Teoria alegerii rationale

Este o pardigma in cadrul careia comportamentul actorilor (persoane sau

institutii economice, politice, publice, etc) este modelat presupunandu-se
preferinte si teluri rationale. Este fundamentata de principiul
individualismului metodologic conform caruia intreg domeniul
comportamentului (indiferent de domeniul acestuia) trebuie sa fie explicat in
termenii calculului rational, realizat de indivizi care urmaresc doar interesul
propriu.
Rezultatele din turul doi al alegerilor prezidentiale din Romania reprezinta o
adevarata provocare sociologica si politologica, fiind un moment remarcabil
nu numai la nivelul populatiei Romaniei ci si la nivel european. In mod
surprinzator un candidat parlamentar de dreapta a reusit sa intoarca situatia
primul tur al alegerilor prezidentiale in foavoarea acestuia, lasand-ul pe
candidatul de stanga in urma cu o diferenta de voturi remarcabila. Cei doi
candidati au reusit sa isi impuna autoritatea, acaparand restul candidatilor
din primul tur de alegeri prin diverse modalitati de publicitate si PR cum ar fi
ingeniozitatea in alegerea sloganurilor electorale, oferirea de bunuri si
alimente persoanelor aflate intr-o situatie financiara precara, pliante, media
si social media, etc.
Dou elemente au avut un rol esenial n aceste alegeri: vocea puternic a
romnilor din strintate i social media, al doilea element amplificndu-l pe
primul. Pentru o ar cu o populaie de 20 de milioane de locuitori, o
caracteristic aparte a electoratului romnesc este numrul mare al
cetenilor din Diaspora - 4 milioane, un grup care s-a dovedit a fi crucial n
cadrul acestor alegeri. Muli dintre ei nu au reuit s-i exprime votul dup ce
urnele au fost nchise, iar autoritile romne (sau chiar premierul Victor
Ponta) au refuzat s prelungeasc programul de votare. Au urmat o serie de
proteste de solidaritate n semn de sprijin pentru diaspora care au condus la
demisia ministrului de externe Titus Corlean.
n primul tur de scrutin din 2 noiembrie, Victor Ponta a obinut 40,4% din
voturi, n timp ce Klaus Iohannis a ieit pe locul al doilea cu 30,4% din voturi.
O puternic campanie on-line condus de tinerii alegtori din mediul urban i
n curnd hashtaguri, precum #yeslavot , #alegeri2014 i #diasporavoteaza,
au aprut pe mai multe platforme sociale sporind gradul de contientizare a
importanei prezenei la vot. Campania social s-a dovedit a fi un succes n
condiiile n care prezena la vot a crescut de la 53% n primul tur la 64% n

al doilea tur, i, mai important, prezena la urne a romnilor din diaspora s-a
dublat ajungnd la 379.000 de persoane.
Victoria lui Klaus Iohannis este speciala tocmai pentru ca el face parte din
minoritatea germana, care reprezinta mai putin de un procent din populatia
Romaniei, in conditiile in care nationalismul s-a infiltrat adesea in politica
romaneasca. Romanii au dat dovada de o maturitate exceptionala, alegand
un candidat din cadrul unei minoritati etnice pentru postul de presedinte.
Pentru multi romani, programele electorale si atractia personala a celor doi
candidati au contat, in mod evident, mai mult decat originea lor etnica
Amandoi candidati au dat dovada de stoicism si au reusit sa faca un
adevarat spectacol socio-politic, utilizandu-se fiecare de resursele pe care le
detineau pentru a-si urmari interesul si in acelasi timp modelandu-se pentru
a satisface interesul opiniei publice. Intr-o regiune a carei istorie este plina de
tensiuni politice etnice, rezultatul alegerilor din Romania ofera speranta unui
viitor al tolerantei.