºurilor sau a gardurilor vii.

ierbii, frunziºului ºi tufiºurilor sau a gardurilor vii. La ce trebuie reflectat ? nu se poate
ierbii, frunziºului ºi tufiºurilor sau a gardurilor vii. La ce trebuie reflectat ? nu se poate

La ce trebuie reflectat ?

nu se

poate face compost. Singur, gunoiul de bucutãrie nu poate fi compostat. Se poate colecta gunoiul menajer de la aceste asociaþii de cãtre altele ce dispun de spaþiu. Existã, în principiu, douã procedee de a composta:

în grãmezi acoperite; în recipienþi adecvaþi scopului. Compostul în grãmezi acoperite are avantajul cã se poate mânui simplu. Trebuie evitate lãturile pentru porci. Astfel, nu putem asocia la ceea ce cãutãm sã facem, cantinele, hotelurile.

Într-un spaþiu care nu dispune de suprafeþe cultivabile,

un areal de blocuri,

19
19
sã facem, cantinele, hotelurile. Într-un spaþiu care nu dispune de suprafeþe cultivabile, un areal de blocuri,
Ce avantaje ne aduce compostarea în comunitate ?
Ce avantaje ne aduce compostarea în comunitate ?

activitate comunã pentru mediu ºi pentru diminuarea gunoaielor; sentimentul cã ºi în oraº se poate face compost; eficienþã mãritã prin munca în comun cu minime cheltuieli birocratice; locul de compostare = loc de întâlnire; de exemplu reunirea acþiunilor de cernire sau împãrþire a compostului; ºi alte teme legate de mediu pot fi puse în practicã.

reunirea acþiunilor de cernire sau împãrþire a compostului; ºi alte teme legate de mediu pot fi
reunirea acþiunilor de cernire sau împãrþire a compostului; ºi alte teme legate de mediu pot fi
reunirea acþiunilor de cernire sau împãrþire a compostului; ºi alte teme legate de mediu pot fi
reunirea acþiunilor de cernire sau împãrþire a compostului; ºi alte teme legate de mediu pot fi
ºi alte teme legate de mediu pot fi puse în practicã. PENTRU LADA DE GUNOI SUNT

PENTRU LADA DE GUNOI SUNT

Mult prea dãunãtoare substanþele vechi

Prea periculoase substanþele problemã

hârtie, carton sticlã metal folie de plastic deºeuri biologice textile gunoaiele voluminoase bateriile auto ºi
hârtie, carton
sticlã
metal
folie de plastic
deºeuri biologice
textile
gunoaiele voluminoase
bateriile auto ºi obiºnuite
coloranþi, lacuri
substanþe foto
tuburi luminiscente (neoane)
flacoane de pray-uri
detergenþi

Recipienþi cu substanþe vechi

Loc de colectare a substanþelor problemã

Separareagunoaielorconstituieprotejareaactivãamediului

Faceþi-o ºi sortaþi cu grijã ! Mulþumim !

2020
2020
problemã Separareagunoaielorconstituieprotejareaactivãamediului Faceþi-o ºi sortaþi cu grijã ! Mulþumim ! 2020